Evaluarea dezvoltarii copilului mic

Desi fiecare copil are un ritm de dezvoltare propriu, exista limite de varsta pentru achizitionarea abilitatilor si capacitatilor particulare. E important ca mamele sa urmareasca si sa isi noteze progresele in dezvoltarea copilului, adresandu-se pediatrului ori de cate ori copilul nu realizeaza achizitia fireasca pentru varsta sa. A astepta dincolo de aceasta limita de varsta inseamna a dezavantaja copilul. Mamele copiilor prematuri trebuie sa tina cont de faptul ca , in primul an, copilul lor este mai mic cu numarul de saptamani cu care s-a nascut inainte de termen. Cand ne adresam pediatrului pentru intarzieri in dezvoltare ? Consultati pediatrul daca nici dupa:

8 saptamani nu merge (paseste) in mod reflex 13 saptamani nu isi tine capul ridicat 13 saptamani nu desface pumnii 16 saptamani nu isi poate tine capul in sus 16 saptamani nu a zambit 26 de saptamani nu reactioneaza la sunet prin intoarcerea capului 26 de saptamani nu a gangurit 30 de saptamani nu poate prinde jucaria 30 de saptamani nu trece jucaria dintr-o mana in alta 34 de saptamani nu cauta obiectul care a disparut 35 de saptamani nu se rostogoleste de pe spate pe burta 35 de saptamani nu isi atinge genunchii sau isi neglijeaza in mod evident un picior 35 de saptamani nu sare pe propriile picioare 40 de saptamani nu a rostit vreo silaba 44 de saptamani nu poate sa stea decat pe varfuri / nu poate sta pe talpi 48 de saptamani nu merge in 4 labe 48 de saptamani nu poate sa stea in echilibru in pozitia sezand 48 de saptamani nu poate face nici un pas inainte (trebuie sa ridice picioarele voluntar) 48 de saptamani nu poate apuca obiecte mici sau un fir mai gros cu degetul aratator si cu degetul mare 48 de saptamani nu manifesta interes pentru detalii mici (nasturi) 48 de saptamani nu diferentiaza persoanele familiare de cele straine

Evaluarea reflexelor copilului mic

http://www.parinti-copii.info/evaluarea_copilului_mic_reflexele.htm Exista un numar de activitati reflexe specifice, asa numite automatisme infantile, care se gasesc la noul nascut normal si dispar in perioada urmatoare. Reflexele sunt raspunsuri musculare la un anumit tip de stimulare si atat absenta lor la nou nascut cat si persistenta lor dincolo de un anumit moment la care ar fi trebuit sa dispara pot indica disfunctiuni severe ale sistemului nervos.

Evaluarea aptitudinilor de scolaritate de catre parinti

Daca va preocupa nivelul de dezvoltare al copilului dvs. in vederea luarii unei decizii corecte privind inscrierea sa la scoala, puteti utiliza informatile de mai jos. Ele descriu abilitatile pe care trebuie sa le posede un copil pentru a face fata cu succes vietii scolare. Copilul pregatit pentru scoala

isi cunoaste bine casa si familia (componenta ei, locul de munca si activitatile desfasurate de membrii ei), cercul strans de cunoscuti (colegii de gradinita, prietenii si vecinii de la bloc, educatorii si atributiile lor) cunoaste denumirea orasului, a cartierului in care locuieste cunoaste datele proprii de identificare (nume si prenume, adresa, numar de telefon) percepe corect etapele importante ale zilei (dimineata, perioadele amiezii si pranzului, cele de dupa-masa, seara si noaptea) cunoaste succesiunea trecerii timpului prin raportarea zilei curente (azi) la cea anterioara (ieri) si viitoare (maine) stie sa denumeasca in ordine zilele saptamanii, lunile anului si anotimpurile, cu fenomenele si caracteristicile acestora cunoaste partile componente ale corpului omenesc, obiectele de vestimentatie, mijloacele de transport si de locomotie, animalele si foloasele lor pentru om, principalele alimente, fructe, zarzavaturi, legume si produsele acestora (graufaina-paine; floarea soarelui-ulei, gaina-oua), vesela, tacamurile (materialele din care sunt confectionate, unele insusiri ale acestora) poate diferentia culorile poate diferentia prin comparatie dimensiunile relative (mic-mare), greutatea (usor-greu), temperatura (cald-rece), pozitia in spatiu (sus-jos, aproape-departe, pe sub, aici, acolo, peste, in, la), consistenta relativa (moale-dur)

poate sa se orienteze spatial, sa numeasca lucrurile care in raport cu el sa afla in: stanga, dreapta, sus, jos, fata, spate poate ordona obiectele in sir crescator si descrescator, sa numere pana la 10, este familiarizat cu simbolul cifrelor 1-9 (fara a le scrie) stapaneste miscarile fundamentale : mers, alergat, catarat, tarat, aruncat, tine corect creionul si are deprinderile necesare pentru desen, modelaj si cantat poate manui , imbina , indoi , rupe , taia , imbobina , insira se bucura de o stare de sanatate perfecta,de integritate senzoriala si dezvoltare fizica armonioasa, corespunzatoare (sub aspectul greutatii, inaltimii si a perimetrului toracic in expiratie) detine capacitatea de analiza (descompunere in elemente componente) a obiectelor familiare, de sinteza (reunire a elementelor) , de compare, abstractizare, clasificare, generalizare are spirit de observatie poate sa-si concentreze atentia, sa si-o mentina si sa si-o distribuie vorbeste expresiv, corect lexical si chiar gramatical isi poate exprima adecvat dorintele, gandurile, trairile emotionale stie si poate sa actioneze corect, pe baza cerintelor adultului raspunde la intrebari, le formuleaza corect, rezuma si completeaza raspunsurile colegilor are un anumit grad de maturitate sociala (isi insuseste si respecta deprinderile de conduita civilizata in colectiv; stabileste relatii interpersonale preferentiale, se adapteaza facil la prezenta persoanelor straine, isi manifesta spiritul de intrajutorare a colegilor, proiecteaza si participa la lucrarile colective ) isi poate transpune in plan secundar dorintele personale, isi poate impune vointa, poate accepta dorintele justificate ale altora

Copilul insuficient pregatit pentru scoala

nu poate sta linistit in banca (mecanismele sale inhibitorii nu sunt inca stabilizate) prezinta adesea o emotivitate ridicata are o structura dizarmonica a personalitatii (exista diferente marcante intre nivelurile dezvoltarii diferitelor procese psihice : atentie, memorie, gandire, vorbire.)

Evaluarea aptitudinilor de scolaritate de catre psiholog

Evaluarea aptitudinilor de scolaritate este actul deosebit de complex realizat de catre medici si psihologi cu ajutorul unor serii de teste de specialitate in urma caruia se stabileste in ce masura un copil este apt pentru a-si incepe viata scolara. Daca sunteti un parinte preocupat de nivelul de dezvoltare al copilului dvs. in vederea luarii unei decizii corecte privind inscrierea sa la scoala va puteti adresa unui

psiholog care, in urma unei examinari complexe a copilului, va poate oferi o recomandare avizata . Punctam mai jos principalele aspecte care sunt examinate in acest scop precum si procedeele, probele (testele) prin care se realizeaza acest lucru. Desi am expus o multitudine de probe si procedee care este posibil sa va faca sa va formati impresia ca micutul va fi supus unui tir de examene care il vor "dobori", trebuie sa stiti ca evaluarea copilului imbraca pentru acesta forma de joaca. Convorbiri cu parintii si educatorii Copilul a fost dat la gradinita ? Cum s-a adaptat la regimul din gradinita ? Copilul participa activ la program ? Copilul are stabilitate in angajarea sa in activitati ? Cum se manifesta in activitatile motrice (jocuri de miscare, educatie fizica) ? Cum apreciati capacitatea lui de concentrare a atentiei ? Cum se exprima verbal ? Cum apreciati imaginatia, fantezia si dezvoltarea gandirii copilului (Stabileste relatii intre obiecte, fiinte, fenomene; poate analiza, sintetiza, generaliza ?) Cum deseneaza si modeleaza ? Este emotiv, timid, plangacios ? Cum apreciati capacitatea de efort a copilului ? Cum este in relatiile cu ceilalti copii ? Examinarea dezvoltarii psihomotrice Scala motrica Oseretzki de dezvoltare psihomotrica Examinarea motricitatii organelor fonatorii Probe pentru examinarea praxiei Probe pentru determinarea lateralitatii (Harris) Proba pentru determinarea sincineziilor Structura spatio-temporala a copilului si cunoasterea propriului corp Proba pentru determinarea orientarii spatiale (Piaget-Head) Proba de perceptie a proportiilor Explorarea personalitatii Testul Goodenough (Proba "Omuletului") Examinarea dezvoltarii senzoriale si perceptive Proba pentru determinarea raportului perceptie-reprezentare Proba perceptiv-motrica Bender-Santucci Sensibilitatea cromatica

Raportul forma-culoare in perceptia copilului Reprezentarea Examinarea limbajului, gandirii si a altor aspecte ale dezvoltarii intelectuale Proba pentru testarea vorbirii independente Proba pentru examinarea vorbirii reflectate Proba pentru determinarea tempo-ului spontan si reproducerea de structuri ritmice Proba de flexibilitate asociativa (Schiopu, Giroveanu, Turcu) Probe pentru cunoasterea varstei psihologice a limbajului
o o o o o o

completare a lacunelor intr-un text vorbit contrarii (cu obiecte si imagini; fara obiecte si imagini) repetare de numere cunoasterea a 6 materii denumirea a 10 culori cunoasterea sensului verbelor

Proba pentru determinarea nivelului limbajului (pronuntie; intelegerea cuvintelor familiare) Proba pentru determinarea volumului vocabularului Operatii cu notiuni opuse Proba de integrare a notiunilor Probe pentru evaluarea gandirii copilului:
o o o o o o o o

abstractizare definire de notiuni comparare de notiuni (stabilirea deosebirilor, a asemanarilor) conservare (cantitate lichide, materie, greutate, lungime) schimbarea criteriului (dihotomie) cuantificarea incluziunii claselor intersectie de clase scrierea bastoanelor

Proba de alcatuire de propozitii cu un cuvant dat Comportamentul inteligent

o o

Testul de inteligenta Binet-Simon Proba Kohs-Goldstein

Atentia Memoria Imaginatie si creatie Probe de verificare a nivelului de cunostinte de matematica Examinarea psihosociala

Scala de maturitate sociala (Gunzburg)

Examinarea nivelului si potentialului de invatare (Lambert - Sohier) Grila de evaluare a competentelor in etapa prelexica si pregrafica Grila de evaluare a limbajului Grila de evaluare a competentelor pentru limba materna Grila de evaluare a limbajului Grila de evaluare a comportamentelor in etapa de precalcul Grila de evaluare a comportametelor pentru matematica Grila de evaluare a discriminarilor Grila de evaluare a competentelor pentru formarea comportamentelor de autonomie personala si sociala

Evaluarea copilului cu ajutorul desenului

Desenul este frecvent utilizat in investigarea psihologica a copilului, oferind indicii atat asupra personalitatii copilului cat si asupra nivelului sau de inteligenta, fara a se constitui insa in instrumentul predilect de evaluare a acesteia. Aflat la o varsta la care copilul nu poseda un vocabular suficient de complex pentru a-si exprima verbal trairile sale, el isi poate exterioriza universul interior cu ajutorul imaginilor pe care le incarca cu semnificatii proprii. De regula, copilul se exprima cu ajutorul simbolurilor familiare, precum soare, copaci, casa, apa, personaje. Pentru a avea o minima valoare diagnostica, desenul trebuie sa fie realizat intr-un anumit cadru. Astfel, este important pentru un psiholog ca el sa stie daca desenul este rodul unui demers spontan sau este realizat la cerere si in urma unei tematici primite, daca copilul a avut la dispozitie o singura culoare sau mai multe culori, daca el si-a ales singur pozitia foii, daca a fost ajutat de cineva din exterior sau influentat in privinta celor pe care le-a desenat, etc. In mod obisnuit, psihologul ofera copilului un teanc de foi A4, ii asigura libertatea de a isi pozitiona foaia cum crede el de cuviinta, ii ofera o tema de desen si nu intervine sugestionandu-l in vreun fel in timp ce acesta deseneaza. Pe tot parcursul efectuarii desenului, psihologul asista discret copilul, observand diverse aspecte: mana cu care deseneaza, ordinea in care deseneaza personajele sau obiectele, culorile folosite, zona foii pe care o utilizeaza, suprafata din pagina pe care o ocupa, dimensiunile personajelor si obiectelor pe care le deseneaza, proportiile folosite, gradul de realism al desenului, recurgerea la ajutorul radierei in incercarea de a retusa unele aspecte, presiunea cu care apasa creionul pe foaie, masura in care copilul insoteste cu explicatii desenele sale, rapiditatea cu care deseneaza, etc. La final, dupa ce copilul declara ca a terminat desenul, psihologul comenteaza desenul impreuna cu el, adresandu-i intrebari suplimentare. Alti factori de care trebuie sa se tina cont in interpretare sunt si varsta copilului, sexul, contextul familial si social in care el isi desfasoara existenta, masura in care in mai multe desene sunt regasite in mod constant elemente repetitive (de exemplu, se urmareste

daca copilul omite in mod sistematic sa deseneze anumite parti ale corpului unor personaje). Desenele evolueaza odata cu dezvoltarea psiho-motorie a copilului. Daca desenul debuteaza prin mazgalituri, (imediat dupa momentul in care copilul stapaneste deprinderea de a tine in mana instrumentul de scris), la varsta de 3 ani copilul va desena omul sub forna de mormoloc (un omulet care are un cap de care sunt atasate direct mainile si picioarele), iar pe masura ce copilul se dezvolta si isi ia tot mai mult in stapanire motricitatea proprie si spatiul inconjurator, modul in care isi reprezinta lumea inconjuratoare prin desen se va rafina, oferind indicii despre nivelul sau de dezvoltare. Prin raportarea varstei de dezvoltare psihologica calculata prin analiza desenului la varsta cronologica si la nivelul normal de dezvoltare pentru aceasta varsta se pot identifica eventualele intarzierei in dezvoltarea unui copil. Desi desenul realizat de un copil ne poate oferi o multitudine de informatii despre acesta, el nu poate fi folosit ca unica forma de explorare psihologica a sa. Toate datele obtinute in urma analizei unui desen trebuie folosite cu precautie inainte de a elabora "sentinte" si trebuie coroborate cu restul informatiilor obtinute prin alte metode ca observatia, convorbirea cu copilul si apartinatorii sai, testarea cu ajutorul altor instrumente ce diagnosticheaza nivelul de dezvoltare a altor dimensiuni.

Instrumente profesionale standardizate si validate

Standardele internationale din domeniul testarii si evaluarii psihologice cer ca testele, chestionarele sau alte instrumente de evaluare psihologica sa fie adaptate culturii in care ele sunt utilizate. In Romania, practica evaluarii psihologice se bazeaza in mica masura pe instrumente adaptate si validate la nivel national. SC RTS Romanian Psychological Testing Services SRL isi propune dezvoltarea si adaptarea pe populatie romaneasca a unor instrumente de evaluare psihologica recunoscute pe plan international, indeplinind exigenta adaptarii instrumentelor psihologice la populatia in evaluarea careia sunt utilizate

ASEBA

Categorie de varsta: 6-18 ani

Evalueaza: problemele emotionale, comportamentale, competentele si functionarea copilului Descriere: Singurul sistem integrat care evalueaza din perspective multiple problemele emotionale si comportamentale ale copiilor de varsta scolara adaptat in Romania este sistemul de evaluare ASEBA. Tradus in peste 80 de limbi si cu peste 6500 de studii publicate, sistemul Achenbach al evaluarii validate stiintific este un sistem de referinta in literatura de specialitate in domeniul evaluarii problemelor emotional-comportamentale ale copiilor. Adaptarea si publicarea sa in limba romana in anul 2009 constituie o premiera, ea realizandu-se intre anii 2004-2008 , prin prelucrarea a peste 6000 de evaluari provenite de la peste 3000 de copii, cu varste intre 6 si 18 ani. Rezultatele psihometrice ale instrumentelor in limba romana sunt adecvate, fiind publicate in 6 studii in reviste internationale relevante. Sistemul Achenbach al Evaluarii Bazate Empiric (ASEBA) le permite specialistilor din domenii diverse sa evalueze rapid si eficient aspecte diferite ale functionarii adaptative si dezadaptative. Pentru ca functionarea copiilor poate varia de la un context si de la un partener de interactiune la altul, o evaluare comprehensiva necesita informatii din surse multiple. In 1991 au fost introduse sistemele de respondenti care ofera focalizarea pe comparatii sistematice intre datele obtinute de la parinti, profesori si din autoevaluari. Sistemul Achenbach al Evaluarii Bazate Empiric (ASEBA)cuprinde un set de chestionare pentru evaluarea competentelor, a functionarii adaptative si a problemelor copiilor si adolescentilor intr-o maniera facila si eficienta. Utilizand chestionarele ASEBA se pot obtine rapid date standardizate referitoare la un spectru larg de competente, comportamente adaptative si probleme. Spre deosebire de alte instrumente standardizate, chestionarele ASEBA permit obtinerea unor descrieri individualizate, acestea incluzand si intrebari deschise care vizeaza punctele tari si aspectele ingrijoratoare legate de comportamentul copilului evaluat. Chestionarele CBCL, YSR si TRF sunt componente ASEBA. Bazandu-se pe decenii de cercetare si experienta practica incepand inca din anii '60 (Achembach, 1965, 1066), ele surprind atat similaritatile cat si diferentele de comportament ale copiilor in contexte variate si in diferite interactiuni. Chestionarul CBCL este completat de catre parinti, asistenti maternali sau alte persoane care cunosc copilul in context familial, chestionarul TRF este comletat de catre profesori si alt personal al scolii care e familiarizat cu comportamentul copilului in scoala, cum ar fi consilierii, administratorii sau educatorii, iar chestionarul YRS este completat chiar de catre copil / adolescent. Chestionarele ASEBA evidentiaza atat nivelul de competenta al copilului, functionarea sa adaptativa in diverse arii, cat si sindroamele clinice care orienteaza catre existenta unei patologii psihologice. Chestionarele ASEBA sunt utilizate in diferite domenii, cum ar fi sanatatea mentala, consilierea scolara, medicina, pediatrie, ingrijirea copiilor si in domeniul judiciar.

MATRICILE PROGRESIVE COLOR RAVEN

Categorie de varsta: 4-12 ani Evalueaza: inteligenta nonverbala Descriere: Testul Matrici Progresive Color (CPM) este construit pentru a permite o masurare mai acurata a proceselor intelectuale ale copiilor cu varsta intre 4-12 ani (mai precis a inteligentei nonverbale). Fondul color pe care sunt prezentate problemele atrag atentia si fac testul mai interesant, reducand nevoia instructiunilor verbale. Testul este alcatuit din 36 de itemi organizati in trei serii, (A, Ab si B), fiecare a cate 12 itemi. In cazul Seriei A, succesul depinde de abilitatea copilului de a completa paternurile continue, care la inceputul seriei se modific pe una, apoi pe doua directii concomitent. In Seria Ab succesul depinde de abilitatea de a percepe figuri discrete ca intreguri relationate spatial si de alegere a figurii care completeaz modelul / intregul. Seria B include numai probleme care implic analogii, pentru a evalua masura in care copilul este sau nu capabil sa utilizeze aceasta strategie. Testele Matricile Progresive Raven sunt utilizate de mai mult de 60 de ani, in acest interrval ele fiind in continuu revizuite. Observatia calitativa realizata de J. C. Raven si de altii asupra dezvoltarii abilitatilor necesare rezolvarii testelor RPM sugereaza ca dezvoltarea mentala se realizeaza in mod analog "salturilor somonului in raul vietii" si nu printr-o progresie uniforma, asemeni sunetelor intr-o gama muzicala. Ipoteza dezvoltarii progresive "poate fi convenabila pentru aprecierei cantitative si prelucrari statistice, dar ea nu corespunde realitatii psihologice; copilul face repetate incercari pentru a depasi obstacolele intelectuale pana sa ajunga sa treaca cu usurinta peste acestea, pentru a rezolva apoi fara dificultate urmatoarele probleme." Daca testul CPM a fost elaborat pentru a evalua cat mai acurat claritatea observatiei copilului si nivelul de dezvoltare intelectuala, erorile copilului testat nu pot fi utilizate pentru evaluarea cantitativa a disfunctiilor intelectuale. Ele indica doar unde a gresit copilul si de ce.