Evaluarea initiala pentru copiii diagnosticati sau

suspectati de tulburare pervaziva de dezvoltare

Evaluarea initiala, pentru copiii diagnosticati sau suspectati de tulburare pervaziva de dezvoltare,
este importanta si esentiala pentru alcatuirea programului individualizat de interventie, care sa
raspunda nevoilor copilului.

Evaluarea initiala reprezinta punctul de plecare in orice plan de interventie individualizat.

Evaluarea psihologica initiala ofera informatii despre:

abilitatile sale actuale si ariile de imbunatatit,
- limbaj si comunicare, vocabular,
- socializare si interactiune,
- cognitiv,
- atentie,
- autoservire,
- motricitate fina si grosiera.

problemele de comportament si manifestarile neadecvate ale copilului.

Evaluarea initiala se desfasoara in doua sedinte. La ambele sedinte parintele sau parintii vin
impreuna cu copilul. Prima sedinta se concentreaza pe discutia cu parintii, timp in care copilul este
observat si ii sunt adresate anumite cerinte. Se urmareste relatia copilului cu parintii, cum se
raporteaza parintii la copil si copilul la interactiunea acestora, relatia copilului cu noul mediu, cu
persoanele si/sau jucariile din cabinet, se urmareste contactul vizual si raspunsul la nume, imitarea,
modul in care copilul comunica si manipuleaza obiectele din jur si comportamentul copilului in
general.

A doua sedinta se bazeaza pe interactiunea evaluatorului cu copilul. Copilului I se vor da cerinte, ii

vor fi prezentate jocuri si anumite activitati, etc. Sedintele au loc in zile diferite, bazandu-se pe faptul
ca in a doua sedinta deja copilul cunoaste locul si persoanele, si raspunde mai bine la solicitari.

A treia etapa, este cea de alcatuire a raportului de evaluare care este predat parintilor si a
recomandarilor intiale. Raportul de evaluare se ofera parintilor intr-o saptamana de la incheierea
evaluarii. Cele doua sedinte vor fi programate la Centrul AITA in doua zile diferite.

Evaluarea comportamentala la gradinita

Adesea copilul cu autism are comportamente neadecvate la gradinita, pe care nici parintii si nici
educatorii nu le inteleg. Pentru a realiza o evaluare in cadrul gradinitei, parintii, care slicita evaluarea
copilului in colectivitate, vor discuta cu educatorul si directorul si se va stabili o data convenabila.

Evaluarea la gradinita urmareste:

- relatia cu ceilalti copii (comunicarea si joaca);

- relatia cu educatoarea (comunicarea si raspunsul la instructiunile acesteia);
- participarea la activitatile academice;
- participarea la activitatile de joc propuse de educatoare sau de ceilalti copii;
 - independenta si autonomia persoanala;
- comportamentele neadecvate si autostimulatoare (unde este cazul);
- generalizarea deprinderilor si cunostintelor invatate in terapie (unde este cazul).

Evaluarea copilului la gradinita se face in doua sedinte, in care se urmareste copilul in cadrul diverselor activitati de la
gadinita. Realizarea raportului de evaluare se va face de catre evaluator si va cuprinde informatii despre
comportamentul copilului, dar si despre comportamentul celorlalti (educator si copii), si se fac recomandari legat de
functiile comportamentelor si modatile eficiente de a scadea comportamentele neadecvate si a le creste pe cele
pozitive. Raportul se ofera parintilor intr-o saptamana de la data efectuarii evaluarii.

Dupa intocmirea raportului, optional, se recomanda 2 intalniri, una cu parintii si una cu personalul
de la gradinita pentru a le comunica rezultatele evaluarii si modaitatile prin care copilul poate fi
ajutat mai eficient.

http://www.logopedics.info/evaluare-si-diagnosticare-in-autism.php

Minnie Psychological Center v invit la Atelierul de scorare. Echipa noastr v va

ndruma i v va sprijini pentru a nva s cotai instrumente psihometrice de
actualitate folosite n evaluarea copiilor i adolescenilor. Vei nva s cotai scalele
Conners 3, Scala de Anxietate Multidimensional pentru Copii (MASC Multidimensional
Anxiety Scale for Children) i Inventarul de Depresie pentru Copii (CDI Child
Depression Inventory). Testele sunt validate la nivelul populaiei Romniei i sunt utile n
evaluarea problemelor de externalizare (ADHD, tulburarea opoziionismului provocator)
i internalizare (depresie i tulburri anxioase), cercetare sau screening.
Cnd? Atelierul va avea loc joia, intre orele 10.00 -13.00 sau 13.00 16.00
Unde? Va asteptam la sediul nostru situat pe strada Dr. Nicolae Tomescu nr. 11, etajul
2
Cine? Atelierul se adreseaz studenilor la psihologie, masteranzilor i psihologilor
clinicieni aflai sub supervizare
De ce? Pentru c muli dintre noi nu avem acces la ceea ce nseamn
psihodiagnosticul evidence-based i ne-am gndit s venim n ntmpinarea acestei
nevoi, oferindu-v oportunitatea de a nva practic
Investiie: 20 lei/or
Pentru nscrieri v rugm s trimitei un email la adresa: aida.sararu@psihoterapie-
copil.ro, nicoleta.dalu@psihoterapie-copil.ro.
Participanii vor prsi sediul nostru cu noi abiliti indispensabile psihologului clinician
i diplome de participare utile pentru CV. Se vor elibera i adeverine de practic.

Cum se manifest copiii cu autism ?

Anomalii n autism n relaia cu obiectele i persoanele

un copil cu autism stabilete rar contactul vizual (sau chiar deloc) cu obiecte i/sau persoane;
fixaiile sunt specifice copiilor cu autism;
copilul cu autism poate fi anxios, nelinitit, nervos, agasat atunci cnd este solicitat de ceilali pentru c
nu ntelege ce trebuie s fac, reacioneaz aparte pentru c are dificulti de preluare/prelucrare a informaiei;
contactul vizual nu este utilizat cnd vrea s atrag atenia sau cnd trebuie s fie el atent; n funcie de
specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa vrsta de 8-12 luni sau chiar dupa 10 ani (!);
copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune n locul altuia;
 copiii cu autism nu neleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care ns nu le pot
exprima din cauza afeciunii cerebrale, nu sunt niste introvertii;
nu utilizeaz jocul interactiv, nu imit;
copilul cu autism are stereotipii (mecanism previzibil) prin care i provoac stimuli pe care-i poate
controla;
se ataeaz de obiecte neobinuite;
nu au iniiativ proprie, ns o parte dintre ei pot fi nvai s iniieze singuri;
la schimbrile din mediul nconjurtor, o parte dintre acetia sunt nervoi, anxioi.
Senzorio motricitatea la copiii cu autism
toate funciile senzoriale pot fi afectate n cazul copiilor cu autism;
scranesc din dini, i provoac stimuli vizuali (micarea mainii pe podea timp ndelungat, reclame TV,
videoclipuri, muzic, lucruri strlucitoare -flacra, bec, staniol, etc.), i balanseaz corpul;
n funcie de copil, activitatea motorie spontan poate fi redus sau crescut;
pot avea anomalii alimentare (mnnc alimente acre -lmi sau iui -ceap; prefer mncare de o
anumit culoare numai alb, nu le plac alimentele roii, etc.; desfac sandwich-
ul i mnnc separat pinea de coninut; desfac biscuiii cu crem i mnnc numai crema de pe ei;nu mnnc
mncare gtit );
unii copii cu autism sunt deranjai de zgomote nensemnate, pe cnd, zgomote puternice nu-i
afecteaz ;
unii copii cu autism sunt distrai de o raz de lumin care intr pe fereastr.
Comunicare i limbaj n autism
copilul cu autism poate fi verbal i non-verbal;
copilul cu autism care nu are probleme de limbaj, are probleme la nivelul comunicrii i intercomunicrii;
persoanele cu autism au dublu handicap: autism i ntrziere mintal (nu este factor determinant n
diagnosticarea autismului);
nfiarea autistului este, de multe ori, inexpresiv, ns nu trebuie generalizat;
interpreteaz ceea ce se ntampl n jurul lor n mod inadecvat;
cnd limbajul exist, tonul, intensitatea, intonaia acestuia sunt anormale, ns n grade diferite de la
unul la altul;
reacioneaz pavlovian: reproduc la persoana a II-a vorbind despre sine (mnnci n loc de mnnc,
vrei la toalet n loc de vreau la toalet, i-e sete n loc de mi-e sete, etc.).
Emoiile n autism
copiii cu autism au emoii, dar nu tiu s i le manifeste;
pot plnge sau rde bizar;
pot sa nu plng atunci cnd se lovesc.
Funciile intelectuale n autism
statistic, 80% dintre copiii cu autism au ntrziere mintal uoar sau sever;
pot excela n ceea ce privete o performan de la nivel spaial, video i de memorie (nvaa titluri de cri de
la o anumit editur, calendare, date de referin n sport, etc.);
atenia poate fi mbuntait prin implicarea n aciuni care le fac placere.
Elemente comportamentale autiste raportate la varsta copilului:
are deja 3 luni, dar
nu reacioneaz la sunete puternice;
nu-i observ minile pn la 2 luni;
nu urmrete obiecte n
micare pn la 2 sau 3 luni;
nu apuc i ine obiecte n mn pn la 3 luni;
nu zmbete celorlali pn la 3 luni;
 nu-i poate susine capul foarte bine pn la 3 luni;
nu se ntinde dup jucrii pn la 3 sau 4 luni;
nu gngurete pn la 3 sau 4 luni;
nu duce obiectele la gur pn la 4 luni;
ncepe s gngureasc, totui, nu poate imita nici un sunet creat de adult pn la 4 luni;
nu mpinge cu picioarele pe o suprafa ferm atunci cnd se afl sub picioarele lui;
nu poate mica unul sau ambii ochi n toate direciile;
i ncrucieaz privirea aproape tot timpul (n primele luni este un lucru ntlnit uneori);
nu acord atenie unor evenimente noi din mediu sau este foarte afectat de aceste evenimente noi;
nregistreaz o pierdere brusc de abiliti pe care deja le dobndise.
are deja 7 luni, dar
musculatura nu se dezvolt i este foarte slbu;
pare foarte moale, asemeni unei ppui;
apuc doar cu o singur mn;
refuz s mbrieze;
nu arat afeciune deloc fa de o persoan care l ngrijete;
nu agreeaz s stea n preajma celorlali;
unul sau ambii ochi n mod constant se duc spre interior sau exterior;
sensibilitate crescut la lumin;
nu reacioneaz la sunetele din jur;
are dificulti n a duce un obiect la gur;
nu ntoarce capul pentru a detecta sursa sunetului pn la 4 luni;
nu se poate rostogoli de pe spate pe burt sau invers pn la 5 luni;
nu are iniiative de a zmbi pn la 5 luni;
nu poate sta n fund cu ajutor pn la 6 luni;
nu se ndreapt n mod activ spre obiecte pn la 6 sau 7 luni;
nu urmrete obiecte cu ambii ochi la distane mici pn la 7 luni;
nu-i las greutatea corpului pe picioare pn la 7 luni;
nu gngurete pn la 8 luni;
nu arat nici un interes n jocuri ca ,,cucu-bau pn la 7 luni;
prezint o pierdere brusc de abiliti pe care le achiziionase anterior.
are deja 1 an, dar
nu se trte;
nu antreneaz tot corpul n momentul n care se trte (pentru mai bine de o lun);
nu poate sta n picioare cu sprijin;
nu caut obiecte ascunse n faa ochilor si;
nu spune nici un cuvnt;
nu imit gesturi ca fluturatul din mn;
nu arat cu degetul spre obiecte sau imagini;
experimenteaz o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.
are deja 2 ani, dar
nu poate merge pn la 18 luni;
nu dezvolt abilitatea de a clca corect (clci vrfuri) dup cteva luni de mers sau merge doar pe
vrfuri;
nu rostete nici cincisprezece cuvinte;
nu folosete propoziii simple pn la vrsta de 2 ani;
pn la 15 luni nu tie funciile obiectelor uzuale (periu, telefon, furculi, lingur);
nu imit aciuni sau cuvinte pn la sfritul acestei perioade;
nu ndeplinete instrucii simple pn la vrsta de 2 ani;
nu poate mpinge o jucrie cu roi pn la aceast vrst;
 prezint o pierdere a abilitilor acumulate anterior.
are deja 3 ani, dar
obinuiete s cad i urc cu greutate scrile;
are o salivare abundent sau vorbete cu dificultate;
nu poate construi un turn din patru cuburi;
i este dificil s manipuleze obiecte mici;
nu poate copia un cerc pn la vrsta de 3 ani;
nu poate comunica n fraze scurte;
nu este implicat n jocul de rol;
nu nelege instrucii simple;
prezint interes sczut fa de ali copii;
dificulti n separarea de mam sau persoana care are grij de copil;
contact vizual foarte puin sau deloc;
interes redus fa de jucrii;
prezint o pierdere remarcabil a abilitilor achiziionate anterior
are deja 4 ani, dar
nu poate arunca mingea deasupra capului;
nu poate sri pe loc;
nu poate pedala o triciclet;
nu poate ine un creion ntre degetul mare i celelalte degete;
are dificulti n a mzgli;
nu poate construi cu patru cuburi;
nc plnge atunci cnd prinii pleac;
nu arat interes pentru jocurile interactive;
ignor ceilali copii;
nu rspunde persoanelor din afara familiei;
nu se implic n jocurile fantastice;
se mpotrivete activitilor ca mbrcat, dormit sau mers la toalet;
nu se poate controla cnd este suprat;
nu poate copia un cerc;
nu formeaz propoziii din mai mult de trei cuvinte (propoziii cu sens);
nu folosete ,,eu sau ,,tu n mod corect;
prezint o pierdere a abilitilor achiziionate anterior.
are deja 5 ani, dar
acioneaz foarte temtor sau timid;
acioneaz foarte agresiv;
este incapabil s se separe de prini fr proteste majore;
arat puin interes n jocul cu ali copii;
refuz s rspund celorlalte persoane, fie rspunde superficial;
folosete rar fantezia sau imitaia n joc;
este nefericit sau trist o mare parte a timpului;
nu se angajeaz n activiti diverse;
refuz oameni sau pare retras;
nu exprim o palet mai larg de emoii;
are dificulti n a mnca, a dormi sau a merge la toalet;
nu poate face diferena ntre fantezie i realitate;
pare foarte pasiv;
nu poate nelege comenzi formate din dou pri (legate cu prepoziii);
nu-i poate spune n mod corect numele;
nu folosete corect pluralul sau timpul trecut atunci cnd vorbete;
 nu vorbete despre activitile zilnice sau despre experienele avute;

r
nu poate construi un turn din ase sau opt cuburi;
pare inconfortabil cu a ine un creion n mn;
are probleme la mbrcat sau dezbrcat;
nu se poate spla pe dini;
nu se poate spla pe mini;
prezint o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.

Sindromul Asperger
Ce este sindromul Asperger
Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup de
tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei persoane, la nivel de limba si comunicare,
precum si la modul de interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile
mai usoare din spectrul autismului, insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu privire la
sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau pur si simplu reprezint o forma
specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari
dificultati in ceea ce priveste interactiunile sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris boala in 1944.
Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie, capacitatea mica de a forma
prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace. Din
cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii
profesori. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a
publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel
mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea tulburarii Asperger in tulburari din
spectrul autismului pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013, vor exista cu siguranta
mai multe dezbateri pe aceast tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si considera ca nu reprezinta
neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost
descrise ca fiind benefice in multe profesii si acestea includ:
cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate, si
un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger este de parere ca
starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui individ, s-a sugerat de
catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert
Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu
sindromul Asperger nu este posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom
Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre
trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu
deficit de tulburare de atenie (ADD).
Cauzele in sindromul Asperger
Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci cauzele
sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din
 autism nu au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine
aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii
apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina sau nasterea,
precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a creste
potential gradul de severitate al defectelor genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai putin vaccinul
rujeolic i thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o
asociere intre imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata productiva, traiesc
independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul de tulburari din spectrul
autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai
probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de
copii identificati cu autism, precum si un anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai
recente studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu
tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de
deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate nu este
prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi
zgomote puternice. In unele cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune)
i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom Asperger. Alte
comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger includ comportamentele obsesiv-
compulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte mult, astfel incat nu toate
persoanele cu acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente pot fi prescrise pentru a
ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice care pot co-exista cu sindromul
Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru
ameliorarea starilor de anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD,
daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi nu toate
acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de
nevoile individuale. Tipurile de interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si organizat;
organizare in formarea de abilitati;
folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala, inclusiv in gradul de
constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand examinarile orale, mai
degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a
limbii;
auto-advocacy de formare.
Semnele i simptomele sindromului Asperger
 Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente caracteristice pt fi vazute in
dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie
sau nu sunt percepute ca anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul
este de varsta scolara sau chiar mai mare. Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre
simptome care pot fi prezente sunt:
lipsa de constientizare sociala;
lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
dificultatea de a face si a sustine prietenii;
incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
nerespectarea limitelor interpersonale;
sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in subiecte
speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin
interes pentru altii.
Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte tulburari din autism.
Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si
gramatica. De fapt, unii experti cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de
autismul inalt functional. Totusi, utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu
sindromul Asperger, si anume:
Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea
intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic,
folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea intr-un context specific.
Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe masura ce
imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris.
Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiii. Unele conditii comune asociate includ
urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna prezente):
Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
Anxietatea
Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
Depresie sau alte tulburari de dispozitie
Diagnostic diferential
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive de dezvoltare;
2. cu tulburarile de nvatare
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare
4. cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de diferentiere
este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare
gramaticala corecta (n timp ce copilul cu autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare
esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum se ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul
interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa
si creste capacitatea de relationare empatica, n timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei ramn n
lumea lor.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n timp ce copilul cu autism este
considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot necesita program de educatie speciala
pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si n autism, se considera
ca tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.

Sindromul Rett
Sindromul Rett este unul dintre cele cinci sindroame ce alcatuiesc spectrul autist.
In 1966, dupa ani de observare si cercetare a 6000 de copii cu suferinta a sistemului
nervos central, Andreas Rett a izolat si demonstrat la 22 fetite de 3-13 ani existenta
sindromului care-i poarta numele. Toate fetitele au avut un istoric de dezvoltare
psihomotorie normal n primele luni de viata, urmat apoi de pierderea unor functii si
achizitii deja dobndite. Treptat, la acesti copii s-a observat pierderea functiilor de
prehensiune a minii,nlocuirea cu miscari stereotipe, nefunctionale, aparitia unor
pseudomicrocefalii prin ncetinirea cresterii perimetrului cranian; instalarea ataxiei si
apraxiei trunchiului si mersului.
O caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii ( a
deprinderilor de utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale,
precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii, imitnd gestul de spalare
Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a mersului, cu regres
 psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.

Sindromul Rett este a doua cauza de ntrziere mintala la fete, dupa sindromul Down. In
sindromul Rett se manifesta numai intarzierea mintala severa.
Exista mai mute stadii de evolutie n istoricul bolii:
1. Primul stadiu are ca principala manifestare ncetinirea cresterii capului
indicator greu de observat, se instaleaza dupa primele 2-4 luni de viata, dupa o
perioada de dezvoltare normala.
2. In cel de-al doilea stadiu, manifestarile pot fi acute sau insidioase, uneori
asemenetoare cu cele ale unei boli neurodegenerative. Discontactul psihic,
restrngerea relatiilor sociale de tip autist, tulburarile de atentie, de auz, de afectivitate,
sunt tulburari specifice copiilor cu autism. Tulburarile de comunicare din sindromul Rett
devin complexe n acest stadiu.
3. In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% din copii, cu aspect de joc
stereotip cu propria respiratie joc care apare n starea de veghe si dispare n faza de
somn. Este de fapt, o hiperventilatie, care se poate asocia cu apnee, extremitati
cianotice, aerofagie si distensie abdominala.
Aceste anomalii respiratorii se datoreaza unor disfunctii corticale care au conexiuni cu
caile respiratorii, n special la nivelul prozencefalului.

Miscarile stereotipe, de spalare a minilor, de frecare a lor, de muscare a minilor sunt

patognomonice, ca si pierderea functiei principale a minilor, prehensiunea; acesti copii care
initial puteau sa apuce un obiect, treptat nu mai pot face acest gest, mna devenind
nefunctionala, avnd numai jocul stereotip mentionat.
4.In stadiul 4, boala poate atinge un nivel pe care il poate mentine mult timp. Se instaleza
scolioza, hipotonia se transforma n rigiditate si distonie la majoritatea subiectilor.

5.Varsta de deces este variabila (boala poate dura ntre 2 si 10-15 ani), decesul survine de
obicei n somn, o cauza putnd fi prezenta anomaliilor de conducere cardiaca.

Accesul de furie
Deseori la copiii cu autism intalnim crize de agresivitate, ce se manifesta
prin heteroagresivitate agresivitate indreptata spre persoanele sau obiectele din jur,
sau autoagresivitate agresiviatea este indreptata spre propria persoana. Aceste crize
pornesc in cele mai multe cazuri cand copilul isi doreste ceva care ii este interzis sau
are acces limitat. Doreste bomboane, jucarii, tableta, nu vrea sa merga la culcare pentru
a continua autostimularea, sa nu ia medicamentele sau doreste mai multe prajituri, etc.
Copilul nu isi poate gestiona dorintele sau sa si le amane, iar accesul de furie ii poate
facilita accesul la obiectul sau actiunea dorita. Cea mai buna solutie pentru o criza este
un angajament din partea tuturor persoanelor care au contact regulat cu copilul sa
ignore accesul de furie.
Ce este un acces de furie?
Un acces de furie este o forma de comunicare. Copilul spune: Parinte, tutore, terapeut,
lume vreau cutare lucru si ar fi bine sa mi-l dati! Furia este o reactie normala atat timp
cat este manifestata acceptabil social, transmite o anumita emotie interna. Dar in cazul
nostru , la copiii cu deficiente, devine un mod de a cere, de a obtine ceva, fara
posibilitate de a da gres in cerinta sa.
Cand copilul isi exprima pentru prima data furia, adultul isi manifesta simpatia, fiind
amuzant sa vezi un copil cu fata incruntata, care pare bagat intr-un rol social de adult,
iar reactia noastra este de a incuraja acest lucru prin indeplinira cerintei. In acea clipa
copilul descopera ceva MAGIC: furia , comportamentul ce ii indeplineste dorintele ca o
bagheta fermecata.

Pe masura ce trece timpul adultii nu se mai bucura, ci se supara sau incearca sa ignore
comportamentul copilului. Cea mai buna atitudine este cea de a ignora acest comportament.
Dar de cele mai multe ori adultul cedeaza si indeplineste cerinta.

In acest moment copilul invata ca nu trebuie sa aibe un comportament de furie scurt, ci

unul lung si amplu, caci rezultatele vor veni neintarziat.
 Raspunsul parintelui la recomandarea specialistului este : Am incercat ignorarea, dar
nu a functionat. In realitate l-a invatat pe copil sa se infurie mai mult si mai amplu.
Ignorarea trebuie facuta complet in orice sitiuatie si de catre toate persoanele implicate.
Mai avem posibilitatea de a il invata pe copil sa isi amane dorinta, dar o astfel de
strategie foarte bine pusa la punct, pentru a reusi acest lucru, nu este inca gasita.
Putem incerca:
Procedura prin numarare
Acest procedeu este bun cand copilul vrea ceva functional (tableta de exmplu), dar nu
un obiect ce ii dezvolta furia si vrea sa il arunce sau sa il tranteasca:
Parintele spune: Nu plange! Si incepe sa numere pana copilul respira sau se opreste
din plans. Atunci parintele repeta Nu plange si numara iar pana la urmatoarea oprire
din plans. In cele din urma copilul se opreste din plans dupa un numar de 10 repetitii.
Aunci parintele il intreaba Ce vrei? iar copilul indica sau spune.
In cazul in care copilul are ecolalie, el poate incepe sa numere, ca o cerere a obiectului
dorit, apoi se
poate trece la numararea non verbala cu ajutorul degetelor. In unele cazuri procedura
de numarare poate escalada criza de furie, prezenta parintelui sugerand ca el poate
obtine ce vrea, si acest fapt este valabil mai ales la copiii ce au un istoric amplu in
obtinerea celor dorite in urma crizelor de furie.
Ignorarea
Desi pare extrem de simpu in realitate nu este asa. Ignorarea trebuie sa fie un acord
intre toti participantii la educatia copilului, prin care ei sa respecte niste reguli atat timp
cat copilul are un acces de furie.
Ori de cate ori apare un acces de furie acesta trebuie complet ignorat. Mai exact criza
de furie trebuie tratata ca si cum aceasta nu ar exista si nu va schimba nimic bine sau
rau pentru copil.
Ce trebuie sa faceti:
Nu te uita la el.
Nu vorbi cu el.
Nu il atinge.
Nu il imbratisa.
Nu il apostrofa.
Nu il brusca cu vreun gest.
Nu incerca sa ii distragi atentia cu vreo jucarie sau bomboana.
Nu vorbi despre criza cu alte persoane. (in prezenta crizei sau a copilului)
 Alte recomandari:
Discuta relaxat cu ceilati despre stiri , sport, vreme, etc.
Concentreaza-te pe alte persoane si ce fac ele.
Lauda alti copii ce au comportamente adecvate.
Daca esti singur apuca-te de alte activitati. Citeste o carte de exemplu. E mai
recomandat decat uitatul la tv, deoarece copilul se poate interpune intre tine si tv.
Vorbeste cu cineva la telefon.
Nimic sa nu iti distraga atentia spre criza, vreo trantire de obiect, din acel
moment el va tranti tot. Chiar daca acum a facut din greseala.
Daca s-a lovit usor din greseala nu trebuie sa acorzi atentie, vei dezvolta
comportamente autoagresive.
Daca te atinge sau loveste usor, ignora, vei dezvolta comportamente
heteroagresive.
Lauda copilul cand are un comportament adecvat.
Cand criza de furie se opreste asteapta cateva momente pana sa il atingi sau
lauda-l, sa nu lege acest fapt cu criza.

Daca accesul de furie a pornit in timpul unei sarcini, dupa oprirea furiei se
continua sarcina ca si cum acest comportament nu a existat. La finalul sarcini e bine sa
fie recompensat.
In general o criza de tantrum dureaza in medie 30 de minute (media nu este o regula).
Daca este cazul si doresti sa te asiguri ca nu se raneste e bine ca supraveghera sa fie
facuta de cineva neutru, nu de cel spre care se indreapta furia. Daca cumva copilul s-a
accidentat usor, de exepmplu: a dat mai tare cu mainile in masa si vrei sa te asiguri ca
nu a patit nimic fa acest lucru dupa o perioada de cateva minute (3-5)dupa terminarea
crizei, astfel vei impiedica aparitia comportamentelor agresive.
Accesul de furie ca o cerere de atentie.
Dupa cum spuneam, copiii cu autism comunica prin comportamentul lor. Iar un acces
de furie poate sa fie o cerere de atentie. Sunt foarte dese cazurile cand parintii acorda
atentie atunci cand copiii se afla in situatie de criza, tipa, arunca, se lovesc etc. Astfel ei
obtin atentia ce nu o au in situati normale. Este esential sa nu ii acorzi atentie in situati
de criza, dar cand se joaca linistit, intareste acest comportament, prin imbratisari,
mangaieri etc. Orice copil are nevoie de atentie si ea trebuie oferita in momente linistite.
Exceptii sunt problemele senzoriale
 Unele accese de furie sunt legate de probleme senzoriale si apar in urma unor
zgomote, a vazut ceva ce nu ii place, a mirosit ceva, a atins o suprafata ce nu ii
provoaca
placere, etc. In acesta situatie este bine sa consultati programele de integrare
senzoriala. Dar cu toate ca se spune ca e recomandabil ca in acesat situatie copilul sa
fie linistit cu mangaieri etc. Cred ca acest lucru da prea multa atentie si consolideaza
senzatia senzoriala neplacuta.
Unii copii fac accese de furie cu autovatamare, chiar daca nu a fost incurajata, In cele
mai multe cazuri si acest fapt este o problema senzoriala. Cercetatori cred ca unii copii
s-au ranit pentru a elibera endorfine in organism ce le ofera o senzatie de placere. In
aceste situatii este necesara consultarea psihologului sau psihiatrului.

Activitatile fizice si gimnastica medicala in

autism
sunt extrem de necesare, si adesea neglijate in cazul copilulului cu autism:cu cat
se dezvolta mai mult capacitatea coordonarii motrice cu atat mai mult se realizeaza
premizele unei dezvoltari intelectuale care sa puna in valoare intregul potential.
Motricitatea este coordonata de la nivel cerebral, dar si dezvoltarea cerebrala este
influentata de dezvoltarea coordonarii motrice;
creierul fiind oxigenat mai mult bineinteles va functiona la alti parametri;
pe fondul unei familii hiperprotective si a lipsei de miscare o buna parte dintre
copii cu autism sunt obezi sau supraponderali activitatea fizica va contribui la
mentinerea unui indice de greutate aflat in apropierea normalitatii;
exercitiul fizic rezolva problemele legate de constipatie;
copilul hiperkinetic isi consuma energia in mod util prin activitate coordonata de
adult fapt care va avea drept consecinta o crestere a capacitatii de atentie si astfel la
masa de lucru vor fi mai eficienti;
nivelul autoagresivitatii si heteroagresivitatii va scadea in urma eliminarii de
energie si tensiune prin exercitiu fizic
activitatile fizice sunt mai atractive decat activitatile la masa de lucru
somnul se imbunatateste ;
inotul este foarte recomandat ( toate grupele de muschi sunt activate) iar ei sunt
atrasi de apa
 Analiza comportamentala
Analiza comportamental n situaiile de criz
in autism
Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este ngreunat sau chiar
imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i
nlocuirea cu alte comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie.
Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din experiena practic cu
copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia
comportamental. Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena anumitor
evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care urmeaz imediat comportamentului
(consecin).
La copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema.
Pot fi comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul minilor, lovituri, trasul de
par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei).
n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele obsesive care
dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt
absorbii de jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n jurul lor i la cererile
celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie.
n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i respiraia greit; acestea
doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat.
Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona asupra lui trebuie s facem analiza
funcional a comportamentului. Este aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu
s-a neles de ce persoana se comport astfel.
De cele mai multe ori comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect. Copilul se
foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali, pentru a atinge obiectivele de control asupra
comportamentului celorlali i asupra mediului. Nu toate comportamentele problem se pot interpreta prin aceasta
dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem sunt funcionale pentru subiect i pot fi
eliminate n cazul substituirii cu alte comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional.
Cnd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv, intensitatea cu care se
manifest, persoanele n prezena crora apare i s urmrim modelul:
ANTECEDENT situaia n care a
aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost
interupt din vreo activitate etc);
COMPORTAMENT descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura
mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul va fi mai bine neles;
CONSECINA ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s
ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv).
Trebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel comportament:
ce funcie ndeplinete (comunicativ sau autostimulant);
ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai funcii.
Trebuie s inem cont de un lucru foarte important o singur manifestare a comportamentului problem nu ne poate
spune totul despre el. Este absolut necesar s se adune date despre situaiile n care apare i consecinele care au
urmat pentru a determina cauzele i funciile comportamentului respectiv.
 Exemplu de comportament problem; cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat pentru a duce la
extincia lui.
Comportament:crizele de tipat
Antecedent: copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la lecii
Comportament: copilul face o criz de ipat
Consecina: il mai lsam s se joace puin ca s se liniteasc
EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l oprim din ipat. Modul
corect de a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim din activitatea pe care o
face i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la plans sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange
laudandu-l pentru ct de frumos te-ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii. Nefcnd nici o
referire la comportamentul problem acesta va disparea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s-l
ntreasc.
Pentru a putea preveni acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp te mai las 5 minute, apoi
trebuie s mergem la lecii. n cazul copiilor cu
autism putem preveni multe reacii neplcute dac i informm din timp ct mai au la dispozitie pentru
activitatearespectiv.
Acelai comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem interveni la toi n acelai
mod. Trebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim asupra comportamentului. Un copil poate
s ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie lsat n pace; n fiecare situaie se va interveni n mod
diferit.
De ce apare un comportament problem?
A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV)
Este susinut pozitiv (prin comportamentul problem) de alte persoane care se apropie de el, i vorbesc, l ating, l
blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp).
Exemple:
Copilul ncepe s plng sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia n brae; va nva c
atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s plng.
Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c deja a mncat unul iar el ncepe s
ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d ; va nva c poate s-i manipuleze pe cei din jur pentru a obine
ce vrea..
Prin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel de comportamente
vor fi ignorate ele vor disprea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s le ntreasc.
B. Copilul reuete s evite o situaie perceput ca aversiv ( NTRITOR NEGATIV).
Comportamentul problem este ncurajat negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau se reduce.
Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment de incapacitate; adoptand
un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra
subiectului i schimb orientarea i reduce fluxul su de stimuli care produc discomfort copilului.
S ne gndim de exemplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s rspund n mod
repetat la fel ca i ceilali copii copilul adopt comportamentul de a se muca de mini; ca i consecin
educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul neplcut. Prin reacia educatoarei comportamentul
problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc pentru a evita situaiile n care este solicitat s rspund. n
aceste dou funcii ale comportamentului problem, efectul produs este extern, este ceva ce se produce n mediu i
n relaiile cu ceilali.
C. Efectul obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial.
AUTOSTIMULARE Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute de tip kinestezic
(legnat, nvrtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor
obiecte), auditiv (fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor n gur).
Este mai usor de intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea sunt ntrite de consecinele externe pe
care le primete copilul; dac i oferim alt consecin comportamentul va disprea prin extincie i este mult mai uor
 s-l nlocuim cu un comportament adaptativ; n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de
comportament problem pentru c este ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce.
A fost demonstrat c dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu frecvene
sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problem autostimulante,
care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul
Nervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la reducerea unui flux prea puternic de input.
De exemplu s ne gndim la un copil autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip
pe un fond muzical.
Nu trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui comportament; trebuie s ne gndim n acelai timp ce
comportament dezirabil i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament.
De exemplu dac copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l nvam pe copil
moduri adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s spun uit-te, te rog, ajut-m sau s bat uor
pe umr.
Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc acel
comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc aceai funcie ca i cel
iniial.
S lum puin exemplul de mai sus dac l oprim din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm un mod
alternativ de a atrage atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un nou
comportament problem.
Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie pentru fiecare comportament n parte
Metoda care poate duce la extincia unui comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc
comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c uneori recompenseaz
neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au pedepsit copilul.
De exemplu:
Un copil ncepe s arunce cu jucriile pe jos; mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe
jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul poate fi ntrit de reacia
mamei (a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s
ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit negativ de simpla expresie a feei pe care
o obine de la ceilali cnd se poart neadecvat. Modul corect de a aciona este s ateptm pn comportamentul
nceteaz apoi i spunem cu calm s strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac.
n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost time-out pentru 3 minute (se pune un timer
iar copilul este aezat intr-un loc de pedeaps timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete cu el). Acest tip de
pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei activiti plcute pentru copil, dar
dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va deveni un ntritor negativ pentru c folosindu-se de
comportamentul problem va scpa pentru cteva minute de la lecii.
Ignorarea
Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din jur, este bine s ne prefacem c acel comportament nu
exist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. n loc s-i oferim
atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i simplu comportamentul i ateptm s apar un
comportament mai potrivit pentru ai acorda acea atenie, dar n momentul n care apare un comportament bun
trebuie s fim entuziati i s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. n felul acesta copilul nva c primete
atenie doar pentru comportamentele adecvate.
Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin imitaie
Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu att mai mult dac avem un copil cu autism
caruia ii este i aa foarte greu s discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu.
S ne imaginam un printe care ii loveste copilul spunnd nu este frumos s loveti! sau unul care ip nu mai
ipaaa!. Este de neneles pentru un copil de ce nu am voie s ip dac mama ip la mine?! sau de ce eu nu am
voie s lovesc dar tata m lovete?!. Atunci cnd sunt frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor comporta la fel
cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei.
 Claritate si simplificare in viata copilului cu
autism
De ce sa aducem claritate in lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ?
Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face pe copilul cu autism sa se simta ca intr-
o jungla sociala.
Zgomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardeaza sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicatiilor
din partea celor apropiati, necunoasterea intentiilor celorlalti (lipsa capacitatii de predictibilitate) duc la: confuzie,
anxietate, agitatie, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie.
Prelucrarea informatiilor pentru copilul cu autism un haos de impresii. Insuficienta intelegere a limbajului, felul diferit
in care percep mediul inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al intmplarilor, problemele legate de
capacitatea de organizare a informatiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta
a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de comportament,
stima de sine negativa, scazuta.
Asadar, in viata copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate si Simplificare! !
Solutionarea problemelor persoanelor cu autism vizeaza urmatoarele aspecte:
Atitudinea adultului: acceptare, politete, adaptabilitate, stil orientativ.
Clarificarea urmatoarelor aspecte din viata persoanelor cu autism: activitatile, spatiul (mediul, incaperile),
persoanele, stimulii, timpul.
Scopul clarificarii si simplificarii in viata persoanelor cu autism
Aduce previzibilitate in viata, o fac mai putin derutanta
Diminueaza comportamentul problematic si stresul
Faciliteaza spiritul de actiune independent
Creeaza posibilitati de schimbare
Stimuleaza stima de sine
Un mediu neadaptat pentru copilul cu autism inseamna:
Spatiu: prea aglomerat, dezordine
Mediu social: complex, schimbator
Insotitori: multi specialisti, stiluri diferite, cerinte diferite
Adaptarea mediului (de invatare/de locuit/de joc etc) pentru copiii cu autism
Pentru a adapta optim mediul in care locuieste, lucreaza, invata, se joaca un copil cu autism, trebuie sa avem in
vedere urmatoarele aspecte si intrebari:
Spatiul: unde mananca/lucreaza/se joaca etc?
Timpul: cnd?, ct timp?, ce urmeaza?
Sarcina: ce are de facut, cte activitati, de cate ori?
Materialul: cu ce se joaca, mananca, doarme, lucreaza etc?
Ajutor: cu cine lucreaza, se joaca, se plimba etc?
Sistemul de lucru: cum lucreaza, se joaca, merge la scoala, mananca etc?
Clarificarea spatiului pentru copiii cu autism: UNDE si CE face
Unde trebuie sa mannce, sa lucreze, sa se joace etc?
Este necesar sa invete functionalitatea unui spatiu!
Sa invete sa asocieze: activitatea (CE) locul (UNDE) comportamentul (CUM)
Sa fie un spatiu semnificativ!!
Exemple de modalitati de oferire a sarcinilor:
1. Pe raftul din stnga: sarcinile care trebuie executate atunci, in acea activitate. La finalizarea unei sarcini,
obiectele sunt asezate inapoi, de unde au fost luate.
2. Pe raftul din stnga se afla sarcinile care trebuie executate, iar pe raftul din dreapta se aseaza sarcinile
executate.
3. Sarcini oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul ochilor. Secventele de sarcini sunt
individualizate. Pictograme pot fi de tipul: imagine alba pe fond negru sau de tipul: desen negru pe fond alb, cu
denumirea scrisa sub desen.
4. Pictogramele nu sunt la nivelul ochilor. Prezinta orarul unei intregi saptamani, pentru un grup de copii.
(presupune unnivel inalt de intelegere, de orientare si organizare pentru ca un copil sa isi caute orarul si sa isi
organizeze siua in functie de acesta).
Exemple de strngere
a sarcinilor:
1. In dreapta pe rafturi, in dulap, pe masa.
2. Sub lista de pictograme, intr-o cutie.
Clarificarea timpului pentru copiii cu autism:
CND ? CT TIMP ? CE URMEAZA ?
Datorita faptului ca nu intelege ce se intmpla si in ce ordine se intmpla lucrurile, copilul autist se afla in continua
nesiguranta (anxietate). De aceea vizualizarea schemei de zi compenseaza gndirea si comportamentul neorganizat,
impulsiv si focalizat autostimulativ.
Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist. De aceea este important sa
alegem tipul de zchema de zi, potrivit nivelului de dezvoltare si intelegere la care se afla copilul in cauza.
Asadar, schema de zi poate fi sub forma de:
Obiecte concrete sau simbolice
cana inseamna ca mncam (obiect concret),
ursuletul inseamna ca mergem la somn, ghiozdanul mov inseamna ca mergem la plaja (obiete
simbolice)
Fotografii exact ale obiectelor ce urmeaza a fi folosite
Desene
Pictograme
Cuvinte/text scris
Durata unei scheme de zi (cte activitati sunt anuntate o data?)
O activitate
Doua/trei
Jumatate de zi
Toata ziua
O saptamna, o luna, un an
In functie de nivelul de intelegere al copilului, de gradul de severitate al autismului si de existenta sau nu a deficientei
mintale si a severitatii acesteia.
Sugestii pentru utilizarea schemei de zi pentru copilul cu autism
Copilul trebuie sa o utilizeze activ
copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate, il duce la locul unde va avea loc
aceasta si acolo il va pune la locul stabilit).
copilul strange la finalul activitatii pictograma/ poza/ cuvntul, in cutiuta stabilita sau taie/bifeaza cu
creionul activitatea.
Doar sa se uite pe orar, sa observe, adultul indicndu-i activitatea finalizata (nu este de recomandat!)
Rutina puterea obisnuintelor/obiceiurilor este utila in activitati de genul: spalatul pe dinti, toaleta zilnica,
masa, activitatile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila si in activitatile care in mod firesc sunt schimbatoare
sau care nu depind de noi in totalitate (ex. cumparaturile, plimbarile, vizitele etc), este indicat sa aducem regulat
schimbari in schema de zi. Aceste schimbari trebuie insa anuntate, copilul trebuie pregatit pentru schimbarea care va
interveni si aceasta trebuie facuta pentru inceput in mod controlat deoarece modificarea neanuntata a orarului
conduce la deruta (anxietate).
Asadar faceti din schimbare o rutina.
Tineti cont de particularitatile persoanei cu autism.
Tineti cont de nevoile persoanei cu autism.
Adaptati ct mai multe elemente din cotidian.
 Reduceti stresul.

Comportamente problema

FORME ale comportamentelor problema

1. ECOLALIA:
Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic.
Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza sau chiar toata
fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o
faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa
comunice.
nu inteleg ceea ce spunem sau cerem
desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspunda
Strategii:
Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil
Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului
Furnizarea de modele verbale adecvate (In loc de: Vrei sa mergi la baie,
Mark?, mai bine:Vreau sa merg la baie. )
Folosirea suportului vizual (imagini, pictograme)
Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita
comunicarea expresiva.
2. STEREOTIPIILE IN AUTISM
Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de
obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului fluturatul mainilor este un
comportament foarte des intalnit la copiii cu autism, lovirea repetata a unui obiect,
balansarea continua etc.
Strategii:
Ocupati-i timpul
Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita
unor probleme de integrare senzoriala
Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste
stereotipiile
 Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt
inlocuite de altele
3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM
Strategii:
Micari lente.
Activitati sau miscari repetate.
Micari sau activitati fr multe variaii.
Activitatile previzibile si dorite.
Lucrurile cunoscute.
Activitatile de lung durat.
4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este distrasa cu
usurinta atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta abilitatea de a cerne
ceea ce este neimportant si datorita faptului ca ideile lor despre relevanta si interese
sunt diferite de ale celorlalti si deoarece ei nu detin abilitatea de a acorda prioritate
itemilor importanti din numarul vast de semnale senzoriale cu care suntem asaltati cu
totii zi de zi.
Chiar si atunci
cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi mentina atentia pentru mult
timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi copii cu TSA au perceptia senzoriala
alterata.
Strategii:
folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca
atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina
solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina
asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de
spatiile cu alta functie (de joaca)
dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul
respectiv astfel incat sa ii reaminteasca ceea ce are de facut, sa se reintoarca la
sarcina.
asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli
pentru a-i distrage atentia si ca locul copilului nu este in apropierea unor surse de
distractibilitate.
 5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt bucurosi sau
clipesc adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit, repeta la nesfarsit
anumite fraze, adulmeca sau emit diverse sunete. Abia atunci cand cresc aceste
comportamente devin ingrijoratoare deoarece sunt evidente, sar in ochi si pot atrage
comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg.
Strategii:
acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort
pentru copil, prin care isi alina stresul;
discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-i
ajuta sa inteleaga si sa le accepte;
gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului;
recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel comportament.
6. OBSESIILE IN AUTISM
Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in totatlitate si care
persista in timp, uneori pana la excluderea altor subiecte, domenii. In copilarie, aceste
interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si dinozaurii, dar cand cresc aceste
interese sunt inlocuite de subiecte care necesita o cunoastere detaliata aproape la nivel
de enciclopedie despre cateva sau chiar un domeniu de interes precum orarele. Aceste
interese nu presupun integrarea informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita
interactiunea cu alte persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc
adeseori despre interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de
conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata timp cat
acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane nu le
impartasesc neaparat pasiunile. Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/ inteleaga
aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt interesati.
Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu Tulburari
din Spectrul Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru conversatiile reale si jocul
imaginativ pe care le considera dificile.
Strategii:

Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda

subiectele/activitatile preferate;
 Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care o
desfasoara atunci cand el doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte;
Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile
conversationale, incluzand chiar unul, doi copii;
Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.
7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etc
Uneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera doar un
anumit aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o anumita culoare,
mananca rar si putin etc), somnul (au probleme la adormire sau la trezire, se trezesc in
timpul noptii neputand adormi la loc, nu dorm singuri, se dezbraca in timpul somnului
etc), autonomia personala (isi insusesc mersul la toaleta greu, tarziu, nu mananca
singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).
Strategii:
Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala
Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati
Una preferata una nedorita (la masa)
Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.
8. AGRESIVITATEA IN AUTISM
Unul dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.
Forme:
auto-agresivitate;
hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) verbala;
fizica.
Este de obicei:
un semn de frustrare,
un semnal pentru a atrage atentia
amandoua.
Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa reactionati
violent la astfel de reactii.
Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si pentru
ceilalti, copilul in cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.
Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este
medicatia.
 In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi capabile sa
se opreasca si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a rezolva situatia.
Strategii:
Urmariti nivelul de stimulare senzoriala;
Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate;
Mentineti un ton neutru;
Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau
fuga copilului;
Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care
s-ar putea lovi copilul;
Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe
viitor;
Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa;
Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului;
Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate,
redirectionati-i atentia, activitatea;
Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este
de intensitate mica si nu dauneaza.

CAUZE ale comportamentelor problema in autism

1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALAIN AUTISM
Copiii din spectrul autist au dificultati in integrarea senzoriala: fie ca este vorba despre
hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de canalul auditiv, de cel vizual sau cel
olfactiv, de preluarea stimulilor doar de la un singur canal, de dificultati de perceptie si
integrare a informatiilor sosite pe diferite cai senzoriale, toate acestea si multe altele
demonstreaza tulburari in integrarea senzoriala.
inei cont de:
stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz
modul in care v prezentai in fata copilului
este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor
Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat;
Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali;
Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.
2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM
 O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea propriei
persoane si a lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si spatiul, nu
cunosc locul/ nu aseaza la locul lor obiectele personale, nu pot organiza evenimentele
pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza singuri viata in functie de nevoi, evenimente,
persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru scoala.
Strategii:
Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat;
Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei,
calendare, jurnale etc)
Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul,
urmatorul, intai etc pentru a sprijini orientarea spatio-temporala
Secventializati activitatile
Fiti clar cand dati sarcinile
Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la
momentele organizatorice, sa aiba grija de obiectele personale la scoala etc).
3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE
Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de aceea sunt
foarte rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare dorinta pentru ca
lucrurile sa ramana la fel pentru ca aceasta le ofera comfort. De aceea de multe
tranzitiile
se fac dificil, ivindu-se probleme, copiii manifestand rezistenta.
Strategii:
Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie;
Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate;
Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza;
Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum
etc;
Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes
neprevazutului.
4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM
Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din spectrulAutist: le
este dificil sa suporte apropierea fizica a altor copii sau dimpotriva vor sa ii atinga in
permanenta. Datorita capacitatilor scazute de a intelege regulile sociale acesti copii se
 simt amenintati atunci cand trebuie sa faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale,
activitatilor in grup etc.
Strategii:
Formati abilitati de relationare;
Oferiti recompense pentru comportamentele bune;
Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau;
Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.
5. ANXIETATEA IN AUTISM
Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita de
schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale.
Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de anxietate.
Fiecare copil are propriul mod de a manifesta si de a face fata anxietatii. Urmatoarele
comportamente indica in general anxietatea:
ecolalia;
volumul vocii nepotrivit;
intrebari repetate la nesfarsit;
ras inadecvat, nepotrivit;
agresivitatea;
interese obsesive;
manifestarea stereotipiilor.
Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care apar
datorita necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii sociale, din
neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt aplicate in contexte
diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si teama de schimbare.
Strategii:
Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are
probleme in a face fata anumitor momente sau situatii;
Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare
despre cand va incepe sic and se va termina o activitate;
Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile;
Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala;
Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru
inspaimantator) stati mai degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand vreti sa
ii vorbiti.
 6. FRUSTRAREA IN AUTISM
Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu ce sa
faca/ nu pot, cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand apar situatii
neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de frustrare- o emotie negativa si
mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere, insingurare etc.
Strategii:
Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum);
Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului;
Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.
7. FURIA COPIILOR CU AUTISM
Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod neadecvat,
deoarece:
sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in mod
deosebit frustrante sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu i-au pregatit
nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu
nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivit
Strategii:
Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda;
Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie;
Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia;
Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm;
Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata;
Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism
pentru a-si putea planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de intelegere.

COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM

TREBUIE PRIVITE PRIN PRISMA DEZVOLTARII
EMOTIONALE !
O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in
considerare a nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-emotionala). Odata
ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socio-emotionala al unei persoane poate fi mai
 usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul in care se poarta si sa
determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.
De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente precum
refuzul de a indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La nivelul de dezvoltare
socio-emotionala de 5 ani modul de gandire este foarte concret, copilul se va angaja in
principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi varsta si va fi inca destul de egocentric. Un
copil cu varsta de dezvoltare socio-emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii
de joaca mai mari sau pe adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in
intelegerea exceptiilor de la reguli.
Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism; si acest
lucru poate duce la
frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana autista. Acest lucru se intampla atunci
cand asteptarile adultului se bazeaza pe nivelul de functionare intelectuala al persoanei
autiste si nu pe nivelul de functionare socio-emotionala.
Principii ale Programarii
Neuro Lingvistice aplicabile in Autism
1. Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.
2. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.
3. Exista un context in care fiecare comportament are valoare.
4. Oamenii nu sunt comportamentele lor.
5. Nu poti sa nu comunici.
6. Nu exista esec, ci doar feed-back.
PASI IN INTERVENTIE
1. Concretizarea comportamentului-problema in autism
2. Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)
3. Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism
Nu poate?
Nu stie?
Nu vrea?
Ii este teama?
4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism
Invata-l abilitati
Ofera-i siguranta
 Selecteaza stimulii senzoriali
Organizeaza-i programul zilei
Adu claritate in viata sa
Simplifica
Respecta-l
Ofera-i ocazia sa castige autonomie
Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente
pentru probleme precum agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc)
5. Evaluare si adaptare
DE RETINUT!!
E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate
comportamentele! (sa nu ne preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe persoane
decat ar trebui)
A cui este problema?!
Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici)
Eu merg cu tine, tu mergi cu mine!
Centrati-va pe experiente de succes!

10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA

CA TU SA LE STII
Ellen Notbohm Ten Things Every Child
with Autism Wishes You Knew
1. Comportamentul inseamna comunicare.
2. Nu presupune nimic.
3. Cauta intai probleme senzoriale.
4. Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.
5. Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator.
6. Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.
7. Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.
8. Nu inrautati o situatie.
9. Critica-ma in mod bland.
10. Ofera-mi doar alegeri reale.
 Comunicarea eficienta
Cum comunic eficient cu persoanele cu
autism?
Pentru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte regulile descrise in continuare. Acestea
vor fi aplicate consecvent si de catre toate persoanele ce intra in contact cu autistul (toti membrii familiei, cadre
didactice, terapeuti).
1. Folositi propozitii scurte, pe ton ferm! (Andrei, deschide caietul!) Nu va temeti sa folositi tonul ferm. Nu
va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta.
2. Fiti clari si previzibili! Schimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. Acest lucru atrage dupa sine comportamente
dezadaptative (auto si heteroagresivitate, stereotipii verbale).
3. Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala (folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini)! Mesajul
este mai clar daca este si vazut si auzit, nu doar auzit.
4. Acordati-i cele cateva momente timp de gandire! Autistii gandesc in piese de puzzle. Au nevoie de timp
sa puna piesele in ordine. Acest lucru duce la o reactie mai tarzie din partea lor. Uneori pana a face puzzle-ul poate
dura saptamani.
5. Subtitrati pentru el expresiile faciale, numiti-i emotia ce insoteste mesajul! (E trist pentru ca a luat
nota mica.)
6. Legati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri concrete! (Bravo, ai dansat foarte bine!)
7. Dati-i sarcini singulare! Acest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finalizare.
8. Oferiti-i variante cand trebuie sa faca o alegere! (Vrei cuburi sau puzzle?) daca a invatat la terapie sa
faca o alegere.
9. Dati-i reguli, nu argumente si explicatii, chiar daca intreaba De ce?! Nu va cere detalii sau sa ii
spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate. (Sunt bolnav, tu speli vasele!)
10. Ramaneti calm si ferm chiar daca va supara! Nu
aratati acest lucru. Cand sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea pe care o stie si care ii ofera siguranta.
Schimbarile, chiar si cele ale unei persoane, il nelinistesc.
11. Nu il loviti cand greseste, nu ii vorbiti mult! Nu va intelege de ce a fost lovit. Nu are capacitatea de a lega
pedeapsa de greseala facuta. Daca vreti sa se corecteze, retrageti recompensa.
12. Folositi un limbaj fara subintelesuri! Glumele, ironiile, expresiile cu mai multe sensuri nu pot fi intelese si
asta il deruteaza.
13. Nu ii dati sarcini in forma negativa! Nu ii spuneti ce sa nu faca, ci ce sa faca. (Nu ii spun: Nu mai vorbi!,
ci Taci!/Tine gura inchisa!)
14. Evitati cuvinte ca: imediat, poate, nu stiu inca, un pic! (La intrebarea: Cand plecam? nu
raspund: Imediat!, ci Cand linia mare ajunge la 5!/Termini puzzle si plecam!)
15. Ocoliti intrebari de forma: Vrei sa ?! Sunteti mai clar daca o spuneti ca pe o afirmatie. (Nu spun:
Vrei sa scrii?, ci Scrie!)
16. Oferiti-i propozitii/comportamente sablon pentru anumite situatii!Propozitiile/comportamentele sablon
au mereu aceeasi forma si se folosesc totdeauna cand apare situatia pentru care au fost create. (Nu poate sa faca
ceva singur, il invat sa spuna: Ajuta-ma!)

Comunicarea totala
Comunicarea totala in autism
Definitia comunicarii totale = acea comunicare n care ai dreptul i poi utiliza toate formele de comunicare posibile:
comunicarea verbal
comunicarea non-verbal
mimic
pictograme
fotografii
obiecte
postura
 sunete
onomatopee
Cel care transmite mesajul trebuie s adapteze tipul de comunicare la capacitile copilului si la particularitatile sale
de intelegere.
Comunicarea total conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.
Avantajele comunicarii totale:
1. Se adreseaz mai multor organe de sim : vizual, auditiv, tactil;
2. Timpul de receptare al mesajului este mai lung;
3. Mesajul este transmis n form concret;
4. Mesajul este transmis n aceeai form: vede acelai pantof, aceeai can => are form constant;
5. Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai uor de difereniat fata de cele exprimate doar
verbal
6. Este suficient motricitate grosier in receptarea si transmiterea mesajului.
Atitudini de baz n comunicarea total
nsoim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala.
Folosim puine cuvinte pentru a face legtura ntre cuvnt i obiect;
Copilul trebuie nvaat s foloseasc obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor.
S ne asigurm c este atent cand transmitem mesajul;
Comunicarea trebuie s se fac ntr-un spaiu potrivit, structurat (copilul s aib un loc al lui la masa, un loc
permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joac etc);
Linite (n spaiul structurat se elimin zgomotele);
Peste tot folosim pictograme pentru a ti copilul ce se ntmpl n fiecare zona din spatiul sau de viata;
Nu dm mai multe comenzi odat;
Oferim copilului timp pentru reacie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte dintre copii au nevoie de 3 secunde
timp de reactie;
Primele denumiri de obiecte invatate s fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;
Nivelele comunicarii totale
Nivel non-simbolic
Comunicm un mesaj non-simbolic prin obiecte nsoite de cuvinte.
Nivel pre-simbolic
Utilizam poze, pictograme, desene, semene, gesturi, insotite de cuvant.

Nivel simbolic
Utilizam cuvantul scris,vorbit.
Utilizam pictograme pentru a arta o simbolistic (ex.: pictograma cu o pasre cu aripile deschise arat zborul,
pictograma cu un om cu minile pe piept i o lumnare arat moartea).
In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non-simbolic i ajungem la nivelul simbolic.
Instrumente de comunicare i vizualizare
Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului i le introducem in
breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit;
Placematul punem pictograme cu tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas pentru
tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;
Orarul sau tabla cu pictograme
Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism
ntoarce pictograma respectiv i trece la urmtoarea;
La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme;
Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu pictograme.
 Ceasul cu pictograme:

arttorul mic s fie de aceeai culoare cu ora;

arttorul mare s fie de aceeai culoare cu minutele;
la nceput punem puine pictograme i folosim activiti zilnice (prnz, somn, joac);
ceasul cu pictograme e folosit pentru copii cu inteligen flexibil.
Dulapul sau raftul cu pictograme
poate fi un suport;
 poate fi un flanelograf;
poate fi un dulap cu rafturi;
de preferin pictogramele e bine s fie aezate pe vertical, dar nu e greit nici pe orizontal;
pictogramele este bine sa aiba scrise pe ele i cuvntul ce desemneaza obiectul reprezentat de pictograma,
pentru c, n timp, vom scoate pictogramele i va rmne doar cuvntul.
Agenda cu pictograme
Seamn cu una obinuit, dar este adaptat pentru persoanele cu autism;
La nceput vor fi doar pictograme, apoi pictograme + cuvnt;
Mai trziu introducem cifrele (orele):
pictogram
pictogram + cuvnt
pictogram + cuvnt + or.

Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile alese. ntotdeauna luni va fi scris cu
verde, mari cu rou, miercuri cu mov,
etc.
n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele sptmnii. Lng luni punem o bulin (pentru
ziua I a sptmnii), lng mari punem dou buline (ziua a II-a), etc.
C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEII
Cartea vietii = un album n care sunt puse n ordine cronologic fotografii care reprezint stadiile vieii (marcheaz
evenimente importante din evoluia copilului);
Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumit culoare (ex. pag. 1 chenar rou);
Fiecare pagin va avea un titlu:
pag.1 EU (copilul) evenimente importante din viata copilului, chenar rou;
pag.2 FAMILIA MEA membrii familiei n poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar
portocaliu;
pag.3 RUDELE MELE poze + nume, chenar galben;
pag.4 VECINII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.5 COLEGII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.6 instituiile importante n care a fost copilul: grdini, coala, spital, cabinetul terapeutului, diferite
locaii n care merge frecvent poz + denumire; pagin marcat cu verde;
 pag.7 pagina ce marcheaz schimbrile pe plan fizic (poze cu copilul bebelu, stnd n ezut, mergnd n
patru labe, mergnd n picioare, mergnd la grdini, la coal, poze n care este surprins variaia de greutate dac
a slbit sau s-a ngrat ntre timp, apariia pilozitii, etc.) chenar albastru;
pag.8 pagin ce conine poze pentru explicarea noiunilor de sexualitate chenar albastru deschis;
pag.9 pagin marcat cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit
Cercul social

persoana cu autism se afl n centru;

n cercul apropiat pozei autistului sunt puse pozele cu membrii familiei;
n urmtorul cerc vor fi persoane cu care intr des n contact (nvtorul, terapeutul, vecinul cu care se
joac zilnic copilul, colegul de banc, etc.)
Timpul rmas pn la un eveniment
se utilizeaza pentru a se explica copilului ct timp mai este pn la un eveniment anume;
atunci cnd, spre exemplu, copilul ntreab n mod repetat cnd este ziua lui, iar pn la aniversare mai
sunt patru zile, se aeaz lng patul acestuia cinci pictograme:

pe msur ce se consum o zi, copilul ntoarce pictograma corespunztoare zilei respective.

Principiile vizualizrii
Vizualizarea = comunicarea unui mesaj n mod vizual.
1. Copilul cu autism trebuie s nvee semnificaia mijlocului de comunicare i vizualizare.
2. Oferii ajutor individualizat!
3. Conduce-i copilul cu autism spre instrumentul de comunicare si vizualizare!
4. Fii persevereni ( controlai frica de eec)!
5. Instrumentul de comunicare si vizualizare trebuie individualizat.
6. Locul instrumentului trebuie s fie unul vizibil, accesibil copilului, ntr-un loc disponibil.
7. Instrumentul de comunicare si vizualizare va fi numit printr-un singur termen, care va fi folosit de toi membrii
familiei autistului.
8. Termeni comuni utilizarea unor termeni cunoscui de ctre copil i utilizai de ctre toi cei care intr n
contact cu copilul.
9. Modificrile n orarul cu pictograme se fac seara, pentru a doua zi.
10. Consecven toat lumea, zilnic, trebuie s foloseasc instrumentul de comunicare si vizualizare.
11. Observai reaciile persoanei cu autism n momentul n care utilizeaz instrumentul, pentru a nelege dac
acesta e potrivit pentru el. Instrumentul de comunicare i vizualizare se poate adapta n funcie de reaciile copilului.
12. Utilizai instrumentul de comunicare si vizualizare permanent!
13. Realizati programul cu pictograme pentru o durata de timp ct poate nelege copilul (de la program cu 2
pictograme -> program pentru toat ziua).
14. La multi copii trebuiesc ntoarse pictogramele ce reprezinta activitatile ce le-au terminat de facut.
15. Dac apar modificri n programul zilei, semnalai-le n program, dar fr a abuza de acest principiu.
16. Sortai pictogramele n ordine alfabetic sau pe domenii. Fiecare categorie de pictograme trebuie s fie pe o
anumit culoare.
Exemplu: pictogramele cu emoii intr n aceeai categorie:
se lipete pe un carton o coal de hrtie roie
pictogramele ce apartin unei categorii se vor lipi pe carton, peste care s-a lipit coala roie, apoi se vor
decupa.astfel incat pe marginile fiecarei pictograme s rmn un chenar rou de 1cm

obiectele din cas pot fi toate pe un chenar albastru,

animalele pot avea un chenar verde, etc.
Cum tim dac instrumentul de comunicare i vizualizare este eficient?
Rspunznd la urmtoarele ntrebri:
Este instrumentul folosit destul de consecvent?
nelege copilul cu autism rostul, funcia instrumentului? Ce informaie se ofer?
Instrumentul este adaptat nivelului i structurii copilului?
Sunt oferite prea multe sau prea puine informaii (pictograme utilizate)?
Instrumentul st ntr-un loc accesibil?
Instrumentul este realizat suficient de individualizat?
Obiectivele programului cu pictograme:

Diminuarea strii de nesiguran

activitile ce urmeaz devin previzibile
Dezvoltarea independenei, autonomiei
dependena fa de adult va fi inlocuita de dependenta de orarul cu pictograme
Dezvoltarea flexibilitii
activitile din programul cu pictograme nu se vor desfasura n aceeai ordine zilnic. La nceput ordinea e strict, dar
treptat se schimb ordinea ntre ele.
Idei greite despre programul cu pictograme:
 1. Programul cu pictograme e cel mai bun la pentru copii cu autism.
nu trebuie s generalizm, pentru c nu e necesar s-l folosim la toi.
la unii copii e nevoie de program cu obiecte, iar altii pot utiliza un program scris
2. Toate evenimentele dintr-o zi trebuie marcate cu pictograme.
nu toate evenimentele, pentru c persoanele cu autism triesc, in general, n prezent, nu sunt framantate de
trecut si nu-si fac griji cu privire la viitor. Marcm doar activitile ce trebuie executate,cele introiectate nu le punem,
iar cele relaxante le putem folosi ca recompens.
3. Printele, educatorul hotrte n totalitate coninutul programului cu pictograme.
la nceput programul va fi realizat de adult, iar treptat va fi angrenat i copilul n alctuirea programului.
pentru a alege activiti, i artm copilului dou pictograme cu doua activitati din care el va alege.
Daca el poate sa se implice in realizarea programului inseamna ca el se implica n administrarea propriei
viei.
4. Activitatea hotrt trebuie realizat n mod obligatoriu.
Pot exista exceptii si se poate modifica programul, dar cu copilul de fa.
5. Zilele arat cam la fel.
pn nva activitile de rutin vom menine un orar fix, iar apoi se vor face schimbri.
activitile se pot face n ordine diferit
6. Toi copii beneficiaz de acelai program cu pictograme ntr-o clas
e ineficient in cazul copiilor cu autism .
programul trebuie individualizat pentru fiecare copil.

Exercitii motricitate fina

Dezvoltarea motricitatii fine pentru varsta 2-3 ani idei de jocuri
si activitati

1. Asezatul tacamurilor pe masa

Dupa varsta de 2 ani copilul poate fi introdus treptat in treburile gospodaresti cum ar fi:
asezatul mesei, maturatul, aspiratul (imi amintesc cat de mult ii placea sa dea cu
aspiratorul!), stersul pe jos, sortarea rufelor si cate si mai cate! La preparatul
mancarurilor poate participa chiar mai devreme daca ii face placere.
Aici i-am pregatit o activitate pentru a exersa asezatul mesei. Am desenat pe o coala
mare, alba de hartie conturul tacamurilor urmand ca el sa le gaseasca locul. A fost un
fel de puzzle iar ideea i-a placut tare mult!
2. Infiletarea capacelor de la borcane
Cat de apreciata a fost aceasta activitate! L-a captivat foarte mult mai ales ca trebuia sa
gaseasca capacul potrivit pentru fiecare borcan in parte.

3. Utilizarea clestelui
A fost prima activitate in care am folosit clestele (pentru cuburile de gheata). Activitatea
a avut rolul de a sorta pe culori, lucru pe care deja il stia bine pe atunci astfel ca m-am
gandit sa ii adaug un cleste pentru a trece la o etapa urmatoare. Utilizarea clestelui nu e
o treaba tocmai usoara la varsta de 2 ani, deoarece solicita coordonarea miscarii de
prindere precum si muschii mainilor. A fost o provocare pentru el, insa devenea extrem
de entuziasmat cand reusea sa prinda bilele de hartie colorate cu ajutorul clestelui.

4. Lipitul abtibildurilor
Este o activitate ce dezvolta foarte bine motricitatea degetelelor atat prin dezlipirea de
pe hartia pe care stau lipite cat si prin lipirea lor ulterioara. Exista in comert o gama
larga de caiete cu astfel de activitati.

5. Culesul semintelor de floarea-soarelui

Daca aveti la indemana o palarie de floarea-soarelui ii puteti oferi copilasului o activitate
de cules seminte. Asemanator se poate face si cu un stiulete de porumb. Este o
activitate ce antreneaza foarte bine degetele pentru prinderea ulterioara a creionului.

6. Puzzle
Alaturi de puzzle-urile cu buton si puzzle-urile cu piese mici dezvolta foarte bine nu doar
gandirea ci si motricitatea fina (puzzle-urile au fost printre preferatele lui pana pe la
varsta de 4-5 ani).

7. Plastelina
In continuare recomand joaca cu plastelina atat pentru dezvoltarea creativitatii cat si
pentru activitatile de motricitate fina. Daca nu aveti cumparata puteti face voi acasa
dupa o reteta foarte simpla (faina, sare, apa, optional colorant). Se pot adauga de
asemenea mici obiecte cu care aceasta sa poata fi decorata. Mai jos cateva exemple
din activitatile noastre:
Aici i-am pregatit cele necesare pentru a-si confectiona tortul de ziua lui (tocmai primise
in dar de ziua lui un set de plastelina) astfel ca i-am pus la dispozitie inclusiv lumanarele
de tort si cifra cu varsta lui de pe tortul adevarat.
Incantat la maxim atunci cand a terminat!

8. Taiatul cu foarfeca
Exista pareri controversate in ceea ce priveste varsta la care dam foarfeca in mana
copilasului. Eu recunosc ca nu aveam de gand sa i-o dau prea devreme de teama de a
nu se taia din gresala, insa intr-o seara vazandu-ma ca tai ceva cu foarfeca (ii
pregateam niste activitati si decupam ceva cartonase) a venit la mine si a insistat ca
vrea si el sa taie cu foarfeca. A fost prima ocazie in care i-am dat sa taie (2 ani si 3 luni)
si l-am si fotografiat pentru a pastra amintirea :). M-a uimit cat de bine se descurca deja
dupa cateva minute!
Pana la urma mi-am dat seama ca toate activitatile facute pe parte de motricitate fina au
meritul de a dezvolta in mod subtil indemanarea copilului!
Dupa cateva luni, cand avea deja formata dexteritatea pentru manuirea foarfecii, am
putut sa ii dau sa taie hartiute trasate cu linii pentru a putea exersa mai bine
coordonarea ochi-mana.

9. Incheierea nasturilor
Aceasta este una dintre activitatile pe care i le-am pregatit pentru recunoasterea figurilor
geometrice si a culorilor, insa se preteaza foarte bine si pentru dezvoltarea motricitatii
fine. Am imbracat o perna intr-un material alb pe care am cusut nasturi colorati iar din
fetru colorat am decupat figuri geometrice care sa corespunda ca si culoare nasturilor.
Perfectionarea in incheierea nasturilor a durat mai mult ca si proces de lucru in cazul
nostru (vreo cateva luni).

10. Exercitii de rulare

Datorita faptului ca folosim zilnic covorasul pentru activitati, i-am propus sa invete sa il
ruleze singur, astfel ca inainte si dupa terminarea activitatii aseza si respectiv rula la loc
covorasul.

De asemenea inca o activitate de rulare-infasurare a fost cea a sforii. Prima activitate la

care am facut acest lucru a fost la tema cu paianjeni despre care puteti citi aici, atunci
cand a jucat rolul paianjenului care isi prinde prada si o infasoara in panza sa.
11. Snuruire
Activitatea de mai jos face parte din tematica Norii si ploaia despre care puteti citi aici.
Materialul este foarte usor de confectionat si anume: am decupat un carton albastru sub
forma de norisor dupa care l-am perforat pe margini oferindu-i un snur pentru snuruire.
Apoi, pe o foaie de hartie am desenat un norisor dupa care am suprapus hartia pe un
carton mai gros si moale (de la o cutie) iar cu o pioneza trebuia sa traseze conturul
norului punct cu punct, facand mici impunsaturi pe marginea acestuia.

12. Taiatul cu ajutorul cutitului

Pentru inceput i-am oferit un cutit de plastic cu care sa nu se poata taia nici din gresala
macar (este din setul de tacamuri pentru copii de la ikea) si i-am oferit o banana care
poate fi taiata mai usor. Treptat am continuat si cu alte activitati in bucatarie care de
care mai complexe (activitatile in bucatarie l-au atras de mic!!).
\
13. Asezarea formelor geometrice in contur
O activitate usor de compus pentru cei mici este urmatoarea. Pe o cola de hartie am
desenat contururile formelor geometrice, de la jocul nostru cu cuburi (il puteti gasi aici)
(eu am respectat si culoarea in acest caz) iar alaturat i-am oferit un cosulet cu formele
geometrice desenate. Sarcina sa a fost aceea de a aseza fiecare forma la locul potrivit
(un fel de puzzle). Dificultatea consta in a aseza cat mai exact piesele pe contur.

14. Puzzle altfel

Un altfel de puzzle homemade pe care l-am inclus in activitatile noastre a constat din
formarea unui aluat sarat (plastelina de casa) in care a presat cateva obiecte (din
cosuletul alaturat). Pe langa faptul ca a fost fascinat sa vada cum obiectele lasa urme in
aluat atunci cand sunt presate i-a placut si potrivirea ulterioara a formelor cu urma lor
din aluat.

15. Snuruire cu margele

Snuruirea a fost o activitate tare indragita. Avea extrem de mare rabdare sa insire la
nesfarsit! Cand a fost mai mic i-am oferit paie de baut taiate in bucatele mai mici pentru
snuruire (activitatea se regaseste in articolul precedent), apoi pe masura ce a crescut i-
am cumparat margele din lemn de diferite marimi (aici). Mai tarziu i-am oferit un model
(pattern) pentru a aseza margelele, marind astfel gradul de dificultate. In fotografia de
mai jos se observa un sirag de margele in tava pe care l-am folosit pe post de model
pentru urmatorul sirag (cel pe care il insira).

16. Spatule din lemn cu velcro

Sunt usor de confectionat oferind multe variante de joaca. Mai jos am ales doar cateva
modele. Acest joc il puteti confectiona foarte simplu: pe niste spatule din lemn colorate
(se gasesc in papetarii) se ataseaza velcro (banda adeziva cu scai)- a noastra este
cumparata din Lidl si are forma rotunda, care s-a potrivit perfect pe spatulele rotunjite la
capete (banuiesc ca velcro gasiti in mercerii). Daca aveti posibilitatea sa cumparati va
recomand foarte mult sa confectionati jocul. La noi a prins foarte bine!
17. Sortare de seminte
Despre intreaga activitate am scris aici.
Sortarea cu degetelele implica multa rabdare si concentrare pe langa faptul ca boabele
fiind foarte mici necesita prinderea cu cele trei degete folosite ulterior la prinderea
creionului.

Dupa sortare se poate continua cu o activitate artistica:

18. Constructii cu cuburile din lemn

Extrem, extrem de indragite sunt aceste cuburi din lemn la noi acasa! Primeaza
categoric in fata Lego-ului Duplo. Sa construiasca i-a placut de mic astfel ca relativ
repede construia deja cu mare concentrare si rabdare asa cum se vede mai jos in
imagini. Evident avea o mare satisfactie sa si darame ceea ce a construit! Jocul

cu cuburi il gasiti aici.

Activitatea necesita mare concentrare, atentie si nu in ultimul rand coordonare in
miscarile fine.

19. Clestii de rufe

Clestii de rufe, asa cum am precizat si in articolul precedent sunt foarte potriviti pentru
activitatile de motricitate fina. Sunt foarte multe moduri de a ii folosi! Aici, spre exemplu
i-am folosit la printabile in cadrul unei activitati cu inimioare (intreg articolul il gasiti aici).

20. Octoplus
Un joc benefic pentru dezvoltarea motricitatii fine este acesta de mai jos. Pe langa
aceasta dezvolta si creativitatea, baietelul meu nefiind foarte interesat de cartonasele cu
model pe cat a fost de creativ in realizarea modelelor proprii.
21. Mozaic
Exista mai multe tipuri de astfel de jocuri. La vremea respectiva nu stiam, asa ca doar
acest tip l-am avut (il avem de fapt). Aici puteti gasi modele foarte variate chiar si pentru
copii mai mici, avand piesele mai mari.
D.a folosit piesele chiar si pentru joaca cu clestele la un moment dat!

Managementul de caz
1.Ce este eficiena
Eficiena este denumit conform dicionarului romn, ca fiind ceea ce produce rezultatul ateptat. Eficiena ine de
modul cum organizezi timpul,elaborezi programe,stabileti prioriti,depeti momente de criz, pentru a mbunti
performanele. n termeni tehnici eficiena nseamn s scoi maxim din minim.
Cheia eficienei este managementul de caz. Managementul de caz este termenul folosit pentru a descrie un proces
complet,din momentul cnd se nate pn obii rezultatele dorite. Eficiena unei intervenii poate fi anticipat de
modul n care sunt exprimate obiectivele n cadrul unui plan de intervenie elaborat.
Vorbind de copilul autist, s-a demonstrat c intervenia timpurie accelereaz dezvoltarea general a copilului, reduce
comportamentele problem, iar rezultatele pe termen lung sunt din cele mai bune.
 Datorit diversitii copiilor cu autism (diferite grade de severitate a autismului, diverse nivele ale abilitilor
intelectuale, personalitate diferit, prezena sau nu a diferitelor dificulti suplimentare, exemplu probleme senzoriale,
epilepsia, etc) este improbabil ca ei s rspund n acelai fel i s progreseze n aceeai msur la un singur tip de
intervenie. Astfel, este probabil s fie nevoie de mai multe tipuri de intervenii pentru a rspunde tuturor nevoilor pe
care le poate avea un copil. Este necesar o bun cunoatere a copiilor, a tehnicilor de lucru, este necesar i eficient
un bun management de caz.
Lucrarea prezentat va arata eficiena unui bun management de caz la copii cu autism.
Obiectivele pe care le propune lucrarea prezent sunt:
identificarea i dezvoltarea elementelor de eficientizare a managementului de caz la copilul cu autism;
propunerea de modele pentru implementarea managementului de caz la copii cu autism.
Lotul de subieci folosit este unul neomogen de vrste diferite, cu stadii de dezvoltare psihosociale, i cognitive
diferite.
A fost utilizat un mediu restrictiv i organizat, s-au utilizat tipuri de intervenii diferite, individualizate i mai ales
flexibile.A fost folosit terapia individual combinat cu cea de grup.
A fost implemementat un vast program de socializare, cu un rol major n generalizarea comportamentelor nvate i
dobndirea unor abiliti n relaiile sociale.
Rezultatele obinute vor arat c , printr-un eficient management de caz, un copil cu autism, ajunge s dobndeasc
abiliti pe care nu le are, nva lucruri noi, nva s vorbeasc, s se joace, cum s se poarte.
Un eficient management de caz ajut copilul cu autism la recuperarea ntrzierilor n dezvoltare i n evoluia lui
ulterioar.
2. Managementul de caz
Managementul de caz reprezint un concept ce desemneaz o metod de coordonare i integrare a serviciilor
sociale,medicale i educaionale destinate categoriilor de populaii vulnerabile i defavorizate i de organizare i
gestionare a interveniior specifice realizate de ctre diferii specialiti n acord cu obiectivele stabilite pentru
schimbarea situaiilor problematice ale beneficiarilor (Cojocaru,2008,p.24).
Managementul ca art de a conduce, este abilitatea de a organiza activitile cele mai performante pentru realizarea
obiectivelor propuse. Managementul este o activitate pentru care sunt necesare abiliti specifice,cunotine teoretice
dar i relaionale.
Managementul presupune:
formularea de obiective clare,operainale;
abilitatea de a gsi condiiile obtime pentru obinerea performanelor msurabile;
abilitatea de a prioritiza resursele;
abilitatea de a adopta cele mai concrete decizii;
abilitatea de a analiza rezultatele i a opera n consecin.
Un management performant presupune coeren n decizii,coeren ntre vorbe i fapte i curaj n luarea deciziilor.
Managementul de caz reprezint o metod de lucru prin care se realizeaz coordonarea/monitorizarea tuturor
serviciilor i activitilor profesionale necesare rezolvrii problemelor specifice ale beneficiarilor. Prin managementul
de caz se poate organiza un sistem de servicii eficient care s rspund complexitii nevoilor multiple ale
beneficiarilor.
Orice definiie dat managementului de caz este dependent de modul n care este vzut intervenia i coordonarea
acesteia,de implicarea beneficiarilor i mai ales de rspunsurile clientului la situaiile noi create i de modelele
promovate. Prin urmare,structura managementului de caz este similar pentru categorii diferite de
beneficiari,dar,interveniile propuse sunt individualizate pe fiecare categorie n parte.
Etapele managementului de caz:
1. Identificarea i evaluarea. Analiza general a situaiei.
Colectarea datelor i realizarea unei imagini generale asupra problemelor,a necesitilor de intervenie.
Prioritizarea problemelor i identificarea unor posibile soluii privind rezolvarea acestora.
Informarea familiei i stabilirea unei relaii de lucru corespunztoare.
Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor i modalitatea accederii la acestea.
2. Evaluarea detaliat a cazului.
 Evaluarea detaliat se realizeaz cu participarea beneficiarilor la procesul de evaluare. Aceasta este un
proces de analiz a datelor pentru cazurile care necesit intervenii specifice i are ca rezultat elaborarea unui plan
de intervenie personalizat.
3. Planificarea serviciilor i interveniilor.
n
Planificarea serviciilor i a interveniilor se realizeaz urmrind finalitile acestora. Se elaboreaz obiective
de implementare (ce se intenioneaz a se realiza) i obiective de impact (se refer la situaia final a beneficiarilor).
4.Furnizarea serviciilor.
Intervenia propriu-zis reprezint punerea n practic a planului elaborat, urmrindu-se obinerea
rezultatelor stabilite i msurabile prin desfurarea activitilor. Aceasta este etapa n care se rspunde la
ntrebrile: ce se ateapt, ce trebuie s se fac, cine se implic, care sunt responsabilitile fiecruia, cum se pot
obine rezultatele dorite.
5.Monitorizarea i evaluarea periodic.
Monitorizarea interveniilor reprezint procesul de evaluare a gradului de implementare a planurilor
elaborate dup realizarea evalurii detaliate.Aceasta reprezint verificarea realizrii interveniilor,coerenei
acestora,adaptrii la necesiti i modul n care urmresc finalitile.Frecvena evalurilor se stabilete n funcie de
complexitatea cazului,de interveniile specifice, de finalitatea planului i se raporteaz la situaia iniial i la
obiectivele propuse.
6.nchiderea cazului
nchiderea cazului poate fi fcut n dou variante:finalizarea cazului cnd se ajunge la optimizarea
condiiilor, sau(i) transferul cazului.
Managementul de caz la copilul cu autism,este un management ce presupune organizarea i conducerea unor
aciuni adresate unor cazuri specifice cu exigene specifice,pornind de la resurse existente. Vorbim att de un
management de caz centrat pe resurse, ct i de unul centrat pe rezultate. Resursele cele mai importante sunt
identificate i canalizate pentru implementarea obiectivelor propuse.
Managementul de caz la copilul cu autism nseamn abordarea ingenioas i prioritar a urmtoarelor direcii:
Abordare specializat i individualizat a problemelor, flexibilitate, deschidere ctre nou i inventivitate;
Identificarea nevoilor, analizarea opiunilor, selectarea programelor;
Identificarea criteriilor de alocare a resurselor i a ntritorilor;
Stabilirea sistemului de suport i managementul personalului;
Implementarea strategiilor operaionale de obinere a performanelor maxime n atingerea obiectivelor.
Monitorizarea rezultatelor i evaluarea performanelor;
Obinerea feedbackului i acionarea n consecin;
Un management performant presupune coeran ntre ceea ce spui i ceea ce faci, coeren ntre decizii, coeren
ntre obiective i resurse.
Evaluarea detaliat a cazului este fcut de managerul de caz mpreun cu membrii echipei de lucru cu participarea
beneficiarilor(copil,prini).Aceast evaluare presupune determinarea punctelor tari ale cazului,riscurile, dar i
oportunitile oferite de mediul n care copilul triete.
Managerul de caz trebuie s fie un profesionist care s coordoneze activitile de intervenie pe baza evalurilor
detaliate i care s asigure accesul copilului la servicii de calitate n interesul superior al copilului.Managerul de caz
monitorizeaz rezultatele aciunilor, gradul de implementare i decide modificrile necesare.Un bun manager de caz
trebuie s aib curajul intelectual i moral n luarea deciziilor.
Pentru evaluarea performanelor,managerul de caz trebuie s transforme itemii de evaluare ai copilului, n itemi ai
instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor propuse.Indicatorii de evaluare i performan trebuie s fie
accesibili, inteligibili, adecvai, relevani, acceptai dar mai ales msurabili.
Cnd intr n funciune un manager ce caz ?
Dup evaluarea iniial, constatndu-se necesitatea interveniei specializate multiple, innd cont de complexitatea
cazului, managerul de caz ntocmete planul de intervenie personalizat. Acest plan este documentul care st la baza
tuturor programelor specifice de intervenie ce trebuie realizate n interesul copilului. Acesta se detaliaz apoi pe arii
particulare de intervenie, toate fiind parte a planului de intervenie personalizat.
 Date de identificare
Z.V,-biat , nscut n Bucureti,la 29 iunie 1995.
Diagnosticul: Autism infantil cu ntrziere n dezvoltarea psihic i limbaj.
Anamnez personal
Natrea la 9 luni prin cezarian;3 kg.Copilul a primit oxigen dup natere, familia suspectnd influiena acestuia
asupra dezvoltrii psihice ulterioare.
Gnguritul: normal,dezvoltare normal n primul an de via
Mersul: dupa vrsta de un an
Primele cuvinte: dup 3 ani
Dezvoltarea somatic, statural i toracal n limitele normalului: aspect atrgtor , corp proporionat , expresie
inteligent.
Anamneza familial
Este al doilea din cei doi copii ai familiei, legal constituit. Primul copil este normal, fr probleme de dezvoltare.
La naterea lui V, mama avea 30 ani i tatl 31. Mama este medic, tata este inginer.
Ct au fost mici ambii copii au fost crescui de bunicii materni, ambii prini fiind prini de slujbele pe care le aveau
.Mama nu a acceptat s fie popularizat existena copilului cu tulburare din spectrul autist, considernd c imaginea
ei de medic este periclitat. Persoana care se ocup cel mai mult de copil este sora lui, dar fiind superprotectiv, de
cele mai multe ori nu acioneaz n
interesul lui V.
Dup diagnosticarea copilului autist i depirea ocului iniial, copiii au rmas n continuare mai mult n grija
bunicilor, de care, copilul,V, este puternic legat.
Recomandrile medicului au fost:
tratament cu neuroleptice, Rispolept , Encefabol ,Vitamine .
integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
De-a lungul timpului a urmat mai multe programe de precolari,apoi de coal, reevalurile dezvoltrii i
comportamentului relevnd evoluie minim dar, favorabil.
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup, care continu i n prezent. Acesta
urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare,cu intenia introducerii din anul urmtor n
nvmntul de mas.
n prezent nu urmeaz nici un tratament cu medicamente.
Scurt caracterizare
La nceputul interveniei terapeutice
Prezint puternice tulburri ale afectivitii: nu este ataat de mam (face confuzii ntre mam i alte femei; nu
reacioneaz cnd mama se ndeprteaz; rsul, plnsul, zmbetul neadecvate situaiei n care e pus copilul; reacii
coleroase ndreptate asupra obiectelor i asupra propriei persoane; opoziionism, labilitate, neurovegetativ cu
predominarea excitaiei, atenie labil, slab putere de concentrare. Se constat o mare dexteritate n micri ,
sereotipii (se poate juca la infinit cu acelai tip de joc). Nu suport s fie atins, nu-l intereseaz jucriile care
ntruchipeaz oameni, animale; are micri graioase, manipuleaz cu uurin obiectele, fascinat de obiectele
mecanice.
Vorbirea este aproape inexistent, fr participarea emoional. Se remarc caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie)
i nu cel de comunicare al limbajului. Ecolaliile sunt imediate sau ntrziate; folosete neadecvat pronumele personal
(vorbete despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune; d impresia c nu aude, nu-i fixeaz
privirea asupra persoanelor din jur, nu caut contactul vizual cu acestea. i place muzica. Manifest o mare abilitate
n a-i manevra pe ceilali pentru a-i satisface necesitile, evit contactul cu ceilali copii.
Limbajul i posibilitile de articulare
cunoate cteva cuvinte n limba romn dar i n englez (rezultatul statului ndelungat n faa televizorului
la desene animate);
nu se constat anomalii buco-linguo-faciale;
vocea este normal;
imaginile fonematice sunt labile i difuze;
 stereotipul dinamic articulator tulburat ;
discrepan ntre posibilitile intelectuale i vorbire (n sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil s se
joace cu jocuri tip puzzles aranjnd imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el prezint dificulti.
Evaluarea a fost foarte dificil. Pentru o corect evaluare a comportamentului, datorit imposibilitii de testare prin
teste standardizate, s-au folosit interviul familiei i observarea. Am folosit n stabilirea nivelului de dezvoltare
psihomotorie Scara Portage pentru educaie timpurie.
Interviul familiei a fost prima form de evaluare.
Metoda de baz a fost ns, observarea, nregistrndu-se dezvoltarea motric fin i grosier, cunoaterea prilor
corpului, recunoaterea formelor, culorilor, orientarea spaial ,sortri, rspunsuri la comenzi, numratul, folosirea
creionului, dezvoltarea i folosirea tuturor analizatorilor. nregistrarea comportamentului s-a fcut, pe ct posibil, n
timp i n medii diferite.
Principiul de baz n terapie a fost construirea unui program pornind de la ce poate copilul, folosind chiar
stereotipurile i preferinele.
Pentru comunicare i limbaj s-au parcurs o serie de programe ncepnd de la cel de imitare oral, de exerciii de
gimnastic facial i respiratorie, continund cu multe exerciii de promovare a limbajului, continund apoi cu imitarea
verbal. Am urmrit reducerea treptat a ajutorului acordat copilului, stimularea i recompensarea realizrilor i a
iniiativelor ce vin din partea acestuia. Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaii noi,
neprevzute n program sau la dispoziia n care s-a aflat copilul i la posibilele lui progrese.
Programul educaional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv-verbal.
Este scos din programul zilei televizorul i calculatorul, care sunt considerai factori disturbatori. Vor fi folosite ca
recompens dup un program bine stabilit.
Obiectivul fundamental al terapiei este: formarea i dezvoltarea abilitilor de comunicare.
Pentru realizarea acestui scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre complex, prevzute de terapia
ABA. Comenzile sunt simple, clare, n concordan cu stimulii folosii, imaginile folosite, rspunsul ateptat.
Obiectivul urmtor este: formarea unei reprezentri generale despre lume i mediul n care ea se desfoar,
perceperea succesiunii momentelor zilei, formarea motivaiei, dezvoltarea capacitii de a nelege c te poi face
neles, dobndirea unei experiene n legtur cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .
Programul educaional
A fost alctuit n conformitate cu aceste obiective, n vederea acionrii pe diferite paliere: articulatoriu, limbaj,
memorie, atenie, gndire, afectivitate. Am urmrit iniial trezirea interesului i crearea unei atmosfere de lucru
relaxant. Am nceput cu limbajul receptiv, apoi cel expresiv prin emiterea onomatopeelor (izolat, n cntec , poezii),
iniierea unor jocuri : umflat baloane, suflat n lumnri, trece trenul, etc.
In activitate au fost antrenai toi analizatorii .
Invarea cuvintelor i propoziiilor s-a realizat dup modelul descris n literatura de specialitate pentru alalie (silabe
duble, silabe, cuvinte asociate cu fenomene din natur, stri afective, cuvinte monosilabice, bi i trisilabice, etc.).
Pentru trezirea interesului, dezvoltarea proceselor psihice cognitive, s-a apelat la procedee nonverbale: cuburi, inele,
sortri de obiecte, puzzles, reproducerea gesturilor, cntece, formarea deprinderii de a asculta poveti. Pentru a
nelege, a participa, s-au efectuat jocuri de tipul: Cum face? Cine face? De ce face? Cu ce face?Unde face?
S-a lucrat mult cu setul de imagini PECS, cu care s-a urmrit formarea noiunilor de mrime, form , culoare, poziie,
succesiune spaial i temporal, denumire de aciuni. Formarea i dezvoltarea vocabularului folosind noiuni ca
psri, animale, familie, fructe, legume, mbrcminte, mobilier, mijloace de transport, ocupaii, locaii, camere.
Permanent cuvintele nsuite au fost legate de obiecte, imagini, aciuni, demonstraii. Propoziiile au fost fost reluate,
repetate de mai multe ori. Pentru realizarea generalizrii o cerin absolut necesar este integritatea de percepie i
de atenie. Dac copilul este obinuit s rspund la un anume ton al vocii, sau la anumite micri ale minilor, sau
intr-un anume mediu, generalizarea nu are ansa de a se produce. Generalizarea de cele mai multe ori se verific
sau se realizeaz cu ocazia programelor de socializare.
Pentru memorarea, nelegerea, compararea noiunilor , folosirea propoziilor i orintarea spaial i temporal am
folosit mult material intuitiv i demonstraiv.
Copilul este cel care ne arat n fiecare moment dac ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie nlocuit sau
modificat.
Jocurile folosite au fost de tipul Ghicete ce am ascuns, Eu ntreb, tu rspunzi.
Dup ce cuvintele din dou sunete au fost generalizate, am trecut la cele cu trei sunete,.a.m.d. Am nceput apoi
construirea propoziiilor simple, bazate pe aciuni uzuale, pe situaii concrete momentului n care se desfura
programul.
Treptat am trecut la extensia propoziiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte. Am folosit noiunile nvate pentru a face propoziii,
de la simplu la dezvoltat.
Avnd n vedere pregtirea pentru integrarea n coala de mas am pus din ce n ce mai mult accent pe analiza i
sinteza fonematic la nivel de propoziie, cuvnt, silab.
Pe baz de imagini am trecut la nsuirea unor momente semnificative din poveste. Are n fa o imagine din poveste,
trebuie s spun momentul anterior ct i cel care urmeaz.
Progresele au fost semnificative, referitor la numrul de cuvinte nsuite corect, ct i capacitatea de flexionare dup
numr i gen; a nsuit i mimimica i gesticulaia, orientarea n schema corporal proprie i a altuia, n spaiu i
timp.
Copilul este cuprins ntr-un amplu program de socializare, cu ieiri n afara spaiului cunoscut, fr familie, n mediu
nerestrictiv, cu efect benefic pentru desfurarea ntregului program psihoeducativ.
Fiind vorba de un copil autist a fcut salturi semnificative i pe linia socializrii. Evoluia a fost de la ignorarea iniial
a celor din jur pn la dorina de a coopera i de a fi remarcat. n prezent se simta bine n grup, comunic ,
coopereaz.
Relaia afectiv cu terapeutul a evoluat excelent. Simte dorina de a fi luat n brae ,mngiat, i place s fie ludat i
evideniat. n cea mai mare parte, stereotipiile au disprut. Nu-l deranjeaz dac ceva se modific n mediul ambiant .
Totdeauna i se explic ce se ntmpl, de ce se ntmpl i lucrurile sunt n ordine.
Avnd o evoluie att de favorabil copilul poate merge n coala de mas. n prezent este nscris n coala special,
lucrnd individual cu terapeut propriu 6-8 ore pe zi. Este evideniat, nu a pus probleme deosebite, copilul situdu-.se
printre primii din clas (manifest aptitudini deosebite la activitile matematice).
Se lucreaz n continuare pentru probleme de vocabular, expresivitatea citirii i povestirii ct i pentru dizortografia
manifestat n redarea formei grafice a literelor, mici greeli n scrierea dup dictare, etc., fiind supus unui program
de terapie specific continuat la domiciliu de familie.
Avnd reale caliti muzicale ,are n program i ore de muzic structurate pe o nvare a notelor muzicale, pentru a
citi o partitur, cntnd notele la org i vocal. Rezultatele sunt spectaculoase. A sustinut si mici concerte.
Programul de dezvoltarea limbajului, pentru V.Z.,continu. Ca i celelalte programe este unul de lung durat.
Programul de muzic continu i el, ritmul este acum de 4 ore pe sptmn, urmnd s creasc, dac evoluia va fi
cea programat. Progresele fcute pn acum ne ndreptesc credina c ,V, va reui s performeze pe aceast
direcie.
STUDIU DE CAZ 2
Copilul care va fi prezentat este un exemplu de management de caz extrem de flexibil. Un copil cu o multitudine de
comportamente dezaptative, a crui evaluare,structurare de program i evoluie a fcut rabat de la orice regul. A
intrat n program la vrsta de 7 ani, dup ce vreme de 2 ani fusese integrat ntr-un program la o grdini special
unde a fost un mic tiran, iar toat lumea i se supunea. Trei luni de zile a fost doar asistat de la distan,neacceptnd
s se apropie nimeni de ea,manifestnd tot repertoriul de comportamente problem: autoagresivitate
(mucat,lovit,trntit), de agresivitate (lovit, aruncat obiectele din jur, lovit cu picioarele, ipat). In tot acest timp ceilali
copii erau la masa de lucru, cu spatele la ea executnd diferitele activiti din program.
Date de identificare
C.M., nscut n Bucureti,la 10 octombrie 1998.
Diagnostic :Sindrom autist, intrziere n dezvoltarea psihic, crize de auto i heteroagresivitate, sindrom hiperkinetic
major cu tulburri de atenie, intrziere n dezvoltarea limbajului expesiv i receptiv.
Anamnez personal
Naterea: Prin cezarian, la termen. Copilul a avut 3,
6 kg. Copilul a avut circular de cordon, s-a nscut cianotic, a avut nevoie de oxigen.
Gnguritul nu a existat.
Mersul la 10 luni.
 Primele cuvinte n jurul vrstei de 8 ani.
Dezvoltarea somatic, statural i toracal n limitele normalului: aspect atrgtor, corp proporionat, expresie
inteligent.
Anamneza familial
C. este singurul copil al familiei legal constituite.
La naterea lui C., mama avea 25 de ani, iar tatl 29. Mama este asistent medical,tata ofer. Locuiete cu familia,
fiind foarte apropiat de bunicii materni. Este hiperprotejat de toat lumea. Prinii au fost att de protectivi nct au
tot amnat nceperea unui program ferm pe motiv c este prea mic.
Recomandrile medicului au fost:
tratament cu neuroleptice, Rispolept , Encefabol ,Vitamine. A urmat mai multe formule de tratament cu
medicamente, fr a se fi evideniat ameliorri. A luat Strarera i a fcut criz de epilepsie.
integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
de-a lungul timpului a urmat un program de precolari, evalurile i reevalurile dezvoltrii i
comportamentului relevnd evoluie minim dar,favorabil.
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup,care continu i n prezent. Acesta
urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare, cu accent deosebit pe managementul
comportamentelor de criz.
In timp au fost ncercate multe alte formule de tratament, care n-au avut eficien, in prezent nu urmeaz nici un
tratament cu medicamente.
Evaluarea
Evaluarea a fost extrem de dificil. De baz a fost observaia pe o period foarte lung de timp. Datorit
comportamentelor dezaptative,nu a putut fi verificate nici una din ariile de dezvoltare. Interviul cu familia a avut rolul
de a ne introduce n lumea ei de acas.
Au fost remarcate abilitile de autoservire (mbrcat, dezbrcat, folosirea W.C.-ului, splat pe mini i dini,
mncatul, folosirea lingurei, nclat, desclat).
Motricitatea fin i grosier: mzglete cu creionul, folosete pensa digital, sucete butoane, introduce obiecte
mici n tabla cu orificii, urc i coboar treptele, se d n leagn, pe topogan, merge cu spatele, lovete mingea,
despacheteaz obiecte mari i mici, construiete din cuburi.
Socializare: capacitate de imitare foarte bine dezvoltat, se implic n activiti fizice care-i fac plcere, dar numai cu
persoane acceptate i pentru cteva minute, exploreaz mediul foarte bine, caut contactul
vizual spontan atunci cnd urmrete o activitate.
Limbajul: repet o silab de mai multe ori n jocul vocal, vocalizeaz ca rspuns la vorbirea altei pesoane,poate s
dea, s aduc sau s duc cteva obiecte uzuale la cerere.
Cognitiv: construiete un turn din 5,6 piese, mzglete, caut un obiect ascuns sub privirea sa.
Joc: prezint atracie pentru jucriile cu stimulare vizual, joac cu persoanele din familie cucu-bau i gdilatul,
particip la jocul cu mingea, privete la jocurile de grup
Agresivitatea i autoagresivitatea, a fost observat fiind comportamente la care recurge pentru a-i maximiza
ctigurile, n dauna victimilor. Aproape ntotdeauna prin violen ncearc s obin avantaje. Fiind comportamente
dezaptative, a fost elaborat planul de intervenie corespunztor de modificare a consecinelor, uneori i a
antecedentelor.
Obiectivul de prim urgen a programului a fost aducerea la masa de lucru i managementul comportamenteor
dezaptative. A fost izolat ntr-un spaiu al clasei protejat,cu faa spre colegii ei, care erau la masa de lucru cu spatele
la ea,complet ignorat. Dup ce comportamentul dezaptativ nceta ( se oprea din ipat,lovit i tot ce mai fcea), sttea
i privea la copii, care lucrau. Cnd avea nevoie de ap sau s mearg la W.C. venea i trgea de mn o persoan
adult cunoscut, dar nu accepta ca ea s fie atins de cineva. La mas nu mnca niciodat. Dup o lun i
jumtate de privit, a venit singur i s-a aezat la masa de lucru.
Obiectivul urmtor a fost nceperea unui program complex, dar n pai mici, dup terapia ABA, urmrit i modificat din
mers, n funcie de necesiti. Primul pas a fost programul de instrucie i cel de realizare a contactului vizual. Au
urmat apoi programul de imitaie grosier i fin, programul de aciuni cu obiecte. Dup ce timpul de lucru a crescut,
a sczut intensitarea i frecvena comportamentelor dezaptative, a nceput s accepte prezena terapeutului n
imediata apropiere, a fost introdus programul de imitarea motricitii orale, absolut necesar pentru a trece la
programele de dezvoltare a limbajului receptiv i expresiv. Programele au curs firesc unele din altele, cu poticniri, cu
evaluri i reluri modificate,n ritm destul de lent, dar ceea ce a ctigat arat ct de mult se poate ajunge cu un bun
management i cu un ritm de lucru constant i coerent.
Prinii au trebuit cuprini ntr-un program de consiliere,pentru a-i schimba atitudinea i comportamentul fa de
copii. Consecvena comportamental este determinant n lucrul cu aceti copii.Prinii trebuie s contientizeze i
s pun n balan costurile i avantajele (ctigul pe termen lung cu satisfacerea unor plceri aparent benefice
copilului).
C., acum cunoate,scrie i citete literele i cifrele. Scrie cuvinte i propoziii dup model i dup dictare, citete
cuvinte de 2,3 litere i din 2 silabe. A fcut mari progrese n limbajul receptiv i expresiv, domeniul cognitiv (cunoate
psri, animale, culori, prile corpului, forme geometrice, poziii spaiale, adunri i scderi cu numere pn la 10,
adunri i scderi cu zeci pn la100, cantiti, aciuni). S-a rezolvat programul de mas, jocul cu copii,
interacioneaz cu persoane diferite de cele cunoscute. C.patineaz singur,fr nsoitor pe patinuar,se joac cu
copii n parc,
joac la mas cu ali copii jocuri de construcie sau puzzle. Face puzzle de 100-240 de piese. Coloreaz n contur,
deseneaz la cerere figurile geometrice, pom, cas, steag, scar, gard, corpul omenesc.
Achizitiile sunt lente, dar sigure. Opune rezisten la tot ce este nou. Crize de afect nc exist,dar foarte rare, maxim
una pe sptmn. Continu programul pentru decelarea complet a comportamentelor dezaptative. Din pcate
mediul social influeneaz negativ.
Programul lui C.M. continu, cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De dou ori pe sptmn merge la coala
special, cu nsoitor, pentru adaptarea n mediu colar. Dup amiaza are un program de activiti ludice riguros
( parc,patinaj,mers pe role). Particip alturi de ceilali copii la programul de socializare, pe perioada vacanelor
(tabere la munte i mare, ateliere de pictur, vizionri de spectacole, vizite la grdina zoologic i botanic,etc.)
n ultimul an a devenit un alt copil. Crizele au incetat definitiv in prezenta terapeutilor, rare crize de afect are acasa.
Cooperanta, linistita un model de copil.

Prelucrarea cuvintelor
In momentul in care iti spui incerc, deja ti-ai semnat condamnarea la esec
Acest rezultat il vei avea si la masa de lucru, inainte de a incepe sa lucrezi cu un
copil cu autism hyperkinetic si/sau agresiv. Mintea primeste informatia ca tu
doar o sa incerci. Daca incerci o data, de doua ori, de trei ori si nu reusesti, ce
faci? De obicei abandonezi, ca ti-ai setat mintea doar sa incerce. Rezolvarea
acestei autosabotari se face prin utilizarea unui sinonim.
In loc de incerc spune fac. Cand incerci, o faci de cateva ori si apoi abandonezi.
Cand faci inseamna ca o sa faci pana cand reusesti. Nu iti dai voie sa abandonezi. Nu
exista pentru tine alternativa decat succesul, atingerea rezultatului dorit. Cuvantul
incerc este un cuvant parsiv, dar e folosit in 95% din cazuri din pacate. Cand spui
lucrez la obiectivul meu pana cand il ating nu mai incape nici o urma de indoiala, nu
vei incerca, ci vei reusi. Cand folosesti verbele la timpul prezent, mintea primeste
aceasta informatie ca o certitudine. Cand folosesti la timpul viitor iti programezi creierul
ca lucrurile sunt posibile, dar nu sigure.
Utilizati timpul prezent. Hai sa vedem cum isi programeaza multi terapeuti, cadre
didactice sau parinti interventia terapeuticaAu inceput sa isi zica in minte Mi-ar
placea sa reusesc/ sa am rabdare/ sa-l fac sa indeplineasca sarcinile ce I le dau/ etc! In
momentul in care folosesti modul conditional-optativ, mintea nu se programeaza, ci doar
ii spui mintii ca exista o posibilitate ca sa se intample ceea ce ti-ai dori. Asta e marea
greseala a ta cand iti imaginezi viitorul tau stralucit. Tot ceea ce iti imaginezi
extraordinar in viitor trebuie sa folosesti timpul prezent si fara mi-ar placea, as vrea.
Trebuie sa ii spui mintii tale la masa de lucru reusesc sa controlez situatia, la masa
de lucru am rabdarea necesara, peste o saptamana sunt un terapeut insensibil la
formele de santaj ale copilului.
Tehnica de autosabotare prin generalizarea esecului in terapie
O alta tehnica inteligenta pe care o aplica multi terapeuti este aceea de a generalize
esecurile la clasa sau la masa de lucru. Daca, de exemplu, au gresit intr-un caz isi spun
in minte ca ei sunt gresiti sau total neputinciosi. Nu vedeau ca actiunea lor e diferita de
ei insisi. Pur si simplu se identificau cu actiunea. Daca stai bine sa te gandesti, esti
poate nepriceput la unele lucruri, dar te pricepi suficient de bine la altele. Ca sa scapi de
aceasta programare gresita, in cazul in care te afli in aceasta categorie, trebuie sa iti
identifici modul in care vorbesti tu cu tine. Cand iti spui in minte sau cu voce tare ca ai
conditii neprielnice, ca esti incapabil sa faci, atunci asa se va intampla.
Eliminati cuvantul nu din atitudinea terapeutica (dar si din viata)
Eliminarea lui nu din atitudinea de terapeut se face prin eliminarea urmatoarelor
propozitii adresate copiilor:
Nu mai alerga asa ape scari se inlocuieste cu tine-te de balustrada
Nu mai tropai se inlocuieste cu mergi frumos
Eliminarea lui nu din viata se face prin eliminarea urmatoarelor propozitii:
Nu vreau sa fiu sarac se inlocuieste cu vreau sa am bunastare
Nu vreau sa fiu bolnav se inlocuieste cu sunt sanatos
Nu vreau sa mai depind de nimeni se inlocuieste cu sunt autonom
Nu vreau sa fiu gelos se inlocuieste cu am incredere in partener
Creierul uman este setat sa prelucreze negatiile
ca pe afirmatii. Eliminati negatiile.

Preterapia la un copil autist

Preterapia la intervenia n autism are caracter obligatoriu.Nu vom avea cstig n interaciunea i lucrul cu acest copil
dac nu am reuit n preterapie s luam controlul asupra copilului.
Interaciunea cu un copil autist
Prima misiune a terapeutului este aceea de a gasi modalitatea de a interaciona direct cu copilul. Nu pornim niciodat
cu idei preconcepute i facem tot posibilul s nu cream o icoan a copilului cu autism, fiecare individ este unic i
abordarea este diferit dup fiecare caz. Metodele de lucru sunt aceleai dar ele trebuie corelate cu potenialul
copilului i ct de grav este afectat n sensul comportamentelor dezaptative.
Deci prima etap este cea de observare a copilului n mediu, cum interacioneaz la diveri stimuli, i n special ce
reacie are fa de terapeut.
Prima edin este de observaie i provocare a copilului. Terapeutul trebuie s aiba rolul de observator i s nu
intervin dect atunci cnd este cazul. Imitarea copilului n diverse aciuni sau sunete este necesar pentru a afla
reacia lui i va pregti teren pentru programele de imitaie.
Terapeutul trebuie s foloseasc ct mai puine cuvinte, dac se poate deloc, facndu-se apel doar la limbajul
gestual, acest lucru nu va bulversa copilul iar mesajul ctre copil este clar i pe inelesul lui. Poziia va fi ferma, vocea
va fi modelata n funcie de reaciile copilului(adic dac avem un comportament deviant vocea i gesturile noastre
vor arta dezacordul, prin ignorare sau voce ferm, dac copilul are un comportament aproape de normal l
incurajam la fel cu vocea i gesturile noastre) . Aceast edin v va ajuta mai trziu s anticipai anumite reacii
negative ale copilului. Interacionai prin joc, antrenai copilul n joc, aa vei capta puin atenie i copilul v va reine
figura i vocea)
Aceasta este partea fericit a situaiei,dar ce facem cnd avem un copil cu multiple comportamente dezaptative ?
Trebuie s analizam comportamentele ,s le urmarim,s gsim metodele cele mai bune pentru a le transforma fie n
activiti utile,fie s gsim comportamente cu care s le inlocuim.
Aici intervine partea de analiz comportamental.
Stabilirea relaiei copil autist-terapeut
n urmatoarea etap deja ne luam rolul n serios, i ncepem s stabilim regulile jocului. Copilul va fi pus n scaun la
masa de lucru( este bine ca la nceput s nu folosii masa ntre dumneavoastr i copil, aezai-o ntr-o parte ca dvs.
s avei controlul fizic asupra copilului. Ce nvm copilul acum, ca dvs suntei terapeutul i cel care deine controlul.
Copilul va fi inut n scaun forat sau nu dupa caz, pre de cteva momente n funcie de copil, dup care i se va da
pauz. Dac copilul refuz sa stea n scaun continum aa pn avem rezultatul dorit, adic copilul s stea n scaun
pre de 15 min. De fiecare dat, gradual mrim timpul de edere n scaun, ncepnd cu cteva secunde. Copilul fuge
din
scaun doar cnd i dm pauz dar nu pleac din camer. Reaciile noastre sunt n funcie de ce face copilul, este
agresiv, plnge, ip, etc ignoram complet(anticipai reaciile copilului agresiv), copilul s-a potolit pre de o secund ,
suntem pe faz i recompensm cu vocea( Oaaa, ce cuminte !) ne oprim imediat ce copilul a nceput s plng din
nou. Aici copilul va nva cele doua fee ale terapeutului i le va asocia cu reaciile lui, cnd sunt cuminte se bucur
i m laud, cnd fac urt nu este de acord cu mine.
Aa am stabilit relaia terapeut-copil, nu trecem mai departe pn copilul nu a nvat c dvs suntei cel care
conduce.

Obinerea controlului asupra copilului

Cum obinem controlul asupra copilului ? Prin atitudine ferm i constant, nu neglijm faptul c va specula orice
gest al nostru, care iese din tiparul de terapeut. Aceste prime etape sunt printre cele mai de pre n terapia care
urmeaz, acum vei modela copilul comportamental i aa va lucra de acum ncolo. Acum trebuie ntrit
comportamentul pozitiv, mai trziu nu se mai poate schimba mare lucru. De acum putem vorbi de introducerea
recompensei la masa de lucru. Gsirea recompensei este o sarcin major pentru terapeut, oferind o motivaie
 puternic copilului vei avea rezultate imediate. Nu exist copil autist cu care sa nu se poata lucra, exist doar
terapeut care nu a gsit recompensa bun pentru motivarea copilului. Deci gsirea recompensei i diversificarea ei
este de mare pre n stabilirea regulilor de joc .
Cum obinem contactul vizual
Dup ce am stabilit primele reguli i suntem siguri c le- a nvat i rspunde la gesturile noastre, iar recompensa o
avem la ndeman, i d rezultate, avem de facut primii pai n rezolvarea problemei de atenie. Copilul tie deja c
trebuie s stea n scaun, este obinuit cu timpul pe care trebuie s l petreac cu terapeutul. Acum folosim
recompensa imediat pentru obinerea contactului vizual. Primele exerciii sunt euate din start dar nu ne lasam
copleii de autism si perseverm. Acest aspect va da rezultate intr-un final. Cum facem(aici se va exemplifica cu
cineva din sala), avand recompensa la indemana, o plimbam prin faa copilullui, atenia lui va fi asupra recompensei
cnd ajungem cu ea n dreptul feei noastre o mutm in spatele capului nostru avnd pre de o secund atenia
copilului n ochii notrii, vom recompensa imediat, afectiv i primar. O alt abordare este imobilizarea feei copilului i
captarea ateniei pre de o secund ,i recompensat imediat. Pentru nceput vom striga copilul pe nume simplu, i
recompensat verbalBravooo, te-ai uitat la mine !, pregtind teren pentru sarcina de mai trziu cnd vom trece de 5
secunde, Uita-te la mine !
Cum nvm copilul c exist consecine plcute i mai puin plcute
Este foarte important de reinut c indiferent de vrsta copilului i gradul de afeciune copilul autist trebuie
nvat c orice aciune a lui va suporta o consecin bun sau rea n funcie de ce a facut copilul.
n primele etape de nvare, spre exemplu n programul de imitaie sau receptiv obiecte le folosim numai
pentru a ntri un comportament bun, adic, nu nvm copilul ca acela este un cub ci ne folosim de
comanda CUB ! doar pentru a ajuta copilul s asocieze executarea comenzii cu primirea recompensei. Il
ajutm n acelai timp s neleag c neexecutarea sarcinii duce la dezacordul meu verbal i gestual prin
NU i c mai trziu va trebui s execute sarcina forat(un lucru neplacut pentru el). Sarcina trebuie dus
pna la capt indiferent de situaie. Copilul va alege cu timpul doar partea n care el execut i primete
recompensa. Sarcinile vor fi uoare pentru nceput, la ndemana copilului.
Consecinele neplacute vor fi aplicate numai atunci cnd copilul are un comportament deviant i cel mai bine
atunci cnd vrea un lucru pe care il dorete sau face o activitate placut. Dac vom aplica aceast pedeaps
cnd el lucreaz(face o activitate mai puin placut) vom intri un comportament problem , dac o vom
aplica cnd el face o activitate placut pentru el aceasta va avea efectul dorit.
Cand putem spune ca avem controlul asupra unui copil autist:
atunci cnd copilul autist este adus la mas i meninut acolo pentru a lucra
cnd managementul comportamentelor dezaptative (problem) funcioneaz
cnd contactul vizual se obine la cerere
cnd copilul autist indeplinete o comand de fiecare dat cnd cerei ca o sarcin s fie indeplinit
sau mcar n noua cazuri din zece copilul indeplinete sarcina i nu doar din cnd n cnd atunci cnd
vrea el.

Relatiile sociale
I. Aspecte cognitive
Mind blindness = Cecitate sociala (Theo Peeters)
Mind-blindness poate fi descris ca inabilitatea de a constientiza ceea ce este in
mintea celorlalte persoane. Nu este cauzat de incapacitatea de imagina un raspuns, ci
se datoreaza inabilitatii de a aduna informatii suficiente pentru a intelege care dintre
multele posibilitati, este raspunsul corect.
 Este opusul empatiei. Simon Baron-Cohen a fost primul care a folosit acest
concept pentru a ajuta intelegerea unora dintre problemele pe care le au persoanele din
spectrul Autist sau cu alte tulburari de dezvoltare.
~ Theory of Mind judecata sociala
Se refera la:
-capacitatea de a intelege ca gandurile celorlalti sunt diferite de propriile ganduri si
-capacitatea de a intelege si/ sau a dezvolta teorii in legatura cu ce gandesc, simt ceilalti
doar observandu-i.
A te pune in locul cuiva este modul de a ne referi la aceasta abilitate.
Persoanele non-autiste dezvolta aceasta capacitate la o varsta mica si sunt capabile de
a empatiza chiar si atunci cand sunt mici, pe cand autistii nu stiu aceste lucruri, avand
nevoie sa le invete ca pe oricare alta deprindere.
EXPERIMENTUL CELOR DOUA FETITE: SALLY SI ANNE
Joint attention
= este procesul prin care o persoana alerteaza o alta persoana prin metode
nonverbale precum indicatul cu degetul sau cu privirea, despre un stimul.
= un comportament spontan normal prin care copilul dovedeste placerea de a
impartasi/a arata un obiect sau un eveniment altei persoane, privind la obiect si la
persoana constant.
Urmareste privirea- exemplu de activitate
 II. Comunicarea
1. Comunicarea non-verbala
Contactul vizual Este binecunoscut faptul ca persoanele cu autism stabilesc cu
dificultate contactul vizual, ca prefera sa priveasca in alta parte decat in ochii celor care
le stau in fata. Neprivind la interlocultor, acesti copii nu au ocazia sa observe mimica,
gestica pentru a intelege emotiile de exemplu. De asemenea le este greu sa
urmareasca o discutie care se desfasoara intre mai multe persoane.
Strategii:
1. In timpul activitatilor la masa de lucru, asezati-va fata in fata cu copilul (privirile la
acelasi nivel). Recompensati copilul pentru fiecare contact vizual, la inceput.
2. Spuneti-i copilului: Uita-te la mine!. Daca el face asta imediat recompensati-l.
Daca nu va priveste directionati-i fata bland dar ferm catre dvs. astfel incat sa se poata
stabili contactul vizual chiar si pentru o clipa.
3. Observati si retineti ce anume din comportamentul dvs. l-a convins pe copil sa va
priveasca si repetati acel comportament.
4. Generalizarea: stabiliti contactul vizual in timpul altor activitati (nu doar la masa
de lucru), in miscare, cereti unei alte persoane sa stabileasca contact visual cu
copilul.
5. Copilul cu TSA trebuie incurajat sa priveasca la interlocutor, sa mentina contactul
vizual, dar nu trebuie obligat sa faca acest lucru.
6. O solutie utilizata de adultii din spectrul Autist este de a privi un numar de
secunde ochiul stang, apoi pe cel drept, apoi buzele, pe parcursul unei conversatii fata
in fata. Daca contactul vizual este imposibil, incurajati copilul sa priveasca buzele
interlocutorului.
Mimica/ expresiile faciale Pentru persoanele cu autism multitudinea de expresii
faciale utilizate de persoanele din jur este derutanta. Omul este capabil sa isi exprime
gandurile, trairile, emotiile folosind nenumarate expresii ale fetei si diferite combinatii
intre acestea.
Pentru persoanele din spectrul Autist intelegerea, interpretarea acestor expresii este
foarte dificila si in consecinta si utilizarea lor naturala si adecvata.
Strategii:
1. La masa de lucru invatati copilul sa recunoasa, sa denumeasca si sa imite
diferite expresii faciale;
2. Asociati expresiile faciale cu diferite emotii si emotiile cu diverse situatii care le-ar
putea crea (copilul s-a lovit-> este suparat, baiatul are o masinuta noua-> este bucuros,
fetita merge la spital-> este speriata etc);
3. Cereti copilului sa numeasca emotiile exprimate prin mimica de catre dvs./ alte
persoane cu care lucreaza.
4. Cereti copilului sa mimeze diferite emotii sau ganduri;
5. Generalizati activitatile de la masa de lucru: recunoasteti si denumiti expresiilor
personajelor de la tv, ale oamenilor de pe strada, ale membrilor familiei, observati si
descoperiti ce evenimente au creat emotiile si implicit expresiile faciale.
Gesturile/ expresiile corporale Copiilor cu Autism le este foarte dificil sa inteleaga
comunicarea non-verbala pentru ca necesita cunostinte despre cum se simte sau ce
gandeste cealalta persoana de multe ori acestor copii le este greu sa isi recunoasca si
verbalizeze propriile sentimente! Acesta este unul dintre motivele pentru care aceste
persoane sunt descrise ca fiind distante, lipsite de empatie si aparent detasate
emotional. Gesturile sunt rareori folosite si intelese de catre copiii cu TSA pentru ca
acest lucru implica cunoasterea unor coduri si conventii sociale.
Strategii:
1. dati-i copilului sa mimeze diferite: activitati (imagini, pictograme cu actiuni). De
ex. spalatul pe dinti, imbracatul tricoului/pantalonilor, turnatul apei in cana etc. un alt
copil priveste actiunea mimata si o numeste. Astfel, copilul poate observa cat de multe
poate intelege daca priveste atent la o persoana;
2. stari fizice (obosit, persoana care se tine de cap, burta ca si cum ar simti o
durere);
3. emotii (fericit, trist, nervos, rusinat, speriat, emotionat, ingandurat etc);
4. cand priviti la tv sau in carti, reviste atrageti atentia asupra felului in care oamenii
exprima diverse stari, numiti-le;
5. folositi o oglinda si incurajati copilul sa isi observe trupul si chipul in timp ce imita
diferita stari.
6. folositi jocul de rol pentru a imita diferite personaje;
7. invatati-l pe copil gesturile tipice copiilor de varsta sa astfel incat atunci cand le
va observa
la colegii sai sa le recunoasca. Explicati-i care pot fi folosite si care nu;
8. folositi gestica copilului pentru a preveni anumite situatii; el incearca sa comunice
un anumit lucru, in felul sau, cu metodele de care dispune.
Jocuri:
1. Ghici: Adultul prezinta/mimeaza o actiune cu ajutorul limbajului trupului si copilul
trebuie sa ghiceasca ce reprezinta. El poate la randul sau sa o mimeze pentru o alta
persoana.
Situatii de mimat:
caut ceva pe covor si gasesc!
imi caut cheile in buzunar
ma doare capul/ burta/ spatele/ piciorul etc
traversez strada
ma simt fericit/ suparat/ obosit etc
2. Scene: Copiii mimeaza situatii specifice varstei lor, cum ar fi:
a sta langa un strain intr-un autobuz aglomerat
a gasi un loc liber intr-o camera aglomerata
a intreba pe strada, un necunoscut cat e ceasul
a intreba pe strada un necunoscut unde se afla un anume loc
a comanda de mancare/ baut intr-o cafenea/ un restaurant
a gasi o poseta pe jos in parc/ autobuz
2. Comunicarea para-verbala tonalitatea vocii
Adeseori se observa la copiii din spectrul autist o voce fara suisuri si coborasuri, care nu
are expresivitate sau tonalitati prea ridicate (copilul vorbeste subtire)
Aceste persoane nu isi folosesc tonul vocii pentru a exprima ceva, asa cum o facem noi
aproape instinctiv.
La fel ca gestica si mimica, tonalitatea vocii este un element care poate fi invatat pentru
a fi utilizat in exprimarea starilor sufletesti, a trairilor si gandurilor.
Jocuri:
1. Practicati rostirea unor fraze folosind diferite tonuri:
Bravo! (lauda/ critica)
S-a tuns! (mirare/ suparare/ amuzament)
I-au placut intotdeauna paianjenii! (dezgust/ afirmatie/ neincredere)
E timpul sa plec! (ordin/ anxietate/ nervozitate/ usurare)
Folositi tonalitati diferite ale vocii pentru lauda (bucuros), dezaprobare (neutru).
Combinati expresiile faciale cu tonalitatea vocii.
3. Comunicarea verbala dezvoltarea vorbirii/ achizitia
limbajului verbal
III. Socializarea
Initierea si dezvoltarea conversatiilor
Unii copii din spectrul Autist sunt izolati social si rareori initiaza o conversatie. Multi au
nevoie sa invete cum sa se alature intr-o discutie si au dificultati pentru ca nu inteleg
regulile sociale nescrise.
Le este greu sa dezvolte conversatii datorita abilitatilor scazute de a asculta si de a fi
atenti. Raspunsurile lor pot fi neadecvate sau irelevante pentru subiectul in discutie.
Strategii:
dati-i copilului sarcina de a transmite un mesaj sau sa afle o informatie. Invatati-l cum
sa o faca in mod corect.
-invatati-l pe copil sa faca schimb de informatii prin activitati in care sa vorbeasca
despre el (preferinte, interese etc).
invata-l regulile conversatiei. Acestea pot fi afisate pe intelesul sau, la vedere pentru
ca el sa le poata folosi.
A-si face prieteni
Prieteniile implica interactiunea si impartasirea intereselor. Aceste lucruri sunt dificile
pentru copiii din spectrul Autist deoarece este posibil
ca ei sa nu aiba deprinderi de comunicare prea bine dezvoltate; le este greu sa
inteleaga cum trebuie sa poarte o conversatie, vorbind pe rand. Ei nu simt o mare
dorinta de a comunica si nu sunt interesati de ce au de spus ceilalti.
Timpul petrecut de unul singur este important pentru toata lumea, mai ales pentru
acesti copii si nu este corect sa insistam ca ei sa fie mai sociabili. Putem insa sa ii dam
copilului oportunitatea sa invete cum sa interactioneze si sa isi faca prieteni pentru a-I
permite sa se integreze atunci cand va simti aceasta nevoie.
Strategii:
invata-l pe copil numele colegilor sai;
incurajeaza schimbul de replici;
invata-l modalitati simple de salut, de complimentat in cadrul jocului de rol sau prin
exemplificare;
incurajeaza-l sa duca la scoala o jucarie care poate starni interesul si apropierea
celorlalti copii;
ajuta-l sa inteleaga sensurile comunicarii non-verbale
 asigura-i un coleg pentru pauzele de la scoala, cu care sa joace un joc preferat;
invata-l cu ajutorul povestilor sociale strategii pentru a redue incidenta unor
comportamente negative care inhiba interactiunea sociala;
permite-i sa iasa din grup atunci cand simte nevoia sa fie singur, neobligandu-l sa
socializeze atunci cand nevoia sa este de a se retrage.
Exemplu de activitate joc in doi Theo Peeters Autismul

1. Jocul n doi, cu pstrarea scorului i desemnarea ctigtorului.

Acesta este un nivel destul de ridicat, prea ridicat pentru persoanele cu autism.

2.Cei doi juctori nu trebuie s-i atepte rndul, ns au nvat deja s mpart materialul de
joc.
3. Acest nivel social este deja destul de ridicat pentru anumite persoane cu autism: proximitatea
altei persoane este suportat. Aici, cei doi nu joac acelai joc, ns i desfoar aciunile n
proximitatea celuilalt.

Metode pentru dezvoltarea comunicarii si socializarii

1.Povestile sociale au fost concepute de Carol Gray pentru a fi folosite in cazul
copiilor din spectrul autism
O poveste sociala este o poveste scurta scrisa intr-un stil si format specific. Fiecare
poveste sociala descrie o situatie sau o deprindere. Aceasta prevede un rezultat dorit
si spune copilului ceea ce el ar trebui sa faca.
Exemple:
OPRESTE-TE CAND TI SE CERE
In fiecare zi in clasa mea dna. invatatoare ii roaga pe copii sa se opreasca din
lucru.
Cand dna. invatatoare
spune STOP toti copiii se opresc si o asculta.
Este foarte important sa te opresti atunci cand ti se cere.
Imi voi aminti sa ma opresc imediat ce dna. invatatoare spune STOP.
RASPUND CAND SUNT INTREBAT
Ma numesc Andrei.
Domnul Petrica este invatatorul meu.
Uneori domnul invatator pune intrebari clasei.
 Voi sti ca eu trebuie sa raspund la o intrebare atunci cand el va striga numele
meu.
Daca nu striga numele meu eu pot sa ridic mana si sa astept sa fiu intrebat.
Voi ridica mana atunci cand voi vrea sa raspund la intrebarile dlui. invatator.
2.Jocul de rol
La doctor
Cumparam alimente
Cumparam haine
Salutul colegilor
Salutul bunicilor
Ziua mea cum primesc un cadou/ servesc bomboane
Craciunul
Autismul inseamna a fi diferit. Cand veti constientiza asta, va veti da seama ca nu are
niciun sens sa luam dezvoltarea normala drept punct de referinta pentru dezvoltarea
copilului cu autism.

Dragostea
Dezvoltarea emotionala (vezi suportul de curs pentru Comportamentele problema,
dezvoltarea emotionala)
Intreaga educatie sexuala trebuie sa ia in considerare nivelul de dezvoltare
a comunicarii, deprinderilor sociale, abilitatilor cognitive si toate celelalte aspecte
ale functionarii unei persoane.
Sindromul Asperger mai ales in ceea ce priveste sexualitatea este
dificultatea lor generala in a-si face, mentine si intelege relatiile sociale, oricare ar
fi nivelul academic al persoanei. Moxon L.- Sex education for young adults with
Asperger syndrome
Aspecte problematice implicate in relatiile sexuale
Senzorialitatea
Contactul vizual
Citirea mintii
Intelegerea si exprimarea (verbala si non-verbala) a emotiilor
Sinceritatea exagerata
Dificultatea de a face fata si a intelege mesajele venite pe mai multe canale
Imaginatia
 Posibile solutii
Am nevoie sa incetinesti si sa ai mai multa rabdare cu mine; ma ajuta sa ma
relaxez daca ma imbratisezi si ma saruti.
Din cauza ca petreci prea mult timp sarutandu-ma si mangaindu-ma devin
suprastimulat senzorial si ma inchid, nu mai raspund.
Ma concentrez mai bine cu radioul deschis.
Pot sa ma concentrez mai bine cand nu vorbesti.
Nu simt nicio senzatie la nivelul pielii.
Trebuie sa raman imbracat cu pijamaua deoarece nu suport atingerea pielii tale
pe pielea mea.
Te simt mai bine atunci cand nu ne privim ochi in ochi.
Nu pot face fata apropierii tale prea mari; mai mult decat spate in spate nu pot
suporta.
Am nevoia sa ma atingi ferm, apasat; atingerea subtila imi provoaca disconfort.
Unele cupluri folosesc manusi pentru a reduce supraincarcarea senzoriala datorata
contactului direct.
Altii folosesc cada cu apa si multa spuma, unde efectul atingerii directe poate fi
minimalizat dar intimitatea este
maximizata.
Ce spun partenerii neuro-tipici ai persoanelor cu autism
Ce spun persoanele cu autism angajate intr-o relatie de cuplu
Recomandare carte: Sindromul Asperger o poveste de dragoste Sarah
Hendrickx, Keith Newton

Specificul comunicarii
Cum comunica persoana cu autism?
Autistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. Ei gandesc, percep, simt si comunica altfel. Persoanele
afectate de aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele:
le lipseste initiativa comunicarii. Pot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care
incep convorbirea.
nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal.
expresiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace.
tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt altfel, particulare, bizare.
intelegerea mesajului este afectata.
limbajul este marcat de intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma devianta.
Acesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. Trasaturile ce fac din
limbajul autistilor unul diferit, sunt:
ecolalia/a vorbi papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinte/propozitii. Aceasta imbraca mai multe
forme:
1. ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau in timp ce
aceasta vorbeste. (La intrebarea: Vrei sa mananci dulceata? copilul raspunde: Vrei sa mananci dulceata!/ Mananci
dulceata!)
2. ecolalia intarziata/tardiva este repetat un cuvant/propozitie auzita in alt moment si chiar in alt loc. (La
florarie mama intreaba: Cat e buchetul de crini?. Acasa, intr-o conversatie fara legatura cu florile sau floraria, copilul
repeta intrebarea pe care mama a adresat-o vanzatoarei.)
3. ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt un cuvant ce nu se potriveste cu restul.
(Mama spune: Cat e kilogramul de rosii?, iar copilul manifestandu-si ecolalia va zice: Cat e kilogramul de
creioane?, Cat e kilogramul de cuburi?, Cat e kilogramul de )
4. Persoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur. Unele dintre ele se
opresc aici folosind limbajul ecolalic. Exista autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de
exprimare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica.
inversiunea pronumelui in loc sa foloseasca persoana I (vreau, scriu) utilizeaza persoana a II-a referindu-
se la el (vrei, scrii). Preluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se exprima la persoana a II-a. (Nu va spune: Vreau la
toaleta!/Vreau toaleta! ci Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!)
stereotipii verbale rosteste aceleasi sunete/propozitii in diverse situatii: cand este agitat, cand lucrurile nu
sunt
suficient de clare, cand se produc schimbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume. (unul dintre copii
are o stereotipie al carei final este Hi five!)
nu pot generaliza. Aceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a invatat si la alte situatii
asemanatoare, explica de ce autistii:
1. nu inteleg sarcinile date in forma negativa. Noi ne asteptam sa-si corecteze comportamentul fara sa le
spunem concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca. (Nu alerga asa!)
2. nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/expresii cu sens figurat (Esti atat de frumos,
ca imi vine sa te mananc!)
3. nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste.
4. nu vad ansamblul, intregul.
5. raspund gresit la intrebari. (i se arata un catel: Ce este acesta?, raspunde: Ham, ham!)
intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate, stanga/dreapta)
folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o sarcina si un moment fix, cuvinte si o
persoana/o situatie. Aceasta legatura este, in ochii nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata. (Codita este
numele dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi intre persoana si modul in care aceasta are
parul aranjat)
vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia.
continutul exprimat este afectat de modul autist de gandire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se
balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica. (Craciun de brad, lup de foame) Povestea spusa de un autist
poate parea haotica. Fara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii. O parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la
capat. Nu pot povesti pe scurt. Le vin in minte lucruri ce nu sunt importante.

Terapeutul neajutorat
Sindromul altruistului Terapeutul neajutorat
Perspectiv psihanalitic
1. Scurt descriere
Multi terapeuti care lucreaza cu copii cu autism sufera de sindromul atltruistului sau sindromul ajutatorului
neajutorat.
Sindromul altruistului este o nlnuire de caracteristici ale personalitii prin care ajutorul social este
transformat ntr-un mod de via.
 Problematica de baz a individului care sufer de sindromul altruistului este faada social rigid orientat
spre un eu ideal tot aa de rigid, ale crui funcii sunt pzite de un supraeu rutcios. Propriile slbiciuni
i nevoia de ajutor sunt negate; se evit reciprocitatea i intimitatea relaional. Nevoile orale i narcisistice
ale ajuttorului sunt mari dar total sau parial incontiente. Deoarerce forma lor de exprimare nu a putut fi
dezvoltat i difereniat, ele funcioneaz pe nivelul iniial. Aceasta se manifest prin capacitatea crescut
de exprimare a dorinelor afective. Dorinele sunt adunate i exprimte sub forma unor reprouri exprimate
mediului (nu tiu cum s le mai vorbesc ca s ia n consideraie cuvintele mele; nu vor s aplice nici mcar
lucrurile simple ce le spun c trebuie s le fac; cate nu am fcut pentru voi i uite care mi e rsplata;
am spus prinilor copilului cu autism de 100 de ori ce rebuie s fac i ei tot nu fac nimic etc) n cazul n
care nu prevaleaz exprimri indirecte (mbolnviri psihosomatice etc.) ca apel autodistructiv pentru alii
pentru a obine ataamentul afectiv i ajutor din partea lor.
n perioada oral, cu cat protecia senzorial este mai des, mai brutal i mai ndelungat penetrat, cu atat
mai nclinat va fi copilul s rup parial sau total relaia fa de obiect i s se ntoarc la starea narcisistic
primar sau la un surogat al acesteia. Fiindc sugarul nu este capabil s se sustrag experienelor
neplcute, durerea, sentimentul de prsire i neputin vor aparine tririlor primordiale ale individului. De
aceea, copilul caut soluii de adaptare. Fiindc, nc din copilrie, el nu a fost iubit pentru sentimentele sale
din acel prezent sau pentru ce era el atunci, ci pentru atitudinele manifeste prin care s-a adaptat la imaginile
idealizate ale persoanelor sale relaionale, el crede c este iubit pentru ceea ce face i nu pentru ceea ce
este. De aici i un sentiment incontient de nesiguran n relaionare ce se va manifesta i n perioada
adult
Astfel, n cadrul sindromului altruistului, respectivul este doar rareori capabil ca dup ncheierea interaciunii
de ajutorare , s-i spun: am fcut un lucru bun; de multe ori el se ntreab: a fost prea puin ce am
trecut cu vederea? ce n-am fcut bine?. Fr s o recunoasc, el este flmand s perceap privirile sau
cuvintele recunosctoare ale pacienilor. Dar ele nu-l satur cu adevrat cu toate c sunt singura hran
narcisistic pe care o poate primi.
Evenimentele formatoare de structure ale altruistului se repet i n cariera profesional a ajuttorului.
Copilul a cutat s depeasc o perioad evolutiv amenintoare pentru sentimentul de sine n
identificarea cu elemente ale unor
prersoane relaionale cu probleme de empatizare. Fiindc era singur i avea sentimentul c nimeni nu este
cu adevrat interesat de dorinele sale, el a preluat rolul unui ajuttor puternic care se implic total pentru
alii. i-a uitat propriile dorine. n mod asemntor, deseori un ajuttor care dorea s fie ajutat i care a
urmat , de exemplu o psihoterapie sau a participat la un grup de de autotraining, devine el nsui terapeut
sau moderator de grup. El este aa de fascinat de retrirea i ndeplinirea parial a nevoilor sale infantile de
apropiere afectiv i protecie, ncat vrea s preia rolul terapeutului sau a moderatorului de grup.
ncepand de aici, procesul terapeutic devine propriul su punct de rezisten. Procesul de schimbare a
ajuttorului care caut ajutor se ncheie prin ncheierea i fixarea sindromului altruistului pe alt plan. Pe de
alt parte, nici terapeutul sau conductorul grupului nu s-a putut elibera total de supranecesitile sale
narcisistice. El are nevoie de discipoli, de susintori, care s duc mai departe modul su de a privi lumea
i prin aceasta s diminueze nesigurana proprie referitoare la propria capacitate de a aciona raional.
Apare un paradox. Numai cel care a urmat, de exemplu, o terapie , sau a fcut parte dintr-un grup de
formare poate decide dac vrea s foloseasc aceste procedee. n acelai timp, prin aceasta, decizia sa
este falsificat. Aceast dilem nu poate fi rezolvat.
Astfel, acest interes pentru specializare ofer pentru muli ajuttori cu sindromul altrustului, o posibilitate de
a face ceva pentru ei nii acceptat de supraeu singura care justific o preluare temporar a rolului de
protejat, ajutat.
Pe de alt parte, legarea de perfecionare ngusteaz calea posibilitii unei eliberri reale. S ne amintim
de maxima rutcioas conform creia nevroticul vine la terapie pentru a-i desvri nevroza.
AJUTTORUL CARE VREA S AJUTE AJUTTORI NEAJUTORAI TREBUIE S SE FEREASC DE
REPETAREA PE UN ALT PLAN A PROBLEMATICII SALE DE BAZ. PENTRU PRACTICA
PERFECIONRII AJUTTORILOR, ACEASTA NSEAMN C SCHIMBAREA SINDROMULUI
 ALTRUISTULUI SE AFL NTOTDEAUNA LA LIMITA DINTRE PERFECIONAREA FORMELOR DE
APRARE DEJA EXISTENTE I O DEZVOLTARE REAL.
2. Trsturile fundamentale ale sindromului altruistului din punct de vedere al contratransferului sau
pericole i soluii n lucrul cu terapeutul neajutorat
2.1. Copilul respins n randurile de pan cum s-a vorbit despre aceast caracteristic.
Problemele de contratransfer n acest domeniu se refer n primul rand la sindromul altruistului propriu
terapeutului i la propria sa relaie cu copilul respins din el. Dac el nu poate suporta s se confrunte cu
aceast latur a personalitii, i va determina i pe clieni s rman fixai pe identificarea cu supraeul.
2.2. Identificarea cu supraeul. Din cauza acesteia apar cele mai multe dintre problemele legate de
contratransfer. Cine vrea s ajute ajuttorii este n pericol de a intra ntr-o rivalitate incotient pentru rolul
de ajuttor care l determin s nu sprijine pacientul, ci s l atace, s nu-i fac posibil contientizarea
propriei probleme ci s-l ncurce n iele unui proces de aprare.
Pe de alt parte, este cu mult mai greu s i determine pe ajuttorii care
sufer de sindromul altruistului la o perceie distanat a comportamentului propriu i la nelegerea, n
context psihodinamic, a legturii care exist ntre sindromul altruistului i anumite caracteristici
comportamentale ale clienilor de care se ocup acetia. Identificarea cu supraeul face ca recunoaterea
propriilor dificulti s fie o aciune care amenin sentimentul de sine. DIN ACEST MOTIV., TOATE
ACUZELE ADUSE NTR-UN LIMBAJ VALORIZANT TREBUIE EVITATE CU STRICTEE
2.3. Nevoia narcisistic camuflat. Ajuttorul care sufer de sindromul altruistului este puternic dependent
de confirmarea narcisistic. ns, capacitatea sa de a reine asemenea confirmri i de a-i stabiliza prin
acestea sentimentul de sine, este redus. De aici deriv i tendina sa de a se suprasolicita pentru a
corespunde unui supraeu ideal exacerbate. Fiindc dialogul dintre faada de ajuttor, foarte puternic, i
copilul avid de confirmare care se gsete n fundal a amuit, n cazul ajuttorului cu sindromul altruistului, el
i reprim dorinele narcisistice cu ajutorul faadei, de cele mai multe ori neinteligibil sau ntr-o form care
nu va putea stura copilul (de ex. este admirat pentru dedicarea i performanele sale profesionale). De
multe ori dorinele sunt exprimate doar atunci cand ndeplinirea lor a fost barat (iat cate fac i n-am parte
de nici un pic de recunotin etc), cand au devenit reprouri sau cand se exprim prin manifestri
psihosomatice.
2.4. Evitarea reciprocitii n relaii. Cand se afl ntr-o terapie sau ntr-un grup de dezvoltare, ajuttorul cu
sindromul altruistului d impresia terapeutului c nu se poate stabili o relaie lucrativ conform cu
realitatea. Ajutorul psihoterapeutic este posibil acolo unde sunt acceptai pai limitai n cadrul nvrii. Dar,
ajuttorul cu sindromul altruistului, atunci cand se supune unei terapii, dorete incontient un ajutor general,
n timp ce contient este deosebit de sceptic ateptandu-se la o experien neplcut (nu m atept la
nimic, a vrea s tiu ce cusur am, a vrea s nv s lucrez mai bine cu alii).
n acest domeniu contratransferul tipic este resemnarea terapeutului. El observ c ceea ce ofer nu este
acceptat, c este atacat pentru aceasta indirect de ctre cel cu sindromul altruistului. (prin pasivitate,
raionalizri, reprouri). Astfel, terapeutul se retrage n spatele propriului supraeu, al tehnicii aplicate corect
pentru a nu-i putea reproa nimic. Terapeutul l poate confrunta pe ajuttorul neajutorat cu rigiditatea i cu
golul su de sentimente aparent. Terapeutul i prezint bunele intenii, face raionamente intelectualizate
despre cum s-ar putea aciona mai bine, dar nu se ntampl nimic.
2.5 Agresiunea indirect. Terapeutul, consilierul ajuttorului neajutorat trebuie s ncurajeze manifestrile
agresive ale clientului su pentru c astfel se deschid larg premizele unei relaii terapeutice eficiente. Cine
este incapabil s manifeste agresivitate, cel care nu poate refuza nimic, cel care vede un nu hotrat ca pe
manifestarea unei agresiviti interzise, trebuie sa nege ntreaga via domeniile vieii relaionale. Este logic
ca, n cadrul psihoterapiei, consilierii, clienii s fie stimulai, chiar forai, s exprime sentimente negative,
deschizandu-se astfel drumul sentimentelor pozitive.
3. Recunoaterea terapeutului neajutorat n grupurile terapeutice.
Mi-e foame, foarte foame, te rog d-mi
ceva de mancare; singur n-am s-mi pot face rost !
Poftim nite paine
 Da dar eu nu vreau paine. De la paine ma constip
Pot s-i dau branz i vin
-Da, dar vinul nu-mi priete i de la branz am dureri de stomac
-Atunci am s-i fac o fiertur de ovz care este bun pentru stomacurile sensibile
Da, dar nu mai sunt bebelu, ce prere ai tu despre mine !? Am tiut de la bun nceput c n-am s rezolv
nimic cu tine.
Aceast situaie de da, dar este, probabil, problema cea mai important i cea mai dificil n cazul
terapeuilor cu sindromul altruistului sau al terapeutului neajutorat. Ea are dou aspecte da-ul i dar-ul
ajuttorului, aspecte care in de a vrea i de agresivitate. ntr-un anumit fel, ele sunt interschimbabile.
Experiena arat c ajuttorul cu sindromul altruistului care face o experien terapeutic proprie n cadrul
unei calificri sau n alt conjunctur, este deosebit de nclinat nspre un joc de da, dar deschis sau
camuflat. Furia juctorului de da, dar nu se manifest direct, ci indirect, din poziia acelui aparent
neajutorat i prin suprarea pe care o provoac altora. Astfel, n secret (camuflat) el obine putere prin faptul
c-i cunoate propria situaie mult mai bine decat cel care-l ajut. Cine va observa atitudinea de da, dar n
cadrul cuplurilor terapeutice, va constata c juctorii de da, dar sunt, la randul lor, nclinai s dea altora
sfaturi bune sau interpretri la obiect.
4.Caracteristici ale terapeutului neajutorat sau simptomatologie clinic n sindromul altruismului
4.1. Salvatorul absolut. Prin identificarea cu supraeul, ajuttorul cu sindromul altruistului este nclinat s ia
o atitudine n care afirm despre sine c poate ajuta fiindc are o anumit calificare. Prin aceasta poate intra
ntr-un scenariu n care preia asupra sa ntrega responsabilitate pentru soluionarea problemelor clientului
fcandu-l pe acesta fie dependent i slab, fie pasiv (aa cum se ntmpl n cazul multor familii n care exist
un copil cu autism), aa cum face o mam supraposesiv cu copilul ei.
Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului este condiionat de tendina sa de a ajuta i de orgoliul su
referitor la aceasta, la nceput, el se ofer ca salvator, face ore terapeutice gratuite, i primete clientul la
domiciliu, bea cafea cu clientul n afara orelor de terapie pentru a-i mai asculta din necazuri i pentru a
repeta a 100-a oar sfaturile sale, mobilizeaz autoritile i rudele.
4.2. Numai schimbrile pozitive mi se datoreaz. Toi cei care ajut sunt nclinai s-i atribuie
schimbrile favorabile ale clientului, propriei lor influene, n timp ce pe cele nefavorabile le pun pe seama
altor influene, de exemplu a membrilor familiei, instituiei, societii, masochismului nenfranat s.a.m.d.
4.3.Terapeutul neajutorat manifest scepticism de multe ori atunci cand clientul (familia copilului cu
autism) semnaleaz progrese. Dup micile progrese relatate de familia copilului cu autism, terapeutul
neajutorat va zice sau va gandi: cu o floare nu se face primvar, nu conteaz c a fcut progrese pe un
plan copilul dumneavoastr, nu pe toate planurile va evolua la fel de bine, ai lucrat foarte bine n primele
dou luni de terapie, dar trebuie s putei continua n ritmul acesta i n anii urmtori.
4.4.Caracterul oral-
progresiv: identificarea cu funciile materne. Perioada de evoluie oral infantil este folosit ca model de
baz pentru dezvoltarea sindromului altruistului de mai tarziu. De multe ori relaia mam sugar se
mbuntete dup vrsta de 3 6 sptmani, cand apare surasul social ndreptat spre persoana
relaional i primit de aceasta cu mare bucurie. Perioadele n care mamele se joac i glumesc cu copii
cresc exponenial cu apriia primului zambet. Acest dialog satisface pe ambii: pe adult i pe copil. n cadrul
su, n mod normal, treptat se dezvolt i capacitatea de a atepta, de a amana necesitile de satisfacere,
copilul dobandind prin experient ncrederea c, la momentul potrivit, va fi cu siguran hrnit i luat n
brae. Aceast ncredere dispare atunci cand certitudinile referitoare la mam sunt puse, n mod serios, sub
semnul ntrebrii. Aceasta se poate ntampla cu ocazia unei despriri pe care copilul nu o poate nelege
de exemplu cu ocazia internrii mamei n spital atunci cand coplilul este nc foarte mic. Durerea despririi
este acut, urmat de apatie i depresie. La rentalnire sunt posibile dou modele comportamentale aparent
opuse: este posibil refuzul i fuga fa de apropierea afectiv a mamei, sau copilul se poate aga de mam
fr s o lase o clip din ochi, s intre n panic i s reacioneze cu furie impulsiv. Ambele modele
comportamentale pot fi regsite n comportamentul adulilor care, fie c se apr de orice contacte afective
 afiand rceal i o ironie mictoare, fie se aga de obiectul odat gsit transferand asupra sa anxieti
majore i agresivitate manifest.
La maturitate vom avea astfel o persoan cu sindromul altruistului, cu caracteristici oral progresive.
Caracterul oral-progresiv ncearc s se desprind dintr-o relaie nesatisfctoare cu mama identificandu-se
cu funciile materne. Fiindc mama, respectiv grupul primar nu l-au acceptat niciodat cu adevrat, el este
n permanen n cutarea acestei acceptri. Pierderea ocrotirii materne este compensat prin identificarea
idealului acestei ocrotiri. ntr-o anumit msur, ajuttorul preia rolul mamei care a euat i ncearc s-i
atrateze pe alii aa cum i-ar dori s fie tratat el nsui. Nu el este cel care trebuie satisfcut aceast
pretenie ar duce la retrirea durereii cauzate de primele eecuri ci un obiect neajutorat care s fie
recunosctor.
Caracterul oral-progresiv nu crede c poate obine apropierea afectiv prin propria persoan, ci c trebuie
s i-o catige n permanen prin servicii aduse altora. n mod asemntor, caracterul oral regresiv
presupune c nu poate obine apropierea afectiv pentru propria persoan, ci c trebuie s o cereasc sau
s o foreze prin maniere regresive (comportament infantil, mbolnviri psihosomatice, exprimarea
exhibiionist a necesitilor).
4.5. Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului i refuleaz propriile nevoi, nefiind n consecin
capabil s ia n considerare, de la nceput, ideea recompensrii adecvate a muncii i echilibrul necesar n
dirijarea propriei viei, el devine manipulabil, de exemplu prin instituii care cer o implicare deplin i
altruist.
4.6. Clienii preiau funciile celorlaltor relaii. Fiindc are nevoie de recunotina lor i de sentimentul c
face ceva pentru ei, avand, pe de alt parte, dificulti n a obine confirmri n afara muncii sale de ajuttor
(de ex.: onorar, interes tiinific, empatie spontan), n curand, clienii vor deveni pentru el totul: copii,
prieteni i nlocuitorii prinilor.

Ghidul Curricular in Terapia ABA Nivelul

incepator
Abiliti de participare la lecii

1. St singur n scaun
2. Realizeaz contactul vizual atunci cnd e strigat
3. Realizeaz contactul vizual atunci cnd i se d comanda Uit-te la mine
4. Rspunde la comanda Minile cumini
Abiliti de imitaie
1. Imit micrile grosiere (gros-motorii)
2. Imit aciunile cu obiecte
3. Imit micrile fine (motricitatea fin)
4. Imit micrile orale
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete comenzile simple
2. Identific prile corpului
3. Identific obiectele
4. Identific imaginile
5. Identific persoanele familiare
6. ndeplinete comenzile ce presupun verbe
7. Identific verbele n imagini
8. Identific obiectele n mediu
9. Indic (cu degetul) imagini ntr-o carte
10. Identific obiectele prin funcia (utilitatea) lor
11. Identific posesia
12. Identific sunetele din mediu
Identificare persoane familiare.
Abiliti de limbaj expresiv
1. Arat ctre itemii dorii ca rspuns la ntrebarea Ce vrei?
2. Arat spontan ctre itemii dorii
3. Imit sunete i cuvinte
4. Denumete obiectele
5. Denumete imaginile
6. Cere verbal itemii dorii
7. Exprim sau gesticuleaz da i nu pentru itemii preferai i pentru cei respini
8. Denumete persoanele familiare
9. Face o alegere
10. Rspunde cnd este salutat
11. Rspunde la ntrebri sociale
12. Denumete verbele n imagini, la sine i la alii
13. Denumete obiectele dup funcia (utilitatea) lor
14. Denumete posesia
Denumirea posesiei, utilizarea pronumelui posesiv.
Abiliti pre-colare : Potrivete
Obiecte identice
Imagini identice
Obiectele la imagini
Imaginile la obiecte
 Culori, forme, litere, numere
Obiecte non-identice
Obiecte prin asociere
Alte abiliti pre-colare:
1. Finalizeaz independent activiti simple
2. Identific culorile
3. Identific formele
4. Identific literele
5. Identific numerele
6. Numr pe de rost pn la 10
7. Numr obiecte
Abiliti de auto-servire (self-help)
1. Bea dintr-o can
2. Folosete furculia i lingura cnd mnnc
3. i descal pantofii
4. i descal osetele
5. i dezbrac pantalonii
6. i dezbrac tricoul
7. Folosete erveelul/batista
8. tie s foloseasc toaleta pentru a urina

Ghidul Curricular in Terapia ABA Nivelul

intermediar
Abiliti de participare la lecii

1. Susine contactul vizual pentru 5 secunde, ca rspuns la strigarea numelui

2. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui n timp ce se joac
3. Realizeaz contact vizual ca rspuns la strigarea numelui de la distan
4. Rspunde da atunci cnd este numit
Sustinerea contactului vizual.
Abiliti de imitaie
1. Imit micrile gros-motorii din poziia n picioare
2. Imit micri gros-motorii secveniale
3. Imit aciuni secveniale cu obiecte
4. Imit aciuni nsoite de sunete
5. Imit patternuri (construcii) de cuburi
6. Copiaz desene simple
Imitatie constructie cuburi.
Abiliti de limbaj receptiv
1. Identific camerele
2. Identific emoiile
3. Identific locaiile
4. ndeplinete instruciile (comenzile) duble
5. D dou obiecte
6. Recupereaz obiecte care nu sunt la vedere
7. Identific atributele (caracteristicile)
8. Identific persoanele din comunitate
9. Se preface (pretinde c)
10. Identific categoriile
11. Identific pronumele
12. ndeplinete instruciile cu prepoziii
13. Identific un obiect aflat la vedere atunci cnd i este descris
14. Plaseaz n ordine cartonae secveniale
15. Identific genul
16. Identific itemul care lipsete
17. Rspunde la ntrebrile (Care? Unde? Cum? Cnd? Cine?,etc) despre obiecte i
imagini
18. Rspunde da/nu la ntrebri legate de obiecte i aciuni
19. Numete un obiect prin atingere
Abiliti de limbaj expresiv
1. Imit fraze din dou sau trei cuvinte
2. Cere itemii dorii printr-o propoziie, ca rspuns la Ce vrei?
3. Cere spontan itemii dorii, printr-o propoziie
4. i strig prinii de la distan
5. Denumete obiectul dup funcia acestuia
6. Denumete funcii ale obiectelor
7. Denumete i indic pri ale corpului conform funciei acestora
8. Denumete funcia prilor corpului
9. Denumete locaiile
10. Denumete emoiile
11. Denumete categoriile
12. Folosete propoziii simple: Este un , Vd o , Am o
13. Face schimb de
informaii: Am , Vd , Informaii sociale
14. Spune Nu tiu atunci cnd este rugat s numeasc obiecte necunoscute
15. Rspunde la ntrebri wh de tipul: Ce este asta? i Unde este
16. Denumete prepoziiile
17. Denumete pronumele
18. Rspunde la ntrebri ce in de cunotinele generale
19. Denumete genul
20. Descrie imaginile printr-o propoziie
21. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
22. i amintete evenimente din trecutul apropiat
23. Rspunde la ntrebri de tipul Unde?
24. Denumete obiectele care aparin unei camere
25. Denumete funcia camerelor
26. Denumete funcia persoanelor din comunitate
27. Rspunde la ntrebri de tipul Cnd?
28. Descrie secvene de imagini
29. Transmite un mesaj
30. Face jocuri de rol cu ppuile
31. Ofer ajutor
Abiliti pre-colare
1. Potrivete itemii din aceeai categorie
2. D cantitatea cerut
3. Potrivete numrul la cantitate
4. Potrivete literele mari la literele mici
5. Potrivete cuvintele identice
6. Identific mai mult i mai puin
7. Secvenializeaz numerele/literele
8. Completeaz ciorne simple (worksheets)
9. Copiaz litere i numere
10. Identific numele scris
11. Deseneaz imagini simple
12. i scrie numele
13. Lipete
14. Taie cu foarfeca
15. Coloreaz n chenar
Abiliti de auto-servire (self-help)
1. i mbrac pantalonii
2. i mbrac tricoul
3. i mbrac haina
4. i ncal pantofii
5. i ncal osetele
6. Se spal pe mini
7. Se duce la toalet atunci cnd l doare burta
8. Se duce din proprie iniiativ la baie

Ghidul Curricular in Terapia ABA Nivelul

avansat
Abiliti de participare la lecii

1. Realizeaz contactul vizual n timpul conversaiei

2. Realizeaz contactul vizual n timpul instruciilor n grup
Mentinerea contactului vizual in conversatie.
Abiliti de imitaie
1. Imit secvene complexe
2. Imit joaca copiilor de aceeai vrst
3. Imit rspunsul verbal al copiilor de aceeai vrst
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete instruciile complexe, formate din trei comenzi
2. ndeplinete comenzi complexe date de la distan
3. Numete o persoan, un loc sau un obiect atunci cnd acestea sunt descrise
4. Numete un obiect din care se vede numai o parte
5. Identific obiecte care sunt la fel
6. Identific obiecte care sunt diferite
7. Identific ce nu aparine unui grup, n funcie de caracteristic sau de categorie
8. Identific pluralul versus singular
9. Rspunde la ntrebrile wh despre o scurt povestire
10. Rspunde la ntrebrile wh despre un subiect
11. ndeplinete comenzile ntreab versus Spune
12. Gsete obiectele ascunse atunci cnd i se dau indicii privind locaia
13. Discrimineaz situaiile n care trebuie s pun o ntrebare de cele n care trebuie
s rspund (s ofere informaii n schimb)
Abiliti de limbaj expresiv
1. Rspunde Nu tiu la ntrebrile nefamiliare
2. Denumete categoria creia i aparine un anumit item
3. Denumete itemii dintr-o categorie
4. Repovestete o poveste
5. Descrie obiecte care nu se afl la vedere, folosind atribute (caracteristici)
6. i amintete evenimente trecute
7. Descrie subiecte
8. Spune propriile poveti
9. i exprim confuzia i cere lmuriri
10. Denumete pronumele posesive
11. Folosete timpul corect al verbelor
12. Pune o ntrebare i repovestete informaiile obinute
13. Ascult o conversaie i rspunde la ntrebri legate de acea conversaie
14. i afirm cunoaterea
15. Rspunde la ntrebri avansate de cunotine generale
16. Descrie felul n care se face ceva
17. Descrie similaritile i diferenele dintre obiecte
18. Rspunde la ntrebri de tipul Care?
19. Pune ntrebri atunci cnd i sunt oferite informaii vagi
Utilizarea pronumelor posesive.
Limbaj abstract
1. Rspunde la ntrebri de tipul De ce?
2. Rspunde la ntrebri de tipul Dac?
3. Completeaz logic propoziiile
4. Descrie neregulile dintr-o imagine
5. Rspunde da/nu (informaii factuale)
6. Prevede finalul, rezultatul
7. Privete dintr-o alt perspectiv
8. Ofer explicaii
9. Exclude un item n funcie de categorie/caracteristic
10. Identific subiectul principal dintr-o poveste sau o conversaie
Abiliti colare
1. Definete oameni, locaii i obiecte
2. Completeaz un pattern
3. Potrivete cuvinte scrise la obiecte i obiectele la cuvintele scrise
4. Citete cuvinte obibuite
5. Numete literele (aa cum sunt pronunate)
6. Numete un cuvnt, ncepnd cu primul sunet
7. Numete consoanele iniiale, mediane i finale
8. Citete liter cu liter cuvintele simple
9. Explic nelesul cuvintelor
10. Identific sinonime simple
11. Identific relaiile temporale
12. Identific numeralele ordinale
13. Identific cuvintele care rimeaz
14. Scrie din memorie cuvinte simple
15. Adun numere formate dintr-o singur cifr
Abiliti sociale
1. Imit aciunile unui copil de aceeai vrst
2. ndeplinete indicaiile unui copil de aceeai vrst
3. Rspunde la ntrebrile unui (egal) copil de aceeai vrst
4. Rspunde la cuvintele prin care un egal iniiaz jocul
5. Particip la jocuri cu egalii, jocuri care se desfoar la mas
6. Iniiaz (propune verbal) jocul cu egalii
7. Face schimb de informaii cu egalii
8. Comunic cu egalii n timpul jocului
9. Cere ajutorul egalilor
10. Ofer ajutor egalilor
Pregtirea pentru coal
1. i ateapt rndul
2. D dovada unor noi rspunsuri prin observaie
3. ndeplinete comenzile date n grup
4. Face schimb de informaii sociale ntr-un grup
5. Cnt versuri ale unor cntecele de copii n cadrul grupului
6. Rspunde cnd este chemat
7. Ridic mna pentru a rspunde la ntrebri
8. Ascult o poveste i rspunde al ntrebri privind acea poveste
9. Arat i povestete
Povestiri cu imagini cu propozitii sablon.
Abiliti de auto-servire
1. Se spal pe dini
2. i nchide/deschide fermoarul
3. i nchide/deschide nasturii
4. i nchide/deschide capsule

Copilul cu autism realizeaza contactul vizual

Dezvoltarea contactului vizual.

Procedura:
1. n Rspunsul la nume (Response to name) pe scaun, n faa copilului cu
autism. Spunei numele copilului i realizai simultan prompt-ul pentru contactul vizual
prin aducerea unei buci mici de premiu alimentar (sau a unui obiect mic) la nivelul
ochilor dumneavoastr. n clipa n care copilul realizeaz contactul vizual pentru 1
secund, dai-i imediat premiul. De-a lungul sesiunilor, spunei numele copilului i
 amnai prompt-ul cu cteva secunde, pentru a vedea dac copilul se uit fr prompt.
Recompensai treptat rspusurile date fr prompt. De-a lungul sesiunilor de nvare,
oferii recompense pozitive n cazul n care copilul se uit la dumneavoastr spontan.
2. Pentru 5 secunde repetai procedura de mai sus, dar susinei contactul vizual
5 secunde nainte dea oferi recompensa copilului. Recompensai treptat rspunsurile
date fr ajutor.
3. n timpul jocului dai-i copilului o jucrie s se joace cu ea la mas. Stai de
cealalt parte a mesei i spunei numele copilului. Facei-i prompt copilului s se uite la
dumneavoastr i premiai rspunsul. Diminuai prompt-urile de-a lungul sesiunilor de
nvare consecutive. Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai sczut de
prompt.
4. De la distan repetai procedura de la punctul 3, dar stai la o distan de
aproape 2 metri. Spunei numele copilului cu autism i facei-i prompt s se uite la
dumneavoastr. Recompensai rspunsul. Diminuai prompt-urile de-a lungul sesiunilor
de nvare consecutive. Recompensai rspunsurile realizate cu nivelul cel mai sczut
de prompt. n timpul sesiunilor, cretei distana dintre dumneavoastr i copil.
5. Ca rspuns la Uit-te la mine stai pe scaun, de cealalt parte a mesei. Dai
comanda Uit-te la mine. Folosii aceleai proceduri de prompting i recompens ca la
punctul 1.
Materiale: recompense alimentare i obiecte
Condiii eseniale: st pe scaun
Sugestii privind prompting-ul: aducei recompensa la nivelul ochilor copilului cu
autism pentru a fi urmrit cu privirea de ctre copil sau orientai uor brbia copilului
pentru a facilita contactul vizual. Folosii o procedur de amnare: amnai propmt-ul cu
2 secunde de-a lungul ncercrilor.
Comanda Rspuns
Data Data masterrii
introducerii
(1-4) Numele copilului
(5) Uit-te la mine (1-5) Realizeaz contactul vizual
1. Pentru 1 secund
2. Pentru 5 secunde
3. n timpul jocului
4. De la distan
5. Ca rspuns la Uit-te la mine
Sugestii utile: asigurai-v c copilul se uit direct la dumneavoastr i nu la
recompens

Copilul cu autism imita motricitatea grosiera

Program terapie ABA
Copilul cu autism imit motricitatea grosier
Procedur: pe scaun, n faa copilului, asigurndu-v c e atent. Dai
comanda copilului cu autism F ca mine, modelnd simultan o micare ce ine de
motricitatea grosier. Oferii-i prompt copilului cu autismpentru a realiza sarcina i
recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile
realizate cu nivelul cel mai sczut de prompt. n final recompensai numai rspunsurile
corecte, realizate fr prompt.
Condiii eseniale: st n scaun
Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic copilul cu autism pentru a ndeplini
sarcina.
Comanda: F ca mine. Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Btut n mas
2. Bate din palme
3. Face cu mna
4. Ridic minile sus
5. Tropie
6. D din picioare
7. Scutur capul
8. D din cap
9. Se ntoarce
10. i acoper faa cu minile
11. Lovete umerii uor
12. Sare
13. Rotete braele
14. Lovete uor stomacul
15. Merge n pas de mar
16. ntinde braele n fa
17. Ciocne
18. Pune minile pe olduri
19. Freac palmele una de alta
20. Lovete uor capul
Sugestii utile: unii copii pot nva imitaia mediat de obiect (de exemplu, sunat cu
clopoelul, aruncarea cubului n gleat) mai repede dect micrile grosiere. Dup ce
ai introdus cinci rspunsuri imitative, ncercai unele noi; e posibil ca abilitatea s se fi
generalizat!

Copilul cu autism imita actiunile cu obiecte

Program terapie ABA
Copilul cu autism imit aciunile cu obiecte
Imitatie cu obiecte.
Procedura: plasai dou obiecte identice pe mas. Stai de cealalt parte a mesei, n
faa copilului cu autism. Aigurai-v c este atent. Prezntai comanda F ca mine,
modelnd simultan o aciune cu unul dintre obiecte. Facei-i prompt copilului cu
autism s realizeze aciunea cu cellalt obiect i recompensai rspunsul. Diminuai
prompt-ul treptat. Recompensai rspunsurile cu cel mai sczut nivel de ajutor. n final,
recompensai numai rspunsurile corecte, fr prompt.
Materiale: obiecte pentru aciuni.
Cerine: s stea pe scaun.
Sugestii pentru prompting: ghidai fizic copilul pentru a ndeplini sarcina
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Aruncarea cubului n gleata
2. Sunat din clopoel
3. mpins maina de jucrie
4. Fluturat steagul
5. Lovit toba
6. Pus plria
7. Mzglit
8. ters gura
9. Lovit cu ciocanul de jucrie
10. Scuturat o jucrie
11. Hrnit ppua
12. inut telefonul la ureche
13. But din can
14. Suflat n fluier
15. Pieptnat
16. Aciuni cu ppua
17. Rostogolit o jucrie
18. Pus moneda n puculi
19. Srutat ppua
20. tampilat hrtia
Sugestii utile: nvai-l pe copilul cu autism imitaii legate de joc, care ar putea s l
ncnte

Copilul cu autism imita motricitatea fina

Program terapie ABA
Copilul cu autism imit motricitatea fin
Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Dai comanda F ca
mine, n timp ce modelai simultan micarea fin. Ajutai-l pe copilul cu autism s fac
micarea i recompensai rspunsul. Diminuai treptat prompt-ul. Recompensai
rspunsurile realizate cu cel mai redus nivel de propmt. n final, recompensai numai
rspunsurile corecte, realizate fr prompt.
Cerine: st pe scaun i imit micrile ce in de motricitatea grosier.
Sugestii pentru prompting: ghidai-l fizic pe copilul cu autism ctre realizarea
rspunsului
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Bate din palme
2. i deschide i i nchide minile (pumnii)
3. Bate uor cu degetul arttor
4. Bate uor cu degetul mare
5. Mic din degete
6. i freac palmele una de alta
7. Bate uor cu degetul arttor pe degetul mare
8. Indic ctre prile corpului
9. Arat cu degetul arttor ctre palm
10. ntinde degetul arttor
11. Ridic degetul mare n sus
12. Face semnul pcii
Sugestii utile: atunci cnd introducei acest program, inei cont de dezvoltarea motorie
tipic, obinuit. Muli dintre copiii mai mici de 3 ani vor avea dificulti n imitarea
micrilor fine

Copilul cu autism imita motricitatea orala

(miogimnastica)
Program terapie ABA
Copilul cu autism imit motricitatea oral
(miogimnastica)
Procedura: pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent. Prezentai comanda F
ca mine, modelnd simultan o micare oral. Oferii-i ajutor (prompt) copilului cu
autism pentru a realiza micarea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul
treptat. Recompensai rspunsurile efectuate cu cel mai redus nivel de ajutor. n final,
recompensai numai rspunsurile corecte, fcute fr prompt.
Cerine: st pe scaun; realizeaz contct vizual; imit micri ce in de motricitatea fin
i grosier
Sugestii pentru prompting: aezai gura copilului cu autism n poziia corect. Folosii
materiale care pot facilita rspunsul (fluier sau baloane de spun pentru suflat,
acadeaua pentru scos limba)
Comanda: F ca mine Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Deschide gura
2. Scoate limba
3. Unete buzele
4. Clnne dinii
5. Sufl
6. Zmbete
7. ncreete buzele
8. Srut
9. Limba peste dinii de sus
10. Pune dinii de sus peste buza de jos
Sugestii utile: Stabilii scopul acestui program. Dac l introducei ca pregtire pentru
imitaia verbal, ar fi util, nc de la nceput, s nsoii micarea cu un sunet. Dac avei
dificulti n a face prompt-ul pentru o anumit micare, ncercai s folosii o
oglind. Copilul cu autism trebuie s se uite la reflecia din oglind atunci cnd i oferii
prompt-ul; treptat, diminuai folosirea oglinzii

Copilul cu autism urmeaza instructiile

(comenzile) simple
Program terapie ABA
Copilul cu autism urmeaz instruciile
(comenzile) simple
Procedura: pe scaun, fa n fa, asigurndu-v c e atent. Dai comanda. Ajutai-l
pe copilul cu autism s raspund i recompensai-l. Diminuai prompt-ul treptat, de-a
lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai
sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr
prompt.
Materiale: itemii necesari pentru instrucie
Cerine: pentru comanda 2, s stea pe scaun.
Sugestii privind prompting-ul: ghidai fizic mna copilului ctre ndeplinirea sarcinii
Comanda Rspuns Data introducerii Data masterrii
1. Stai jos.
2. Ridic-te.
3. Vino la mine.
4. Minile jos.
5. F pa.
6. Ia-m n brae.
7. Ridic minile sus.
8. Bate din palme.
9. ntoarce-te.
10. Sari.
11. Pup-m.
12. Arunc asta.
13. nchide ua.
14. Trimite-mi un pupic.
15. Aprinde lumina.
16. Ia un erveel.
17. D drumul la muzic.
18. Pune pe raft.
19. Bate palma.
20. D din picioare.
Sugestii utile: selectai acele comenzi pe care le cerei copilului cu autisms le
ndeplineasc n contextul unei zile. Alegerea comenzilor de instrucie pe care i le poi
cere copilului cu autism i n afara leciilor va oferi ocazii naturale pentru ntrire i
generalizare.

Copilul cu autism identifica partile corpului

(receptiv si expresiv)
Program terapie ABA
Copilul cu autism identifica prile corpului
(receptiv i expresiv)
Procedura:
1. Identific prile corpului pe scaun, fa n fa. Asigurai-v c este atent copilul
cu autism i dai comanda Arat_ (partea corpului). Facei-i prompt copilului cu
autism s ating corect partea corpului pe propriul lui corp i recompensai rspunsul.
Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai
rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Numete prile corpului pe scaun, n faa copilului cu autism. Indicai o parte a
corpului dumneavoastr i ntrebai Ce este? Ajutai-l pe copilul cu autism s
numeasc partea corpului i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a
lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai
 sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr
prompt.
Cerine:
1. ndeplinete cinci instrucii simple
2. Identific partea corpului i numete obiectele familiare
Sugestii privind prompt-ul:
1. Modelai rspunsul sau ghidai fizic copilul ctre ndeplinirea sarcinii
2. Modelai rspunsul corect
Comanda Rspuns
1. Arat
2. Ce este? 1. Arat partea corpului corect
2. Numete partea corpului
Data introducerii Data masterrii
1. Cap
2. Laba piciorului
3. Burt
4. Nas
5. Gur
6. Picioare
7. Ochi
8. Urechi
9. Pr
10. Obraji
11. Umeri
12. Mn
13. Fa
14. Bra
15. Degete
16. Cot
17. Brbie
18. Degete de la picioare
19. Degetul mare
Sugestii utile: la nceput, alegei pri ale corpului care nu se afl aproape una de
cealalt (de exemplu, la nceput copilul trebuie s discrimineze ntre cap i picior dect
ntre nas i ochi).

Copilul cu autism identifica obiecte (receptiv si

expresiv)
Program terapie ABA
Copilul cu autism identifica obiecte
(receptiv i expresiv)
Procedura:
1. Identific obiectele plasai obiectul (obiectele) pe mas n faa copilului cu autism.
Asigurai-v c este atent i dai comanda D-mi_ (numele obiectului). Ajutai-l
pe copilul cu autism s v dea obiectul i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul
treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu
cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date
fr prompt.
2. Numete obiectele pe scaun, n faa copilului cu autism. Asigurai-v c este atent
i artai-i un obiect. Spunei Ce este?. Ajutai-l pe copilul cu autism s numeasc
obiectul i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor
de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de
prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: obiecte
Cerine:
1. Potrivete obiectele identice
2. ndeplinete 15 comenzi simple
3. Imit sunete i cuvinte simple
Sugestii privind promting-ul:
1. Ghidai-l fizic pe copil s v nmnze obiectul
2. Modelai denumirea obiectului
Comanda Rspuns
1. D-mi _
2. Ce este? 1. D obiectul corect
2. Denumete obiectul Data introducerii Data masterrii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Sugestii utile: alegei obiectele relevante pentru copilul cu autism. De exemplu,
dac copilul cu autism prefer anumite jucrii, folosii-le pe acestea ca prime obiecte
de introdus n program. Denumirea primelor cteva obiecte trebuie s sune diferit. n
cazul n care copilul cu autism are dificulti n a nva receptiv obiectele, ncercai s-
i dai comenzi relative la obiecte (de exemplu, Ia erveelul i Arunc mingea).
Treptat, mutai obiectele mai aproape unul de altul i schimbai comanda n D-mi
erveelul i D-mi mingea.

Copilul cu autism identifica imagini (receptiv si

expresiv)
Program terapie ABA

Copilul cu autism identifica imagini

(receptiv si expresiv)
Procedura:
1. Identific imaginile plasai imaginile (fotografii) pe mas, n faa copilului cu
autism. Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat_(numele itemului din
fotografie). Facei-i prompt copilului cu autism s arate imaginea i recompensai
rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai
 rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Denumete imaginile pe scaun, fa n fa cu copilul cu autism. Asigurai-v
c este atent i artai-i o imagine. Spunei Ce este?. Facei-i prompt s denumeasc
imaginea i recompensai rspunsul copilului cu autism. Diminuai prompt-ul treptat,
de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai
sczut nivel de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr
prompt
Materiale: fotografii ale obiectelor i carduri cu iamgini ( ase vedea lista de
resurse)
Cerine:
1. Potrivete imaginile identice
2. ndeplinete 10-15 comenzi simple i poate identifica 10-15 obiecte
3. Denumete obiectele.
Sugestii privind prompting-ul
1. ghidai-l fizic pe copil s arate imaginea
2. modelai denumirea imaginii
Comanda Rspuns
Data introducerii Data masterrii
1. Arat_
2. Ce este? 1. Arat imaginea corect
3. Denumete imaginea
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
Sugestii utile: ncepei cu fotografii ale obiectelor pe care copilul cu autisma nvat s
le identifice. Imaginile trebuie s fie distincte din punct de vedere vizual (de exemplu,
imaginea unui mr trebuie s fie un mr singur i nu un mr ntr-un copac). Fotografiile
obiectelor care sunt relevante pentru copilul cu autism (de exemplu, imaginea patului
su, a pantofilor si) va ajuta la generalizare.

Copilul cu autism identifica persoanele

familiare
Program terapie ABA
Copilul cu autism identific persoanele
familiare
Identificare persoane familiare.
Procedura:
1. Identificarea n imagini plasai imaginea (imaginile) pe mas, n faa copilului cu
autism. Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat_(numele persoanei din
fotografie). Facei-i prompt s arate imaginea corect i recompensai rspunsul.
Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare. Recompensai
rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final, recompensai
numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Identificarea n persoan cu o persoan cunoscut copilului cu autismn camer,
stai pe scaun, n faa copilului. Asigurai-v c este atent i dai comanda Du-te la
_(numele persoanei cunoscute). Facei-i prompt s se ndrepte ctre acea persoan.
Recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor de nvare.
Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de prompt. n final,
recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: fotografii ale persoanelor familiare copilului
Cerine: potrivete fotografii identice. ndeplinete 10 comenzi simple i identific
obiectele n imagini.
 Sugestii privind prompting-ul: ghidai-l fizic pe copilul cu autism s ndeplineasc
sarcina
Comanda Rspuns
1. Arat_.
2. Du-te la_ 1. Arat fotografia corect
2. Se duce ctre persoana cunoscut Data introducerii Data masterrii
1. mama
2. tata
3. sora
4. fratele
5. bunica
6. bunicul
7. terapeutul
8. alta persoana familiara
9. alta persoana familiara
10. alta persoana familiara
Sugestii utile: nainte de a ncepe discriminarea a dou imagini a persoanelor familiare,
folosii imagini ale obiectelor ca distractori. ncepei cu o fotografie a unei persoane i cu
dou poze de obiecte. Adugai treptat mai multe fotografii ale unor persoane diferite. n
cazul n care copilul are probleme cu identificarea cunoscuilor n persoan, ncercai s
folosii ca prompt fotografiile, prezentnd fotografia n acelai timp cu comanda Du-te
la_.

Copilul cu autism identifica Verbe (comenzi si

identificarea in imagini)
Program terapie ABA
Copilul cu autism identifica verbe
(comenzi i identificarea n imagini)
Procedura:
1. ndeplinete comenzile (instruciile) cu verbe pe scaun, fa n fa. Plasai
materialele necesare pe o mas, la ndemna copilului cu autism. Asigurai-v c este
atent i dai comanda Arat-mi cum_(verbul). Facei-i prompt copilului s realizeze
aciunea i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul sesiunilor
de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel de
prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
2. Identific verbele n imagini plasai imaginea pe mas, n faa copilului cu autism.
Asigurai-v c este atent i dai comanda Arat_(verbul). Facei-i prompt s indice
imaginea corect i recompensai rspunsul. Diminuai prompt-ul treptat, de-a lungul
sesiunilor de nvare. Recompensai rspunsurile care sunt date cu cel mai sczut nivel
de prompt. n final, recompensai numai rspunsurile corecte, date fr prompt.
Materiale: obiectele necesare pentru urmtoarele aciuni i cartonaele cu verbe ( a se
vedea lista de resurse).
Cerine:
1. ndeplinete 10 instrucii (comenzi) simple.
2. Identific imaginile.
Sugestii privind prompting-ul
1. Modelai rspunsul sau ghidai-l fizic pe copil s ndeplineasc sarcina.
2. Modelai denumirea aciunii
Comanda Rspunsul
1. Arat-mi cum_.
2. Arat_. 1. Face aciunea
2. Arat imaginea corect Data introducerii Dat

Terapia TEACCH
Treatment and Education of Autistic and
Related Communication Handicapped
Children

Terapia TEACCH este un sistem de interventie terapeutica ce furnizeaz o gam larg

de servicii pentru persoanele cu autism si familliile lor, de-a lungul vietii. Din 1972 acest
sistem, finantat de stat, a functionat n cadrul departamentului de psihiatrie al
Universittii din Carolina de Nord, Chapel Hill. Cuprinde un program vast de pregtire
de specialisti si este implementat n diferite zone ale Americii si n alte prti ale lumii.
Eric Schloper, cel care a condus acest program este de mult timp o persoana foarte
influenta n domeniul autismului.
Scopul principal al acestui program educational consta n dezvoltarea nivelului general
de abilitti al clientilor si. n timp ce n tipul de interventie behaviorist al lui I. Lovaas
copilul trebuia s depseasc dificulttile sale specific autiste pentru a se adapta la
mediu, n cadrul sistemului TEACCH, copilului, pe langa aceasta, i este oferit, creat un
mediu ce se adapteaz caracteristicilor autismului.
O clas organizat conform principiilor TEACCH, foloseste multi indicatori vizuali pentru
c cei mai multi copii cu autism pot procesa foarte bine imaginile vizuale. Activittile
speciale au limite clare. Exist planse cu poze si cuvinte atasate acestora pentru fiecare
copil din clas si pentru fiecare or. Sunt strucurate sisteme de lucru individual pentru a
mri gradul de independent a copilului si se pune accent pe preferinta copilului pentru
rutin.
Un alt obiectiv al terapiei TEACCH este comunicarea spontan cu sens, iar pentru acei
copii care nu pot vorbi este ncurajat utilizarea modurilor alternative de comunicare asa
cum sunt: fotografiile, pozele, limbajul semnelor si scrierea de cuvinte. Aceste strategii
compenseaz sau reduc deficientele specifice celor cu autism si minimalizeaz
problemele comportamentale. Desi in acest tip de interventie se lucreaz si individual,
pentru dobndirea de noi abilitti, pregtirea/ instruirea n grup este deasemenea foarte
bine structurata si reprezinta un punct forte al acestui tip de interventie.
Terapia TEACCH este deschis tuturor persoanelor cu autism si cu probleme de
comunicare. El poate fi implementat att n scoli normale ct si n clasele speciale. La
copiii care au beneficiat de acest program s-a observat n principal o crestere a IQ-ului
cu ~20 de puncte, dar n continuare acesta indic retard mental.
Terapia TEACCH i ajut pe copii cu autism s-si lrgeasc experientele de viat si s
dobndeasc abilitti de adaptare la mediu; contine si programe foarte bine elaborate
de munc protejat pentru persoanele cu autism. Are o gam larg de servicii att
pentru copiii ct si pentru adultii cu autism si, de asemenea, ofer diverse tipuri de
sprijin pentru familiile acestora.
Acest sistem terapeutic pune accentul pe adaptarea mediului ( familial, scolar ) la
caracteristicile copilului cu autism in prima instanta ca apoi sa se dezvolte treptat, treptat
capacitatea copilului cu autism de a se integra in mediul non-autist.
Structura i organizarea clasei sau a altor spaii n care se produce nvarea , n funcie
de nivelul de nelegere a copilului, elevului, s-a dovedit a fi de mare ajutor n eliminarea
sau ameliorarea problemelor, consecine ale deficitelor generate de autism.
Structura nseamn organizarea
o spatiului fizic al mediului de viata,
o timpului (orar/plan)
o metodelor de invatare i a activitilor

I TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA SPATIULUI

In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA SPAIULUI n care are loc nvaarea
nseamn o anumit aranjare a spaiului/mobilierului clasei, nct copilul s poat nvaa
s funcioneze independent i ct mai eficient posibil. Pentru copiii mai mici, spaiile n
care se produce nvaarea sunt relativ nchise n ideea evitrii la maximum a distragerii
ateniei copilului .
Pentru c muli copii cu autism au probleme de organizare nu tiu unde trebuie s
ajung i cum s ajung cel mai simplu undeva i au dificulti de receptare a
limbajului , adesea nu nteleg regulile sau indicaiile verbale folosirea indicatorilor
vizuali i poate ajuta s neleag ce au de fcut i contribuie totodat la dezvoltarea
comunicrii verbale i non-verbale. Suportul vizual este de mare ajutor n nelegerea
limbajului indiferent de ct de dezvoltat este limbajul verbal, acest support este o
unealt preioasa, care le permite s-i exprime dorinele, nevoile etc.
Structurarea spatiului in Terapia TEACCH se refer la felul n care nfiintam i
organizm fiecare zon a clasei, unde plasm mobila si materialele. Oamenii cu autism
pot recunoate detalii, dar nu potrivirea dintre ele.
a. Evidentiaza delimitrile vizuale i fizice ale zonelor. Delimitarile ajut copilul cu
autism s neleag unde ncepe i unde se termin fiecare zona a clasei, stabileste
contextele i segmentele mediului.
b. Minimizeaz elementele de distragere a ateniei vizuale i auditive. Ajut copilul
cu autism s se concentreze asupra conceptului i nu a detaliilor nerelevante.

c. In TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA TIMPULUI se materializeaz n

existena a trei tipuri de orare folosite simultan : orarul zilei, orarul de la scoala,
orarul de la masa de lucru de acasa. Folosirea cu consecven a unor orare clare
faciliteaz obinerea unui cadru de nvaare coerent i fluent i permite ca mult
mai mult timp sa fie alocat unei nvari reale. Odat ce copilul nvat s
neleag i s urmeze orarul, el i dezvolt abiliti de functionare independent
i de orientare, abiliti care sunt deosebit de importante pentru funcionarea cu
succes i n alte locuri.
 d. Orarul la masa de lucru transmite in forma vizuala copilului cu autism, ntr-un
mod uor de neles, ce activiti vor avea loc, n ce ordine. Programele
trebuie aezate de sus n jos sau de la stnga la dreapta. Fiecare copil cu autism
trebuie s aib un control al programului astfel incat s indice terminarea fiecrei
activiti.

TIPURI DE ORARE in functie de nivelul de dezvoltare al

copilului cu autism
orar cu obiecte
orar cu pictograme, imagini, cartonae cu poze, fotografii
orar de activitati scris insotit de imagini
orar scris
Orarele reprezinta un mod sistematic pentru ca un copil cu autism s obin i s neleag
informaia. Respectand orarul, copilul cu autism este apt s lucreze independent.

II TERAPIA TEACCH STRUCTURAREA PROCESULUI

DE INVATARE
Sistemul de lucru este individualizat n funcie de particularitatile copilului cu autism i
arat :
1. ce activiti trebuie s fac
2. secventializarea exacta a fiecarei activitati pe nivele de dificultate
3. cte activiti va trebui s fac
4. cnd ansamblul activitilor este terminat
5. ce va face dup realizarea activitatilor/sau ce va primi
Stimularea cognitiv in metoda TEACCH este adaptat particularitilor tulburrii autiste.
n principiu aceast adaptare presupune:
o adaptarea structurii activitii
o adaptarea materialelor
o adaptarea mesajului verbal al sarcinii
ADAPTAREA STRUCTURII ACTIVITII de stimulare cognitiv nseamn a face
activitatea predictibil. Cat dureaz activitatea ? De unde i ia materialele? Pentru ce
primete recompensa? Ce urmeaz? activitatea va avea un grad de dezvoltare a
dificultatii extrem de secventializat.
Copilul cu autism este ntiinat ntotdeauna att despre ceea ce va face n momentul
respectiv, cat si despre ceea ce urmeaz sa fac dup ceea ; este anunat cnd
activitatea se apropie de sfrit; este ndrumat s-i ia materialele necesare, iar mai
trziu s le pun la loc, ajutorul oferit fiind retras treptat; recompensa verbal este
oferit imediat ce copilul a realizat corect o anumita sarcina.
ADAPTAREA MATERIALELOR vor fi eliminai stimulii inutili, care i pot distrage de la
activitatea principal. Copilul va avea n faa doar materialul cu care se lucreaz n
momentul respectiv.
SARCINA VERBAL trebuie adaptat la particularitile de intelegere ale copilului cu
autism. Mesajele vor fi transmise prin propoziii scurte i ferme, insoite de mimic i
gestic adecvate.
Terapia TEACCH este deschisa tuturor copiilor cu autism i cu probleme de
comunicare. Ea poate fi implementata att n coli normale ct i n clasele speciale. La
copiii care au beneficiat de acest program s-a dovedit n principal o cretere a IQ-ului cu
aproximativ 20 puncte, dar n continuare acesta indica retard mintal.
Acest sistem pune mare pre pe adaptarea mediului la caracteristicile copilului cu
autism.

Contact
Pentru detalii legate de organizarea urmatoarelor activitati:
Curs de Autism Romano-Olandez acreditat de Ministerul Educatiei
Curs Consilier pentru Dezvoltare Personala acreditat de Ministerul Educatiei
Supervizare terapie autism
va rugam scrieti la: psiho_crisp@yahoo.com