Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea initiala se desfasoara in doua sedinte. La ambele sedinte parintele sau parintii vin
impreuna cu copilul. Prima sedinta se concentreaza pe discutia cu parintii, timp in care copilul este
observat si ii sunt adresate anumite cerinte. Se urmareste relatia copilului cu parintii, cum se
raporteaza parintii la copil si copilul la interactiunea acestora, relatia copilului cu noul mediu, cu
persoanele si/sau jucariile din cabinet, se urmareste contactul vizual si raspunsul la nume, imitarea,
modul in care copilul comunica si manipuleaza obiectele din jur si comportamentul copilului in
general.
A treia etapa, este cea de alcatuire a raportului de evaluare care este predat parintilor si a
recomandarilor intiale. Raportul de evaluare se ofera parintilor intr-o saptamana de la incheierea
evaluarii. Cele doua sedinte vor fi programate la Centrul AITA in doua zile diferite.
Evaluarea copilului la gradinita se face in doua sedinte, in care se urmareste copilul in cadrul diverselor activitati de la
gadinita. Realizarea raportului de evaluare se va face de catre evaluator si va cuprinde informatii despre
comportamentul copilului, dar si despre comportamentul celorlalti (educator si copii), si se fac recomandari legat de
functiile comportamentelor si modatile eficiente de a scadea comportamentele neadecvate si a le creste pe cele
pozitive. Raportul se ofera parintilor intr-o saptamana de la data efectuarii evaluarii.
Dupa intocmirea raportului, optional, se recomanda 2 intalniri, una cu parintii si una cu personalul
de la gradinita pentru a le comunica rezultatele evaluarii si modaitatile prin care copilul poate fi
ajutat mai eficient.
http://www.logopedics.info/evaluare-si-diagnosticare-in-autism.php
r
nu poate construi un turn din ase sau opt cuburi;
pare inconfortabil cu a ine un creion n mn;
are probleme la mbrcat sau dezbrcat;
nu se poate spla pe dini;
nu se poate spla pe mini;
prezint o pierdere brusc de abiliti achiziionate anterior.
Sindromul Asperger
Ce este sindromul Asperger
Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup de
tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei persoane, la nivel de limba si comunicare,
precum si la modul de interactiune sociala a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile
mai usoare din spectrul autismului, insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu privire la
sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau pur si simplu reprezint o forma
specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari
dificultati in ceea ce priveste interactiunile sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris boala in 1944.
Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat o lipsa de empatie, capacitatea mica de a forma
prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace. Din
cauza interesului lor obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti micii
profesori. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a
publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel
mai recent, dupa deliberari seminificative, APA a recomandat subsumarea tulburarii Asperger in tulburari din
spectrul autismului pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013, vor exista cu siguranta
mai multe dezbateri pe aceast tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si considera ca nu reprezinta
neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost
descrise ca fiind benefice in multe profesii si acestea includ:
cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
capacitatea de a lucra independent,
recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
intensitate, si
un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger este de parere ca
starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui individ, s-a sugerat de
catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert
Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu
sindromul Asperger nu este posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom
Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah, fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre
trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu
deficit de tulburare de atenie (ADD).
Cauzele in sindromul Asperger
Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci cauzele
sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din
autism nu au fost identificate, desi mostenirea genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine
aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii
apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina sau nasterea,
precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a creste
potential gradul de severitate al defectelor genetice care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai putin vaccinul
rujeolic i thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o
asociere intre imunizari si autism, iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata productiva, traiesc
independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul de tulburari din spectrul
autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai
probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de
copii identificati cu autism, precum si un anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai
recente studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu
tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi tulburarea de
deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea de anxietate nu este
prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi
zgomote puternice. In unele cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune)
i/sau depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom Asperger. Alte
comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger includ comportamentele obsesiv-
compulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte mult, astfel incat nu toate
persoanele cu acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau comportamente disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente pot fi prescrise pentru a
ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor afeciuni psihice care pot co-exista cu sindromul
Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru
ameliorarea starilor de anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD,
daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi nu toate
acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de
nevoile individuale. Tipurile de interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si organizat;
organizare in formarea de abilitati;
folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala, inclusiv in gradul de
constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand examinarile orale, mai
degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a
limbii;
auto-advocacy de formare.
Semnele i simptomele sindromului Asperger
Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente caracteristice pt fi vazute in
dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie
sau nu sunt percepute ca anormale. Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul
este de varsta scolara sau chiar mai mare. Studiile au aratat o varst medie la diagnostic de 11 ani. Unele dintre
simptome care pot fi prezente sunt:
lipsa de constientizare sociala;
lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
dificultatea de a face si a sustine prietenii;
incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
nerespectarea limitelor interpersonale;
sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si obsesive in subiecte
speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin
interes pentru altii.
Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele altor copii.
Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu alte tulburari din autism.
Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si
gramatica. De fapt, unii experti cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de
autismul inalt functional. Totusi, utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln oamenii cu
sindromul Asperger, si anume:
Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea
intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in conversatii.
Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic,
folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea intr-un context specific.
Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe masura ce
imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul scris.
Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu ntotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiii. Unele conditii comune asociate includ
urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna prezente):
Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
Anxietatea
Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
Depresie sau alte tulburari de dispozitie
Diagnostic diferential
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse n Tulburarile Pervazive de dezvoltare;
2. cu tulburarile de nvatare
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare
4. cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, n primul rnd, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de diferentiere
este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare
gramaticala corecta (n timp ce copilul cu autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare
esueaza cteodata, dar nu n totalitate, asa cum se ntmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul
interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa
si creste capacitatea de relationare empatica, n timp ce la copiii autisti, cu toate eforturile noastre, ei ramn n
lumea lor.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea n ochii celorlalti timid si rusinos, n timp ce copilul cu autism este
considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, n timp ce altii pot necesita program de educatie speciala
pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si n autism, se considera
ca tulburarea Asperger este o conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.
Sindromul Rett
Sindromul Rett este unul dintre cele cinci sindroame ce alcatuiesc spectrul autist.
In 1966, dupa ani de observare si cercetare a 6000 de copii cu suferinta a sistemului
nervos central, Andreas Rett a izolat si demonstrat la 22 fetite de 3-13 ani existenta
sindromului care-i poarta numele. Toate fetitele au avut un istoric de dezvoltare
psihomotorie normal n primele luni de viata, urmat apoi de pierderea unor functii si
achizitii deja dobndite. Treptat, la acesti copii s-a observat pierderea functiilor de
prehensiune a minii,nlocuirea cu miscari stereotipe, nefunctionale, aparitia unor
pseudomicrocefalii prin ncetinirea cresterii perimetrului cranian; instalarea ataxiei si
apraxiei trunchiului si mersului.
O caracteristica importanta este pierderea ndemnarilor motorii, a prehensiunii ( a
deprinderilor de utilizare a minilor) si aparitia unor miscari stereotipe, nefunctionale,
precum rasucirea si frecarea minilor n apropierea gurii, imitnd gestul de spalare
Evolutia acestor copii este grava, cu deteriorarea treptata a mersului, cu regres
psihomotor si exitus, care poate surveni n ctiva ani.
Sindromul Rett este a doua cauza de ntrziere mintala la fete, dupa sindromul Down. In
sindromul Rett se manifesta numai intarzierea mintala severa.
Exista mai mute stadii de evolutie n istoricul bolii:
1. Primul stadiu are ca principala manifestare ncetinirea cresterii capului
indicator greu de observat, se instaleaza dupa primele 2-4 luni de viata, dupa o
perioada de dezvoltare normala.
2. In cel de-al doilea stadiu, manifestarile pot fi acute sau insidioase, uneori
asemenetoare cu cele ale unei boli neurodegenerative. Discontactul psihic,
restrngerea relatiilor sociale de tip autist, tulburarile de atentie, de auz, de afectivitate,
sunt tulburari specifice copiilor cu autism. Tulburarile de comunicare din sindromul Rett
devin complexe n acest stadiu.
3. In stadiul trei apar anomaliile respiratorii la 75% din copii, cu aspect de joc
stereotip cu propria respiratie joc care apare n starea de veghe si dispare n faza de
somn. Este de fapt, o hiperventilatie, care se poate asocia cu apnee, extremitati
cianotice, aerofagie si distensie abdominala.
Aceste anomalii respiratorii se datoreaza unor disfunctii corticale care au conexiuni cu
caile respiratorii, n special la nivelul prozencefalului.
5.Varsta de deces este variabila (boala poate dura ntre 2 si 10-15 ani), decesul survine de
obicei n somn, o cauza putnd fi prezenta anomaliilor de conducere cardiaca.
Accesul de furie
Deseori la copiii cu autism intalnim crize de agresivitate, ce se manifesta
prin heteroagresivitate agresivitate indreptata spre persoanele sau obiectele din jur,
sau autoagresivitate agresiviatea este indreptata spre propria persoana. Aceste crize
pornesc in cele mai multe cazuri cand copilul isi doreste ceva care ii este interzis sau
are acces limitat. Doreste bomboane, jucarii, tableta, nu vrea sa merga la culcare pentru
a continua autostimularea, sa nu ia medicamentele sau doreste mai multe prajituri, etc.
Copilul nu isi poate gestiona dorintele sau sa si le amane, iar accesul de furie ii poate
facilita accesul la obiectul sau actiunea dorita. Cea mai buna solutie pentru o criza este
un angajament din partea tuturor persoanelor care au contact regulat cu copilul sa
ignore accesul de furie.
Ce este un acces de furie?
Un acces de furie este o forma de comunicare. Copilul spune: Parinte, tutore, terapeut,
lume vreau cutare lucru si ar fi bine sa mi-l dati! Furia este o reactie normala atat timp
cat este manifestata acceptabil social, transmite o anumita emotie interna. Dar in cazul
nostru , la copiii cu deficiente, devine un mod de a cere, de a obtine ceva, fara
posibilitate de a da gres in cerinta sa.
Cand copilul isi exprima pentru prima data furia, adultul isi manifesta simpatia, fiind
amuzant sa vezi un copil cu fata incruntata, care pare bagat intr-un rol social de adult,
iar reactia noastra este de a incuraja acest lucru prin indeplinira cerintei. In acea clipa
copilul descopera ceva MAGIC: furia , comportamentul ce ii indeplineste dorintele ca o
bagheta fermecata.
Pe masura ce trece timpul adultii nu se mai bucura, ci se supara sau incearca sa ignore
comportamentul copilului. Cea mai buna atitudine este cea de a ignora acest comportament.
Dar de cele mai multe ori adultul cedeaza si indeplineste cerinta.
Daca accesul de furie a pornit in timpul unei sarcini, dupa oprirea furiei se
continua sarcina ca si cum acest comportament nu a existat. La finalul sarcini e bine sa
fie recompensat.
In general o criza de tantrum dureaza in medie 30 de minute (media nu este o regula).
Daca este cazul si doresti sa te asiguri ca nu se raneste e bine ca supraveghera sa fie
facuta de cineva neutru, nu de cel spre care se indreapta furia. Daca cumva copilul s-a
accidentat usor, de exepmplu: a dat mai tare cu mainile in masa si vrei sa te asiguri ca
nu a patit nimic fa acest lucru dupa o perioada de cateva minute (3-5)dupa terminarea
crizei, astfel vei impiedica aparitia comportamentelor agresive.
Accesul de furie ca o cerere de atentie.
Dupa cum spuneam, copiii cu autism comunica prin comportamentul lor. Iar un acces
de furie poate sa fie o cerere de atentie. Sunt foarte dese cazurile cand parintii acorda
atentie atunci cand copiii se afla in situatie de criza, tipa, arunca, se lovesc etc. Astfel ei
obtin atentia ce nu o au in situati normale. Este esential sa nu ii acorzi atentie in situati
de criza, dar cand se joaca linistit, intareste acest comportament, prin imbratisari,
mangaieri etc. Orice copil are nevoie de atentie si ea trebuie oferita in momente linistite.
Exceptii sunt problemele senzoriale
Unele accese de furie sunt legate de probleme senzoriale si apar in urma unor
zgomote, a vazut ceva ce nu ii place, a mirosit ceva, a atins o suprafata ce nu ii
provoaca
placere, etc. In acesta situatie este bine sa consultati programele de integrare
senzoriala. Dar cu toate ca se spune ca e recomandabil ca in acesat situatie copilul sa
fie linistit cu mangaieri etc. Cred ca acest lucru da prea multa atentie si consolideaza
senzatia senzoriala neplacuta.
Unii copii fac accese de furie cu autovatamare, chiar daca nu a fost incurajata, In cele
mai multe cazuri si acest fapt este o problema senzoriala. Cercetatori cred ca unii copii
s-au ranit pentru a elibera endorfine in organism ce le ofera o senzatie de placere. In
aceste situatii este necesara consultarea psihologului sau psihiatrului.
Comportamente problema
Comunicarea totala
Comunicarea totala in autism
Definitia comunicarii totale = acea comunicare n care ai dreptul i poi utiliza toate formele de comunicare posibile:
comunicarea verbal
comunicarea non-verbal
mimic
pictograme
fotografii
obiecte
postura
sunete
onomatopee
Cel care transmite mesajul trebuie s adapteze tipul de comunicare la capacitile copilului si la particularitatile sale
de intelegere.
Comunicarea total conduce la dezvoltarea comunicarii verbale.
Avantajele comunicarii totale:
1. Se adreseaz mai multor organe de sim : vizual, auditiv, tactil;
2. Timpul de receptare al mesajului este mai lung;
3. Mesajul este transmis n form concret;
4. Mesajul este transmis n aceeai form: vede acelai pantof, aceeai can => are form constant;
5. Mesajele vizuale insotite de exprimarea verbala sunt mai uor de difereniat fata de cele exprimate doar
verbal
6. Este suficient motricitate grosier in receptarea si transmiterea mesajului.
Atitudini de baz n comunicarea total
nsoim comunicarea cu ajutorul obiectelor, gesturilor, pictogramelor cu exprimarea verbala.
Folosim puine cuvinte pentru a face legtura ntre cuvnt i obiect;
Copilul trebuie nvaat s foloseasc obiectele, pictogramele pt a comunica cu ajutorul lor.
S ne asigurm c este atent cand transmitem mesajul;
Comunicarea trebuie s se fac ntr-un spaiu potrivit, structurat (copilul s aib un loc al lui la masa, un loc
permanent pentru orarul cu pictograme, locul unde se joac etc);
Linite (n spaiul structurat se elimin zgomotele);
Peste tot folosim pictograme pentru a ti copilul ce se ntmpl n fiecare zona din spatiul sau de viata;
Nu dm mai multe comenzi odat;
Oferim copilului timp pentru reacie dupa ce i-am dat o sarcina. O parte dintre copii au nevoie de 3 secunde
timp de reactie;
Primele denumiri de obiecte invatate s fie obiecte preferate, obiecte familiare din mediu;
Nivelele comunicarii totale
Nivel non-simbolic
Comunicm un mesaj non-simbolic prin obiecte nsoite de cuvinte.
Nivel pre-simbolic
Utilizam poze, pictograme, desene, semene, gesturi, insotite de cuvant.
Nivel simbolic
Utilizam cuvantul scris,vorbit.
Utilizam pictograme pentru a arta o simbolistic (ex.: pictograma cu o pasre cu aripile deschise arat zborul,
pictograma cu un om cu minile pe piept i o lumnare arat moartea).
In cazul persoanelor cu autism incepem invatarea de la nivelul non-simbolic i ajungem la nivelul simbolic.
Instrumente de comunicare i vizualizare
Brelocul facem o gaur n pictogramele plastificate ce reprezinta obiectele preferate ale copilului i le introducem in
breloc invatandu-l pe copil sa le utilizeze pentru a solicita obiectul dorit;
Placematul punem pictograme cu tipuri de mncare preferate de copil, pe foaia de plastic de pus pe mas pentru
tacmuri, iar copilul e invatat sa solicite mancarea dorita atunci;
Orarul sau tabla cu pictograme
Atunci cnd termin o activitate, copilul cu autism
ntoarce pictograma respectiv i trece la urmtoarea;
La copiii cu deficit sever utilizam doar 2 pictograme;
Avem prima dat orar cu obiecte i mai apoi orar cu pictograme.
Ceasul cu pictograme:
Zilele sunt scrise cu culori diferite, dar tot timpul anului se respect culorile alese. ntotdeauna luni va fi scris cu
verde, mari cu rou, miercuri cu mov,
etc.
n dreptul fiecrei zile se vor desena buline pentru a numerota zilele sptmnii. Lng luni punem o bulin (pentru
ziua I a sptmnii), lng mari punem dou buline (ziua a II-a), etc.
C.V.-ul copilului cu autism sau CARTEA VIEII
Cartea vietii = un album n care sunt puse n ordine cronologic fotografii care reprezint stadiile vieii (marcheaz
evenimente importante din evoluia copilului);
Capitolele sau paginile din Cartea Vietii vor fi marcate cu o anumit culoare (ex. pag. 1 chenar rou);
Fiecare pagin va avea un titlu:
pag.1 EU (copilul) evenimente importante din viata copilului, chenar rou;
pag.2 FAMILIA MEA membrii familiei n poze separate sub care sunt scrise numele acestora, chenar
portocaliu;
pag.3 RUDELE MELE poze + nume, chenar galben;
pag.4 VECINII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.5 COLEGII MEI fotografii + nume, chenar de alt culoare;
pag.6 instituiile importante n care a fost copilul: grdini, coala, spital, cabinetul terapeutului, diferite
locaii n care merge frecvent poz + denumire; pagin marcat cu verde;
pag.7 pagina ce marcheaz schimbrile pe plan fizic (poze cu copilul bebelu, stnd n ezut, mergnd n
patru labe, mergnd n picioare, mergnd la grdini, la coal, poze n care este surprins variaia de greutate dac
a slbit sau s-a ngrat ntre timp, apariia pilozitii, etc.) chenar albastru;
pag.8 pagin ce conine poze pentru explicarea noiunilor de sexualitate chenar albastru deschis;
pag.9 pagin marcat cu negru ce cuprinde persoanele apropiate copilului, dar care au murit
Cercul social
3. Utilizarea clestelui
A fost prima activitate in care am folosit clestele (pentru cuburile de gheata). Activitatea
a avut rolul de a sorta pe culori, lucru pe care deja il stia bine pe atunci astfel ca m-am
gandit sa ii adaug un cleste pentru a trece la o etapa urmatoare. Utilizarea clestelui nu e
o treaba tocmai usoara la varsta de 2 ani, deoarece solicita coordonarea miscarii de
prindere precum si muschii mainilor. A fost o provocare pentru el, insa devenea extrem
de entuziasmat cand reusea sa prinda bilele de hartie colorate cu ajutorul clestelui.
4. Lipitul abtibildurilor
Este o activitate ce dezvolta foarte bine motricitatea degetelelor atat prin dezlipirea de
pe hartia pe care stau lipite cat si prin lipirea lor ulterioara. Exista in comert o gama
larga de caiete cu astfel de activitati.
6. Puzzle
Alaturi de puzzle-urile cu buton si puzzle-urile cu piese mici dezvolta foarte bine nu doar
gandirea ci si motricitatea fina (puzzle-urile au fost printre preferatele lui pana pe la
varsta de 4-5 ani).
7. Plastelina
In continuare recomand joaca cu plastelina atat pentru dezvoltarea creativitatii cat si
pentru activitatile de motricitate fina. Daca nu aveti cumparata puteti face voi acasa
dupa o reteta foarte simpla (faina, sare, apa, optional colorant). Se pot adauga de
asemenea mici obiecte cu care aceasta sa poata fi decorata. Mai jos cateva exemple
din activitatile noastre:
Aici i-am pregatit cele necesare pentru a-si confectiona tortul de ziua lui (tocmai primise
in dar de ziua lui un set de plastelina) astfel ca i-am pus la dispozitie inclusiv lumanarele
de tort si cifra cu varsta lui de pe tortul adevarat.
Incantat la maxim atunci cand a terminat!
8. Taiatul cu foarfeca
Exista pareri controversate in ceea ce priveste varsta la care dam foarfeca in mana
copilasului. Eu recunosc ca nu aveam de gand sa i-o dau prea devreme de teama de a
nu se taia din gresala, insa intr-o seara vazandu-ma ca tai ceva cu foarfeca (ii
pregateam niste activitati si decupam ceva cartonase) a venit la mine si a insistat ca
vrea si el sa taie cu foarfeca. A fost prima ocazie in care i-am dat sa taie (2 ani si 3 luni)
si l-am si fotografiat pentru a pastra amintirea :). M-a uimit cat de bine se descurca deja
dupa cateva minute!
Pana la urma mi-am dat seama ca toate activitatile facute pe parte de motricitate fina au
meritul de a dezvolta in mod subtil indemanarea copilului!
Dupa cateva luni, cand avea deja formata dexteritatea pentru manuirea foarfecii, am
putut sa ii dau sa taie hartiute trasate cu linii pentru a putea exersa mai bine
coordonarea ochi-mana.
9. Incheierea nasturilor
Aceasta este una dintre activitatile pe care i le-am pregatit pentru recunoasterea figurilor
geometrice si a culorilor, insa se preteaza foarte bine si pentru dezvoltarea motricitatii
fine. Am imbracat o perna intr-un material alb pe care am cusut nasturi colorati iar din
fetru colorat am decupat figuri geometrice care sa corespunda ca si culoare nasturilor.
Perfectionarea in incheierea nasturilor a durat mai mult ca si proces de lucru in cazul
nostru (vreo cateva luni).
Pentru inceput i-am oferit un cutit de plastic cu care sa nu se poata taia nici din gresala
macar (este din setul de tacamuri pentru copii de la ikea) si i-am oferit o banana care
poate fi taiata mai usor. Treptat am continuat si cu alte activitati in bucatarie care de
care mai complexe (activitatile in bucatarie l-au atras de mic!!).
\
13. Asezarea formelor geometrice in contur
O activitate usor de compus pentru cei mici este urmatoarea. Pe o cola de hartie am
desenat contururile formelor geometrice, de la jocul nostru cu cuburi (il puteti gasi aici)
(eu am respectat si culoarea in acest caz) iar alaturat i-am oferit un cosulet cu formele
geometrice desenate. Sarcina sa a fost aceea de a aseza fiecare forma la locul potrivit
(un fel de puzzle). Dificultatea consta in a aseza cat mai exact piesele pe contur.
20. Octoplus
Un joc benefic pentru dezvoltarea motricitatii fine este acesta de mai jos. Pe langa
aceasta dezvolta si creativitatea, baietelul meu nefiind foarte interesat de cartonasele cu
model pe cat a fost de creativ in realizarea modelelor proprii.
21. Mozaic
Exista mai multe tipuri de astfel de jocuri. La vremea respectiva nu stiam, asa ca doar
acest tip l-am avut (il avem de fapt). Aici puteti gasi modele foarte variate chiar si pentru
copii mai mici, avand piesele mai mari.
D.a folosit piesele chiar si pentru joaca cu clestele la un moment dat!
Managementul de caz
1.Ce este eficiena
Eficiena este denumit conform dicionarului romn, ca fiind ceea ce produce rezultatul ateptat. Eficiena ine de
modul cum organizezi timpul,elaborezi programe,stabileti prioriti,depeti momente de criz, pentru a mbunti
performanele. n termeni tehnici eficiena nseamn s scoi maxim din minim.
Cheia eficienei este managementul de caz. Managementul de caz este termenul folosit pentru a descrie un proces
complet,din momentul cnd se nate pn obii rezultatele dorite. Eficiena unei intervenii poate fi anticipat de
modul n care sunt exprimate obiectivele n cadrul unui plan de intervenie elaborat.
Vorbind de copilul autist, s-a demonstrat c intervenia timpurie accelereaz dezvoltarea general a copilului, reduce
comportamentele problem, iar rezultatele pe termen lung sunt din cele mai bune.
Datorit diversitii copiilor cu autism (diferite grade de severitate a autismului, diverse nivele ale abilitilor
intelectuale, personalitate diferit, prezena sau nu a diferitelor dificulti suplimentare, exemplu probleme senzoriale,
epilepsia, etc) este improbabil ca ei s rspund n acelai fel i s progreseze n aceeai msur la un singur tip de
intervenie. Astfel, este probabil s fie nevoie de mai multe tipuri de intervenii pentru a rspunde tuturor nevoilor pe
care le poate avea un copil. Este necesar o bun cunoatere a copiilor, a tehnicilor de lucru, este necesar i eficient
un bun management de caz.
Lucrarea prezentat va arata eficiena unui bun management de caz la copii cu autism.
Obiectivele pe care le propune lucrarea prezent sunt:
identificarea i dezvoltarea elementelor de eficientizare a managementului de caz la copilul cu autism;
propunerea de modele pentru implementarea managementului de caz la copii cu autism.
Lotul de subieci folosit este unul neomogen de vrste diferite, cu stadii de dezvoltare psihosociale, i cognitive
diferite.
A fost utilizat un mediu restrictiv i organizat, s-au utilizat tipuri de intervenii diferite, individualizate i mai ales
flexibile.A fost folosit terapia individual combinat cu cea de grup.
A fost implemementat un vast program de socializare, cu un rol major n generalizarea comportamentelor nvate i
dobndirea unor abiliti n relaiile sociale.
Rezultatele obinute vor arat c , printr-un eficient management de caz, un copil cu autism, ajunge s dobndeasc
abiliti pe care nu le are, nva lucruri noi, nva s vorbeasc, s se joace, cum s se poarte.
Un eficient management de caz ajut copilul cu autism la recuperarea ntrzierilor n dezvoltare i n evoluia lui
ulterioar.
2. Managementul de caz
Managementul de caz reprezint un concept ce desemneaz o metod de coordonare i integrare a serviciilor
sociale,medicale i educaionale destinate categoriilor de populaii vulnerabile i defavorizate i de organizare i
gestionare a interveniior specifice realizate de ctre diferii specialiti n acord cu obiectivele stabilite pentru
schimbarea situaiilor problematice ale beneficiarilor (Cojocaru,2008,p.24).
Managementul ca art de a conduce, este abilitatea de a organiza activitile cele mai performante pentru realizarea
obiectivelor propuse. Managementul este o activitate pentru care sunt necesare abiliti specifice,cunotine teoretice
dar i relaionale.
Managementul presupune:
formularea de obiective clare,operainale;
abilitatea de a gsi condiiile obtime pentru obinerea performanelor msurabile;
abilitatea de a prioritiza resursele;
abilitatea de a adopta cele mai concrete decizii;
abilitatea de a analiza rezultatele i a opera n consecin.
Un management performant presupune coeren n decizii,coeren ntre vorbe i fapte i curaj n luarea deciziilor.
Managementul de caz reprezint o metod de lucru prin care se realizeaz coordonarea/monitorizarea tuturor
serviciilor i activitilor profesionale necesare rezolvrii problemelor specifice ale beneficiarilor. Prin managementul
de caz se poate organiza un sistem de servicii eficient care s rspund complexitii nevoilor multiple ale
beneficiarilor.
Orice definiie dat managementului de caz este dependent de modul n care este vzut intervenia i coordonarea
acesteia,de implicarea beneficiarilor i mai ales de rspunsurile clientului la situaiile noi create i de modelele
promovate. Prin urmare,structura managementului de caz este similar pentru categorii diferite de
beneficiari,dar,interveniile propuse sunt individualizate pe fiecare categorie n parte.
Etapele managementului de caz:
1. Identificarea i evaluarea. Analiza general a situaiei.
Colectarea datelor i realizarea unei imagini generale asupra problemelor,a necesitilor de intervenie.
Prioritizarea problemelor i identificarea unor posibile soluii privind rezolvarea acestora.
Informarea familiei i stabilirea unei relaii de lucru corespunztoare.
Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor i modalitatea accederii la acestea.
2. Evaluarea detaliat a cazului.
Evaluarea detaliat se realizeaz cu participarea beneficiarilor la procesul de evaluare. Aceasta este un
proces de analiz a datelor pentru cazurile care necesit intervenii specifice i are ca rezultat elaborarea unui plan
de intervenie personalizat.
3. Planificarea serviciilor i interveniilor.
n
Planificarea serviciilor i a interveniilor se realizeaz urmrind finalitile acestora. Se elaboreaz obiective
de implementare (ce se intenioneaz a se realiza) i obiective de impact (se refer la situaia final a beneficiarilor).
4.Furnizarea serviciilor.
Intervenia propriu-zis reprezint punerea n practic a planului elaborat, urmrindu-se obinerea
rezultatelor stabilite i msurabile prin desfurarea activitilor. Aceasta este etapa n care se rspunde la
ntrebrile: ce se ateapt, ce trebuie s se fac, cine se implic, care sunt responsabilitile fiecruia, cum se pot
obine rezultatele dorite.
5.Monitorizarea i evaluarea periodic.
Monitorizarea interveniilor reprezint procesul de evaluare a gradului de implementare a planurilor
elaborate dup realizarea evalurii detaliate.Aceasta reprezint verificarea realizrii interveniilor,coerenei
acestora,adaptrii la necesiti i modul n care urmresc finalitile.Frecvena evalurilor se stabilete n funcie de
complexitatea cazului,de interveniile specifice, de finalitatea planului i se raporteaz la situaia iniial i la
obiectivele propuse.
6.nchiderea cazului
nchiderea cazului poate fi fcut n dou variante:finalizarea cazului cnd se ajunge la optimizarea
condiiilor, sau(i) transferul cazului.
Managementul de caz la copilul cu autism,este un management ce presupune organizarea i conducerea unor
aciuni adresate unor cazuri specifice cu exigene specifice,pornind de la resurse existente. Vorbim att de un
management de caz centrat pe resurse, ct i de unul centrat pe rezultate. Resursele cele mai importante sunt
identificate i canalizate pentru implementarea obiectivelor propuse.
Managementul de caz la copilul cu autism nseamn abordarea ingenioas i prioritar a urmtoarelor direcii:
Abordare specializat i individualizat a problemelor, flexibilitate, deschidere ctre nou i inventivitate;
Identificarea nevoilor, analizarea opiunilor, selectarea programelor;
Identificarea criteriilor de alocare a resurselor i a ntritorilor;
Stabilirea sistemului de suport i managementul personalului;
Implementarea strategiilor operaionale de obinere a performanelor maxime n atingerea obiectivelor.
Monitorizarea rezultatelor i evaluarea performanelor;
Obinerea feedbackului i acionarea n consecin;
Un management performant presupune coeran ntre ceea ce spui i ceea ce faci, coeren ntre decizii, coeren
ntre obiective i resurse.
Evaluarea detaliat a cazului este fcut de managerul de caz mpreun cu membrii echipei de lucru cu participarea
beneficiarilor(copil,prini).Aceast evaluare presupune determinarea punctelor tari ale cazului,riscurile, dar i
oportunitile oferite de mediul n care copilul triete.
Managerul de caz trebuie s fie un profesionist care s coordoneze activitile de intervenie pe baza evalurilor
detaliate i care s asigure accesul copilului la servicii de calitate n interesul superior al copilului.Managerul de caz
monitorizeaz rezultatele aciunilor, gradul de implementare i decide modificrile necesare.Un bun manager de caz
trebuie s aib curajul intelectual i moral n luarea deciziilor.
Pentru evaluarea performanelor,managerul de caz trebuie s transforme itemii de evaluare ai copilului, n itemi ai
instrumentelor de evaluare a atingerii obiectivelor propuse.Indicatorii de evaluare i performan trebuie s fie
accesibili, inteligibili, adecvai, relevani, acceptai dar mai ales msurabili.
Cnd intr n funciune un manager ce caz ?
Dup evaluarea iniial, constatndu-se necesitatea interveniei specializate multiple, innd cont de complexitatea
cazului, managerul de caz ntocmete planul de intervenie personalizat. Acest plan este documentul care st la baza
tuturor programelor specifice de intervenie ce trebuie realizate n interesul copilului. Acesta se detaliaz apoi pe arii
particulare de intervenie, toate fiind parte a planului de intervenie personalizat.
Date de identificare
Z.V,-biat , nscut n Bucureti,la 29 iunie 1995.
Diagnosticul: Autism infantil cu ntrziere n dezvoltarea psihic i limbaj.
Anamnez personal
Natrea la 9 luni prin cezarian;3 kg.Copilul a primit oxigen dup natere, familia suspectnd influiena acestuia
asupra dezvoltrii psihice ulterioare.
Gnguritul: normal,dezvoltare normal n primul an de via
Mersul: dupa vrsta de un an
Primele cuvinte: dup 3 ani
Dezvoltarea somatic, statural i toracal n limitele normalului: aspect atrgtor , corp proporionat , expresie
inteligent.
Anamneza familial
Este al doilea din cei doi copii ai familiei, legal constituit. Primul copil este normal, fr probleme de dezvoltare.
La naterea lui V, mama avea 30 ani i tatl 31. Mama este medic, tata este inginer.
Ct au fost mici ambii copii au fost crescui de bunicii materni, ambii prini fiind prini de slujbele pe care le aveau
.Mama nu a acceptat s fie popularizat existena copilului cu tulburare din spectrul autist, considernd c imaginea
ei de medic este periclitat. Persoana care se ocup cel mai mult de copil este sora lui, dar fiind superprotectiv, de
cele mai multe ori nu acioneaz n
interesul lui V.
Dup diagnosticarea copilului autist i depirea ocului iniial, copiii au rmas n continuare mai mult n grija
bunicilor, de care, copilul,V, este puternic legat.
Recomandrile medicului au fost:
tratament cu neuroleptice, Rispolept , Encefabol ,Vitamine .
integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
De-a lungul timpului a urmat mai multe programe de precolari,apoi de coal, reevalurile dezvoltrii i
comportamentului relevnd evoluie minim dar, favorabil.
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup, care continu i n prezent. Acesta
urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare,cu intenia introducerii din anul urmtor n
nvmntul de mas.
n prezent nu urmeaz nici un tratament cu medicamente.
Scurt caracterizare
La nceputul interveniei terapeutice
Prezint puternice tulburri ale afectivitii: nu este ataat de mam (face confuzii ntre mam i alte femei; nu
reacioneaz cnd mama se ndeprteaz; rsul, plnsul, zmbetul neadecvate situaiei n care e pus copilul; reacii
coleroase ndreptate asupra obiectelor i asupra propriei persoane; opoziionism, labilitate, neurovegetativ cu
predominarea excitaiei, atenie labil, slab putere de concentrare. Se constat o mare dexteritate n micri ,
sereotipii (se poate juca la infinit cu acelai tip de joc). Nu suport s fie atins, nu-l intereseaz jucriile care
ntruchipeaz oameni, animale; are micri graioase, manipuleaz cu uurin obiectele, fascinat de obiectele
mecanice.
Vorbirea este aproape inexistent, fr participarea emoional. Se remarc caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie)
i nu cel de comunicare al limbajului. Ecolaliile sunt imediate sau ntrziate; folosete neadecvat pronumele personal
(vorbete despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune; d impresia c nu aude, nu-i fixeaz
privirea asupra persoanelor din jur, nu caut contactul vizual cu acestea. i place muzica. Manifest o mare abilitate
n a-i manevra pe ceilali pentru a-i satisface necesitile, evit contactul cu ceilali copii.
Limbajul i posibilitile de articulare
cunoate cteva cuvinte n limba romn dar i n englez (rezultatul statului ndelungat n faa televizorului
la desene animate);
nu se constat anomalii buco-linguo-faciale;
vocea este normal;
imaginile fonematice sunt labile i difuze;
stereotipul dinamic articulator tulburat ;
discrepan ntre posibilitile intelectuale i vorbire (n sfera limbajului expresiv) De ex. este capabil s se
joace cu jocuri tip puzzles aranjnd imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari ca el prezint dificulti.
Evaluarea a fost foarte dificil. Pentru o corect evaluare a comportamentului, datorit imposibilitii de testare prin
teste standardizate, s-au folosit interviul familiei i observarea. Am folosit n stabilirea nivelului de dezvoltare
psihomotorie Scara Portage pentru educaie timpurie.
Interviul familiei a fost prima form de evaluare.
Metoda de baz a fost ns, observarea, nregistrndu-se dezvoltarea motric fin i grosier, cunoaterea prilor
corpului, recunoaterea formelor, culorilor, orientarea spaial ,sortri, rspunsuri la comenzi, numratul, folosirea
creionului, dezvoltarea i folosirea tuturor analizatorilor. nregistrarea comportamentului s-a fcut, pe ct posibil, n
timp i n medii diferite.
Principiul de baz n terapie a fost construirea unui program pornind de la ce poate copilul, folosind chiar
stereotipurile i preferinele.
Pentru comunicare i limbaj s-au parcurs o serie de programe ncepnd de la cel de imitare oral, de exerciii de
gimnastic facial i respiratorie, continund cu multe exerciii de promovare a limbajului, continund apoi cu imitarea
verbal. Am urmrit reducerea treptat a ajutorului acordat copilului, stimularea i recompensarea realizrilor i a
iniiativelor ce vin din partea acestuia. Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaii noi,
neprevzute n program sau la dispoziia n care s-a aflat copilul i la posibilele lui progrese.
Programul educaional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare cognitiv-verbal.
Este scos din programul zilei televizorul i calculatorul, care sunt considerai factori disturbatori. Vor fi folosite ca
recompens dup un program bine stabilit.
Obiectivul fundamental al terapiei este: formarea i dezvoltarea abilitilor de comunicare.
Pentru realizarea acestui scop au fost folosite programe de la cele mai simple spre complex, prevzute de terapia
ABA. Comenzile sunt simple, clare, n concordan cu stimulii folosii, imaginile folosite, rspunsul ateptat.
Obiectivul urmtor este: formarea unei reprezentri generale despre lume i mediul n care ea se desfoar,
perceperea succesiunii momentelor zilei, formarea motivaiei, dezvoltarea capacitii de a nelege c te poi face
neles, dobndirea unei experiene n legtur cu ceea ce este la un moment dat semnificativ .
Programul educaional
A fost alctuit n conformitate cu aceste obiective, n vederea acionrii pe diferite paliere: articulatoriu, limbaj,
memorie, atenie, gndire, afectivitate. Am urmrit iniial trezirea interesului i crearea unei atmosfere de lucru
relaxant. Am nceput cu limbajul receptiv, apoi cel expresiv prin emiterea onomatopeelor (izolat, n cntec , poezii),
iniierea unor jocuri : umflat baloane, suflat n lumnri, trece trenul, etc.
In activitate au fost antrenai toi analizatorii .
Invarea cuvintelor i propoziiilor s-a realizat dup modelul descris n literatura de specialitate pentru alalie (silabe
duble, silabe, cuvinte asociate cu fenomene din natur, stri afective, cuvinte monosilabice, bi i trisilabice, etc.).
Pentru trezirea interesului, dezvoltarea proceselor psihice cognitive, s-a apelat la procedee nonverbale: cuburi, inele,
sortri de obiecte, puzzles, reproducerea gesturilor, cntece, formarea deprinderii de a asculta poveti. Pentru a
nelege, a participa, s-au efectuat jocuri de tipul: Cum face? Cine face? De ce face? Cu ce face?Unde face?
S-a lucrat mult cu setul de imagini PECS, cu care s-a urmrit formarea noiunilor de mrime, form , culoare, poziie,
succesiune spaial i temporal, denumire de aciuni. Formarea i dezvoltarea vocabularului folosind noiuni ca
psri, animale, familie, fructe, legume, mbrcminte, mobilier, mijloace de transport, ocupaii, locaii, camere.
Permanent cuvintele nsuite au fost legate de obiecte, imagini, aciuni, demonstraii. Propoziiile au fost fost reluate,
repetate de mai multe ori. Pentru realizarea generalizrii o cerin absolut necesar este integritatea de percepie i
de atenie. Dac copilul este obinuit s rspund la un anume ton al vocii, sau la anumite micri ale minilor, sau
intr-un anume mediu, generalizarea nu are ansa de a se produce. Generalizarea de cele mai multe ori se verific
sau se realizeaz cu ocazia programelor de socializare.
Pentru memorarea, nelegerea, compararea noiunilor , folosirea propoziilor i orintarea spaial i temporal am
folosit mult material intuitiv i demonstraiv.
Copilul este cel care ne arat n fiecare moment dac ceea ce folosim ca material este bun sau trebuie nlocuit sau
modificat.
Jocurile folosite au fost de tipul Ghicete ce am ascuns, Eu ntreb, tu rspunzi.
Dup ce cuvintele din dou sunete au fost generalizate, am trecut la cele cu trei sunete,.a.m.d. Am nceput apoi
construirea propoziiilor simple, bazate pe aciuni uzuale, pe situaii concrete momentului n care se desfura
programul.
Treptat am trecut la extensia propoziiei de la 2,3 la 4,5 cuvinte. Am folosit noiunile nvate pentru a face propoziii,
de la simplu la dezvoltat.
Avnd n vedere pregtirea pentru integrarea n coala de mas am pus din ce n ce mai mult accent pe analiza i
sinteza fonematic la nivel de propoziie, cuvnt, silab.
Pe baz de imagini am trecut la nsuirea unor momente semnificative din poveste. Are n fa o imagine din poveste,
trebuie s spun momentul anterior ct i cel care urmeaz.
Progresele au fost semnificative, referitor la numrul de cuvinte nsuite corect, ct i capacitatea de flexionare dup
numr i gen; a nsuit i mimimica i gesticulaia, orientarea n schema corporal proprie i a altuia, n spaiu i
timp.
Copilul este cuprins ntr-un amplu program de socializare, cu ieiri n afara spaiului cunoscut, fr familie, n mediu
nerestrictiv, cu efect benefic pentru desfurarea ntregului program psihoeducativ.
Fiind vorba de un copil autist a fcut salturi semnificative i pe linia socializrii. Evoluia a fost de la ignorarea iniial
a celor din jur pn la dorina de a coopera i de a fi remarcat. n prezent se simta bine n grup, comunic ,
coopereaz.
Relaia afectiv cu terapeutul a evoluat excelent. Simte dorina de a fi luat n brae ,mngiat, i place s fie ludat i
evideniat. n cea mai mare parte, stereotipiile au disprut. Nu-l deranjeaz dac ceva se modific n mediul ambiant .
Totdeauna i se explic ce se ntmpl, de ce se ntmpl i lucrurile sunt n ordine.
Avnd o evoluie att de favorabil copilul poate merge n coala de mas. n prezent este nscris n coala special,
lucrnd individual cu terapeut propriu 6-8 ore pe zi. Este evideniat, nu a pus probleme deosebite, copilul situdu-.se
printre primii din clas (manifest aptitudini deosebite la activitile matematice).
Se lucreaz n continuare pentru probleme de vocabular, expresivitatea citirii i povestirii ct i pentru dizortografia
manifestat n redarea formei grafice a literelor, mici greeli n scrierea dup dictare, etc., fiind supus unui program
de terapie specific continuat la domiciliu de familie.
Avnd reale caliti muzicale ,are n program i ore de muzic structurate pe o nvare a notelor muzicale, pentru a
citi o partitur, cntnd notele la org i vocal. Rezultatele sunt spectaculoase. A sustinut si mici concerte.
Programul de dezvoltarea limbajului, pentru V.Z.,continu. Ca i celelalte programe este unul de lung durat.
Programul de muzic continu i el, ritmul este acum de 4 ore pe sptmn, urmnd s creasc, dac evoluia va fi
cea programat. Progresele fcute pn acum ne ndreptesc credina c ,V, va reui s performeze pe aceast
direcie.
STUDIU DE CAZ 2
Copilul care va fi prezentat este un exemplu de management de caz extrem de flexibil. Un copil cu o multitudine de
comportamente dezaptative, a crui evaluare,structurare de program i evoluie a fcut rabat de la orice regul. A
intrat n program la vrsta de 7 ani, dup ce vreme de 2 ani fusese integrat ntr-un program la o grdini special
unde a fost un mic tiran, iar toat lumea i se supunea. Trei luni de zile a fost doar asistat de la distan,neacceptnd
s se apropie nimeni de ea,manifestnd tot repertoriul de comportamente problem: autoagresivitate
(mucat,lovit,trntit), de agresivitate (lovit, aruncat obiectele din jur, lovit cu picioarele, ipat). In tot acest timp ceilali
copii erau la masa de lucru, cu spatele la ea executnd diferitele activiti din program.
Date de identificare
C.M., nscut n Bucureti,la 10 octombrie 1998.
Diagnostic :Sindrom autist, intrziere n dezvoltarea psihic, crize de auto i heteroagresivitate, sindrom hiperkinetic
major cu tulburri de atenie, intrziere n dezvoltarea limbajului expesiv i receptiv.
Anamnez personal
Naterea: Prin cezarian, la termen. Copilul a avut 3,
6 kg. Copilul a avut circular de cordon, s-a nscut cianotic, a avut nevoie de oxigen.
Gnguritul nu a existat.
Mersul la 10 luni.
Primele cuvinte n jurul vrstei de 8 ani.
Dezvoltarea somatic, statural i toracal n limitele normalului: aspect atrgtor, corp proporionat, expresie
inteligent.
Anamneza familial
C. este singurul copil al familiei legal constituite.
La naterea lui C., mama avea 25 de ani, iar tatl 29. Mama este asistent medical,tata ofer. Locuiete cu familia,
fiind foarte apropiat de bunicii materni. Este hiperprotejat de toat lumea. Prinii au fost att de protectivi nct au
tot amnat nceperea unui program ferm pe motiv c este prea mic.
Recomandrile medicului au fost:
tratament cu neuroleptice, Rispolept , Encefabol ,Vitamine. A urmat mai multe formule de tratament cu
medicamente, fr a se fi evideniat ameliorri. A luat Strarera i a fcut criz de epilepsie.
integrarea n colectivitatea precolar i instituirea unui program educaional recuperatoriu
de-a lungul timpului a urmat un program de precolari, evalurile i reevalurile dezvoltrii i
comportamentului relevnd evoluie minim dar,favorabil.
De trei ani este prins ntr-un program de lucru intensiv, individual i de grup,care continu i n prezent. Acesta
urmrete abilitarea i dezvoltarea copilului pe toate ariile de dezvoltare, cu accent deosebit pe managementul
comportamentelor de criz.
In timp au fost ncercate multe alte formule de tratament, care n-au avut eficien, in prezent nu urmeaz nici un
tratament cu medicamente.
Evaluarea
Evaluarea a fost extrem de dificil. De baz a fost observaia pe o period foarte lung de timp. Datorit
comportamentelor dezaptative,nu a putut fi verificate nici una din ariile de dezvoltare. Interviul cu familia a avut rolul
de a ne introduce n lumea ei de acas.
Au fost remarcate abilitile de autoservire (mbrcat, dezbrcat, folosirea W.C.-ului, splat pe mini i dini,
mncatul, folosirea lingurei, nclat, desclat).
Motricitatea fin i grosier: mzglete cu creionul, folosete pensa digital, sucete butoane, introduce obiecte
mici n tabla cu orificii, urc i coboar treptele, se d n leagn, pe topogan, merge cu spatele, lovete mingea,
despacheteaz obiecte mari i mici, construiete din cuburi.
Socializare: capacitate de imitare foarte bine dezvoltat, se implic n activiti fizice care-i fac plcere, dar numai cu
persoane acceptate i pentru cteva minute, exploreaz mediul foarte bine, caut contactul
vizual spontan atunci cnd urmrete o activitate.
Limbajul: repet o silab de mai multe ori n jocul vocal, vocalizeaz ca rspuns la vorbirea altei pesoane,poate s
dea, s aduc sau s duc cteva obiecte uzuale la cerere.
Cognitiv: construiete un turn din 5,6 piese, mzglete, caut un obiect ascuns sub privirea sa.
Joc: prezint atracie pentru jucriile cu stimulare vizual, joac cu persoanele din familie cucu-bau i gdilatul,
particip la jocul cu mingea, privete la jocurile de grup
Agresivitatea i autoagresivitatea, a fost observat fiind comportamente la care recurge pentru a-i maximiza
ctigurile, n dauna victimilor. Aproape ntotdeauna prin violen ncearc s obin avantaje. Fiind comportamente
dezaptative, a fost elaborat planul de intervenie corespunztor de modificare a consecinelor, uneori i a
antecedentelor.
Obiectivul de prim urgen a programului a fost aducerea la masa de lucru i managementul comportamenteor
dezaptative. A fost izolat ntr-un spaiu al clasei protejat,cu faa spre colegii ei, care erau la masa de lucru cu spatele
la ea,complet ignorat. Dup ce comportamentul dezaptativ nceta ( se oprea din ipat,lovit i tot ce mai fcea), sttea
i privea la copii, care lucrau. Cnd avea nevoie de ap sau s mearg la W.C. venea i trgea de mn o persoan
adult cunoscut, dar nu accepta ca ea s fie atins de cineva. La mas nu mnca niciodat. Dup o lun i
jumtate de privit, a venit singur i s-a aezat la masa de lucru.
Obiectivul urmtor a fost nceperea unui program complex, dar n pai mici, dup terapia ABA, urmrit i modificat din
mers, n funcie de necesiti. Primul pas a fost programul de instrucie i cel de realizare a contactului vizual. Au
urmat apoi programul de imitaie grosier i fin, programul de aciuni cu obiecte. Dup ce timpul de lucru a crescut,
a sczut intensitarea i frecvena comportamentelor dezaptative, a nceput s accepte prezena terapeutului n
imediata apropiere, a fost introdus programul de imitarea motricitii orale, absolut necesar pentru a trece la
programele de dezvoltare a limbajului receptiv i expresiv. Programele au curs firesc unele din altele, cu poticniri, cu
evaluri i reluri modificate,n ritm destul de lent, dar ceea ce a ctigat arat ct de mult se poate ajunge cu un bun
management i cu un ritm de lucru constant i coerent.
Prinii au trebuit cuprini ntr-un program de consiliere,pentru a-i schimba atitudinea i comportamentul fa de
copii. Consecvena comportamental este determinant n lucrul cu aceti copii.Prinii trebuie s contientizeze i
s pun n balan costurile i avantajele (ctigul pe termen lung cu satisfacerea unor plceri aparent benefice
copilului).
C., acum cunoate,scrie i citete literele i cifrele. Scrie cuvinte i propoziii dup model i dup dictare, citete
cuvinte de 2,3 litere i din 2 silabe. A fcut mari progrese n limbajul receptiv i expresiv, domeniul cognitiv (cunoate
psri, animale, culori, prile corpului, forme geometrice, poziii spaiale, adunri i scderi cu numere pn la 10,
adunri i scderi cu zeci pn la100, cantiti, aciuni). S-a rezolvat programul de mas, jocul cu copii,
interacioneaz cu persoane diferite de cele cunoscute. C.patineaz singur,fr nsoitor pe patinuar,se joac cu
copii n parc,
joac la mas cu ali copii jocuri de construcie sau puzzle. Face puzzle de 100-240 de piese. Coloreaz n contur,
deseneaz la cerere figurile geometrice, pom, cas, steag, scar, gard, corpul omenesc.
Achizitiile sunt lente, dar sigure. Opune rezisten la tot ce este nou. Crize de afect nc exist,dar foarte rare, maxim
una pe sptmn. Continu programul pentru decelarea complet a comportamentelor dezaptative. Din pcate
mediul social influeneaz negativ.
Programul lui C.M. continu, cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De dou ori pe sptmn merge la coala
special, cu nsoitor, pentru adaptarea n mediu colar. Dup amiaza are un program de activiti ludice riguros
( parc,patinaj,mers pe role). Particip alturi de ceilali copii la programul de socializare, pe perioada vacanelor
(tabere la munte i mare, ateliere de pictur, vizionri de spectacole, vizite la grdina zoologic i botanic,etc.)
n ultimul an a devenit un alt copil. Crizele au incetat definitiv in prezenta terapeutilor, rare crize de afect are acasa.
Cooperanta, linistita un model de copil.
Prelucrarea cuvintelor
In momentul in care iti spui incerc, deja ti-ai semnat condamnarea la esec
Acest rezultat il vei avea si la masa de lucru, inainte de a incepe sa lucrezi cu un
copil cu autism hyperkinetic si/sau agresiv. Mintea primeste informatia ca tu
doar o sa incerci. Daca incerci o data, de doua ori, de trei ori si nu reusesti, ce
faci? De obicei abandonezi, ca ti-ai setat mintea doar sa incerce. Rezolvarea
acestei autosabotari se face prin utilizarea unui sinonim.
In loc de incerc spune fac. Cand incerci, o faci de cateva ori si apoi abandonezi.
Cand faci inseamna ca o sa faci pana cand reusesti. Nu iti dai voie sa abandonezi. Nu
exista pentru tine alternativa decat succesul, atingerea rezultatului dorit. Cuvantul
incerc este un cuvant parsiv, dar e folosit in 95% din cazuri din pacate. Cand spui
lucrez la obiectivul meu pana cand il ating nu mai incape nici o urma de indoiala, nu
vei incerca, ci vei reusi. Cand folosesti verbele la timpul prezent, mintea primeste
aceasta informatie ca o certitudine. Cand folosesti la timpul viitor iti programezi creierul
ca lucrurile sunt posibile, dar nu sigure.
Utilizati timpul prezent. Hai sa vedem cum isi programeaza multi terapeuti, cadre
didactice sau parinti interventia terapeuticaAu inceput sa isi zica in minte Mi-ar
placea sa reusesc/ sa am rabdare/ sa-l fac sa indeplineasca sarcinile ce I le dau/ etc! In
momentul in care folosesti modul conditional-optativ, mintea nu se programeaza, ci doar
ii spui mintii ca exista o posibilitate ca sa se intample ceea ce ti-ai dori. Asta e marea
greseala a ta cand iti imaginezi viitorul tau stralucit. Tot ceea ce iti imaginezi
extraordinar in viitor trebuie sa folosesti timpul prezent si fara mi-ar placea, as vrea.
Trebuie sa ii spui mintii tale la masa de lucru reusesc sa controlez situatia, la masa
de lucru am rabdarea necesara, peste o saptamana sunt un terapeut insensibil la
formele de santaj ale copilului.
Tehnica de autosabotare prin generalizarea esecului in terapie
O alta tehnica inteligenta pe care o aplica multi terapeuti este aceea de a generalize
esecurile la clasa sau la masa de lucru. Daca, de exemplu, au gresit intr-un caz isi spun
in minte ca ei sunt gresiti sau total neputinciosi. Nu vedeau ca actiunea lor e diferita de
ei insisi. Pur si simplu se identificau cu actiunea. Daca stai bine sa te gandesti, esti
poate nepriceput la unele lucruri, dar te pricepi suficient de bine la altele. Ca sa scapi de
aceasta programare gresita, in cazul in care te afli in aceasta categorie, trebuie sa iti
identifici modul in care vorbesti tu cu tine. Cand iti spui in minte sau cu voce tare ca ai
conditii neprielnice, ca esti incapabil sa faci, atunci asa se va intampla.
Eliminati cuvantul nu din atitudinea terapeutica (dar si din viata)
Eliminarea lui nu din atitudinea de terapeut se face prin eliminarea urmatoarelor
propozitii adresate copiilor:
Nu mai alerga asa ape scari se inlocuieste cu tine-te de balustrada
Nu mai tropai se inlocuieste cu mergi frumos
Eliminarea lui nu din viata se face prin eliminarea urmatoarelor propozitii:
Nu vreau sa fiu sarac se inlocuieste cu vreau sa am bunastare
Nu vreau sa fiu bolnav se inlocuieste cu sunt sanatos
Nu vreau sa mai depind de nimeni se inlocuieste cu sunt autonom
Nu vreau sa fiu gelos se inlocuieste cu am incredere in partener
Creierul uman este setat sa prelucreze negatiile
ca pe afirmatii. Eliminati negatiile.
Relatiile sociale
I. Aspecte cognitive
Mind blindness = Cecitate sociala (Theo Peeters)
Mind-blindness poate fi descris ca inabilitatea de a constientiza ceea ce este in
mintea celorlalte persoane. Nu este cauzat de incapacitatea de imagina un raspuns, ci
se datoreaza inabilitatii de a aduna informatii suficiente pentru a intelege care dintre
multele posibilitati, este raspunsul corect.
Este opusul empatiei. Simon Baron-Cohen a fost primul care a folosit acest
concept pentru a ajuta intelegerea unora dintre problemele pe care le au persoanele din
spectrul Autist sau cu alte tulburari de dezvoltare.
~ Theory of Mind judecata sociala
Se refera la:
-capacitatea de a intelege ca gandurile celorlalti sunt diferite de propriile ganduri si
-capacitatea de a intelege si/ sau a dezvolta teorii in legatura cu ce gandesc, simt ceilalti
doar observandu-i.
A te pune in locul cuiva este modul de a ne referi la aceasta abilitate.
Persoanele non-autiste dezvolta aceasta capacitate la o varsta mica si sunt capabile de
a empatiza chiar si atunci cand sunt mici, pe cand autistii nu stiu aceste lucruri, avand
nevoie sa le invete ca pe oricare alta deprindere.
EXPERIMENTUL CELOR DOUA FETITE: SALLY SI ANNE
Joint attention
= este procesul prin care o persoana alerteaza o alta persoana prin metode
nonverbale precum indicatul cu degetul sau cu privirea, despre un stimul.
= un comportament spontan normal prin care copilul dovedeste placerea de a
impartasi/a arata un obiect sau un eveniment altei persoane, privind la obiect si la
persoana constant.
Urmareste privirea- exemplu de activitate
II. Comunicarea
1. Comunicarea non-verbala
Contactul vizual Este binecunoscut faptul ca persoanele cu autism stabilesc cu
dificultate contactul vizual, ca prefera sa priveasca in alta parte decat in ochii celor care
le stau in fata. Neprivind la interlocultor, acesti copii nu au ocazia sa observe mimica,
gestica pentru a intelege emotiile de exemplu. De asemenea le este greu sa
urmareasca o discutie care se desfasoara intre mai multe persoane.
Strategii:
1. In timpul activitatilor la masa de lucru, asezati-va fata in fata cu copilul (privirile la
acelasi nivel). Recompensati copilul pentru fiecare contact vizual, la inceput.
2. Spuneti-i copilului: Uita-te la mine!. Daca el face asta imediat recompensati-l.
Daca nu va priveste directionati-i fata bland dar ferm catre dvs. astfel incat sa se poata
stabili contactul vizual chiar si pentru o clipa.
3. Observati si retineti ce anume din comportamentul dvs. l-a convins pe copil sa va
priveasca si repetati acel comportament.
4. Generalizarea: stabiliti contactul vizual in timpul altor activitati (nu doar la masa
de lucru), in miscare, cereti unei alte persoane sa stabileasca contact visual cu
copilul.
5. Copilul cu TSA trebuie incurajat sa priveasca la interlocutor, sa mentina contactul
vizual, dar nu trebuie obligat sa faca acest lucru.
6. O solutie utilizata de adultii din spectrul Autist este de a privi un numar de
secunde ochiul stang, apoi pe cel drept, apoi buzele, pe parcursul unei conversatii fata
in fata. Daca contactul vizual este imposibil, incurajati copilul sa priveasca buzele
interlocutorului.
Mimica/ expresiile faciale Pentru persoanele cu autism multitudinea de expresii
faciale utilizate de persoanele din jur este derutanta. Omul este capabil sa isi exprime
gandurile, trairile, emotiile folosind nenumarate expresii ale fetei si diferite combinatii
intre acestea.
Pentru persoanele din spectrul Autist intelegerea, interpretarea acestor expresii este
foarte dificila si in consecinta si utilizarea lor naturala si adecvata.
Strategii:
1. La masa de lucru invatati copilul sa recunoasa, sa denumeasca si sa imite
diferite expresii faciale;
2. Asociati expresiile faciale cu diferite emotii si emotiile cu diverse situatii care le-ar
putea crea (copilul s-a lovit-> este suparat, baiatul are o masinuta noua-> este bucuros,
fetita merge la spital-> este speriata etc);
3. Cereti copilului sa numeasca emotiile exprimate prin mimica de catre dvs./ alte
persoane cu care lucreaza.
4. Cereti copilului sa mimeze diferite emotii sau ganduri;
5. Generalizati activitatile de la masa de lucru: recunoasteti si denumiti expresiilor
personajelor de la tv, ale oamenilor de pe strada, ale membrilor familiei, observati si
descoperiti ce evenimente au creat emotiile si implicit expresiile faciale.
Gesturile/ expresiile corporale Copiilor cu Autism le este foarte dificil sa inteleaga
comunicarea non-verbala pentru ca necesita cunostinte despre cum se simte sau ce
gandeste cealalta persoana de multe ori acestor copii le este greu sa isi recunoasca si
verbalizeze propriile sentimente! Acesta este unul dintre motivele pentru care aceste
persoane sunt descrise ca fiind distante, lipsite de empatie si aparent detasate
emotional. Gesturile sunt rareori folosite si intelese de catre copiii cu TSA pentru ca
acest lucru implica cunoasterea unor coduri si conventii sociale.
Strategii:
1. dati-i copilului sa mimeze diferite: activitati (imagini, pictograme cu actiuni). De
ex. spalatul pe dinti, imbracatul tricoului/pantalonilor, turnatul apei in cana etc. un alt
copil priveste actiunea mimata si o numeste. Astfel, copilul poate observa cat de multe
poate intelege daca priveste atent la o persoana;
2. stari fizice (obosit, persoana care se tine de cap, burta ca si cum ar simti o
durere);
3. emotii (fericit, trist, nervos, rusinat, speriat, emotionat, ingandurat etc);
4. cand priviti la tv sau in carti, reviste atrageti atentia asupra felului in care oamenii
exprima diverse stari, numiti-le;
5. folositi o oglinda si incurajati copilul sa isi observe trupul si chipul in timp ce imita
diferita stari.
6. folositi jocul de rol pentru a imita diferite personaje;
7. invatati-l pe copil gesturile tipice copiilor de varsta sa astfel incat atunci cand le
va observa
la colegii sai sa le recunoasca. Explicati-i care pot fi folosite si care nu;
8. folositi gestica copilului pentru a preveni anumite situatii; el incearca sa comunice
un anumit lucru, in felul sau, cu metodele de care dispune.
Jocuri:
1. Ghici: Adultul prezinta/mimeaza o actiune cu ajutorul limbajului trupului si copilul
trebuie sa ghiceasca ce reprezinta. El poate la randul sau sa o mimeze pentru o alta
persoana.
Situatii de mimat:
caut ceva pe covor si gasesc!
imi caut cheile in buzunar
ma doare capul/ burta/ spatele/ piciorul etc
traversez strada
ma simt fericit/ suparat/ obosit etc
2. Scene: Copiii mimeaza situatii specifice varstei lor, cum ar fi:
a sta langa un strain intr-un autobuz aglomerat
a gasi un loc liber intr-o camera aglomerata
a intreba pe strada, un necunoscut cat e ceasul
a intreba pe strada un necunoscut unde se afla un anume loc
a comanda de mancare/ baut intr-o cafenea/ un restaurant
a gasi o poseta pe jos in parc/ autobuz
2. Comunicarea para-verbala tonalitatea vocii
Adeseori se observa la copiii din spectrul autist o voce fara suisuri si coborasuri, care nu
are expresivitate sau tonalitati prea ridicate (copilul vorbeste subtire)
Aceste persoane nu isi folosesc tonul vocii pentru a exprima ceva, asa cum o facem noi
aproape instinctiv.
La fel ca gestica si mimica, tonalitatea vocii este un element care poate fi invatat pentru
a fi utilizat in exprimarea starilor sufletesti, a trairilor si gandurilor.
Jocuri:
1. Practicati rostirea unor fraze folosind diferite tonuri:
Bravo! (lauda/ critica)
S-a tuns! (mirare/ suparare/ amuzament)
I-au placut intotdeauna paianjenii! (dezgust/ afirmatie/ neincredere)
E timpul sa plec! (ordin/ anxietate/ nervozitate/ usurare)
Folositi tonalitati diferite ale vocii pentru lauda (bucuros), dezaprobare (neutru).
Combinati expresiile faciale cu tonalitatea vocii.
3. Comunicarea verbala dezvoltarea vorbirii/ achizitia
limbajului verbal
III. Socializarea
Initierea si dezvoltarea conversatiilor
Unii copii din spectrul Autist sunt izolati social si rareori initiaza o conversatie. Multi au
nevoie sa invete cum sa se alature intr-o discutie si au dificultati pentru ca nu inteleg
regulile sociale nescrise.
Le este greu sa dezvolte conversatii datorita abilitatilor scazute de a asculta si de a fi
atenti. Raspunsurile lor pot fi neadecvate sau irelevante pentru subiectul in discutie.
Strategii:
dati-i copilului sarcina de a transmite un mesaj sau sa afle o informatie. Invatati-l cum
sa o faca in mod corect.
-invatati-l pe copil sa faca schimb de informatii prin activitati in care sa vorbeasca
despre el (preferinte, interese etc).
invata-l regulile conversatiei. Acestea pot fi afisate pe intelesul sau, la vedere pentru
ca el sa le poata folosi.
A-si face prieteni
Prieteniile implica interactiunea si impartasirea intereselor. Aceste lucruri sunt dificile
pentru copiii din spectrul Autist deoarece este posibil
ca ei sa nu aiba deprinderi de comunicare prea bine dezvoltate; le este greu sa
inteleaga cum trebuie sa poarte o conversatie, vorbind pe rand. Ei nu simt o mare
dorinta de a comunica si nu sunt interesati de ce au de spus ceilalti.
Timpul petrecut de unul singur este important pentru toata lumea, mai ales pentru
acesti copii si nu este corect sa insistam ca ei sa fie mai sociabili. Putem insa sa ii dam
copilului oportunitatea sa invete cum sa interactioneze si sa isi faca prieteni pentru a-I
permite sa se integreze atunci cand va simti aceasta nevoie.
Strategii:
invata-l pe copil numele colegilor sai;
incurajeaza schimbul de replici;
invata-l modalitati simple de salut, de complimentat in cadrul jocului de rol sau prin
exemplificare;
incurajeaza-l sa duca la scoala o jucarie care poate starni interesul si apropierea
celorlalti copii;
ajuta-l sa inteleaga sensurile comunicarii non-verbale
asigura-i un coleg pentru pauzele de la scoala, cu care sa joace un joc preferat;
invata-l cu ajutorul povestilor sociale strategii pentru a redue incidenta unor
comportamente negative care inhiba interactiunea sociala;
permite-i sa iasa din grup atunci cand simte nevoia sa fie singur, neobligandu-l sa
socializeze atunci cand nevoia sa este de a se retrage.
Exemplu de activitate joc in doi Theo Peeters Autismul
Acesta este un nivel destul de ridicat, prea ridicat pentru persoanele cu autism.
2.Cei doi juctori nu trebuie s-i atepte rndul, ns au nvat deja s mpart materialul de
joc.
3. Acest nivel social este deja destul de ridicat pentru anumite persoane cu autism: proximitatea
altei persoane este suportat. Aici, cei doi nu joac acelai joc, ns i desfoar aciunile n
proximitatea celuilalt.
Dragostea
Dezvoltarea emotionala (vezi suportul de curs pentru Comportamentele problema,
dezvoltarea emotionala)
Intreaga educatie sexuala trebuie sa ia in considerare nivelul de dezvoltare
a comunicarii, deprinderilor sociale, abilitatilor cognitive si toate celelalte aspecte
ale functionarii unei persoane.
Sindromul Asperger mai ales in ceea ce priveste sexualitatea este
dificultatea lor generala in a-si face, mentine si intelege relatiile sociale, oricare ar
fi nivelul academic al persoanei. Moxon L.- Sex education for young adults with
Asperger syndrome
Aspecte problematice implicate in relatiile sexuale
Senzorialitatea
Contactul vizual
Citirea mintii
Intelegerea si exprimarea (verbala si non-verbala) a emotiilor
Sinceritatea exagerata
Dificultatea de a face fata si a intelege mesajele venite pe mai multe canale
Imaginatia
Posibile solutii
Am nevoie sa incetinesti si sa ai mai multa rabdare cu mine; ma ajuta sa ma
relaxez daca ma imbratisezi si ma saruti.
Din cauza ca petreci prea mult timp sarutandu-ma si mangaindu-ma devin
suprastimulat senzorial si ma inchid, nu mai raspund.
Ma concentrez mai bine cu radioul deschis.
Pot sa ma concentrez mai bine cand nu vorbesti.
Nu simt nicio senzatie la nivelul pielii.
Trebuie sa raman imbracat cu pijamaua deoarece nu suport atingerea pielii tale
pe pielea mea.
Te simt mai bine atunci cand nu ne privim ochi in ochi.
Nu pot face fata apropierii tale prea mari; mai mult decat spate in spate nu pot
suporta.
Am nevoia sa ma atingi ferm, apasat; atingerea subtila imi provoaca disconfort.
Unele cupluri folosesc manusi pentru a reduce supraincarcarea senzoriala datorata
contactului direct.
Altii folosesc cada cu apa si multa spuma, unde efectul atingerii directe poate fi
minimalizat dar intimitatea este
maximizata.
Ce spun partenerii neuro-tipici ai persoanelor cu autism
Ce spun persoanele cu autism angajate intr-o relatie de cuplu
Recomandare carte: Sindromul Asperger o poveste de dragoste Sarah
Hendrickx, Keith Newton
Specificul comunicarii
Cum comunica persoana cu autism?
Autistii au o maniera diferita, specifica de a face totul. Ei gandesc, percep, simt si comunica altfel. Persoanele
afectate de aceasta tulburare, manifesta, din perspectiva comunicarii, urmatoarele:
le lipseste initiativa comunicarii. Pot raspunde la intrebari daca sunt formulate clar, dar nu sunt ei cei care
incep convorbirea.
nu folosesc gesturi pentru a completa mesajul sau pentru a compensa lipsa limbajului verbal.
expresiile faciale ce insotesc vorbirea sunt sarace.
tonul, intonatia, ritmul, debitul verbal sunt altfel, particulare, bizare.
intelegerea mesajului este afectata.
limbajul este marcat de intarzieri severe, iar daca este achizitionat, are o forma devianta.
Acesta aduna trasaturi ce atrag atentia asupra modului de vorbire al persoanelor cu autism. Trasaturile ce fac din
limbajul autistilor unul diferit, sunt:
ecolalia/a vorbi papagaliceste inseamna a repeta fara sens cuvinte/propozitii. Aceasta imbraca mai multe
forme:
1. ecolalia imediata sunt repetate cele auzite imediat ce persoana care vorbea a terminat sau in timp ce
aceasta vorbeste. (La intrebarea: Vrei sa mananci dulceata? copilul raspunde: Vrei sa mananci dulceata!/ Mananci
dulceata!)
2. ecolalia intarziata/tardiva este repetat un cuvant/propozitie auzita in alt moment si chiar in alt loc. (La
florarie mama intreaba: Cat e buchetul de crini?. Acasa, intr-o conversatie fara legatura cu florile sau floraria, copilul
repeta intrebarea pe care mama a adresat-o vanzatoarei.)
3. ecolalia care porneste de la cuvinte cheie se ataseaza unui enunt un cuvant ce nu se potriveste cu restul.
(Mama spune: Cat e kilogramul de rosii?, iar copilul manifestandu-si ecolalia va zice: Cat e kilogramul de
creioane?, Cat e kilogramul de cuburi?, Cat e kilogramul de )
4. Persoanele cu autism pot incepe sa vorbeasca imitand ceea ce rostesc cei din jur. Unele dintre ele se
opresc aici folosind limbajul ecolalic. Exista autori ce vad dincolo de ecolalie si afirma ca aceasta modalitate de
exprimare denota o puternica dorinta de a interactiona si comunica.
inversiunea pronumelui in loc sa foloseasca persoana I (vreau, scriu) utilizeaza persoana a II-a referindu-
se la el (vrei, scrii). Preluand prin imitatie vorbirea celor din jur, se exprima la persoana a II-a. (Nu va spune: Vreau la
toaleta!/Vreau toaleta! ci Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!)
stereotipii verbale rosteste aceleasi sunete/propozitii in diverse situatii: cand este agitat, cand lucrurile nu
sunt
suficient de clare, cand se produc schimbari si este asaltat de stimuli noi sau fara un motiv anume. (unul dintre copii
are o stereotipie al carei final este Hi five!)
nu pot generaliza. Aceasta incapacitate de a face generalizari, de a extinde ce a invatat si la alte situatii
asemanatoare, explica de ce autistii:
1. nu inteleg sarcinile date in forma negativa. Noi ne asteptam sa-si corecteze comportamentul fara sa le
spunem concret ce sa faca, ci doar ce sa nu faca. (Nu alerga asa!)
2. nu inteleg notiuni abstracte (vis, ideal, speranta) si nici cuvinte/expresii cu sens figurat (Esti atat de frumos,
ca imi vine sa te mananc!)
3. nu inteleg fraze lungi desi cunosc sensul fiecarui cuvant ce o alcatuieste.
4. nu vad ansamblul, intregul.
5. raspund gresit la intrebari. (i se arata un catel: Ce este acesta?, raspunde: Ham, ham!)
intampina probleme in invatarea spatialitatii (pe/sub, in/langa, fata/spate, stanga/dreapta)
folosesc asocieri, legaturi absolute intre: persoane si obiecte, o sarcina si un moment fix, cuvinte si o
persoana/o situatie. Aceasta legatura este, in ochii nostri de persoane non-autiste, rigida si ciudata. (Codita este
numele dat de un copil terapeutului sau in urma unei astfel de legaturi intre persoana si modul in care aceasta are
parul aranjat)
vocea poate suna plictisitor, fiindca nu inteleg ce inseamna intonatia.
continutul exprimat este afectat de modul autist de gandire. Nu pot face fraze bune, nu le spun fluent, se
balbaie oarecum, lipesc lucrurile gresit, fara logica. (Craciun de brad, lup de foame) Povestea spusa de un autist
poate parea haotica. Fara inceput si/sau fara sfarsit, cu multe detalii. O parte din ei cand sunt intrerupti o iau de la
capat. Nu pot povesti pe scurt. Le vin in minte lucruri ce nu sunt importante.
Terapeutul neajutorat
Sindromul altruistului Terapeutul neajutorat
Perspectiv psihanalitic
1. Scurt descriere
Multi terapeuti care lucreaza cu copii cu autism sufera de sindromul atltruistului sau sindromul ajutatorului
neajutorat.
Sindromul altruistului este o nlnuire de caracteristici ale personalitii prin care ajutorul social este
transformat ntr-un mod de via.
Problematica de baz a individului care sufer de sindromul altruistului este faada social rigid orientat
spre un eu ideal tot aa de rigid, ale crui funcii sunt pzite de un supraeu rutcios. Propriile slbiciuni
i nevoia de ajutor sunt negate; se evit reciprocitatea i intimitatea relaional. Nevoile orale i narcisistice
ale ajuttorului sunt mari dar total sau parial incontiente. Deoarerce forma lor de exprimare nu a putut fi
dezvoltat i difereniat, ele funcioneaz pe nivelul iniial. Aceasta se manifest prin capacitatea crescut
de exprimare a dorinelor afective. Dorinele sunt adunate i exprimte sub forma unor reprouri exprimate
mediului (nu tiu cum s le mai vorbesc ca s ia n consideraie cuvintele mele; nu vor s aplice nici mcar
lucrurile simple ce le spun c trebuie s le fac; cate nu am fcut pentru voi i uite care mi e rsplata;
am spus prinilor copilului cu autism de 100 de ori ce rebuie s fac i ei tot nu fac nimic etc) n cazul n
care nu prevaleaz exprimri indirecte (mbolnviri psihosomatice etc.) ca apel autodistructiv pentru alii
pentru a obine ataamentul afectiv i ajutor din partea lor.
n perioada oral, cu cat protecia senzorial este mai des, mai brutal i mai ndelungat penetrat, cu atat
mai nclinat va fi copilul s rup parial sau total relaia fa de obiect i s se ntoarc la starea narcisistic
primar sau la un surogat al acesteia. Fiindc sugarul nu este capabil s se sustrag experienelor
neplcute, durerea, sentimentul de prsire i neputin vor aparine tririlor primordiale ale individului. De
aceea, copilul caut soluii de adaptare. Fiindc, nc din copilrie, el nu a fost iubit pentru sentimentele sale
din acel prezent sau pentru ce era el atunci, ci pentru atitudinele manifeste prin care s-a adaptat la imaginile
idealizate ale persoanelor sale relaionale, el crede c este iubit pentru ceea ce face i nu pentru ceea ce
este. De aici i un sentiment incontient de nesiguran n relaionare ce se va manifesta i n perioada
adult
Astfel, n cadrul sindromului altruistului, respectivul este doar rareori capabil ca dup ncheierea interaciunii
de ajutorare , s-i spun: am fcut un lucru bun; de multe ori el se ntreab: a fost prea puin ce am
trecut cu vederea? ce n-am fcut bine?. Fr s o recunoasc, el este flmand s perceap privirile sau
cuvintele recunosctoare ale pacienilor. Dar ele nu-l satur cu adevrat cu toate c sunt singura hran
narcisistic pe care o poate primi.
Evenimentele formatoare de structure ale altruistului se repet i n cariera profesional a ajuttorului.
Copilul a cutat s depeasc o perioad evolutiv amenintoare pentru sentimentul de sine n
identificarea cu elemente ale unor
prersoane relaionale cu probleme de empatizare. Fiindc era singur i avea sentimentul c nimeni nu este
cu adevrat interesat de dorinele sale, el a preluat rolul unui ajuttor puternic care se implic total pentru
alii. i-a uitat propriile dorine. n mod asemntor, deseori un ajuttor care dorea s fie ajutat i care a
urmat , de exemplu o psihoterapie sau a participat la un grup de de autotraining, devine el nsui terapeut
sau moderator de grup. El este aa de fascinat de retrirea i ndeplinirea parial a nevoilor sale infantile de
apropiere afectiv i protecie, ncat vrea s preia rolul terapeutului sau a moderatorului de grup.
ncepand de aici, procesul terapeutic devine propriul su punct de rezisten. Procesul de schimbare a
ajuttorului care caut ajutor se ncheie prin ncheierea i fixarea sindromului altruistului pe alt plan. Pe de
alt parte, nici terapeutul sau conductorul grupului nu s-a putut elibera total de supranecesitile sale
narcisistice. El are nevoie de discipoli, de susintori, care s duc mai departe modul su de a privi lumea
i prin aceasta s diminueze nesigurana proprie referitoare la propria capacitate de a aciona raional.
Apare un paradox. Numai cel care a urmat, de exemplu, o terapie , sau a fcut parte dintr-un grup de
formare poate decide dac vrea s foloseasc aceste procedee. n acelai timp, prin aceasta, decizia sa
este falsificat. Aceast dilem nu poate fi rezolvat.
Astfel, acest interes pentru specializare ofer pentru muli ajuttori cu sindromul altrustului, o posibilitate de
a face ceva pentru ei nii acceptat de supraeu singura care justific o preluare temporar a rolului de
protejat, ajutat.
Pe de alt parte, legarea de perfecionare ngusteaz calea posibilitii unei eliberri reale. S ne amintim
de maxima rutcioas conform creia nevroticul vine la terapie pentru a-i desvri nevroza.
AJUTTORUL CARE VREA S AJUTE AJUTTORI NEAJUTORAI TREBUIE S SE FEREASC DE
REPETAREA PE UN ALT PLAN A PROBLEMATICII SALE DE BAZ. PENTRU PRACTICA
PERFECIONRII AJUTTORILOR, ACEASTA NSEAMN C SCHIMBAREA SINDROMULUI
ALTRUISTULUI SE AFL NTOTDEAUNA LA LIMITA DINTRE PERFECIONAREA FORMELOR DE
APRARE DEJA EXISTENTE I O DEZVOLTARE REAL.
2. Trsturile fundamentale ale sindromului altruistului din punct de vedere al contratransferului sau
pericole i soluii n lucrul cu terapeutul neajutorat
2.1. Copilul respins n randurile de pan cum s-a vorbit despre aceast caracteristic.
Problemele de contratransfer n acest domeniu se refer n primul rand la sindromul altruistului propriu
terapeutului i la propria sa relaie cu copilul respins din el. Dac el nu poate suporta s se confrunte cu
aceast latur a personalitii, i va determina i pe clieni s rman fixai pe identificarea cu supraeul.
2.2. Identificarea cu supraeul. Din cauza acesteia apar cele mai multe dintre problemele legate de
contratransfer. Cine vrea s ajute ajuttorii este n pericol de a intra ntr-o rivalitate incotient pentru rolul
de ajuttor care l determin s nu sprijine pacientul, ci s l atace, s nu-i fac posibil contientizarea
propriei probleme ci s-l ncurce n iele unui proces de aprare.
Pe de alt parte, este cu mult mai greu s i determine pe ajuttorii care
sufer de sindromul altruistului la o perceie distanat a comportamentului propriu i la nelegerea, n
context psihodinamic, a legturii care exist ntre sindromul altruistului i anumite caracteristici
comportamentale ale clienilor de care se ocup acetia. Identificarea cu supraeul face ca recunoaterea
propriilor dificulti s fie o aciune care amenin sentimentul de sine. DIN ACEST MOTIV., TOATE
ACUZELE ADUSE NTR-UN LIMBAJ VALORIZANT TREBUIE EVITATE CU STRICTEE
2.3. Nevoia narcisistic camuflat. Ajuttorul care sufer de sindromul altruistului este puternic dependent
de confirmarea narcisistic. ns, capacitatea sa de a reine asemenea confirmri i de a-i stabiliza prin
acestea sentimentul de sine, este redus. De aici deriv i tendina sa de a se suprasolicita pentru a
corespunde unui supraeu ideal exacerbate. Fiindc dialogul dintre faada de ajuttor, foarte puternic, i
copilul avid de confirmare care se gsete n fundal a amuit, n cazul ajuttorului cu sindromul altruistului, el
i reprim dorinele narcisistice cu ajutorul faadei, de cele mai multe ori neinteligibil sau ntr-o form care
nu va putea stura copilul (de ex. este admirat pentru dedicarea i performanele sale profesionale). De
multe ori dorinele sunt exprimate doar atunci cand ndeplinirea lor a fost barat (iat cate fac i n-am parte
de nici un pic de recunotin etc), cand au devenit reprouri sau cand se exprim prin manifestri
psihosomatice.
2.4. Evitarea reciprocitii n relaii. Cand se afl ntr-o terapie sau ntr-un grup de dezvoltare, ajuttorul cu
sindromul altruistului d impresia terapeutului c nu se poate stabili o relaie lucrativ conform cu
realitatea. Ajutorul psihoterapeutic este posibil acolo unde sunt acceptai pai limitai n cadrul nvrii. Dar,
ajuttorul cu sindromul altruistului, atunci cand se supune unei terapii, dorete incontient un ajutor general,
n timp ce contient este deosebit de sceptic ateptandu-se la o experien neplcut (nu m atept la
nimic, a vrea s tiu ce cusur am, a vrea s nv s lucrez mai bine cu alii).
n acest domeniu contratransferul tipic este resemnarea terapeutului. El observ c ceea ce ofer nu este
acceptat, c este atacat pentru aceasta indirect de ctre cel cu sindromul altruistului. (prin pasivitate,
raionalizri, reprouri). Astfel, terapeutul se retrage n spatele propriului supraeu, al tehnicii aplicate corect
pentru a nu-i putea reproa nimic. Terapeutul l poate confrunta pe ajuttorul neajutorat cu rigiditatea i cu
golul su de sentimente aparent. Terapeutul i prezint bunele intenii, face raionamente intelectualizate
despre cum s-ar putea aciona mai bine, dar nu se ntampl nimic.
2.5 Agresiunea indirect. Terapeutul, consilierul ajuttorului neajutorat trebuie s ncurajeze manifestrile
agresive ale clientului su pentru c astfel se deschid larg premizele unei relaii terapeutice eficiente. Cine
este incapabil s manifeste agresivitate, cel care nu poate refuza nimic, cel care vede un nu hotrat ca pe
manifestarea unei agresiviti interzise, trebuie sa nege ntreaga via domeniile vieii relaionale. Este logic
ca, n cadrul psihoterapiei, consilierii, clienii s fie stimulai, chiar forai, s exprime sentimente negative,
deschizandu-se astfel drumul sentimentelor pozitive.
3. Recunoaterea terapeutului neajutorat n grupurile terapeutice.
Mi-e foame, foarte foame, te rog d-mi
ceva de mancare; singur n-am s-mi pot face rost !
Poftim nite paine
Da dar eu nu vreau paine. De la paine ma constip
Pot s-i dau branz i vin
-Da, dar vinul nu-mi priete i de la branz am dureri de stomac
-Atunci am s-i fac o fiertur de ovz care este bun pentru stomacurile sensibile
Da, dar nu mai sunt bebelu, ce prere ai tu despre mine !? Am tiut de la bun nceput c n-am s rezolv
nimic cu tine.
Aceast situaie de da, dar este, probabil, problema cea mai important i cea mai dificil n cazul
terapeuilor cu sindromul altruistului sau al terapeutului neajutorat. Ea are dou aspecte da-ul i dar-ul
ajuttorului, aspecte care in de a vrea i de agresivitate. ntr-un anumit fel, ele sunt interschimbabile.
Experiena arat c ajuttorul cu sindromul altruistului care face o experien terapeutic proprie n cadrul
unei calificri sau n alt conjunctur, este deosebit de nclinat nspre un joc de da, dar deschis sau
camuflat. Furia juctorului de da, dar nu se manifest direct, ci indirect, din poziia acelui aparent
neajutorat i prin suprarea pe care o provoac altora. Astfel, n secret (camuflat) el obine putere prin faptul
c-i cunoate propria situaie mult mai bine decat cel care-l ajut. Cine va observa atitudinea de da, dar n
cadrul cuplurilor terapeutice, va constata c juctorii de da, dar sunt, la randul lor, nclinai s dea altora
sfaturi bune sau interpretri la obiect.
4.Caracteristici ale terapeutului neajutorat sau simptomatologie clinic n sindromul altruismului
4.1. Salvatorul absolut. Prin identificarea cu supraeul, ajuttorul cu sindromul altruistului este nclinat s ia
o atitudine n care afirm despre sine c poate ajuta fiindc are o anumit calificare. Prin aceasta poate intra
ntr-un scenariu n care preia asupra sa ntrega responsabilitate pentru soluionarea problemelor clientului
fcandu-l pe acesta fie dependent i slab, fie pasiv (aa cum se ntmpl n cazul multor familii n care exist
un copil cu autism), aa cum face o mam supraposesiv cu copilul ei.
Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului este condiionat de tendina sa de a ajuta i de orgoliul su
referitor la aceasta, la nceput, el se ofer ca salvator, face ore terapeutice gratuite, i primete clientul la
domiciliu, bea cafea cu clientul n afara orelor de terapie pentru a-i mai asculta din necazuri i pentru a
repeta a 100-a oar sfaturile sale, mobilizeaz autoritile i rudele.
4.2. Numai schimbrile pozitive mi se datoreaz. Toi cei care ajut sunt nclinai s-i atribuie
schimbrile favorabile ale clientului, propriei lor influene, n timp ce pe cele nefavorabile le pun pe seama
altor influene, de exemplu a membrilor familiei, instituiei, societii, masochismului nenfranat s.a.m.d.
4.3.Terapeutul neajutorat manifest scepticism de multe ori atunci cand clientul (familia copilului cu
autism) semnaleaz progrese. Dup micile progrese relatate de familia copilului cu autism, terapeutul
neajutorat va zice sau va gandi: cu o floare nu se face primvar, nu conteaz c a fcut progrese pe un
plan copilul dumneavoastr, nu pe toate planurile va evolua la fel de bine, ai lucrat foarte bine n primele
dou luni de terapie, dar trebuie s putei continua n ritmul acesta i n anii urmtori.
4.4.Caracterul oral-
progresiv: identificarea cu funciile materne. Perioada de evoluie oral infantil este folosit ca model de
baz pentru dezvoltarea sindromului altruistului de mai tarziu. De multe ori relaia mam sugar se
mbuntete dup vrsta de 3 6 sptmani, cand apare surasul social ndreptat spre persoana
relaional i primit de aceasta cu mare bucurie. Perioadele n care mamele se joac i glumesc cu copii
cresc exponenial cu apriia primului zambet. Acest dialog satisface pe ambii: pe adult i pe copil. n cadrul
su, n mod normal, treptat se dezvolt i capacitatea de a atepta, de a amana necesitile de satisfacere,
copilul dobandind prin experient ncrederea c, la momentul potrivit, va fi cu siguran hrnit i luat n
brae. Aceast ncredere dispare atunci cand certitudinile referitoare la mam sunt puse, n mod serios, sub
semnul ntrebrii. Aceasta se poate ntampla cu ocazia unei despriri pe care copilul nu o poate nelege
de exemplu cu ocazia internrii mamei n spital atunci cand coplilul este nc foarte mic. Durerea despririi
este acut, urmat de apatie i depresie. La rentalnire sunt posibile dou modele comportamentale aparent
opuse: este posibil refuzul i fuga fa de apropierea afectiv a mamei, sau copilul se poate aga de mam
fr s o lase o clip din ochi, s intre n panic i s reacioneze cu furie impulsiv. Ambele modele
comportamentale pot fi regsite n comportamentul adulilor care, fie c se apr de orice contacte afective
afiand rceal i o ironie mictoare, fie se aga de obiectul odat gsit transferand asupra sa anxieti
majore i agresivitate manifest.
La maturitate vom avea astfel o persoan cu sindromul altruistului, cu caracteristici oral progresive.
Caracterul oral-progresiv ncearc s se desprind dintr-o relaie nesatisfctoare cu mama identificandu-se
cu funciile materne. Fiindc mama, respectiv grupul primar nu l-au acceptat niciodat cu adevrat, el este
n permanen n cutarea acestei acceptri. Pierderea ocrotirii materne este compensat prin identificarea
idealului acestei ocrotiri. ntr-o anumit msur, ajuttorul preia rolul mamei care a euat i ncearc s-i
atrateze pe alii aa cum i-ar dori s fie tratat el nsui. Nu el este cel care trebuie satisfcut aceast
pretenie ar duce la retrirea durereii cauzate de primele eecuri ci un obiect neajutorat care s fie
recunosctor.
Caracterul oral-progresiv nu crede c poate obine apropierea afectiv prin propria persoan, ci c trebuie
s i-o catige n permanen prin servicii aduse altora. n mod asemntor, caracterul oral regresiv
presupune c nu poate obine apropierea afectiv pentru propria persoan, ci c trebuie s o cereasc sau
s o foreze prin maniere regresive (comportament infantil, mbolnviri psihosomatice, exprimarea
exhibiionist a necesitilor).
4.5. Fiindc ajuttorul cu sindromul altruistului i refuleaz propriile nevoi, nefiind n consecin
capabil s ia n considerare, de la nceput, ideea recompensrii adecvate a muncii i echilibrul necesar n
dirijarea propriei viei, el devine manipulabil, de exemplu prin instituii care cer o implicare deplin i
altruist.
4.6. Clienii preiau funciile celorlaltor relaii. Fiindc are nevoie de recunotina lor i de sentimentul c
face ceva pentru ei, avand, pe de alt parte, dificulti n a obine confirmri n afara muncii sale de ajuttor
(de ex.: onorar, interes tiinific, empatie spontan), n curand, clienii vor deveni pentru el totul: copii,
prieteni i nlocuitorii prinilor.
1. St singur n scaun
2. Realizeaz contactul vizual atunci cnd e strigat
3. Realizeaz contactul vizual atunci cnd i se d comanda Uit-te la mine
4. Rspunde la comanda Minile cumini
Abiliti de imitaie
1. Imit micrile grosiere (gros-motorii)
2. Imit aciunile cu obiecte
3. Imit micrile fine (motricitatea fin)
4. Imit micrile orale
Abiliti de limbaj receptiv
1. ndeplinete comenzile simple
2. Identific prile corpului
3. Identific obiectele
4. Identific imaginile
5. Identific persoanele familiare
6. ndeplinete comenzile ce presupun verbe
7. Identific verbele n imagini
8. Identific obiectele n mediu
9. Indic (cu degetul) imagini ntr-o carte
10. Identific obiectele prin funcia (utilitatea) lor
11. Identific posesia
12. Identific sunetele din mediu
Identificare persoane familiare.
Abiliti de limbaj expresiv
1. Arat ctre itemii dorii ca rspuns la ntrebarea Ce vrei?
2. Arat spontan ctre itemii dorii
3. Imit sunete i cuvinte
4. Denumete obiectele
5. Denumete imaginile
6. Cere verbal itemii dorii
7. Exprim sau gesticuleaz da i nu pentru itemii preferai i pentru cei respini
8. Denumete persoanele familiare
9. Face o alegere
10. Rspunde cnd este salutat
11. Rspunde la ntrebri sociale
12. Denumete verbele n imagini, la sine i la alii
13. Denumete obiectele dup funcia (utilitatea) lor
14. Denumete posesia
Denumirea posesiei, utilizarea pronumelui posesiv.
Abiliti pre-colare : Potrivete
Obiecte identice
Imagini identice
Obiectele la imagini
Imaginile la obiecte
Culori, forme, litere, numere
Obiecte non-identice
Obiecte prin asociere
Alte abiliti pre-colare:
1. Finalizeaz independent activiti simple
2. Identific culorile
3. Identific formele
4. Identific literele
5. Identific numerele
6. Numr pe de rost pn la 10
7. Numr obiecte
Abiliti de auto-servire (self-help)
1. Bea dintr-o can
2. Folosete furculia i lingura cnd mnnc
3. i descal pantofii
4. i descal osetele
5. i dezbrac pantalonii
6. i dezbrac tricoul
7. Folosete erveelul/batista
8. tie s foloseasc toaleta pentru a urina
Terapia TEACCH
Treatment and Education of Autistic and
Related Communication Handicapped
Children
Contact
Pentru detalii legate de organizarea urmatoarelor activitati:
Curs de Autism Romano-Olandez acreditat de Ministerul Educatiei
Curs Consilier pentru Dezvoltare Personala acreditat de Ministerul Educatiei
Supervizare terapie autism
va rugam scrieti la: psiho_crisp@yahoo.com