ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM

PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

Tehnici de analiza comportamentala aplicata

in tulburarile de spectru autist

Psih. Daniela Gavankar

Consultant ABA

Fiecare dintre voi face parte dintr-o echipa fantastica, si anume aceea a unui copil cu autism!
Gasiti-va locul in echipa si nu uitati ca fiecare are o contributie!
Parintele - medicul – copilul – terapeutul – psihologul – invatatorul, toti impreuna!

Ce este autismul?

• Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare cu care persoana se naste si ale carei cauze
inca nu au fost dovedite.
• Autismul nu poate fi dobandit in urma unor evenimente, dar desigur poate fi agravat de o
multitudine de factori externi.
• Este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub
numele de spectrul tulburarilor autismului.
• Are doua tipuri de debut:
- fie se observa din primul an de viata,
- fie se instaleaza dupa varsta de doi ani, cand copilul incepe sa piarda din achizitiile deja
dobandite.
Evolutia in timp a autismului:
• Pentru a intelege diagnosticul de autism, este esential sa ii cunoastem evoluţia în timp, cum
s-au modificat criteriile de diagnosticare şi de ce. Este în egala masura important sa se
cunoasca ce era considerat autism acum 70 de ani şi cum se defineşte astazi corect
tulburarea,
• cu atat mai mult cu cat întâlnim, in practica, copii cu diagnostice care pur şi simplu nu (mai)
există în nici un manual de diagnostic utilizat de Asociatia de Psihiatrie:
- note autiste,
- elemente autiste,
- retard în dezvoltarea limbajului expresiv cu note autiste, etc.

Din punct de vedere istoric terminologia a evoluat în felul următor:

• 1938/1943-1944: sindrom Asperger/autism infantil precoce
• 1943-1968: schizofrenia copilului, psihoza borderline, psihoza simbiotica, psihoză infantilă
• 1968: Rutter – patru criterii majore de diagnostic:
lipsa răspunsului social,
afectarea limbajului,
comportamente motorii bizare,
debut precoce.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
• 1978: National Society for Children and Adults with Autism (Professional Advisory Board) –
sindromul autist
• 1980/1987: DSM-III/DSM-III-R Autism infantil/Tulburare autista (grup de tulburari severe
aparute devreme în copilarie şi caracterizate prin perturbari în dezvoltarea abilităţilor sociale,
cogniţiei şi comunicării); ICD-9-CM subtip al psihozelor cu origine specifică în copilărie
• 1983: Tulburări de spectru autist
• 1992/1994/2000: ICD 10/DSM IV/DSM IV-TR Tulburari pervazive de dezvoltare:
• 1) Tulburarea autista
• 2) Sindromul Rett
• 3) Tulburarea dezintegrativa a copilariei
• 4) Sindromul Asperger
5) Tulburarea pervaziva de dezvoltare nespecificata altfel/PDD-NOS (care include autismul
atipic)

DSM V – Clasificare dupa nivelele de severitate

• Nivel de severitate 1 – usor:

– Necesită suport
- Comunicare sociala: in lipsa sprijinului, deficitele în comunicarea sociala cauzeaza dificultati
notabile.
- Are dificultati in initierea interacțiunilor sociale şi prezinta clar raspunsuri atipice sau
eșec la iniţiativa sociala a celorlalţi. Poate parea ca are un interes scazut pentru interacţiunile
sociale.
- Interese restrictive și stereotipii comportamentale: preocuparile, ritualurile fixe şi/sau
comportamentele repetitive cauzeaza o afectare semnificativa a funcţionarii în unul sau mai
multe contexte ale vietii.
Rezistenţa la încercările celorlalţi de a-i întrerupe comporta-mentele repetitive, ritualurile sau la
distragerea de la interesele

• Nivel de severitate 2 - mediu

• - Necesită suport substantial
- Comunicare sociala: deficite importante ale abilitatilor verbale si nonverbale de comunicare
socială; deficitele sociale sunt evidente, chiar dacă primeşte sprijin; iniţiere limitată a
interacţiunilor sociale şi răspuns redus sau anormal la iniţiativa socială a celorlalţi
- Interese restrictive si stereotipii comportamentale: preocupari, ritualuri fixe şi/sau
comportamente repetitive, care apar suficient de frecvent pentru a fi evidente observatorului
obişnuit si care interferă cu funcţionarea în diferite contexte.
- Suferinta sau frustrarea este evidenta la întreruperea com-portamentelor repetitive; dificil de
distras de la interesele fixe.

• Nivel de severitate 3 - sever

• - Necesită suport foarte substantial
- Comunicare socială: deficite severe ale abilităţilor verbale şi nonverbale de comunicare
socială, care cauzează afectare severă a funcţionării; iniţiere foarte limitată a interacţiunilor
sociale şi răspuns minim la iniţiativa socială a celorlalţi.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
- Interese restrictive și stereotipii comportamentale: preocupari, ritualuri fixe si/sau
comportamente repetitive, care interfereaza marcant cu functionarea in toate ariile.
- Suferinta importantă cand ritualurile sau rutinele sunt intrerupte; foarte dificil de distras de la
interesele fixe sau revenire rapida la ele.

Tulburari senzoriale in autism

• Raspunsuri anormale la stimularea senzoriala
• Stimulii senzoriali sunt lucrurile din mediu pe care noi ii atingem, vedem, auzim, mirosim,
simtim.
• In general creierul nostru filtreaza informatiile primite din mediu, si ne permite sa pastram ce
este esential, permitand atentiei sa se focuseze pe ceea ce este important si astfel sa ne
putem adapta la mediu.
• Parte din problemele senzoriale se refera la:
- Dificultatea de a accepta anumite alimente, texturi, haine, locuri, sunete, mirosuri
- Dorinta de a simti in exces anumite mirosuri, texturi, lumini
- Reactii neadecvate la frig ori la durere, variind de la indiferenta la suprasensibilitate, ori
osciland intre acestea doua,
- Unor copii cu autism le place sa fie aruncati in aer, masati, invartiti, le place sa simta
presiune, in timp ce altii nu suporta sa fie atinsi,
- Pot sa fie fascinati de lumini, culori, logo-uri,
- Pot sa reactioneze exagerat la anumite sunete si sa nu aiba vreo reactie la altele,

Primele explicatii si temeri ale parintilor:

• Avand in vederea lipsa informarii la primirea diagnosticului, parintii, nu inteleg prea bine nici
ce are copilul, nici ce nevoi.

De regula la prima intalnire, intalnim urmatoarele afirmatii:

Copilul nu vorbeste, dar are nevoie de terapie ABA nu de logoped;
Copilul nu vorbeste dar intelege tot;
Copilul are autism usor, cateva elemente;
Stie tot, stie exact ce vrea dar ne raspunde doar daca vrea;
Este foarte destept - stie toate siglele si marcile de… orice, stie cifrele pana la 100 si literele;
Nu are probleme de socializare, ii plac copiii iar pe noi ne iubeste foarte mult;
Am mai fost undeva si ni s-a recomandat sa il ducem la gradinita

Diagnosticul este un semnal de alarma!

• Cand familia nu cunoaste masura complexitatii şi severitatii diagnosticului primit, de foarte

multe ori, interventia timpurie este intarziata, reducand considerabil şansele de recuperare a
copilului.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

Copilul cu autism

Criterii de diagnosticare precoce

Asociatia Americana de Psihiatrie : Manualul Statistic si de Diagnostic pentru boli mentale , a patra
editie , Washinton DC , 1994

Caracteristici:
• nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu
intelege ceea ce i se cere;
• nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,
• desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta lor, nu
interactioneaza efectiv cu copiii;
• protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns;
• jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi
fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori nu
este atras de jucarii ci mai degraba de sticle goale, sfori, pungi etc.;
• nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe care le umple si
le goleste etc);
• prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a
pipai, iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite texturi, de a gusta anumite
alimente etc;
• poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile
sau obiecte mici etc..
• poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
• nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
• merge pe varfuri, ori are miscari bizare ale mainilor si ale corpului;
• ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).

Evaluarea copilului cu autism:

Evaluare in cel putin 2 sesiuni!

• Prima sedinta (copilul, parintii si terapeutul):
Interviul cu parintii
Observarea copilului
• A doua sedinta (copilul, parintii si terapeutul):
Evaluarea / Testarea copilului
• A treia sedinta (terapeutul): Raportul de evaluare
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
Observarea copilului:
- Comunicarea,
- Socializarea,
- Comportamentul,
- Reciprocitatea, atentia impartasita
- Raspunsul la cerintele simple (receptiv si expresiv)
- Jocul,
- Contactul vizual.

Discutia cu parintii:
• Istoric,
• Evolutie,
• Alte probleme de sanatate,
• Descrierea comportamentelor,
• Descrierea copilului in mediile semnificative (la masa, la culcare, toaleta, la gradinita, in parc
etc),
• Scale si chestionare de evaluare,
• Solutii, propuneri, recomandari,

ABA – Applied Behavior Analysis

1. Definitia analizei comportamentale aplicate (ABA)

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica a interventiilor
bazate pe principiile invatarii cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile
necesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza
mediul in care traieste o persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri
semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.
Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si comportament.
ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce modificari
dezirabile ale acestuia.
ABA NU ESTE O TERAPIE SPECIFICA NUMAI IN AUTISM!

Descrierea principiilor ANALIZEI COMPORTAMENTALE APLICATE

Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operante
care are 3 componente:
• ANTECEDENT – situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine,
ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc);
• COMPORTAMENT – actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;
• CONSECINTA – ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema (ex.
copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama i-a dat jucaria respectiva).
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
A B C

Pentru a intelege cat mai bine teoriile din spatele strategiilor terapiei comportamentale trebuie mai
intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei invatarii.
INVATARE – schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica.
Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii
sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa
dispara sau se diminueze comportamentele indezirabile
CONDITIONARE – procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli si raspuns.

Comportament – stimul – raspuns

COMPORTAMENT – orice actiune intreprinsa de o persoana.

Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifestam un comportament.
STIMUL – un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau extern care are o influenta asupra
unei persone. Un stimul poate fi soneria de la usa care il determina pe X sa alerge la usa sa vada
cine este. Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza un comportament sau
raspuns la acel stimul.
RASPUNS – un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau la fel de complex ca
“mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorul si vorbim la el”. Un raspuns complex este format
din raspunsuri simple, dar termenul de raspuns se refera la unitati functionale ale comportamentului
ca atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.

RECOMPENSA

RECOMPENSA – este consecinta care se ofera copilului dupa un comportament, si care creste
probabilitatea ca acel comportament sa creasca in viitor.
“Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei unui raspuns cand acel raspuns este urmat
imediat de o anumita consecinta” (Kazdin, 1994).
Include recompensa primara (de ex. mancare) care satisface nevoile psihologice de baza si
recompensa secundara (lauda) care devine valoroasa datorita asocierii initiale cu recompensa
primara.
Recompensa sau intaritorul poate fi o bucatica de ciocolata sau chiar un zambet. Recompensele sunt
extrem de individualizate. Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar
atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.

RECOMPENSA, pozitiva sau negativa, creste frecventa unui comportament.

Principiile acordarii recompenselor

O recompensa nu ramane vesnic recompensa.

Pentru a fi eficienti in oferirea de recompense este recomandat sa respectam anumite principii:
acela ca o recompensa trebuie oferita imediat,
doar in urma raspunsului corect,
contingent cu raspunsul, specific pentru comportamentul pentru care a fost aleasa,
Deprivare vs satietate - intr-o cantitate care sa nu duca la satietate.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

❑ IMEDIAT
❑ CONTINGENT
❑ ADECVAT
❑ EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA

Scopul recompenselor
• sa creasca motivatia copilului de a invata;
• sa mentina efortul copilului(rata mai mare de producere a raspunsurilor);
• sa diminueze comportamentele inadecvate care interfereaza cu invatarea;
• sa faca invatarea sa fie placuta;

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist

Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este inceputa destul de devreme
- inainte de varsta de 4 ani, este destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana
si este continuata pana la doi ani, pana la 47% dintre copii pot fi recuperati.
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale, anumite abilitati
academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare,
cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot
sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.

Comportamentele copilului cu autism

Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportamente

obsesive, comportamente stereotipe).

Comportamente DEFICITARE (limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire),

scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele
deficitare si de a modela altele noi.
Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor. Scopul tratamen-
tului este de a preda un numar mare de comportamente adaptive (congnitive, lingvistice, sociale, etc.)
prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii.
Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare
si limbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de comportamentele
neadecvate

Cum ajuta ABA copilul cu autism

- creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare;

- invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati de auto -
servire, comunicare, relationare sociala);
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
- mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;
- generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta sau de la un anumit mod
de raspuns la altul, mai complex ( scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata
in camera de lucru - la gradinita, scoala, mediu social);
- reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si relationarea;
- modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa pe termen
lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca in orice situatie.
- Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un sistem de invatare, un
program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod
sistematic si intensiv.
- Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa
poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin recompensare, intreg
sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.
- Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca cerinta
este prea mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul
urmator.

Discrete Trial

Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor cu autism.
Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf cu Dicky.
Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.
Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala, hobby, abilitati cognitive,
reducerea comportamentelor inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).
Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a noilor abilitati si de noi
discriminari.
Discrete trial are 3 componente:
1. Stimulul – antecedent devine un stimul discriminativ
Prompt
2. Raspuns
3. Consecinta

SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului

Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit copilului), apoi Consecinta.

Caracteristicile unui SD

- trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit nivelului copilului;

- este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, „uita-te la mine!”, „fii atent!”);
- se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
- poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari;
- initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

Caracterisitcile unui Raspuns

- raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5 sec. (in
colectarea datelor se noteaza cu +);
- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program
sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat
in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;
- non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar
dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu 0).
- promptat – copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

Consecinta

Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul unui raspuns
corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine
valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte
bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai
mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici
si prin varierea recompenselor.

Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur informationala
(atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns
gresit, sau un non-raspuns.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, kinderul).

SP – STIMUL PROMPT (P)

Este ajutorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD

SD + prompt------------------>R-------------------->SR
Trebuie sa apara imediat dupa SD.
Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea SD-ul.

Tipurile de prompturi includ:

❑ Prompt fizic
❑ Imitare
❑ Prompt de pozitie: poziţionarea itemului corect mai aproape de copil
❑ Modelarea verbală a răspunsului pentru copil
❑ Asigurarea unor indicaţii sau descrieri suplimentare despre răspunsul dorit (eX: “foloseşte o
propoziţie întreagă “ , sau “ cel de pe dreapta “)
❑ Accentuarea aspectului important al unui SD (ex: “ atinge nasul meu “).
❑ Prompt involuntar.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
Nu uita de copil!
• Intre toate obiectivele si activitatile de zi cu zi, ia-ti timp sa te joci si sa vorbesti cu copilul!
• Atentie la fluenta sittingului si naturaletea lui.
• Inter-trial interval

SD _____ R ______C inter-trial SD _____ R ______C

In intervalul dintre doua trial-uri, nu uita sa te conectezi cu copilul.

ABA este o terapie functionala, logica si trebuie sa fie adaptata nevoilor copiilor!

Criteriile de masterare

Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.

Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite.
Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat.
Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea „Cum diminuez acest P
astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?”

MT – Mass Trial;
RR – Random Rotation;
INTRETINERE

Discriminarea itemilor cand lucram cu stimuli materiali (obiecte)

MT item1
MT item 2
RR 1 si 2
MT item 3
RR 1,2 si 3

REGULI legate de introducerea itemilor in programe:

Nu se introduc consecutiv itemi care sa fie asemanatori din punctul de vedere al:

- Pronuntiei: ochi – urechi, cana – cartea, lingurita - furculita

- Formei: creion – cutit, cal – vaca, rosie – mar
- Locatiei: cap – par – ochi – nas – gura – urechi
- Functiei: cana – farfurie, furculita – cutit

Alte reguli ale unui sitting:

• Nu se schimba pozitia itemilor pe masa dupa greseala sau prompt,

• Nu se schimba SD-ul dupa greseala sau promt,
• Nu se incheie sittingul cu greseala, ci doar cu prompt sau +
• In MT, sittingul se incheie dupa 3 plusuri consecutive.

Personalizat
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

• In functie de nevoi, fiecare plan de interventie oferit unui copil cu autism, este recomandat sa
cuprinda programe dedicate:
Stimularii si imbunatatirii limbajului;
Dezvoltarii abilitatilor sociale;
Reducerii comportamentelor neadecvate – autostimulari, stereotipii etc.
Pe masura ce copilul avanseaza, orele de socializare trebuie sa creasca, nu sa scada!
• Atentia se concentreaza pe ce nu stie copilul sau ce nu demonstreaza spontan, nu pe ceea ce
stie!

Sa ne punem de accord cu obiectivele!

• Inainte de a stabili obiectivele este nevoie, desigur, de evaluare si apoi de o echilibrare a

obiectivelor.
• Imitare
• Potrivire
• Programe receptiv
• Programe expresiv
• Raspuns la nume / Atentie
• Joc simbolic / joc social / joc independent
• Imitare verbala / orala
• Logopedie vs stimularea limbajului
• Abilitati de conversatie – limbaj functional

2. ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIE

INAINTE DE SESIUNE

❑ Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de catre colegi,

❑ Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective,
❑ Alegerea si pregatirea recompenselor specifice pentru comportamentele ce vor fi modificate,
❑ Pregatirea stimulilor si materialelor necesare desfasurarii sesiunii de lucru.

DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU

❑ Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor.

❑ Parcurgerea unui numar de 8 – 10 programe intr-o sesiune, altele decat cele deja facute in
sesiunea anterioara.
❑ Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, in sitting si intre
sittinguri.
❑ Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati intre sittinguri.
❑ Organizarea materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare).
❑ Chemarea si eliberarea de la lucru la timpul potrivit.
❑ Notarea corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate.
❑ Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in corectia comportamentala.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
❑ Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecventa ridicata. Cererea comunicarii
cu copilul permanent sub diferite forme creative.
❑ Stimularea permanenta a imitatiei si jocului,
❑ Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autoservire cand este cazul,
❑ Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.

DUPA SESIUNEA DE LUCRU

❑ Notarea tuturor observatiilor necesare, conform cu ceea ce s-a stabilit in echipa,

❑ Informarea parintilor in mod obiectiv despre evolutia copilului.
❑ Ascultarea si implicarea la sedinte.
❑ Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele si succesele copilului.
❑ Participarea cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului.
❑ Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui in tratament.

Bibliografie:

* Applied Behavior Analysis, Second Edition, John O. Cooper, Timothy E. Heron, William L.
Heward, Pearson Prentice Hall, 2007

1. Autism. Cartea pentru parinti, Daniela Cucuruz (Martinescu), editura Licentia Publishing,
Bucuresti, 2004;

2. Creierul Social. Autism, Neurostiinte, Terapie, dr. Otilia Secara, editura Artpress, Timisoara,
2007;

3. Autismul Infantil, Structuri Psihopatologice si Terapie Complexa. Autor: lector dr. Cristina
Muresan, editura Presa Universitara Clujeana, 2004;

4. Aspecte generale ale patologiei autiste, Oana Muraru, editura Universitatii Suceava, 2005;

5. The Autism book, answers to your most pressing questions, S. Jhoanna Robledo, Dawn Ham-
Kucharski, Avery, New York, USA 2005;

6. Autism and Asperger syndrome edited by Uta Frith, Cambridge University Press, 2006;

7. Children with Autism, A Parent’s Guide, edited by Michael D. Powers, Woodbine House, 2000;

8. The Carolina Curriculum for Infants and toddlers whit Special Needs, Third edition, Nancy M.
Johnson-Martin, Susan M. Attermeier, Bonnie j. Hacker, Paul H Brookes Publishing, 2004

9. Cum sa devenim parinti mai buni, Ghid practic, Stanley Shapiro, Karen Skinulis, editura
Humanitas, 2005;

10. Terapia tulburarilor de limbaj, Interventii logopedice, Ecaterina Vrasmas si Cornelia Stanica,
Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997;

11. O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii, Mark Haddon, editura Trei, 2005;
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
12. Portretul lui M, Matei Calinescu, editura Polirom, Iasi, 2003;

13. Jocuri pentru copii de la o zi la sase ani, Anne Bacus, editura Teora, 2005;

14. Copilul de la 1 an la 3 ani, cei mai importanti doi ani din viata copilului, Anne Bacus, editura
Teora, 2006;

15. Copilul de la 3 ani la 6 ani, dezvoltarea fizica, psihica, afectiva, intelectuala si sociala, Anne
Bacus, editura Teora, 2006;

16. Educatia copiilor si tinerilor cu autism, Jordan Rita, UNESCO, 1997;

17. AUTISM. Teaching DOES Make a Difference, Brenda Scheuermann, Jo Webber, Wadsworth,
Canada, 2002;

18. Teaching developmentally disabled children: The Me Book by Ivar Lovaas, 1981;

19. Let me hear your voice: A Family’s Triumph over Autism by Catherine Maurice, 1999;

20. Behavioral intervention for young children with Autism: A Manual for Parents and
Professionals, by Catherine MAurice (editor), Gina Green (Editor), Stephen C. Luce (Editor), 1996;

21. A work in progress: Behavior Management Strategies & A Curriculum for Intensive
Behavioral Treatment of Autism by Ron Leaf, John McEachin, Jaisom D. Harsh, 1999.

22. Descifrarea comportamentului uman, Hans Eysenck, Michael Eysenck, editura Teora,
Bucuresti, 1998

23. Copilul neacultator, agitat si neatent, dr. Iuliana Dobrescu, editura Info Medica, Bucuresti, 2005

24. Copilul hiperactiv si incapatanat, Ghid de interventie pentru copiii cu tulburari

hiperchinetice si opozitionale, Manfred Dopfner, Stephanie Schurmann, Gerd Lehmkuhl, editura
ASCR, Cluj-Napoca, 2004

25. Making a Difference-Behavioral Intervention for Autism; edited by Catherine Maurice, Gina
Green, Richard M. Foxx, 2001;

Clarificarea termenilor. Dictionar

ABA (Applied Behavior Analysis) = un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivaar
Lovaas in anii 70, centrat pe ideea ca anumite comportamente ale copiilor apar sau nu apar in functie
 ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
de mediu. Bazată pe teoriile comportamentale, ABA demonstraza ca schimband anumite conditii in
mediu comportamentele copiilor se schimba în consecinţă.
Comportamente = reactii / raspunsuri ale organismului la anumiti stimuli.
SD: stimul discriminativ = cerinta care i se da copilului, comanda, contextul care declanseaza un
raspuns din partea copilului.
Sitting = consta intr-o serie de trial-uri din acelasi program. Dureaza in medie intre 1 si 5 minute.
Trial = unitatea de invatare in ABA care se compune din 4 parti: SD (comanda), p (prompt), R
(raspunsul copilului), si SR (consecinta oferita in urma raspunsului).
Program = un complex de abilitati pe care copilul trebuie sa le invete (Potrivire, Verbe, Pozitii spatiale,
Schema corporala, Imitare verbala, Intrebari sociale, Conversatie etc)
Itemi = componentele unui program (Programul “Schema corporala” are urmatorii itemi: gura, cap,
mana, ureche etc)
Prompt = ajutorul cel mai mic dar suficient care trebuie oferit copilului pentru ca acesta sa dea un
raspuns corect.
Mass Trial (MT) = prezentarea in sitting a unui singur item de 5, 6 ori, max de 10, 12, De exemplu
daca se invata obiectul “caiet”, in sittingul respectiv se va lucra doar itemul “caiet”.
Random rotation (RR) = prezentarea total aleatorie in sitting a itemilor invatati dintr-un program, fara
vreo regula/tipar anume.
Receptiv = intr-un program receptiv copilul demonstreaza ca intelege limbajul prin raspunsuri corecte
non-verbale.
Expresiv = un program expresiv cere copilului sa dea raspunsuri verbale.
Distractor = un item asemanator cu cei in curs de achizitie care nu se targheteaza in programul
respectiv. Distractorul trebuie sa fie necunoscut, sa nu atraga atentia copilului si se prezinta copilului
odata cu itemul tinta.
Item masterat = un item se considera a fi masterat atunci cand copilul raspunde la el in 3 sittinguri
corect in procent mai mare sau egal cu 80.

Tabele pentru colectarea datelor

NUME PROGRAM

DATA TERAPEUT SD / ITEM RASPUNS SUM REMARCI

 ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM

NUME PROGRAM

COMANDA
RASPUNS
PROMPT
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR

ITEMI DATA PREZENTARII DATA

MASTERARII

ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM