Sunteți pe pagina 1din 23

Familia - coterapeut

Anca Dumitrescu - psihoterapeut Consultant analiza comportamentala aplicata

Autismul afecteaza viata copilului. Autismul afecteaza viata familiei.

Ce am pierdut? in momentul aflarii diagnosticului 1. 2. 3. 4. 5. NEGARE FURIE NEGOCIERE DEPRESIE ACCEPTARE

Dupa ce parintii accepta diagnosticul

implicarea in terapie.

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI


Varsta copilului la intrarea in program;

Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile;


Gradul de implicare al familiei; Profesionalismul echipei si coordonatorului. Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele vom sti dupa aproximativ 6 luni care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii pentru a da un prognostic. Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul specialistului, depinde foarte mult de factorii de mai sus.

Aspecte importante pe care familia trebuie sa le cunoasca: Este foarte important ca familia sa inteleaga caracteristicile copilului cu autism capacitatile lui de intelegere si invatare.

Cum sa reactioneze la comportamentele neadecvate autostimulari, protest

CATE ORE DE TERAPIE ..? Numarul orelor de terapie depinde de cativa factori: Gradul de afectiune al copilului;

Nivelul autostimularilor;
Implicarea familiei in timpul liber.

Este foarte important sa: Nu intrerupeti terapia! Continuati stimularea si interventia pe comportamentele neadecvate si in afara programului de terapie! Mentineti structurarea timpului si in afara orelor de terapie!

RELATIA PARINTE - COPIL


Rutina zilnica ORARUL VIZUAL. Pentru fiecare copil trebuie sa existe reguli; acestea trebuie respectate de toti membrii familiei; Interactiune CLARA, SCURTA si LA OBIECT. Atitudine ferma insa nu agresiva. Folosisti un limbaj potrivit nivelului copilului. Nu-i cereti sa faca lucruri peste nivelul lui pentru ca asa fac copiii de varsta lui.

Corectatii si redirectionati autostimularile. Ajutati-I sa-si ocupe timpul functional. Ex. de jocuri:.

Corectati ecolalia!
Susinerea contactului vizual de fiecare data cand copilul incearca sa comunice ceva cereti-i sa se uite la dvs. Nici o intrebare/instructiune nu trebuie sa ramana fara raspuns. Nu cedati la problemele de comportament (plans, tipete, agresivitate). Timpul petrecut in fata televizorului trebuie sa fie limitat.

Asigurati-va ca este atent si nu are alta ocupatie atunci cand ii comunicati ceva.

Nu anticipati nevoile copilului.


RECOMPENSATI copilul pentru orice lucru pe care reuseste sa-l faca singur. Nu ratati nici o situatie din care copilul poate invata lucruri noi. Implicarea fratelui/ sorei este foarte importanta pentru dezvoltarea ambilor copii atat pentru copilul cu autist cat si pentru fratele/ sora care va invata cum sa se joace cu el/ea si cum sa fie responsabil.

Nu cedati la problemele de comportament (plans, tipete, agresivitate).

Este foarte important sa intelegeti procesul de extinctie a unui comportament.

Extinctia nu inseamna numai ignor inseamna indepartarea recompensei ce mentine comportamentul. Ignorarea unui comportament functioneaza numai si numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul.

Tipuri de extinctie (Iwata et al., 1994) Ignor controlat extinctia comportamentului mentinut de atentie Cereri extinctia comportamentului de evitare Extinctia senzoriala extinctia stimularii produsa direct de raspuns

AM UN FRATE CU AUTISMBENEFICII

1. Perceptie cresc alaturi de un frate/sora care vede lumea intr-un fel unic, personal simturi 2. Perspectiva privesc fata fratelui/sora meu(a) in fiecare zi. Presupune curaj, putere 3. Leadership ma maturizez devreme, mai devreme decat altii 4. Curaj am invatat sa am curaj, sa-mi apar fratele/sora si propriile pareri 5. Creativitate eu si fratele/sora meu(a) avem o modalitate unica de a comunica

IMPORTANT

Sa i se vorbeasca despre Sa vorbeasca despre Sa relationeze cu fratele/sora diagnosticat(a) Sa relationeze cu alti frati aflati in aceeasi situatie

GRUPURI DE SUPORT PENTRU PARINTI

Intrebarile care apar in momentul diagnosticarii Cine a greit?/ De ce mi se ntmpl mie? Ce te sperie mai mult - teama celorlali sau mila, respingerea sau indiferena? Diagnosticul poate fi greit, copilul meu nu este autist, va vorbi mai trziu...si totui, este bine s atept fr s fac nimic? Cum i-a afectat aflarea diagnosticului viaa de cuplu, relaia cu familia, cu prietenii, cu vecinii sau colegii de serviciu? De cte ori te-ai ntrebat dac ceea ce faci este suficient pentru copilul tu? Ai nvat s lupi sau s atepi miracole? Cnd ai aflat de diagnostic ai devenit printele unui copil autist; mai tii s fii printe pentru un copil care nu este autist? Dar soie/so, fiu/fiic, coleg/, prieten/? Ai acceptat faptul c ai un copil autist? Cum ai fcut acest lucru? Cum reacionezi la crizele copilului tu? Cum este s fii mndru de talentele speciale ale copilului tu? Care i sunt visele?

Beneficiile participrii la grupul de suport

nelegerea urmrilor n plan familial a diagnosticrii copilului cu autism Sugestii de restabilire a echilibrului familial Construirea unei imagini de ansamblu a caracteristicilor copilului cu autism Cunoasterea in detaliu a dificultilor cu care se confrunta copilul Dezvoltarea abilitatilor de comunicare eficienta n relatia cu copilul, familia, prietenii Optimizarea cooperrii cu terapeuii n vederea cresterii eficientei terapiei Dezvoltarea abilitilor de a lua deciziile adecvate Managementul eficient al timpului, emoiilor i resurselor financiare mprtirea experienei unor persoane care trec prin aceleai dificulti.

Intrebari??

S-ar putea să vă placă și