SINDROMUL ASPEGER/AUTISMUL INALT FUNCTIONAL TEHNICI DE TERAPIE COGNITIV COMPORTAMENTALA

Anca Dumitrescu - psihoterapeut Consultant analiza comportamentala aplicata, acreditat BCBA

Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger, care in 1944 a observat un grup de copiii care aveau caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.
Maturitatea sociala si intelegerea regulilor sociale erau intarziate in dezvoltare, iar anumite aspecte privind abilitatile sociale erau neobisnuite indiferent de varsta. Intampinau dificultati in comunicarea verbala si nonverbala, in special in capacitatea de a utiliza corect structurile gramaticale si de a purta o conversatie. Limbajul era pedant, iar unii copii aveau o prozodie neobisnuita care afecta tonul si ritmul vorbirii. Vocabularul si gramatica puteau fi relativ avansate, insa la sfarsitul conversatiei, ramaneai cu impresia ca este ceva neobisnuit/ ciudat legat de capacitatea lor de a purta o conversatie tipica pentru un copil de varsta respectiva. Descrierea facuta de Asperger continua cu observarea dificultatilor in comunicare, dificultati in controlul emotiilor si tendinta de a intelectualiza emotiile. Aceste probleme mai includeau: interes intens pentru un anumit domeniu, empatie saraca, neindemanare, probleme in ceea ce priveste adaptarea scolara.

SIMPTOME MAJORE
Ca si copiii cu autism cei cu sindromul Asperger au cele trei simptome majore din PDD, dar in modul lor unic: probleme de interactiune sociala, probleme de comunicare; comportamente stereotipe si repetitive; interese neobisnuite, raspuns neobisnuit la mediu

CARACTERISTICI
Cognitiv: memorie foarte buna in anumite arii de interes; dificultate in evaluarea situatiilor care pot fi periculoase pot avea momente de panica in situatii in care sunt in siguranta, iar in situatii periculase se pot purta ca si cum totul este in regula. Ex: pot ajunge pe strada printre masini fara sa constientizeze ca pot fi loviti de masini; pot avea abilitati extraordinare in anumite arii dar sa fie sub medie in altele; dificultati in a vedea imaginea de ansamblu; persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu.

Limbaj:

folosirea defectuoasa a pronumelui personal; vocabular bogat, multe cuvinte abstracte; iau literalmente ceea celi se spune, dificultati in aintelege limbajul formal, glumele, figurile de stil,metaforele etc; probleme legate de prozodie; accent neregulat si ciudat in conversatie; dificultati in ajustarea volumului si rapiditatii in vorbire; fac observatii directe uneori nepotrivite; ecolalie imediata sau intarziata.

Emotii: furie, agresivitate, tristete, fericire toate aceste emotii pot fi exteriorizate in cele mai nesteptate moduri; perfectionism; suprastimulare de catre sunete, multime, lumina, mirosuri etc.; trairile interioare sunt in discordanta cu manifestarile comportamentale; anxietate.

Social: dificultate in citirea expresiilor faciale si emotiile celorlalti; dificultate in intelegerea limbajului nonverbal; dificultate in intelegerea regulilor unei conversatii; dificultate in intelegerea interactiunii sociale; lipsa contactului vizual sau contact vizual fortat (cand stabilesc contactul vizual o fac pentru ca au invatat ca este o regula atunci cand vorbesc cu ceilalti ci nu pentru ca simt nevoia de a stabili contactul vizual); dificultate in intelegerea umorului; pot adopta comportamente nepotrivite in relationarea cu ceilalti.

Simturi:
prea sensibili sau dimpotriva insensibili la sunete, lumina, durere, gust, atingere, miros; pot avea rani de care nu sunt constienti; pot simti durere fizica din cauza sensibilitatii la sunete, lumina etc; selectivi in privinta mancarii; isi pot alege unele feluri de mancare si nu mai accepta nimic altceva; pot simti nevoia de autostimulare kinestezica, gustativa, olfactiva, auditiva (se cuipesc de piele, baga diferite lucruri in gura, miros anumite obiecte, provoaca anumite sunete in mod repetitiv); pot fi suprasensibili la schimbarile din mediu, persoane, locuri; autostimularea apare de obicei atunci cand sunt suprasolicitati.

FUNCTIONAREA NEUROLOGICA

dificultati de atentie; ritmul veghe somn este neregulat; dificultate in operarea cu conceptul de timp; disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de a transmite si procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla disfunctii in procesarea informatiei vizuale, auditive si senzoriale.

ABILITATI MOTORII
au dificultati in anumite zone din aria morie scrisul, legatul sireturilor, innotat, mersul pe bicicleta, cataratul; de multe ori dezvoltarea motorie este in urma celorlalte, cognitiv, limbaj etc.; mers ciudat; neindemanare; atunci cand vorbesc nu pot sta nemiscati

ALTE CARACTERISTICI
dificultate in a face tranzitia de la o activitate la alta; dificultate in a stabili si mentine relatiile de prietenie cu partenerii de aceeasi varsta; au mai mult succes in relatia cu adultii sau copii de varsta mai mare decat ei; prefera rutina in locul surprizelor; prefera locurile familiare dacat sa merga in locuri noi; atasament neobisnuit fata de obiecte; se autostimuleaza pentru a creste nivelul de concentrare sau atentia sau pentru a se relaxa; au nevoie de izolare pentru a se relaxa; se simt confortabil atunci cand se autostimuleaza prin balansare, sarituri, pocnitul degetelor.

Psihoterapia cognitiv comportamentala

Antecedent

Cognitie interpretarea evenimentului

Emotie/ comportament

Comportament consecinta interpretarii

Modelul ABC este o strategie folosita in TCC pentru a-l invata pe client care este relatia intre ganduri, emotii si comportament. A - Evenimentul activator al unei emotii sau unui comportament; B - Gandurile pesoanei referitoare la evenimentul activator; C - Consecinta, raspunsul la evenimentul activator; raspuns influentat de modul in care persoana gandeste despre A.

Programul de terapie include: teoria mintii; intelegerea regulilor sociale; constientizarea de sine; educatia afectiva - intelegerea emotiilor proprii si ale celorlalti; managementul comportamental; individualizarea simptomelor anxioase copiii sunt ajutati de catre terapeut sa identifice care sunt simptomele anxietatii; simptomele pot fi diferite de la o persoana la alta; implicarea parintilor pentru a folosi constructiv relatia dinte parinte si copil este important ca parintii sa inteleaga principiile terapiei.

Terapeutul trebuie sa inteleaga profilul lingvistic al unei persoane cu acestetipuri de tulburari, profil care include dificultate in aspectul pragmatic allimbajului, in special incapacitatea de a sti cand sa intervina intr-o conversatie sau de a astepta pana cand interlocutorul termina ce are de spus. O altaproblema este tendinta de a interpreta literalmente ceea ce li se spune si de a fi pedant.
Dezvoltarea si consolidarea relatiei terapeutice dintre client si psihoterapeuteste esentiala insa persoanele cu aceste tulburari pot instantaneu sa placa sau sa displaca pe cineva permanent, in special pe cei perceputi ca profesionisti. Va trebui sa se aleaga cu grija terapeutul potrivit pentru a fi acceptat de o persoana cu SA sau autism. Clientii cu SA au nevoie de mai mult timp in a procesa cognitiv explicatiile primite si de o abordare clara, structurata, sistematica cu sesiuni de terapie scurte, dar dese. Este eficient pentru persoanele cu SA sa aiba tiparite punctele esentiale ale fiecarei sesiuni de terapie pentru a le avea la indemana si a le reciti la inceputul sesiunilor viitoare.

TEORIA MINTII
Termenul psihologic de teria mintii se refera la capacitatea de a recunoaste si intelege gandurile, credintele /conceptiile, dorintele si intentiile celorlalti oameni cu scopul de a da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in continuare. Un termen sinonim pentru teoria mintii ar fi empatia. Psihoterapeutul trebuie sa se foloseasca de anumite tehnici pentru a dezvolta capacitatea de insight a clientului; a intelege sentimentele si intentiile celorlalti, precum si cele proprii; a-si dezvolta vocabularul personal pentru a-si putea descrie emotiile si gandurile. Un alt aspect care trebuie avut in vedere atunci cand lucram cu o persoana cu SA sau cu Autism este ca are tendinta de a interpreta literalmente ceea ce i se spune; nu intelege metaforele, glumele, aluziile. Deasemenea nu inteleg ca mesajul transmis poate fi interpretat diferit in functie de tonul vocii si prozodie.

EDUCATIA AFECTIVA
Daca luam in considerare datele relevate de teoria mintii si faptul ca este evident ca subiectii cu sindromul Asperger au probleme in ceea ce priveste empatia, atunci educatia afectiva este o componenta esentiala a terapiei cognitiv comportamentale. Scopul acestei parti a terapiei este de a informa clientul de ce avem emotii, cum ne folosim de ele si cum le folosim in mod gresit si de al invata sa-si exprime aceste emotii. Pasii de urmat pentru identificarea emotiilor: recunoasterea emotiilor pe imagini; prefa-te ca esti trist, fericit etc.; cand te simti trist, fericit etc. copilul este ajutat sa identifice lucrurile care il fac fericit dar si cele care il intristeaza; cum te simti acum; ce te face sa te simti asa; ii prezentam diferite imagini cu alte persoane din care reiese ca li s-a intamplat ceva placut sau neplacut; copilul trebuie sa identifice emotia persoanei respective urmarind expresiile faciale si sa gaseasca si motivul pentru care aceea persoana se simte asa;

MANAGEMENT COMPORTAMENTAL:
Reactii necontrolate; Fixatii; Manifestarea comportamentale neadecvate intense ca urmare a refuzului celorlalti.

INTELEGEREA REGULILOR SOCIALE