Evaluarea Personalității

Individuale
- de la normalitate
la patologie

Curs acreditat de C.P.R.

20 credite

Prof. Dr.

Ticu CONSTANTIN
 Continuum normalitate - patologie

Trăsături („normale”)
de personalitate

„banală”
„tulburări de personalitate”

Normalitate Patologie
„nevrotică” „nevrotică”
Personalitate
–
„accentuată”
Personalitate „accentuată” „tulburări
psihice
Personalitate „dizarmonică”
„dizarmonică” /mintale”
 Denumire corectă…

• maladie psihică?
• boală psihică?
• tulburare psihică?
• afecţiune psihică?
• tulburări affective?
• perturbare psihică?
• boală mintală?
• tulburare mentală?
• disfuncţie psihologică …?

se referă toate la acelaşi fenomen: o perturbare gravă la nivelul „funcţionării” emoţionale

sau mintale.

conform LEGII nr. 487 din 11 iulie 2002 (*republicată*) a sănătăţii mintale şi a protecţiei
persoanelor cu tulburări psihice, sintagma corectă/oficială este tulburare psihică ...
 Dizabilitate vs deteriorare mintală

Dizabilitate intelectuală  aptitudini cognitive înnăscute!

- deficiență intelectuală/ retard/întârziere mintală

 o funcţionare deficitară a proceselor cognitive însoțită de reducerea abilităților

adaptative în două sau mai multe din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, conviețuire în
familie, abilități sociale, activități comunitare, sănătate, școlarizare, petrecerea timpului liber, profesie.
Retardarea mintală se manifestă înainte de 18 ani.

F70 Întârziere Mintală Uşoară - QI 50-69

- la adult - vârsta mintală de 9-12 ani
F71 Întârziere Mintală Medie - QI 35-49
- la adult - vârsta mintală de 6-9 ani
F72 Întârziere Mintală Severă - QI 20- 34
- la adult - vârsta mintală de 3-6 ani
F73 Întârziere Mintală Profundă - QI sub 20
- vârsta mintală sub 3 ani

Deteriorare intelectuală/ mintală  aptitudini cognitive pierdute!

- deteriorare cognitivă/declin mintal/deteriorare mintală

• pierderea sau diminuarea funcțiilor de cunoaștere şi capacităților intelectuale

• evaluată cu probe specifice.... 
 Mini-Mental State Examination (MMSE)

MMSE este un examen clinic standardizat de evaluare a deteriorării cognitive (Folstein

et al. 1975), fiind considerat unul dintre cele mai populare și de încredere instrumente de
acest gen.

Scopul:
• Examen clinic standardizat de evaluare a deteriorării cognitive

Cui se adresează:
• adulți și seniori

Limitele de vârstă:
• 18 - peste 90 ani

Formă de administrare:
• Individuală

Timp administrare:
• EV – versiunea extinsă 20 minute,
• VS – versiunea standard 15 minute și
• BV – versiunea scurtă 5 minute; 5 minute scorare
(MMSE TestCentral)(PP)(versiuni sponsorizate)
 Mini-Mental State Examination (MMSE)

EXAMINAREA STARII MENTALE

Mini-Mental State Examination (MMSE)

Așezați pacientul într-o poziție comoda și stabiliți o bună comunicare. Puneți întrebările în
ordinea prezentată. Acordați câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Scorul maxim
este de 30 puncte.

Orientare temporală
 În ce an suntem?
 În ce anotimp suntem?
 În ce lună suntem?
 În ce dată suntem azi?
 În ce zi a săptămânii suntem?

Orientare spaţială
 Unde ne aflăm acum?
 La ce etaj ne aflăm?
 În ce oras ne aflăm?
 Care este numele județului în care este acest oraș?
 În ce ţară ne aflăm?
 Itemi MMSE

Memoria imediată
 Se numesc 3 obiecte fără legătură între ele, cu pauză de o secundă între ele. Cereți
pacientului să le repete pe toate trei. Notați cu 1 punct fiecare cuvânt repetat. Reluați
testul până când pacientul reușește să repete toate cuvintele (încercați de maxim 5 ori)
 lămâie, carte, balon

Atenție și calcul mental

 Pacientul trebuie să scadă în mod repetat din cifra 100, cifra 7 (5 scăderi succesive).
Notați cu 1 punct fiecare scădere corectă.
 100-7, 93-7, 86-7, 79-7, 72-7

Memorie pe termen scurt

 Vă amintiți cele trei cuvinte repetate mai devreme?
 Notați câte 1 punct pentru fiecare cuvânt repetat: lămâie, carte, balon

Limbaj
 Notați cu un punct fiecare răspuns corect:
 Arătați pacientului un creion. Ce reprezintă acest obiect?
 Arătați pacientului un ceas. Ce reprezintă acest obiect?

Repetare
 Cereţi pacientului să repete o propoziție: Nu există dacă, nu există dar.
 Itemi MMSE

Ințelegerea unei comenzi

Cereți pacientului executarea unei comenzi triple. Notați cu un punct executarea corectă a
fiecărei comenzi în parte.
 luaţi această foaie de hârtie în mâna dreaptă
 îndoiţi-o în două şi
 daţi-mi-o înapoi cu mâna dreaptă

Citire
Arătați pacientului o foaie de hârtie pe care scrieți cu litere mari “Închideți ochii”. Cereți să
citească în gând și să facă ce scrie pe foaie.
 Citiţi în gând şi executaţi ceea ce este scris pe această foaie!

Scriere
Cereți pacientului să scrie o propoziție. Nu i-o dictați, pacientul trebuie să o scrie spontan.
Notați cu un punct propoziția care conține un predicat și un subiect, corectă din punct de
vedere semantic, indiferent de gramatică sau ortografie.
 Scrieţi o propoziţie, ce vreţi, dar să fie o propoziţie întreagă.
Copiere
 Arătați pacientului o foaie de hârtie pe care sunt desenate două pentagoane care se
intersectează, fiecare având laturile de 2,5 cm și întrebați-l “Puteți reproduce acest
desen?” Notați cu 1 punct dacă toate cele 10 unghiuri sunt reprezentate și cele două
figuri se intersectează corect.
 Copiaţi acest desen pe foaie (2 dreptunghiuri care se intersectează)
 Interpretare MMSE

(link versiune scurta free)(MMSE TestCentral)(PP)

SIDAM (WEB)- Structured Interview for the diagnosis of Dementia of the Alzheimer
type, Multi-infarct dementia
Deficit/deteriorare mintală (aptitudini)

Tulburarea de personalitate

Tulburare psihică (trăsături)....

 Anxietatea

o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte, teamă şi îngrijorare

excesivă, care nu sunt motivate de pericole reale.

Tulburarea de anxietate generalizată - este caracterizată de îngrijorări excesive sau

nerealiste care persistă mai mult de şase luni. La adulţi aceaste îngrijorări pot avea ca punct de
plecare sănătatea, banii sau cariera. Pe lângă îngrijorările recurente, mai apar simptome fiziologice persistente,
precum dureri musculare, insomnii, ameţeli şi iritabilitate.
Tulburarea obsesiv-compulsivă - se manifestă prin gânduri, imagini, impulsuri intruzive
(obsesii) şi comportamente care se repetă sau sunt asemănătoare cu un ritual (
compulsii). Aceste comportamente apar de obicei pentru a reduce disconfortul produs de obsesii. Cele mai
răspândite obsesii sunt fi frica de a fi contaminat și teama de face un comportament neadecvat.
Tulburarea de panică - caracterizată de atacuri de panică recurente și o evitare crescută
a situațiilor care pot declanșa aceste atacuri. În timpul unui atac de panică persoanele au impresia
că au un atac de cord, înnebunesc sau se sufocă, fără a putea identifica un motiv anume. Simptomele atacului
de panica : palpitaţii, durere în piept, transpiraţii, tremor, senzaţii de sufocare, teamă de moarte, teama că o să
piardă controlul, senzaţii de irealitate.
Tulburarea de stres posttraumatic - apare în urma unui eveniment şocant, traumatizant
din viaţa individului, cum ar fi un atac fizic, asistarea la moartea cuiva, moartea neaşteptată a persoanei
iubite, sau un dezastru natural. Simptomele specifice acestui tip de tulburare anxioasă sunt: “retrăirea”
evenimentului traumatizant (coşmaruri, flashback-uri); comportamente de evitare (cum ar fi evitarea locurilor
legate de traumă etc.), detaşare de ceilalţi, iritabilitate, insomnii, dificultate de concentrare .
Fobia socială - este caracterizată printr-o teamă puternică de a fi judecat de către ceilalţi,
sau frica de a fi pus într-o situaţie jenantă. În formele mai intense această anxietate generează un
comportament de evitare. Simptomele fizice asociate: palpitaţii, transpiraţii, tremorul vocii, înroşirea feţei etc.
Fobii specifice. Persoanele care suferă de acest tip de anxietate manifestă o reacţie de
frică intensă faţă de un anumit obiect, animal sau situaţie (cum ar fi paianjeni, câini,
înălţimi etc.). Aceasta poate duce la evitarea exagerată a unor situaţii obişnuite din viaţa de zi cu zi.
Tulburări de anxietate DSM5
 Tulburarea de anxietate generalizată

Persoanele cu anxietate generalizată sunt

 extrem de îngrijorate vizavi de mai multe aspecte ale vieţii, adesea resimțind anxietate
crescută și griji excesive faţă de pericole nerealiste, Aceste persoane întâmpină dificultăți mari
în îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă şi acasă sau le este greu să se bucure de viață și
de relațiile cu ceilalți, deoarece:
 nu îşi pot controla grijile constante - o dată ce au început să se îngrijoreze de un lucru, au
mari dificultăți de a-și refocaliza atenția asupra altor sarcini.
 sunt permanent agitate şi nerăbdătoare, deoarece sunt copleșite de griji. Având în vedere
că se îngrijorează în legătură cu evenimente din viitor, acestea implică mereu un nivel de
incertitudine. Persoanele cu anxietate generalizată nu pot însă tolera lipsa de certitudine în
ceea ce privește evenimentele negative pe care şi le imaginează.
 se află mereu într-o stare de anticipare/ aprehensiune și se consumă încercând să
găsească răspuns la şiruri lungi de întrebări de tipul: “Dar dacă se întâmplă …asta?” “Și dacă
se întâmplă și … asta?”
 sunt obosite tot timpul, au o stare de slăbiciune din cauza consumului de energie ridicat pe
care le reclamă ingrijorările constante;
 nu se pot relaxa, au dificultăţi la adormire sau la trezire, fiindcă percepând constant că o
situatie periculoasă este iminentă, sunt mereu în suspans, stare care nu le permite să se
relaxeze;
 întâmpină probleme de concentrare, din cauza oboselii, dificultăţilor de somn şi îngrijorărilor
permanente;
 au simptome somatice: nod în gât, tensiune musculară, migrene, simptome gastrointestinale
etc.;
 sunt iritabile, fiind într-o stare de tensiune prelungită;
 consideră că totul va merge rău, ceea ce îi determină să fie hipervigilente, adesea
nemaiputând să se bucure de viaţă, fiind mereu atenţe la potenţialele pericole.
 Evaluarea tulburarilor anxioase

ALGORITMUL EVALUARII ANXIETATII:

1. Cautarea si înțelegerea semnelor si simptomelor anxietatii in general

(interviul clinic general, CIDI, SCAN, SCID, Interviul pentru anxietate Nardi-
Barlow)

2. Determinarea felului in care semnele si simptomele prezente se completează

unele pe altele și duc la formularea unei ipoteze diagnostice

3. Evaluare formala a formei clinice din grupa tulburarilor anxioase (alegerea

unui instrument potrivit de evaluare) si calibrarea si monitorizarea
simptomelor:

https://www.paxonline.ro/?q=ghid_utilizare_pacient
 Platforme de interventie on-line

PAXonline 
• https://www.paxonline.ro/ https://paxonline.net/

Gândește sănătos
• http://www.gandestesanatos.ro/

PsiTAD - PsihoTerapia Anxietății și Depresiei

• http://e-cbt.ro/program/psitad

Aproape Perfect (AP)

• http://e-cbt.ro/program/aproapeperfect

Dezvoltare Emoțională On-line

• http://e-cbt.ro/program/deo/

DEPRETER - TERAPIA ȘTIINȚIFICĂ A DEPRESIEI

• https://www.depreter.ro
 Depresia

I had a black dog (2)

Simptome depresie
 Tulburările depresive

• riscul de a dezvolta o tulburare depresivă de-a lungul vieţii este de 15%. (Lam
Raymond W., Mok Hiram, 2008), 5-12% la bărbaţi, 12-20% la femei. (Kanner, 2005)
• tulburarea depresivă - a patra cauză de dizabilitate în lume
• se preconiza că, în anul 2020 depresia va ajunge pe locul doi în lume, cauză/
cheltuieli medicale după bolile cardiovasculare. (Sadock, 2007) (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii).

https://www.ted.com/playlists/287/4_ted_talks_on_overcoming_depr
 Trăsături, tendințe și tulburări depresive

Personalitate normală
… persoane greu de demoralizat, descurajat sau întristat. În general pozitive, bine
dispuse, declară că sunt mulțumite de viața pe care o trăiesc. Își amintesc mai degrabă
evenimentele pozitive din trecut și privesc cu încredere ziua de mâine.

Trăsătura de personalizate depresie (Big Five©plus)

• tendința de a se simți triste, demoralizate și descurajate. Lipsite de entuziasm,
retrase, au o părere predominant negativă despre ele și deseori o dispoziție depresivă.
Trecutul interpretat prin prisma evenimentelor negative, starea vremii și grija zilei de
mâine le întristează /le indispune.

Personalitate (accentuată) distimică (DA12profile)

 indispus(ă), posac(ă) și apatic(ă), preferă liniştea şi solitudinea, adaptându-se greu
mediilor zgomotoase sau dinamice. Depresiv(ă), ursuz(ă) şi inflexibil(ă) în interpetările
persimiste, are o atitudine severă, iritată sau lipsită de simţul umorului, descurajându-i
sau negativându-i şi pe cei din jur.

Tulburarea (de personalitate) depresivă

 dispoziţie deprimată frecventă, pentru cea mai mare parte a zilelor,
 diminuarea interesului sau a plăcerii în activităţi care în mod normal erau plăcute.
 astenie, fatigabilitate, diminuarea capacităţii de concentrare
 tulburări de somn, modificări ale apetitului, tulburări psihosomatice
 sentimente de vinovăţie, culpabilitate ….
 Episodul Depresiv Major
DSM V
A. Cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome au fost prezente în cursul
aceleiași perioade de 2 săptămani, și reprezintă o modificare de la nivelul
anterior de funcționare; cel puțin unul dintre simptome este, fie (1) dispoziție
depresivă, fie (2) pierderea interesului sau plăcerii :
(1) dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie prin relatarea personală (de ex.,
se simte trist sau inutil), ori observație făcută de alții (de ex., pare înlăcrimat). Nota: la copii și adolescenți,
dispoziția poate fi iritabilă;
(2) diminuarea marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, cea mai mare parte a
zilei, aproape în fiecare zi (după cum este indicat, fie prin relatarea personală, fie prin observații făcute de alții;
(3) pierderea semnificativă în greutate, deși nu ține dietă, ori luare în greutate (de ex., o modificare de mai mult
de 5% din greutatea corpului într-o lună) ori scăderea sau creșterea apetitului aproape în fiecare zi. Nota: La copii,
se ia in considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale aşteptate;
(4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
(5) agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu numai senzațiile
subiective de neliniște sau lentoare);
(6) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
(7) sentimente de culpabilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi
(nu numai autoreproș sau culpabilizare în legatură cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatarea
personală, fie observată de alții);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideație suicidară recurentă fără un plan anume, ori o
tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt

C. Simptomele cauzează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte
domenii importante de funcționare.
D. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de ex., un drog, un medicament) ori ale
unei condiții generale medicale (de ex., hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adică, dupa pierderea unei ființe iubite, simptomele persistă mai
mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare funcțonală semnificativă, preocupare morbidă de inutilitate,
ideație suicidară, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.
Depresia in ICD-10 și DSM-V.
 Cauze ale depresiei

 Detalii: PROTOCOL DE FARMACOTERAPIE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ

 COMORBIDITĂŢI SOMATICE ŞI PSIHIATRICE

COMORBIDITĂŢI SOMATICE ŞI PSIHIATRICE

Depresia şi AVC
 între 18 și 28% dintre pacienți, la patru luni după accident vascular cerebral (The
Perth Community Stroke Study - PCSSI)

Depresia şi bolile cardiovasculare

 între 17% şi 27% la pacienţii spitalizaţi cu afecţiuni ale coronarelor
 (Meltzer, 1995)

Depresia în schizofrenie
 7% (Johnston, 1986), apoi la 13% (Caldwell, 1990) şi actualmente la 18% (Sinclair,
Baldwin, 2004),

Depresia în Boala Alzheimer

 30-50% (Olin, 2002), iar pentru perioadele incipiente şi stadiul mediu de evoluţie între
15-24% (Powlishta, 2004).
 Tratamentul depresiei

Intervențiile psihologice eficiente (metaanaliză) pentru depresie sunt:

• terapia cognitiv-comportamentală;
• activarea comportamentală;
• terapia interpersonală;
• terapia bazată pe rezolvarea de probleme;
• terapia suportivă și nondirectivă;
• terapia psihodinamică de scurtă durată.

intervențiile psihologice (12 – 18 ședințe) + medicația anti-depresivă

Recomandări/ Ghiduri clinice pentru psihoterapiile eficiente:

a. Asociația Psihologilor Americani (APA)

https://www.div12.org/diagnosis/depression/

b. National Institute for Health and Care Excellence (NICE)

https://www.nice.org.uk/guidance/conditions-and-diseases/mental-health-and-behavioural-conditions

c. Review-urile COCHRANE
http://www.cochranelibrary.com/topic/Mental%20health/
o Detectarea depresiei din discurs

o Antidepresivele si efectul lor

Vocile ….. (web)

 DSM Editions

1200
DSM-5
1000 DSM-IV-R
DSM-IV

800
DSM-III-R
600
DSM-III

400

200
DSM-I DSM-II

0
1952 1968 1980 1987 1994 2000 2013
 DSM
Tulburări mintale (Mental Disorders)

DSM-IV organizarea pe axe

 Axis I include mental disorders: depression, anxiety disorders, bipolar disorder, 

ADHD, autism spectrum disorders, anorexia nervosa, bulimia nervosa, and 
schizophrenia.

 Axis II include personality disorders: paranoid personality disorder, schizoid

personality disorder, schizotypal personality disorder, borderline personality disorder, 
antisocial personality disorder, narcissistic personality disorder, histrionic personality
disorder, avoidant personality disorder, dependent personality disorder, 
obsessive-compulsive personality disorder; and intellectual disabilities.

 Axis III include brain injuries and other medical/physical disorders which may
aggravate existing diseases or present symptoms similar to other disorders.

 Axis IV codes the major psychosocial stressors the individual has faced recently; e.g.,
recent divorce, death of spouse, job loss, etc.

 Axis V codes the "level of function" the individual has attained at the time of
assessmenton a 0-100 scale, with 100 being nearly "perfect" functioning (none of us
would score that high!).
 DSM V core & changes

 http
://www.ted.com/talks/jon_ronson_strange_answers_to_th
e_psychopath_test#t-151636

 http://www.ted.com/talks/thomas_insel_toward_a_new_u
nderstanding_of_mental_illness#t-403606

 http://www.ted.com/talks/wendy_chung_autism_what_we
_know_and_what_we_don_t_know_yet
 DSM-5
1.2 Section II: diagnostic criteria and codes
https://en.wikipedia.org/wiki/DSM-5#Schizophrenia_spectrum_and_other_psychotic_disorders

1.2. Section II: diagnostic criteria and codes

 1.2.1 Neurodevelopmental disorders
 1.2.2 Schizophrenia spectrum and other psychotic disorders
 1.2.3 Bipolar and related disorders
 1.2.4 Depressive disorders
 1.2.5 Anxiety disorders
 1.2.6 Obsessive-compulsive and related disorders (obsessive-compulsive disorder)
 1.2.7 Trauma- and stressor-related disorders
 1.2.8 Dissociative disorders
 1.2.9 Somatic symptom and related disorders
 1.2.10 Feeding and eating disorders
 1.2.11 Sleep–wake disorders
 1.2.12 Sexual dysfunctions
 1.2.13 Gender dysphoria
 1.2.14 Disruptive, impulse-control, and conduct disorders
 1.2.15 Substance-related and addictive disorders
 1.2.16 Neurocognitive disorders
 1.2.17 Paraphilic disorders
 1.2.18 Personality disorders
 Episodul Depresiv Major
DSM V
A. Cinci (sau mai multe) dintre următoarele simptome au fost prezente în cursul aceleiași perioade
de 2 săptămani, și reprezintă o modificare de la nivelul anterior de funcționare; cel puțin unul
dintre simptome este, fie (1) dispoziție depresivă, fie (2) pierderea interesului sau plăcerii:
Nota: Nu se includ simptomele care este clar că se datorează unei condiții medicale generale ori idei delirante sau halucinații incongruente cu dispoziția.
(1) dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată fie prin relatarea personală (de ex.,
se simte trist sau inutil), ori observație făcută de alții (de ex., pare înlăcrimat). Nota: la copii și adolescenți,
dispoziția poate fi iritabilă;
(2) diminuarea marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, cea mai mare parte a
zilei, aproape în fiecare zi (după cum este indicat, fie prin relatarea personală, fie prin observații făcute de alții;
(3) pierderea semnificativă în greutate, deși nu ține dietă, ori luare în greutate (de ex., o modificare de mai mult de
5% din greutatea corpului într-o lună) ori scăderea sau creșterea apetitului aproape în fiecare zi. Nota: La copii, se
ia in considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;
(4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
(5) agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi (observabilă de către alții, nu numai senzațiile
subiective de neliniște sau lentoare);
(6) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
(7) sentimente de culpabilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi
(nu numai autoreproș sau culpabilizare în legatură cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi (fie prin relatarea
personală, fie observată de alții);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideație suicidară recurentă fără un plan anume, ori o
tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt

C. Simptomele cauzează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte
domenii importante de funcționare.
D. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de ex., un drog, un medicament) ori ale
unei condiții generale medicale (de ex., hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adică, dupa pierderea unei ființe iubite, simptomele persistă mai
mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare funcțonală semnificativă, preocupare morbidă de inutilitate,
ideație suicidară, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.
 Schizofrenia

A. Două sau mai multe dintre urmatoarele simptome , fiecare reprezentand o portiune
semnificativa de timp in cursul unei perioade de o luna (sau mai putin daca sunt tratate cu
success):
1.idei delirante – (judecata eronata care stapaneste , domina constiinta bolnavului si
modifica in sens patologic comportamentul lui; de obicei impenetrabila la
contraargumente si inabordabila confruntarii in ciuda contradictiilor cu
realitatea)
2.Halucinatii – auditive, tactile, corporale …
  
3.limbaj dezorganizat (de ex. Deraieri frecvente sau incoerenta);
4.comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(rigiditate catatonica, stupor catatonic … excitatie catatonica)
5.simptome negative (aplatizare afectiva, alogie sau avolitie), saracirea maracata a
vorbirii sau saracirea continutului gandirii, inconsecventa logică, golirea emotionala,
incapacitatea de a mai simti placerea

B. Disfunctie sociala/profesionala : serviciul, relatiile interpersonale, ori autoingrijirea

sunt afectate considerabil sub nivelul atins anterior debutului pe o portiune semnificativa de timp, sau , cand debutul
are loc in copilarie ori adolescenta, incapacitatea de a atinge nivelul asteptat de realizari interpersonale, scolare sau
profesionale)
C. Durata: cel putin 6 luni care trebuie sa includa cel putin o luna (sau mai putin daca sunt tratate cu succes)
simptome ce satisfac criteriul A si poate cuprinde si simptome reziduale si prodromale.
D. Excluderea tulburarii schizoafective si a tulburarii afective…
DSM V vs. ICD 10
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

International
Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revision
 (ICD-10) is a coding of diseases and signs, symptoms, abnormal findings, complaints,
social circumstances and external causes of injury or diseases, as classified by the 
World Health Organization (WHO)

F 00–F 99 – Mental and behavioural disorders

 1.1 (F00–F09) Organic, including symptomatic, mental disorders
 1.2 (F10–F19) Mental and behavioural disorders due to psychoactive substance use
 1.3 (F20–F29) Schizophrenia, schizotypal and delusional disorders
 1.4 (F30–F39) Mood (affective) disorders
 1.5 (F40–F48) Neurotic, stress-related and somatoform disorders
 1.6 (F50–F59) Behavioural syndromes associated with physiological disturbances and physical
actors
 1.7 (F60–F69) Disorders of adult personality and behaviour
 1.8 (F70–F79) Mental retardation
 1.9 (F80–F89) Disorders of psychological development
 1.10 (F90–F98) Behavioural and emotional disorders with onset usually occurring in childhood
and adolescence
 1.11 (F99) Unspecified mental disorder
 International Statistical Classification of Diseases
ICD-10

(F60–F69) Disorders of adult personality and behaviour

 (F60) Specific personality disorders

 (F60.0) Paranoid personality disorder
 (F60.1) Schizoid personality disorder
 (F60.2) Dissocial personality disorder
• Antisocial personality disorder
 (F60.3) Emotionally unstable personality disorder
• Borderline personality disorder
 (F60.4) Histrionic personality disorder
 (F60.5) Anankastic personality disorder
• Obsessive-compulsive personality disorder
 (F60.6) Anxious (avoidant) personality disorder
 (F60.7) Dependent personality disorder
 (F60.8) Other specific personality disorders
• Eccentric personality disorder
• Haltlose personality disorder
• Immature personality disorder
• Narcissistic personality disorder
• Passive-aggressive personality disorder
• Psychoneurotic personality disorder
 (F60.9) Personality disorder not otherwise specified|Personality disorder unspecified
(continuare …)
 ICD-11
International Classification of Diseases 11th Revision

Modificari clasificare și conținut Tulburări psihice …?

Tulburările de personalitate de tip paranoidă, histrionica, evitanta etc. vor fi

eliminate din ICD-11 …
o https://icd.who.int/
o https://icd.who.int/browse11/l-m/en#/
http%3a%2f%2fid.who.int%2ficd%2fentity%2f37291724

…..diagnostic dimensional de personalitate pe continuumul a 5 mari trăsături de

personalitate:
1. Afectivitate negativă (vs. Stabilitate emoțională)
2. Detașare (vs. Extraversiune)
3. Antagonism (vs. Agreabilitate)
4. Dezinhibiție (vs. Conștiinciozitate)
5. Psihoticism (vs. Deschidere)
 Evaluare tulburări mintale?

SCID (Structured Clinical Interview for DSM Disorders)

https://www.callisto.ro/

MMPI - Minnesota Multiphasic Personality Inventory ®-2

“Cel mai cunoscut și utilizat instrument de diagnoză și evaluare a personalității și psihopatologiei adulților
în mediul clinic sau în cercetare”
 567 de itemi
 patternurile majore legate de tulburările psihologice și de personalitate
 120 de scale si subscale, incluzând aici și scale destinate surprinderii obiective a validității profilului
(detalii MMPI)

Millon Clinical Multiaxial Inventory

“Cel mai utilizat inventar psihopatologic, realizat în conformitate cu criteriile DSM-IV.“
 175 de itemi
 scalele analoage celor din DSM (distinctia între Axa I si Axa II)
 24 scale si subscale …

STAI - State-Trait Anxiety Inventory ...

MASC - Multidimensional Anxiety Scale for Children ...

Inventarul de Depresie Beck

Sistem de Evaluare Clinică

PCL-R - Hare Psychopathy Checklist-R (detalii)

 Metodologie de evaluare

Interviuri diagnostice structurate

 Structured Clinical Interview for DSM - SCID)
 Schedule for Affective Disorders and Schizophrenia – SADS
 Diagnostic Interview Schedule – DIS
 Composite International Diagnostic Interview -CIDI)

Scale de evaluare globală

 Comprehensive Psychopathological Rating Scale – CPRS
 Brief Psychiatric Rating Scale – BPRS
 Chestionarul Woodworth Mathews
 Symptom Check List - 90; SCL-90
 Mini International Neuropsychiatric Interview 2

http://www.neuropsiholog.ro/cum-se-desfasoara-o-evaluare-neuropsihologica-si
-de-ce-dureaza-mai-multe-sedinte
/
 Sisteme de diagnostic şi clasificare

Alte sisteme de diagnostic şi clasificare?

 Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM)
 ICD-10 Chapter V: Mental and behavioural disorders
 Chinese Classification of Mental Disorders (CCMD-3)
 Feighner Criteria (Washington University in St. Louis, Missouri 1950 – 1970)
 Research Diagnostic Criteria (RDC), 1970 criterii pe care s-a bazat DSM-III
 Nosology / Kleist-Leonhard classification system ( Karl Kleist & Karl Leonhard), sistem
alternativ

 Research Domain Criteria (RDoC), o nouă orientare promovată de

National Institute of Mental Health SUA
The Research Domain Criteria (RDoC) project is an initiative being developed by US 
National Institute of Mental Health. In contrast to the 
Research
Diagnostic and Statistical Domain
Manual of Mental Criteriaby(RDoC)
Disorders maintained the 
American Psychiatric Association, RDoC aims to be a biologically-valid framework for
understanding mental disorders: "RDoC is an attempt to create a new kind of taxonomy for mental
disorders by bringing the power of modern research approaches in genetics, neuroscience, and
behavioral science to the problem of mental illness." [3]
On April 29, 2013, a few weeks before the publication of the DSM-5, NIMH director Thomas Insel
 published a blog post critical of the DSM methodology and highlighting the improvement offered
by the RDoC project.[5]
To clarify the underlying causes of mental disorders, it will be necessary to define, measure, and
link basic biological and behavioral components of normal and abnormal functioning. This effort will
require integration of genetic, neuroscience, imaging, behavioral, and clinical studies. 
Wrote Insel:
While DSM has been described as a 'Bible' for the field, it is, at best, a dictionary, creating a set of
labels and defining each. The strength of each of the editions of DSM has been “reliability” – each
edition has ensured that clinicians use the same terms in the same ways. The weakness is its lack
of validity. Unlike our definitions of ischemic heart disease, lymphoma, or AIDS, the DSM
diagnoses are based on a consensus about clusters of clinical symptoms, not any objective
laboratory measure.[5]
In that post, Insel wrote: "Patients with mental disorders deserve better." [5] He would later elaborate
on this point, saying “I look at the data and I’m concerned. … I don’t see a reduction in the rate of
suicide or prevalence of mental illness or any measure of morbidity. I see it in other areas of
medicine and I don’t see it for mental illness. That was the basis for my comment that people with
mental illness deserve better.”[6]
In their effort to resolve their issues with the new DSM, the NIMH launched the Research Domain
Criteria Project (RDoC), based on four assumptions:
A diagnostic approach based on the biology as well as the symptoms must not be constrained
by the current DSM categories,
Mental disorders are biological disorders involving brain circuits that implicate specific domains
of cognition, emotion, or behavior,
Each level of analysis needs to be understood across a dimension of function,
 Research Domain Criteria (RDoC)

• a biologically-valid framework, a modern research approaches in

genetics, neuroscience, and behavioral science
• a new ways of classifying mental disorders based on dimensions of
observable behavior and neurobiological measures

The major RDoC research domains/constructs:

 Negative Valence Systems (Fear, Anxiety, Loss, Frustrative Nonreward)
 Positive Valence Systems (Reward learning, Reward valuation, Habits)
 Cognitive Systems (Attention, Perception, Declarative Memory, Working
Memory, Cognitive control)
 Systems for Social Processes (Attachment formation, Social
Communication, Perception of self, Perception of others)
 Arousal/Modulatory Systems (Arousal, Circadian rhythm, Sleep and
wakefulness)

Each of the domains/construct can be studied using different classes of

variables (or units of analysis). Seven classes are specified:
genes, molecules, cells, neural circuits, physiology, behaviors, and self-reports.
 Schizofrenicii geniali care au schimbat lumea

1. Philip K. Dick. O formă ușoară de schizofrenie a avut scriitorul Philip K. Dick, ce scria în
genurile literare științo-fantastic și cyberpunk. În baza unuia dintre romanele sale „Visează
androizii oi electrice?” a fost produs filmul „Vânătorul de recompense”, iar „Amintiri garantate” a
stat la baza filmului „Total Recall”. Unii oameni cred că însăși boala l-a ajutat pe autor să creeze,
într-o mare măsură, subiecte paranoice.
2. Vincent van Gogh. Se consideră că cele mai multe dintre tablourile pictorului olandez,
reprezentant al curentului post-impresionist, au fost create atunci când crizele sale de
schizofrenie au devenit mai dese. „Nebunul” crea mai multe picturi în decursul unei zile și putea
să nu doarmă zile și nopți întregi.
3. Friedrich Nietzsche. Cercetătorii au ajuns la un numitor comun, că vestitul filosof apatrid a
avut parte de un diagnostic înfricoșător – „schizofrenie mozaicală”. Simptomul determinant este
megalomania sa. Mult probabil este faptul că, anume schizofrenia a servit drept impuls pentru
ideea de supraom.
4. Nikolai Gogol. Cercetătorii vieții și operei lui Gogol consideră, că el a suferit de schizofrenie,
însoțită de atacuri de psihoză și claustrofobie. Nikolai Vasilievici deseori avea halucinații sonore
și vizuale. Anume în baza acestora scriitorul a creat personajele pentru unele dintre lucrările
sale. Apatia și depresia alternau rapid cu perioadele de activitate excesivă și inspirație. Despre
sine, autorul declarase că organele din corpul său sunt schimbate cu locul sau că sunt „cu susul
în jos”.
5. Isaac Newton. Unii cercetători consideră că Isaac Newton a suferit nu doar de schizofrenie, dar
și de tulburare bipolară. Newton a fost un geniu în matematică și fizică, dar și un om introvertit,
cu care era complicat să găsești limbă comună. Se spunea că starea lui de spirit se schimba
la fiecare oră.
6. John Nash. celebrul matematician american a activat în domeniul teoriei jocurilor și geometriei
diferențiale. Este câștigătorul Premiului Nobel pentru economie în 1994. Oamenii îl cunosc
datorită filmului produs în baza biografiei lui – „O minte sclipitoare”. John Nash a reușit să se
împace cu boala sa și a învățat să nu dea atenție simptomelor ei, medicii considerând, inițial, că
poate fi o îmbunătățire a situației lui.
 Tulburările psihice …

Concluzii ??

... Pregătire aprofundată în diagnosticul tulburărilor psihice ...

....??

Inventatorii de boli...

Mituri psihologice (web)

 Continuum normalitate - patologie
Concluzii generale?

... Acceptarea locului pe care îl

avem pe această scală ….
…. Adaptarea la specificul
Trăsături („normale”) persoanelor ”dificile” /cu tulburări
de personalitate
de personalitate …
„banală”
…
„tulburări de personalitate”

Normalitate Patologie
„nevrotică” „nevrotică”
Personalitate
–
„accentuată”
Personalitate „accentuată” „tulburări
psihice
Personalitate „dizarmonică”
„dizarmonică” /mintale”
 Ce va urma?

Prezentări Power Point

Materiale suplimentare ….
 arhivă post-formare

Instrumente de evaluare -
• Platforma PsihoProfile (www.psihologi.ro) - platformă de comunicare,
evaluare și consultanţă psihologică în serviciul psihologilor practicieni.
• 10 scale / inventare de personalitate, 95 factori/ dimensiuni psihologice

Diploma 20 credite CPR

Consultanţă - 5 ore – consultanţă gratuită pentru activităţi de evaluare

psihologică
Colaborare pe termen lung ….
 cercetare şi publicare, activităţi de validare a unor probe psihologice …

CONTACT tconst@uaic.ro 0744643467

VĂ MULȚUMESC!