Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fiecare dintre voi face parte dintr-o echipa fantastica, si anume aceea a unui copil cu autism!
Gasiti-va locul in echipa si nu uitati ca fiecare are o contributie!
Parintele - medicul – copilul – terapeutul – psihologul – invatatorul, toti impreuna!
Ce este autismul?
• Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare cu care persoana se naste si ale carei
cauze inca nu au fost dovedite.
• Autismul nu poate fi dobandit in urma unor evenimente, dar desigur poate fi agravat de o
multitudine de factori externi.
• Este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut
sub numele de spectrul tulburarilor autismului.
• Are doua tipuri de debut:
- fie se observa din primul an de viata,
- fie se instaleaza dupa varsta de doi ani, cand copilul incepe sa piarda din achizitiile deja
dobandite.
Evolutia in timp a autismului:
• Pentru a intelege diagnosticul de autism, este esential sa ii cunoastem evoluţia în timp, cum
s-au modificat criteriile de diagnosticare şi de ce. Este în egala masura important sa se
cunoasca ce era considerat autism acum 70 de ani şi cum se defineşte astazi corect
tulburarea,
• cu atat mai mult cu cat întâlnim, in practica, copii cu diagnostice care pur şi simplu nu (mai)
există în nici un manual de diagnostic utilizat de Asociatia de Psihiatrie:
- note autiste,
- elemente autiste,
- retard în dezvoltarea limbajului expresiv cu note autiste, etc.
• 1978: National Society for Children and Adults with Autism (Professional Advisory Board) –
sindromul autist
• 1980/1987: DSM-III/DSM-III-R Autism infantil/Tulburare autista (grup de tulburari severe
aparute devreme în copilarie şi caracterizate prin perturbari în dezvoltarea abilităţilor sociale,
cogniţiei şi comunicării); ICD-9-CM subtip al psihozelor cu origine specifică în copilărie
• 1983: Tulburări de spectru autist
• 1992/1994/2000: ICD 10/DSM IV/DSM IV-TR Tulburari pervazive de dezvoltare:
• 1) Tulburarea autista
• 2) Sindromul Rett
• 3) Tulburarea dezintegrativa a copilariei
• 4) Sindromul Asperger
5) Tulburarea pervaziva de dezvoltare nespecificata altfel/PDD-NOS (care include autismul
atipic)
• Avand in vederea lipsa informarii la primirea diagnosticului, parintii, nu inteleg prea bine nici
ce are copilul, nici ce nevoi.
Copilul cu autism
Caracteristici:
nu raspunde la nume sau la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau
nu intelege ceea ce i se cere;
nu se uita unde i se arata si nu se uita la adult daca vrea ceva de la el,
desi poate tolera alti copii in jurul sau, si chiar poate fi bucuros de prezenta lor, nu
interactioneaza efectiv cu copiii;
protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns;
jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi
fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc ), ori
nu este atras de jucarii ci mai degraba de sticle goale, sfori, pungi etc.;
nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, le scutura, plimba sticle pe care le umple
si le goleste etc);
prezinta tulburari senzoriale manifestate uneori prin nevoia de a atinge orice, de a linge, de a
pipai, iar alte ori prin refuzul de a intra in contact cu anumite texturi, de a gusta anumite
alimente etc;
poate avea comportamente stereotipe: insira si aliniaza obiecte, se invarte ori flutura mainile
sau obiecte mici etc..
poate prezenta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
merge pe varfuri, ori are miscari bizare ale mainilor si ale corpului;
ecolalizeaza (repeta la nesfarsit sunete, cuvinte, reclame tv etc).
Observarea copilului:
- Comunicarea,
- Socializarea,
- Comportamentul,
- Reciprocitatea, atentia impartasita
- Raspunsul la cerintele simple (receptiv si expresiv)
- Jocul,
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
- Contactul vizual.
Discutia cu parintii:
• Istoric,
• Evolutie,
• Alte probleme de sanatate,
• Descrierea comportamentelor,
• Descrierea copilului in mediile semnificative (la masa, la culcare, toaleta, la gradinita, in parc
etc),
• Scale si chestionare de evaluare,
• Solutii, propuneri, recomandari,
A B C
Pentru a intelege cat mai bine teoriile din spatele strategiilor terapiei comportamentale trebuie mai
intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei invatarii.
INVATARE – schimbarile comportamentale rezultate din experienta si practica.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii
sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa
dispara sau se diminueze comportamentele indezirabile
CONDITIONARE – procesul de invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli si raspuns.
RECOMPENSA
RECOMPENSA – este consecinta care se ofera copilului dupa un comportament, si care creste
probabilitatea ca acel comportament sa creasca in viitor.
“Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei unui raspuns cand acel raspuns este urmat
imediat de o anumita consecinta” (Kazdin, 1994).
Include recompensa primara (de ex. mancare) care satisface nevoile psihologice de baza si
recompensa secundara (lauda) care devine valoroasa datorita asocierii initiale cu recompensa
primara.
Recompensa sau intaritorul poate fi o bucatica de ciocolata sau chiar un zambet. Recompensele
sunt extrem de individualizate. Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este
recompensa, doar atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor creste.
IMEDIAT
CONTINGENT
ADECVAT
EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
Scopul recompenselor
• sa creasca motivatia copilului de a invata;
• sa mentina efortul copilului(rata mai mare de producere a raspunsurilor);
• sa diminueze comportamentele inadecvate care interfereaza cu invatarea;
• sa faca invatarea sa fie placuta;
Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este inceputa destul de devreme
- inainte de varsta de 4 ani, este destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe
saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 47% dintre copii pot fi recuperati.
Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale, anumite
abilitati academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoajutorare
necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe
scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.
- Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un sistem de invatare, un
program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod
sistematic si intensiv.
- Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa
poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin recompensare, intreg
sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.
- Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca cerinta
este prea mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul
urmator.
Discrete Trial
Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor cu autism.
Metoda a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf cu Dicky.
Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.
Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala, hobby, abilitati cognitive,
reducerea comportamentelor inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).
Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a noilor abilitati si de noi
discriminari.
Discrete trial are 3 componente:
1. Stimulul – antecedent devine un stimul discriminativ
Prompt
2. Raspuns
3. Consecinta
SD ---------------------- R ----------------------- C
Stimul Raspunsul Consecinta
Discriminativ copilului comportamentului
Caracteristicile unui SD
- raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat in 3 - 5 sec.
(in colectarea datelor se noteaza cu +);
-
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program
sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel
asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;
- non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns corect dar
dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor (se noteaza cu
0).
- promptat – copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).
Consecinta
Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul unui raspuns
corect.
Se ofera imediat dupa raspunsul corect;
Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine
valoarea de recompensa.
Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte
bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati
mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati
mai mici si prin varierea recompenselor.
Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pur informationala
(atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns
gresit, sau un non-raspuns.
Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata, alunele, kinderul).
Prompt fizic
Imitare
Prompt de pozitie: poziţionarea itemului corect mai aproape de copil
Modelarea verbală a răspunsului pentru copil
Asigurarea unor indicaţii sau descrieri suplimentare despre răspunsul dorit (eX: “foloseşte o
propoziţie întreagă “ , sau “ cel de pe dreapta “)
Accentuarea aspectului important al unui SD (ex: “ atinge nasul meu “).
Prompt involuntar.
Nu uita de copil!
• Intre toate obiectivele si activitatile de zi cu zi, ia-ti timp sa te joci si sa vorbesti cu copilul!
• Atentie la fluenta sittingului si naturaletea lui.
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
• Inter-trial interval
ABA este o terapie functionala, logica si trebuie sa fie adaptata nevoilor copiilor!
Criteriile de masterare
MT – Mass Trial;
RR – Random Rotation;
INTRETINERE
MT item1
MT item 2
RR 1 si 2
MT item 3
RR 1,2 si 3
Nu se introduc consecutiv itemi care sa fie asemanatori din punctul de vedere al:
Personalizat
• In functie de nevoi, fiecare plan de interventie oferit unui copil cu autism, este recomandat sa
cuprinda programe dedicate:
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
INAINTE DE SESIUNE
Bibliografie:
* Applied Behavior Analysis, Second Edition, John O. Cooper, Timothy E. Heron, William L.
Heward, Pearson Prentice Hall, 2007
1. Autism. Cartea pentru parinti, Daniela Cucuruz (Martinescu), editura Licentia Publishing,
Bucuresti, 2004;
2. Creierul Social. Autism, Neurostiinte, Terapie, dr. Otilia Secara, editura Artpress, Timisoara,
2007;
3. Autismul Infantil, Structuri Psihopatologice si Terapie Complexa. Autor: lector dr. Cristina
Muresan, editura Presa Universitara Clujeana, 2004;
4. Aspecte generale ale patologiei autiste, Oana Muraru, editura Universitatii Suceava, 2005;
5. The Autism book, answers to your most pressing questions, S. Jhoanna Robledo, Dawn
Ham-Kucharski, Avery, New York, USA 2005;
6. Autism and Asperger syndrome edited by Uta Frith, Cambridge University Press, 2006;
7. Children with Autism, A Parent’s Guide, edited by Michael D. Powers, Woodbine House, 2000;
8. The Carolina Curriculum for Infants and toddlers whit Special Needs, Third edition, Nancy
M. Johnson-Martin, Susan M. Attermeier, Bonnie j. Hacker, Paul H Brookes Publishing, 2004
9. Cum sa devenim parinti mai buni, Ghid practic, Stanley Shapiro, Karen Skinulis, editura
Humanitas, 2005;
10. Terapia tulburarilor de limbaj, Interventii logopedice, Ecaterina Vrasmas si Cornelia Stanica,
Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997;
11. O intamplare ciudata cu un caine la miezul noptii, Mark Haddon, editura Trei, 2005;
13. Jocuri pentru copii de la o zi la sase ani, Anne Bacus, editura Teora, 2005;
14. Copilul de la 1 an la 3 ani, cei mai importanti doi ani din viata copilului, Anne Bacus,
editura Teora, 2006;
15. Copilul de la 3 ani la 6 ani, dezvoltarea fizica, psihica, afectiva, intelectuala si sociala,
Anne Bacus, editura Teora, 2006;
17. AUTISM. Teaching DOES Make a Difference, Brenda Scheuermann, Jo Webber, Wadsworth,
Canada, 2002;
18. Teaching developmentally disabled children: The Me Book by Ivar Lovaas, 1981;
19. Let me hear your voice: A Family’s Triumph over Autism by Catherine Maurice, 1999;
20. Behavioral intervention for young children with Autism: A Manual for Parents and
Professionals, by Catherine MAurice (editor), Gina Green (Editor), Stephen C. Luce (Editor), 1996;
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
21. A work in progress: Behavior Management Strategies & A Curriculum for Intensive
Behavioral Treatment of Autism by Ron Leaf, John McEachin, Jaisom D. Harsh, 1999.
22. Descifrarea comportamentului uman, Hans Eysenck, Michael Eysenck, editura Teora,
Bucuresti, 1998
23. Copilul neacultator, agitat si neatent, dr. Iuliana Dobrescu, editura Info Medica, Bucuresti,
2005
25. Making a Difference-Behavioral Intervention for Autism; edited by Catherine Maurice, Gina
Green, Richard M. Foxx, 2001;
ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE TERAPEUTICA IN AUTISM
PROF. PSIH. DANIELA GAVANKAR
ABA (Applied Behavior Analysis) = un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr. Ivaar
Lovaas in anii 70, centrat pe ideea ca anumite comportamente ale copiilor apar sau nu apar in
functie de mediu. Bazată pe teoriile comportamentale, ABA demonstraza ca schimband anumite
conditii in mediu comportamentele copiilor se schimba în consecinţă.
Comportamente = reactii / raspunsuri ale organismului la anumiti stimuli.
SD: stimul discriminativ = cerinta care i se da copilului, comanda, contextul care declanseaza un
raspuns din partea copilului.
Sitting = consta intr-o serie de trial-uri din acelasi program. Dureaza in medie intre 1 si 5 minute.
Trial = unitatea de invatare in ABA care se compune din 4 parti: SD (comanda), p (prompt), R
(raspunsul copilului), si SR (consecinta oferita in urma raspunsului).
Program = un complex de abilitati pe care copilul trebuie sa le invete (Potrivire, Verbe, Pozitii
spatiale, Schema corporala, Imitare verbala, Intrebari sociale, Conversatie etc)
Itemi = componentele unui program (Programul “Schema corporala” are urmatorii itemi: gura, cap,
mana, ureche etc)
Prompt = ajutorul cel mai mic dar suficient care trebuie oferit copilului pentru ca acesta sa dea un
raspuns corect.
Mass Trial (MT) = prezentarea in sitting a unui singur item de 5, 6 ori, max de 10, 12, De exemplu
daca se invata obiectul “caiet”, in sittingul respectiv se va lucra doar itemul “caiet”.
Random rotation (RR) = prezentarea total aleatorie in sitting a itemilor invatati dintr-un program,
fara vreo regula/tipar anume.
Receptiv = intr-un program receptiv copilul demonstreaza ca intelege limbajul prin raspunsuri
corecte non-verbale.
Expresiv = un program expresiv cere copilului sa dea raspunsuri verbale.
Distractor = un item asemanator cu cei in curs de achizitie care nu se targheteaza in programul
respectiv. Distractorul trebuie sa fie necunoscut, sa nu atraga atentia copilului si se prezinta copilului
odata cu itemul tinta.
Item masterat = un item se considera a fi masterat atunci cand copilul raspunde la el in 3 sittinguri
corect in procent mai mare sau egal cu 80.