INDICE DE STRESS PĂRINȚILOR: VERSIUNE REDUSĂ

(INDICE DE STRESS PARINTILOR: FORMA SCURTĂ)

Numele persoanei care ia în considerare chestionarul: ________________________________________________

Relatia cu copilul: _____________________________________________________________________________
Data nașterii persoanei care completează chestionarul: ________________________________________________
Numele copilului: _____________________________________Vârstă: __________________________________
Instrucțiuni:
Când răspunzi la următoarele întrebări, gândește-te la fata sau la fata ta care te îngrijorează cel mai mult.
Pentru fiecare dintre următoarele întrebări, vă rugăm să indicați răspunsul care vă descrie cel mai bine sentimentele.
Dacă nu poți găsi un răspuns care să descrie exact sentimentele tale, bifează-l pe cel care se potrivește cel mai bine cu
sentimentele tale. TREBUIE SĂ RĂSPUNDEȚI DUPĂ PRIMA REACȚIE PE CARE O AVEȚI DUPĂ CITIȚI
FIECARE ÎNTREBARE.
Răspunsurile posibile sunt:
MA: Foarte de acord A: De acord NS: Nu sunt sigur D: Dezacord MD: Total dezacord
Exemplu: Îmi place să merg la film MA A DK D MD
(Pentru această întrebare, dacă uneori îți place să mergi la film, încercuiește litera A. Dacă ați greșit, marcați răspunsul
greșit cu un X și încercuiți răspunsul corect.)
1 2 3 4 5
1. Simt adesea că nu pot face față situațiilor prea bine. MA LA DK D. MD

2. Mă trezesc oferind mai mult din viața mea pentru a satisface nevoile MA LA DK D. MD
copilului meu decât mă așteptam.
MA LA DK D. MD
3. Mă trezesc prins cu responsabilitățile de a fi părinte
4. De când s-a născut fiul meu nu am putut să fac lucruri noi sau lucruri MA LA DK D. MD
diferite
5. De când am avut fiul meu, constat că nu pot face niciodată lucrurile pe MA LA DK D. MD
care mi-aș dori să le fac.
6. Nu sunt mulțumit de hainele pe care le-am cumpărat data trecută MA LA DK D. MD

7. Sunt multe lucruri care mă deranjează în viața mea MA LA DK D. MD

8. A avea un copil a cauzat mai multe probleme decât mă așteptam în MA LA DK D. MD

relația mea cu soțul (prietenul).
9. Ma simt singur si fara prieteni MA LA DK D. MD

10. Când merg la o petrecere, de obicei nu mă aștept să mă despart. MA LA DK D. MD

MA LA DK D. MD
11. Nu sunt la fel de interesat de oameni ca înainte.
12. Nu mă bucur de lucruri la fel de mult ca înainte MA LA DK D. MD

13. Copilul meu face rareori lucruri care să mă facă să mă simt bine. MA LA DK D. MD

14. Aproape întotdeauna simt că copilul meu nu mă iubește și nu vrea să MA LA DK D. MD

fie
dinprin preajmă
a mea.
15. Copilul meu îmi zâmbește mult mai puțin decât mă așteptam. MA LA DK D. MD

16. Când fac ceva pentru copilul meu, am senzația că eforturile mele nu MA LA DK D. MD
sunt apreciate.
17. Fiul meu de obicei nu râde în timp ce se joacă. MA LA DK D. MD

18. Copilul meu nu pare să învețe la fel de repede ca majoritatea copiilor. MA LA DK D. MD

19. Fiul meu nu pare să zâmbească la fel de mult ca ceilalți copii. MA LA DK D. MD

20. Copilul meu nu este capabil să facă atât de multe lucruri pe cât mi-aș MA LA DK D. MD
dori sau aștept.
21. Fiului meu ia mult timp si ii este greu sa se obisnuiasca cu lucruri noi. MA LA DK D. MD

22. Simt că sunt:

5. Tată/mamă foarte bun.
4. Mai bine decât părintele obișnuit.
3. Ca unul dintre medii.
2. O persoană care are unele dificultăți în a fi tată/mamă.
1. Nu este un părinte foarte bun.
23. Mă așteptam să am o relație mai strânsă și mai caldă cu fiul meu decât MA LA DK D. MD
cea pe care o am și asta mă deranjează
24. Uneori, fiul meu face lucruri care mă enervează, pentru simplul fapt MA LA DK D. MD
de a fi răutăcios
25. Copilul meu pare să plângă și să aibă îndrăgostiți mai des decât MA LA DK D. MD
majoritatea copiilor.
26. Copilul meu se trezește de obicei într-o dispoziție proastă. MA LA DK D. MD

27. Simt că copilul meu este foarte capricios și se înfurie ușor. MA LA DK D. MD

28. Copilul meu face niște lucruri care mă deranjează foarte mult. MA LA DK D. MD

29. Fiul meu reactioneaza foarte puternic cand se intampla ceva ce nu ii MA LA DK D. MD

place.
30. Copilul meu este usor enervat de cel mai mic lucru. MA LA DK D. MD

31. Programul de mâncare și de dormit al fiului meu a fost mult mai greu MA LA DK D. MD
de stabilit decât mă așteptam.
32. Am observat că atunci când îi cer copilului meu să facă ceva sau să nu MA LA DK D. MD
mai facă ceva este:
5. Mult mai ușor decât mă așteptam.
4. Ceva mai ușor decât mă așteptam.
3. La fel ca la ce mă așteptam.
2. Ceva mai dificil decât mă așteptam.
1. Mult mai dificil decât mă așteptam.
32. Gândește-te bine și numără numărul de lucruri pe care copilul tău le 1-3 4-5 6-7 8-9 10+
face și care te deranjează. De exemplu: pierde timpul, nu ascultă, este prea
activ, plânge, întrerupe, luptă, scânci, etc. Încercuiește numărul care
include numărul de lucruri pe care le-ai numărat.
34. Sunt unele lucruri pe care le face fiul meu care mă enervează foarte MA LA DK D. MD
mult.
35. Fiul meu cere de la mine mai mult decât o fac majoritatea copiilor MA LA DK D. MD
VERSIUNEA RIDUSĂ A INDICULUI DE STRESS PĂRINȚILOR (PSI-SF)
Descriere
PSI este un inventar elaborat de Richard Abidin (1995). Acest chestionar evalueaza stresul tatalui sau grija
in raport cu rolul sau si poate fi aplicat de la varsta de o luna. Luați în considerare 6 scale pentru caracteristicile
copilului și 7 pentru caracteristicile părinților. Forma prescurtată este cea prezentată aici, conține 36 de articole și
aplicarea ei durează 10-15 minute. Oferă scoruri pe 3 subscale: stres parental (PD), interacțiune disfuncțională
părinte-copil (P-CDI) și copil dificil (DC) și un scor total, cu norme în percentile. Studiile arată valabilitatea sa în
diferite culturi.

Versiunea prescurtată are studii de fiabilitate și validitate. Fiabilitatea a fost studiată într-un eșantion de 800
de cazuri, ambele cu studii test-retest (indicatori între .68 și .85). (Abidin, 1995). Roggman, Moe, Hart și Forthun
(1994) au raportat o fiabilitate cuprinsă între .78 și .90 într-un eșantion de 103 părinți. Valabilitatea sa concomitentă
a fost stabilită cu versiunea completă a PSI, obținându-se corelații între .73 și .95 (Abidin, 1995).

PSI furnizat în acest material ia în considerare două versiuni: (a) Scala PSI originală, care este dezvoltată
pentru părinți și (b) Scala PSI, versiunea pentru îngrijitor, care este o adaptare realizată de cadrele universitare UC
pentru personalul care se ocupă direct de copii. (instituționalizat sau neinstituționalizat).
Aplicație.

PSI-SF este o scară de autoadministrare. Se sugerează să revizuiți instrucțiunile împreună cu

persoanele de evaluat, pentru ca aceștia să înțeleagă pe deplin cum să răspundă, înainte de a le aplica.

Aplicația dvs. nu ar trebui să dureze mai mult de 10 până la 15 minute. Asigurați-vă că

persoanele care urmează să fie evaluate răspund la TOATE afirmațiile și că marchează o singură
alternativă pentru fiecare afirmație.

Ghid de corectare.

PSI are o serie de afirmații, cărora li se răspunde în funcție de gradul de conformitate cu acestea.
Aceste răspunsuri sunt transformate într-un punctaj, după cum indică scala în sine:

Descriere 3
Aplicație. 4
Interpretare. 6
Referințe 7

Această scară are 3 subscale și o scară totală:

a) Subscala de stres parental (PD): ia în considerare itemii 1-12 și le acordă același scor notat de
persoana evaluată. de exemplu Dacă la punctul 2 persoana notă 3, se iau în calcul 3 puncte.

b) Subscala de interacțiune părinte-copil disfuncțională (P-CDI): ia în considerare itemii 13-24 și le

acordă același scor notat de persoana evaluată.

c) Subscala copil dificil (DC): ia în considerare itemii 25-36 și le acordă același punctaj marcat de
persoana evaluată.

d) Scala totală (TS): Este suma celor 3 subscale anterioare.

Dacă persoana lasă o afirmație fără răspuns, punctajul final pentru acea subscală este
proporțional (adică, scorul total este împărțit la 11 și înmulțit cu 12). Dacă lăsați două afirmații fără
răspuns, cererea de subscale este invalidată (celelalte pot fi corectate, dar nu se obține un punctaj total).

În cele din urmă, puteți transforma scorurile brute în percentile, dacă doriți să le interpretați, sau
le puteți lăsa ca scoruri brute, dacă doriți să comparați diferite grupuri sau măsurători.
Tabelul cu percentile:
SCORURI RAW
PERCENTILE
P.S. P-CDI DC SF
49 35 49 112 99+

39 30 39 99 95

36 27 36 91 90

33 26 33 86 85
31 25 31 82 80
30 24 30 79 75
29 23 29 76 70
28 22 28 75 65
27 21 27 73 60
26 20 26 71 55
_______LA______ - 10. - 25 gA
25 19 69 50
18 67 45
24 17 24 66 40
23 16 23 65 35
22 15 22 63 30
21 21 61 25
20 14 19 59 20

19 18 55 15

17 13 17 51 10

14 12 15 46 5

12 14 39 1
Interpretare.

PSI are norme în percentile, astfel încât interpretarea acestei scale se realizează în funcție de
următoarele categorii:

1. Stres adecvat: indică faptul că scorul obținut se încadrează într-un interval cuprins între percentilele
25 și 80. Indică faptul că stresul în fața îngrijirii este situat la un nivel normal al populației.

2. Stres ridicat: indică scoruri la sau peste percentila 85. Nivelul de stres experimentat de persoană este
ridicat, ceea ce, de obicei, îi împiedică funcționarea.

3. Sub stres: indică scoruri la sau sub percentila 20. Este de așteptat ca persoana care se confruntă cu
situații de îngrijire să experimenteze un nivel minim (normal) de stres, care este legat de răspunsul
adecvat la nevoile celuilalt. Stresul scăzut nu este adecvat și poate fi legat de comportamente neglijente
sau neglijente în legătură cu îngrijirea copiilor.

PS: Evaluează nivelul de stres asociat cu caracteristicile personale legate de munca de îngrijire a copiilor
minori. Se referă la stresul pe care adultul îl experimentează în rolul său de părinte sau îngrijitor în
funcție de factori personali care sunt direct legați de sarcina sa. Se asociază cu sentimentul de competență
parentală, restricțiile pe care aceasta le presupune în alte roluri din viață, conflicte cu celălalt părinte sau
cu alți îngrijitori, lipsa suportului social și prezența depresiei.

P-CDI: Se referă la aspecte legate de interacțiunea cu copiii. Se bazează pe percepția adultului că copilul
își îndeplinește sau nu așteptările și pe dacă interacțiunea lor cu el este întăritoare sau nu. Dacă copilul
este perceput ca ceva pozitiv sau negativ în viața ta.

DC: Ia în considerare nivelul de stres asociat cu caracteristicile comportamentale ale copiilor. Se bazează
pe câteva caracteristici comportamentale de bază ale copilului, care îl fac ușor sau dificil de gestionat.
Ele sunt de obicei legate de temperamentul copilului, dar iau în considerare și modele învățate de
comportamente provocatoare, complicate sau solicitante.

TS: Este scorul total și se referă la nivelul total de stres perceput de părinți sau îngrijitori în raport cu
sarcina de îngrijire și interacțiune cu copilul.
Referințe

Abidin, R.R. (1995). Indicele de stres parental. Manual profesional ed. a III-a). Lutz, FL: Psychological
Assessment Resources, Inc.

Roggman, LA, Moe, ST, Hart, AD & Forthum, L.F. (1994). Agrement în familie și sprijin social: relații
cu stresul parental și bunăstarea psihologică la părinții Head Start. Early Childhood Research Quarterly,
9, 463-480.