Metoda fonetică, analitico-sintetică

Competența specifică Activități de învățare

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,
scrise cu litere de tipar sau de mână
- completarea unor silabe date pentru a obţine
cuvinte
- ordonarea unor silabe dintr-o serie dată,
pentru a obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise
cu litere de tipar sau de mână
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau
texte scurte care conţin cuvinte cu structură
fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de
mână
- marcarea cuvintelor care se repetă într-un
text

Explicați formarea/dezvoltarea competenței specifice 3.1 din secvența dată prin intermediul
metodei
fonetică,analitico-sintetică la clasa I , având în vedere:

- explicarea metodei didactice date;

- enumerarea a trei acțiuni/etape ale metodei, menționând totodată două avantaje ale utilizării
acesteia;
- menționarea unei activităţi de învăţare adecvate pentru formarea/dezvoltarea competenţei
specifice date,
precizând totodată resursele (de timp, de loc, material didactic, forme de organizare a clasei)
utilizate;
- exemplificarea modului de formare/dezvoltare a competenței specifice date, utilizând metoda
menționată,
prin activitatea de învățare aleasă.

Conținuturi:

Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale,
bucle, semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scris
 MODEL

GABRIELA KRIȘAN

Metoda fonetică, analitico-sintetică, specifică procesului de predare-învățare a limbii române

în clasa I, poate fi considerată un complex de metode și procedee, care se întrepătrund și care dau
configurația întregii strategii educaționale. Această meetodă presupune învățarea citit-scrisului și
pune în evidență caracterul fonetic al limbii române, corespondența între sunet și literă.

Algoritmul folosirii metodei fonetice, analitico-sintetice este următorul: organizarea unei

conversații, pornind de la ilustrații, diapozitive, fotografii sau desene, desprinderea propoziției
din răspunsurile elevilor, împărțirea propoziției în cuvinte, separarea cuvântului în care se află
sunetul nou, despărțirea cuvântului în silabe, separarea silabei în care se află sunetul nou,
exemple de alte cuvinte cu sunetul nou aflat în poziție inițială, finală, median, observarea literei
de tipar care corespunde sunetului, recunoașterea literei în manual și alfabetar, alcătuirea de
cuvinte folosind alfabetarul.

Deprinderea scrierii folosind această metodă trece prin următoarele faze: faza de
orientare (mânuirea instrumentului de scris, poziția corectă a corpului, mișcări ale mâinii pentru
formarea gestului, executarea modelului de către învățător), faza analitică (are loc simultan cu
analiza și producerea sonoră a sunetelor și presupune recunoașterea grafemului, pronunțarea
fonemului) și faza sintetică (faza finală prin care scrierea literelor devine mijloc de exprimare, se
automatizează, accelerează viteza grafiei) Alte metode care vin în completarea acestui proces
amplu sunt: demonstrația, explicația, exercițiul.

Un avantaj al utilizării acestei metode este faptul că elevii încep prin „a citi” structuri mari
(propoziții) și coboară ulterior la cele mai mici unități ale lanțului vorbirii, cum este cuvântul,
silaba, sunetul ca mai apoi să descifreze tainele scrisului prin punerea în corespondență a
sunetului nou întâlnit cu litera aferentă, grafismul.

Un alt avantaj este înțelegerea noțiunii de asociere sunet-literă, dezvoltarea auzului fonematic,
baza alfabetizării și însușirii noțiunii de citit-scris.

O exemplificare a modului prin care reușesc elevii să dobândească competența 3.2

……………… prin metoda………………………………. pentru o activitate de învățare care
presupune învățarea unui sunet și a unei litere ar putea fi următoarea: „Sunetul și litera l ”
Se poate porni de la planșe cu imagini (obiecte sau ființe) care au sunetul inițial sunetul nou-
învățat. Se trece la descoperirea sunetului l în interiorul altor cuvinte ( tot prin imagini) sau care îl
conțin la final.
 Se prezintă o planșă și se încurajează elevii să alcătuiască propoziții pe marginea imaginii. Se
va alege o propoziție formată din 3-4 cuvinte. Metoda presupune izolarea cuvântului care conține
sunetul ce urmează a fi predat. Se recurge la analiza cuvântului folosind această metodă. (cuvânt-
silabă-sunet nou)

Se comunică elevilor că aceștia vor învăța să scrie litera l mic de mână. Cadrul didactic
demonstrează și explică modul de lucru la tablă, frontal, nu înainte de a efectua o etapă important
premergătoare scrierii, și anume încălzirea mâinii prin jocuri, poziția corectă în timpul scrierii,
modelarea plastilinei pentru obișnuirea cu mișcarea mâinii în timpul scrisului. Se trece la etapa de
scriere, explicând copiilor de unde pornește litera nouă (rând, subrând, suprarând) și se folosesc
elementele grafice studiate și cunoscute de copii încă din clasa pregătitoare.

Pentru pronunțarea corectă a cuvintelor, elevul trebuie să sesizeze toate sunetele care îl
compun. Acest proces se numește formarea auzului fonematic. Exercițiile care se desfășoară
pentru formarea auzului fonematic se folosesc de metoda fonetică, analitico-sintetică, astfel se
pornește de la propoziție, se numără(identifică) cuvintele, se despart cuvintele în silabe și silabele
în sunete. Cuvintele folosite de elevi , să fie formate din 2-3 silabe, fără aglomerări de consoane.
Elevii sesizează greu sunetele în cuvinte monosilabice.

În perioada prealfabetară nu se rezolvă toate problemele legate de formarea deprinderilor de

pronunție corectă și auz fonematic, așa că exercițiile de tipul celor menționate mai sus se
desfășoară și în etapa alfabetară.

Forma de organizare a clasei pentru acest tip de activitate poate fi una frontală și individuală.
Materiale didactice ce pot fi utilizate sunt: alfabetarul, planșe cu imagini. Strategii didactice
utile pentru dobândirea competenței citit/scris la clasa I ar putea fi: demonstrația, explicația,
conversația și exercițiul. Resursele utilizate: 15 minute (timp), sala de clasă (loc)
 Metoda fonetică, analitico-sintetică presupune o strânsă legătură între procesul însușirii
citirii și cel al scrierii. Însușirea literelor de mână și formarea deprinderilor de scriere se face în
paralel cu însușirea literelor de tipar. Prin utilizarea acesteia în cadrul demersului didactic de
predare, se pot face comparații cu alte litere, se pot compune alte cuvinte, se pot citi coloanele de
cuvinte din manual, într-un cuvânt este cea mai eficientă metodă care îi conduce pe elevi în
tainele descifrării cititului/scrisului, implicit în dobândirea competenței 3.1 Citirea unor cuvinte
şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar sau de mână