SUBIECTUL 7- DEFINITIVAT

A. Metodica predării limbii și literaturii române/comunicării în limba română (20 de puncte)

Analizați, în 1-2 pagini, modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării

în cadrul lecțiilor de CLR/LLR (fonetică, vocabular, clase morfologice, sintaxă) având în vedere
următoarele aspecte:

- argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la integrarea elementelor de construcție

a comunicării în lecțiile de comunicare în limba română
- prezentarea succintă a unei modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării
în lecțiile de CLR
-exemplificarea a două conținuturi ale învățării în care sunt integrate elementele de construcție
a comunicării în lecțiile de comunicare în limba română

NOTĂ: Se punctează corectitudinea și coerența textului redactat (1pct) și încadrarea în limita de

spațiu precizată. (1pct)

MODEL

a)argumentarea unui punct de vedere personal cu privire la integrarea elementelor de

construcție a comunicării în lecțiile de comunicare în limba română

Copilului i se oferă modele de exprimare corectă încă de mic. Perioada

educaţiei timpurii şi primii doi ani ai şcolarităţii mici sunt anii în care copiii se
familiarizează cu primele noţiuni de limbă, fără a le defini sau denumi, operează cu
aceste elemente de construcţie a comunicării intuitiv.Studiul organizat al
noţiunilor de limbă începe în clasa a III-a, se bazează pe deprinderile deja formate ale
elevilor în ciclul achizițiilor fundamentale.

Limba poate fi definită ca un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale şi

gramaticale, organizate în sisteme, servind ca instrument de comunicare între
persoane. Aria curricular Limbă și comunicare vizează aspecte ce țin de exprimare
orală/redactare scrisă.
 Pentru dezvoltarea într-o direcție de înțelegere a textelor literare, de folosire
corectă a cuvintelor în enunțuri, de exprimare, de înțelegere a textelor citite, este
foarte important, după părerea mea, ca lecțiile de CLR/LLR să fie susținute într-o
manieră integrată (citit/scris, lectură/ înțelegere, elemente de contrucție ale
comunicării-cuvinte cu sens asemănător, semne de punctuație….)

Aspectele ce țin de comunicare orală sau scrisă au în vedere cunoașterea limbii

din toate punctele de vedere, folosirea corectă a semnelor de punctuație, scrierea
corectă a ortogramelor, sensul cuvintelor…….Astfel încât nu putem spune că putem
realiza, de exemplu, o lecție de predare a unui text literar nou, fără să explicăm
cuvintele necunoscute, un semn de punctuație, să se efectueze exerciții pe
marginea textului citit, etc….

OBSERVAȚII!

Comunicarea orală şi scrisă se perfecţionează prin aplicarea în vorbire şi

scriere a cunoştinţelor de limbă, vizând cor ectitudinea gramaticală,
ortoepică,ortografică şi de punctuaţie a comunicării, care stimulează pozitiv
capacitatea de comunicare.

Folosirea cunoştinţelor gramaticale pentru dezvoltarea şi nuanţarea

exprimării orale şi scrise formează, de fapt, comuni carea gramaticală.„Prin
comuni carea gramaticală înţelegem formarea abilităţii de înţelegere a
funcţionării limbii, precum şi utilizarea conştientă a sistemului de relaţi
igramaticale în vederea deprinderii unei exprimări elaborate, atât în variant
normativă (standard), cât şi în cea expresivă, afectivă, subiectivă.”

b)prezentarea succintă a unei modalități de integrare a elementelor de construcție a

comunicării în lecțiile de CLR

c) exemplificarea a două conținuturi ale învățării în care sunt integrate elementele de

construcție a comunicării în lecțiile de comunicare în limba română

Pentru o lecție de predare a unui text literar narativ , „Lupul și veverița. Identificarea
enunțurilor false sau adevărate”, la clasa a II-a utilizez lectura explicativă ca metodă specifică
folosită la lecțiile de citire. Această metodă vizează analiza literară a textelor pe care le citesc
elevii din ciclul primar, adaptată nivelului de vârstă și capacităților intelectuale ale acestora.
Citirea explicativă este o modalitate de cunoaștere, care se realizează prin intermediul
instrumentelor muncii cu cartea și urmărește atât analiza fondului unui text, cât și forma
textului, integrând astfel elementele de construcție ale comunicării.

OBSERVAȚII! (este o descriere pe larg!)

Demersul didactic este precedat de o activitate de pregătire a elevilor în vederea lecturii,

care are menirea de a-I introduce în atmosfera generală a textului, în problematica lui. Această
pregătire urmărește stârnirea interesului elevilor pentru text, crearea unui fond afectiv adecvat.

Aceasta se realizează prin diferite metode: conversația adecvată (fie prin povestirea
învățătorului), fie pe baza observațiilor elevilor. După respectarea primelor etape ale lecturii,
lectura model constituie momentul cheie în vederea înțelegerii textului, implicit al lecturii
explicative.

Pe baza textului suport „Lupul și veverița”, după respectarea etapelor premergătoare

lecturii explicative (pregătirea pentru citire, citirea pe fragmente,….) prin intermediul
conversației cadrul didactic verifică înțelegerea textului ( poate fi folosită metoda exploziei
stelare, Cine?Ce?....) și citește model textul, moment esențial în cadrul lecției. Lectura se
îmbină cu explicațiile oferite de acesta (integrarea elementelor de construcție ale
comunicării) , care, împreună, conduc înspre înțelegere (comprehensiune).

Strategiile didactice utilizate sunt: conversația, explicația, observația. Materiale didactice

folosite sunt: manualul, auxiliarul, fișe de lucru. Resurse de timp: 15 de min, iar de loc: sala de
clasă.

Ca modalități de evaluare a înțelegerii textului citit poate fi folosit în cadrul orei harta
textului sau povestirea orală a lecturii.
https://youtu.be/NJQH2j9YLPk

Un alt conținut ce poate fi abordat integrând elementele de construcție ale comunicării

poate fi: Textul funcțional. Afișul.

Cadrul didactic, pe baza modelului ( un afiș de dimensiuni mari), explică elevilor ce

reprezintă un afiș. Acesta, demonstrează pe baza modelului, faptul că textul scurt este mereu
însoțit de o ilustrație, care are scopul de a atrage atenția trecătorilor.

Se explică și faptul că afișele nu sunt scrieri literare, nu conțin expresii ci conțin mesaje scurte
care invită cititorul să cumpere un produs, să participe la un eveniment sau să viziteze un loc.
Textul scurt cuprinde : evenimentul, ziua, locul și ora desfășurării acestuia.

Pe marginea explicațiilor oferite de profesor , elevii sunt așezați în perechi și li se comunică

sarcina de lucru: realizarea unui afiș pentru a invita cititorii la serbarea organizată de școala
noastră. Se recurge la elementele care compun afișul și explicarea acestora: formulele de
adresare potrivite, cuvinte-cheie ce nu trebuie să lipsească. Metoda este precedată de exerciții,
aferente explicațiilor date de către profesor, evaluând asftel înțelegerea informațiilor explicate .

De asemenea se pot stabili diferențele de abordare pentru textile literare și cele nonliterare,
reactualizând informații importante ce țin de comunicare/exprimare orală.

Prin intermediul activității mai sus-menționate, profesorul însoțește comunicarea cu

explicarea conceptelor, stabilește corelații cu alte concepte învățate anterior, justifică și
argumentează unele afirmații, principii, fenomene. Abordarea va fi una integrată, apelând la
structurile întâlnite în textile nonliterare față de cele literare, la forma de comunicare în scris, la
reguli de ortografie și punctuație.
 OBSERVAȚII:

În perioada prealfabetiară se consolidează cunoștințele, abilitățile pe care elevul le-a

obținut în grădiniță: se reactualizează noțiunile: text, propoziție, cuvânt, silabă, sunet, se
efectuează exerciții de analiză și de sinteză fonetică, se perfecționează pronunția corectă a
sunetelor vorbirii, se lucrează în vederea îmbogățirii vocabularului. În scopul acesta, vor fi
folosite ilustrațiile din CLR, în baza cărora elevii își vor completa lexicul, vor alcătui propoziții,
povestioare.

Perioada prealfabetară, cea de pregătire a copiilor pentru însușirea vorbirii, a citit-scrisului, este
foarte importantă. Copiii în perioada aceasta se familiarizează în mod practic cu elementele vorbirii:
textul, propoziția, cuvântul, silaba, sunetului

PERIOADA ALFABETARĂ
ETAPELE PREDĂRII UNUI SUNET NOU

3.2.1. Etapele predării sunetului nou

Etapa I: Alegerea cuvântului

În alegerea cuvântului

- învățătorul va avea în vedere două aspecte importante: cuvântul trebuie să fie format din 2-3 silabe, iar
silaba ce conține sunetul nou trebuie să fie formată dintr-o vocală (dacă sunetul nou este o vocală, cu
excepția sunetului î și ă) sau o vocală cunoscută și consoana nouă

-cuvântul nou nu trebuie să conțină diftongi, triftongi și nu trebuie să reprezinte excepție de la regulile
limbii române.

Etapa a II-a: Observarea imaginei din Abecedar/a obiectului în sine și alcătuirea propozițiilor care să
conțină cuvântul cu sunetul nou

- se desprinde propoziția ce conține cuvântul în care se va studia sunetul nou, spre exemplu, pentru
predarea sunetului v: Vântul bate.

Etapa a III-a: Reprezentarea grafică a cuvintelor în propoziție:

I----------------I I----------------I.
Etapa IV-a: Despărțirea cuvintelor în silabe și analiza componentei sonore a silabelor. Se verifică dacă toți
elevii știu să despartă cuvintele în silabe și apoi se trece la aflarea locului sunetului nou și la repartizarea
grafică:

propoziția: I---------------------------------I;•

cuvintele: I-----------------I I----------------I;

• silabele: I-----------------I I----------------I I-----------------I I----------------I;•

sunetele din silaba ce conține sunetul nou:

I I I.

• Etapa a V-a: Formarea auzului fonematic. Prin exerciții, elevii vor fi puși în situația să recunoască
sunetul nou în diferite cuvinte.

Etapa a VI-a: Prezentarea semnului grafic/literei de tipar corespunzătoare sunetului nou.

- se trece, în continuare, la prezentarea literei de tipar, izolată, pe o planșă, sau în Abecedar, apoi elevii
sunt invitați să o caute în alfabetul mic și să o prezinte clasei.

Etapa a VII-a: Recunoașterea literei.

Etapa a VIII-a: Construirea cuvintelor care să conțină litera predată.

Etapa a IX-a: Verificarea pronunției corecte a cuvintelor.

Etapa a X-a: Citirea cuvintelor scrise pe silabe

Predarea citit-scrisului:
Perioada postalfabetară:

În centrul atenției învățătorului, vor fi exercițiile de analiză și de sinteză fonetică, de

pronunțare articulată a cuvintelor.

În această perioadă vor fi depuse eforturi susținute în vederea automatizării deprinderilor

de citire și scriere.

Vor fi implementate metode, care să-i pregătească pe elevi pentru înțelegerea mesajelor
textelor literare și nonliterare. . La predare metoda fonetică, analitico-sintetică va fi înlocuită
cu metoda lecturii explicative, care va fi aplicată în această perioadă.