Met.

SEMINAR_7 ianuarie 2021_Grupa 1_VERIFICARE PE PARCURS

1. Ierarhizați (1-3), din cele de mai jos, prerechizitele specifice dezvoltării premiselor citirii și scrierii în învăţământul preş colar, în ordinea importanței acestora și argumentați succint
prima dintre alegerile făcute:
o participarea la experienţe cu cartea; Răspunsuri: 1. Participarea la experiențe cu cartea
o cunoaşterea şi aprecierea cărţii; 2. Însușirea unor deprinderi elementare de scris;
o dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă; 3. Cunoașterea și aprecierea cărții;
o conştientizarea distincției dintre mesajul vorbit/ scris; Consider că elevii, înainte de a dezvolta premisele citirii și scrierii trebuie să aibă cunoștințe legate de ceea ce
o însuşirea unor deprinderi elementare de scris; privește cartea, ce facem cu ea, ce rol are ea și ce ne transmite ea.
o folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj.

2. În aplicarea metodei lecturii explicative la textul literar epic sau liric, didactica actuală recomandă ca elevii să realizeze prima citire/ lectură a textului. Relevați cel puțin două implicații didactice benefice
pentru elevi care decurg din această mutație metodologică majoră, argumentând pe scurt un punct de vedere personal referitor la această inversare de roluri profesor-elev.

Este recomandată ca prima lectură a textului să fie dedicată elevului deoarece acest moment reprezintă și un exercițiu de formare a citirii în gând, formă a citirii de care se va folosi pe tot parcursul vieții sale. Un alt lucru
important rezultă din lăsarea elevului să realizeze prima lectură a textului este faptul că acesta este supus unei transformări, respectiv transformarea de la ascultător, la cititor. Consider că această inversare de roluri este
una extrem de importantă și productivă pentru elevi întrucât acesta își poate exersa abilitățile de citire, de înțelegere a conținutului textului suport și cel mai important, este activ în propriul său proces de învățare.

2. Selectați, din cele de mai jos, componenta didactică integrată de bază pe care o considerați cea mai importantă, în ceea ce privește dezvoltarea limbajului şi a comunicării prin lecturile
după imagini și explicați pe scurt alegerea făcută:
o observarea dirijată a imaginilor (dirijarea percepției copiilor de către educatoare, analiza, sinteza și generalizarea aspectelor cuprinse în imaginile respective);
o dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor imagistice (comunicare iconică şi ghidaj conversaţional);
o dezvoltarea capacităţii de exprimare prin limbaj verbal a mesajelor vizuale (transformarea mesajului iconic din comunicarea vizuală în limbajul verbal comunicare orală, verbalizarea celor percepute,
observate, descifrate, interpretate, înţelese, cu ajutorul imaginilor).
Consider că cea mai importantă componentă didactică integrată de bază în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și a comunicării prin lecturile după imagini este dezvoltarea capacității de exprimare prin limbaj verbal a
mesajelor vizuale întrucât degeaba receptăm acele mesaje vizuale dacă nu suntem capabili să explicăm ceea ce observăm, ceea ce ne transmite imaginea respectivă. Și cel mai important este să putem să ne exprimăm
părerea personală despre imaginea respectivă și cum altfel să facem acest lucru dacă nu verbal?

4. Învățarea citit-scrisului în CP și în cl. I-II este un proces multisenzorial, în care interferează mai multe sisteme perceptive: explicați pe scurt la ce se referă simțul haptic, simțul
proprioceptiv și simțul cenestezic.

Simțul haptic se referă la simțul musculaturii fine în pipăitul activ ca acțiune a mâinii efectuare.
Simțul proprioceptiv se referă la cogniție, la conștientizarea informației asupra mișcării.
Simțul cenestezic se referă la simțul dispoziției și al atitudinilor copilului față de sine, ale sensibilității care reflectă propria existență corporală, simțul de auto-reglare a organismului.
3. Precizați cele 2 condiţii principale ale realizării activităţii de lectură după imagini.
Pentru realizarea lecturii după imagini avem nevoie de materiale intuitive sugestive și de un plan de întrebări bine structurat.

4. Marcaţi, prin încercuire, ca adevărate sau false, enunţurile de mai jos:

1. Demersurile următoare reprezintă strategii metacognitive de înţelegere a textului: căutarea în text a informaţiilor importante şi focalizarea atenţiei
preponderent asupra acestora, relaţionarea secvenţelor de text detectate a fi importante, pentru a avea acces la înţelegerea textului ca întreg, activarea
cunoştinţelor anterioare în timpul citirii, lucru care le permite elevilor să genereze ipoteze, pe baza cărora să facă predicţii asupra a ceea ce va urma,
revizuirea ipotezelor legate de sensul textului pe baza conţinutului efectiv al acestuia şi restructurarea propriilor cunoştinţe pe baza informaţiilor oferite
de text. (adevărat/ fals)

1
 2. Abilitatea de a citi cuprinde două componente: o componentă se referă la citirea cuvintelor (abilitatea de a traduce cuvântul tipărit în sunete, ceea ce
permite o reactualizare a sensului cuvântului), iar cealaltă componentă se referă la abilităţile de comprehensiune (reactualizarea sensului cuvintelor
individuale, combinarea propoziţiilor în fraze şi extragerea sensului din fraze şi paragrafe succesive). (adevărat/ fals)
3. Între principalele accepţiuni ale metodei lecturii explicative se înscriu următoarele: mijloc de comunicare folosit în mod uzual, mijloc de dialog cu sine,
mijloc de învăţare în procesul didactic, mijloc de evaluare în cadrul disciplinei (prin integrare intradisciplinară), în interdependenţă cu activităţile de
comunicare orală şi de citire/ lectură. (adevărat/ fals)
4. Elaborarea mesajului scris este o componentă importantă a dezvoltării competenţei de comunicare. Astfel, prin exersarea capacităţii de exprimare scrisă,
de producere de mesaj scris, rolul de scriptor, se adaugă celor de auditor, locutor şi cititor/lector). (adevărat/ fals)
5. Modelul comunicativ-funcţional – despre textul literar sau nonliterar – începe încă din clasele mici (cl. I-II), cu exerciţii mai simple, de înlocuire a
expresiilor, locuţiunilor, grupurilor de cuvinte printr-un singur cuvânt, ajungându-se, în clasele III-IV, la exerciţii de identificare a câmpurilor lexicale, de
transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă, la povestirea în scris a unor fragmente din text şi la povestirea textelorde mică întindere, după un
plan de idei. (adevărat/ fals)
6. Principalele preachiziţii preşcolare (precursori şi predictori ai succesului şcolar) pentru dezvoltarea abilităţii de a citi sunt emanciparea vocabularului,
familiarizarea cu achiziţii lexicale timpurii şi multiplicarea ocaziilor de verbalizare a celor văzute, percepute sau observate. (adevărat / fals)
7. Definită ca proces, citirea este un proces de traducere a codurilor vizuale în limbaj cu sens, iar definită ca produs, citirea este rezultatul unui sistem
alfabetic care implică decodarea literelor în sunetele (fonemele) corespunzătoare şi legarea acestora în cuvinte. (adevărat/ fals).
8. Citirea expresivă presupune citirea fără silabisire, fără adăugiri, repetări sau inversiuni de sunete sau cuvinte, pronunţarea corectă a cuvintelor,
manifestarea independenţei în citirea unui text. (adevărat/ fals)
9. Citirea în gând înseamnă modularea vocii în funcţie de semnele de punctuaţie şi exprimarea unor stări afective sugerate de mesajul textului. (adevărat/
fals)
10. Citirea fluentă înseamnă înţelegerea celor citite, a mesajului comunicat de text. (adevărat/ fals)

7. Analizați următorul extras din Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română – Clasa pregătitoare, Clasa I, Clasa a II-a, după cum urmează:
a. marcați două linii de coerenţă didactică (două axe de continuitate și evoluție) care pot fi stabilite în planul competenţei specifice date (3.4.) și al activităţilor de învăţare corespunzătoare de mai
jos;
b. argumentați succint realizarea uneia dintre cele două linii de coerență didactică stabilite, explicând în ce constă corelația sau corespondența respectivă. (1p.)

3. RECEPTAREA UNEI VARIETĂȚI DE MESAJE SCRISE ÎN CONTEXTE DE COMUNICARE CUNOSCUTE

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

1. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple, 1. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărți adecvate
vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea susținute de suport imagistic vârstei

- observarea (intuitivă) a cărților de diverse forme, dimensiuni, grosimi, - memorare a unor poezii și ghicitori din proprie inițiativă - realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate
cu sau fără imagini etc. titlul și personajele din basmele/ poveștile/ povestirile citite sau

2
- răsfoirea unor cărți în colțul amenajat cu o minibibliotecă, în
biblioteca școlii etc.
- observarea și stabilirea unor unor asemănări și diferențe între
suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de
povești cu ilustrații, carte ce conține doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport cu textul
- audierea unor povești, însoțită/ urmată de răsfoirea cărții ce conține
textul și observarea imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie”, „Toneta cu reviste” etc.
- confecționarea unor minicărți pe teme familiare (individual și în
grup); realizarea „Abecedarului clasei”, „folosind planșe de colorat
- citirea individuală și din proprie inițiativă a unor povești, povestiri
- completarea unui jurnal de lectură al clasei, folosind desene și
enunțuri scurte
- amenajarea și reactualizarea unui „colț al cărții” în sala de clasă
- exerciții de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei povești din
care a fost citit, cu voce tare, un fragment
- observarea intuitivă a cărților de diverse forme, dimensiuni, grosimi,
cu sau fără imagini
- completarea unor grafice, panouri cu titluri, personaje ale textelor
citite
transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
- realizarea unei : „Colecții de povești” individuală sau comună (album
cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoțite de
scurte prezentări scrise de mână sau la computer)
- prezentarea orală a unor cărți/ povești citite individual sau în grup
- memorare, din proprie inițiativă, a unor poezii și ghicitori
- realizarea unor minicărți pe teme de interes comun sau personal
- amenajarea unui „colț al cărții” în sala de clasă
- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente și
informații
- recomandarea unor cărți/ povești/ povestiri colegilor

- jocuri de rol: „La librărie”, „Toneta cu reviste” etc.
- observarea și stabilirea unor unor asemănări și diferențe între
suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de povești cu
ilustrații, carte ce conține doar text, carte electronică etc.
- citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinți, cadre
didactice, bibliotecar, colegi
- completarea unor grafice, panouri cu titluri/ autori/ personaje ale
textelor citite

8. Corelaţi următoarele obiective-cadru (I-IV) cu obiectivele de referinţă corespunzătoare specifice curriculumului preşcolar (A-E):

I. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

II. Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;

III. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de

limbajul scris;

IV. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale;
Răspunsuri: I-D, II-A, III-B , IV-E
3
A. Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.

B. Să perceapă şi să-şi exprime emoţiile, să înţeleagă şi să răspundă emoţiilor celorlalţi, în acord cu

propria imagine despre sine.

C. Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).

D. Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/ sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.

E. Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles

4
9. Din perspectiva cadrului european comun de referinţă vizând procesele lecturii (PIRLS Assessment Framework – Progress in International Reading Literacy Study) lectura, în scop
estetic sau în scop informativ înseamnă comprehensiune şi înţelegere, care, începând din ciclul primar, se construiesc treptat, de la simplu la complex, prin antrenarea a patru procese
cognitive esenţiale (I-IV). În demersurile focalizate pe formarea competenţelor de lectură, cadrul didactic trebuie să proiecteze activităţi coerente pentru antrenarea treptată a celor
patru procese, care să ducă la finalităţile indicate mai jos (A-D).
Realizaţi 2 corelaţii didactice care se pot stabili între procesele (I-IV) şi finalităţile corespunzătoare (A_D) şi exxprimați succint un punct de vedere personal referitor la una dintre
aceste opţiuni corelative:

I. identificarea de informaţii explicit formulate;

II. realizarea de deducţii simple;
III. integrarea și interpretarea ideilor și a informaţiilor;
IV. evaluarea critică a conţinutului și a elementelor textuale.

Răspunsuri
A. înţelegerea profundă a textelor;
II. realizarea de deducţii simple; - A. înţelegerea profundă a textelor; B. realizarea unor evaluări critice;
IV. evaluarea critică a conţinutului și a elementelor textuale. - C. formularea de răspunsuri C. formularea de răspunsuri personale faţă de cele citite;
personale faţă de cele citite; D. susţinerea cu elemente/ cu exemple din mesajele scrise/ texte.
Consider că se poate realiza o corelație între evaluarea critică a conținutului și formularea de
răspunsuri personale față de cele critice și o altă corelație între realizarea de deducții simple și
înțelegerea profundă a textului.

Consider că realizarea de deducții simple poate ajuta cititorul să ajungă la o înțelegere mai
profundă a textului, astfel formându-și o idee mult mai clară , mult mai exactă despre mesajul
pe care dorește cititorul să îl transmită.

5
10. Identificaţi două linii de coerenţă didactică în domeniul de conţinut referitor la funcţiile limbii (acte de vorbire) la clasele III-IV ş i motivaţi succint una dintre cele două linii de continuitate şi evoluţie (în
complexitate) a competenţei de comunicare în limba maternă pe care aţi stabilit-o:

6
DOMENIUL DE CONŢINUT:
FUNCŢII ALE LIMBII (ACTE DE VORBIRE)
Clasa a III-a

- oferirea de informații (referitoare la universul apropiat)

- solicitarea de informații (referitoare la universul apropiat)

- cererea simplă familiară, cerere politicoasă

- prezentarea (de persoane, de cărți, a unor activități)

- relatarea unei acțiuni/ întâmplări cunoscute (trăite,

vizionate, citite)

- descrierea (de obiecte, ființe din universul imediat)

Clasa a IV-a

- relatarea unei întâmplări imaginate

- prezentarea (unor activități/ rezultate/ proiecte)

- formularea de solicitări formale și informale

-descrierea (de personaje imaginare, de film/ carte)

- oferirea de informații referitoare la universul școlii

sau extrașcolar

- solicitarea de informații referitoare la universul școlii

sau extrașcolar

Răspunsuri:

cererea simplă familiară, cerere politicoasă - formularea de solicitări formale și informale

prezentarea (de persoane, de cărți, a unor activități) -descrierea (de personaje imaginare, de
film/ carte)

7
 Cred că există o continuitate între „cererea simplă, familiară, cererea politicoasă” prezentă la
clasa a III-a și „formularea de solicitări formale și informale” întrucât se începe de jos, ajungându-
se ulterior la un nivel mai înalt, ajungându-se la performanță.