PROIECT DE LECŢIE

Şcoala cu clasele I-VIII Rădeni

Prof.dr. Mirela Munteanu
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VI-a
Subiectul lecţiei: Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă
Tipul lecţiei: Însuşire de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

1. COMPETENŢE GENERALE:
 Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale
în situaţii de comunicare monologată şi dialogată ;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje
scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

2. COMPETENŢE SPECIFICE:
1.4. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ
adecvat;
2.1. înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)
2.4. adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog;
2.5. participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei
comunicării

3. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive- Elevii vor fi capabili:
OC: Să identifice secvenţele de dialog, de naraţiune si de descriere dintr-un mesaj oral
sau scris
OC : Să realizeze înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
OC: Să construiască propoziţii si fraze corecte din punct de vedere gramatical;
OC: Să-şi adapteze vorbirea la parteneri si la situaţia de comunicare;
OC: Să realizeze deosebirile dintre vorbirea directă şi cea indirectă;
OC : Să redacteze texte de scurtă întindere;

B. Afective- Elevii vor fi capabili:

OA : Să participe afectiv la lecţie;
OA : Să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor;
OA : Să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de învăţare.

C. Psihomotorii- Elevii vor fi capabili:

OP : Să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;
OP : Să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.

4. EVALUAREA: observarea sistematică, evaluare orală.

1
5. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română, Elena Mazilu-
Ionescu, Valentina Jercea – manual clasa a VI-a; coli, tabla.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 de minute;
7. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, observaţia sistematică,
învăţarea prin descoperire, activitate în echipe;

8 BIBLIOGRAFIE:
- Matei Cerkez coord.,Comunicare şi gramatică în exerciţii, colectiv de autori, Ed.
Paralela 45, 2006, Piteşti, p.55.
- Gramatica limbii române, vol.I, ed. Academiei, Bucureşti, 1966.
- Parfene, C., Metodica studierii limbii şi literaturii române, în şcoală, Ed Polirom,
1999.
- Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Consiliul Naţional pentru Curriculum.
- Gliga, I., Învăţarea activă, MEC., Bucureşti, 2001.
- Jiga, I., Negruţ, I., Învăţarea eficientă, Editura Editis, Bucureşti, 1999.
- Cerghit, I., Metode de învăţământ, ed. a III-a, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1997.
- Pintilie, Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Editura Eurodidact, Cluj- Napoca,
2003.
- Ionescu, Miron, Chiş, Vasile, Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1992.
- Ana Stoica, Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

1. Captarea atenţiei (1’): conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie (elevii îşi
pregătesc manualele şi caietele).
- Se stabileşte relaţia de comunicare cu elevii;
- Elevii sunt solicitaţi să se pregătească pentru oră.

2.Captarea atenţiei (Spargerea gheţii; conversaţia) - 3’:

Elevii, împărţiţi în trei grupe, sunt solicitaţi să comenteze, succint, cele trei maxime
scrise pe tablă:
1.”Politeţea e cheia de aur care deschide toate porţile.”;
2.”Educaţia este al doilea soare, pentru cei care o au.”;
3.”Fericirea nu stă în lene, ci în muncă.” (Lev Tolstoi)
Întrebare: De ce credeţi că am deschis lecţia cu discutarea maximelor despre politeţe,
educaţie şi lene?

3. Reactualizarea cunoştinţelor (dialogul) şi dirijarea noii învăţări (5’).

 Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi
câţiva elevi să citească tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând
corecturile necesare. Pornind de la tema pentru acasă, profesorul poartă o discuţie cu
elevii despre Goe, personajul principal al schiţei “D-l Goe…” de I.L.Caragiale;
 Profesorul le cere elevilor să caute în textul din manual o anume secvenţă dialogată şi
să recunoască modul de expunere şi personajele care participă la dialog:
Profesorul va afla de la elevi că dialogul este convorbirea dintre două sau mai multe
persoane.

2
 Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunoştinţelor teoretice cu ajutorul
următoarelor întrebări:
 Ce este dialogul?
 Care este rolul dialogului în opera literară?
 Care sunt semnele de punctuaţie ce apar într-un text dialogat?

4. Anunţarea temei noi şi a obiectivelor (conversaţia; lucrul în grup) - 1’

-Se anunţă tema nouă;
Profesorul cere elevilor să formeze grupuri a câte trei. Doi elevi vor realiza un
scurt dialog (maxim 10 rânduri) care va fi povestit de al treilea membru al echipei.
Rezolvarea sarcinii de lucru va fi citită de câte un membru al fiecărei echipe. Cele mai
bune dialoguri şi relatari vor fi notate pe tablă şi folosite ca texte suport de la care se vor
porni explicaţiile.
Ce observăm?
Textul dat cuprinde vorbirea unor personaje, adică un dialog.
Reține!
Vorbirea directă înseamnă redarea întocmai a cuvintelor personajelor.
În scris, vorbirea directă este marcată cu ajutorul liniilor de dialog.

Astăzi vom studia vorbirea directă şi vorbirea indirectă Se scrie pe tablă titlul
lecţiei: De la textul dialogat la textul narativ

5. Conducerea activității: (29’)

(Conversaţia, explicaţia, jocul de rol, învăţarea prin descoperire, exerciţiul);

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare elev va primi o fişă de lucru
ce conţine un tabel împărţit în două coloane (v. anexa). În coloana din stânga vor
reproduce un fragmentul dialogat, iar în coloana din dreapta, textul este transpus în
vorbire indirectă. Se cere elevilor să sesizeze deosebirile dintre cele două texte având
în vedere mai multe aspecte: semnele de punctuaţie, persoana verbelor şi a
pronumelor, modul unor verbe, cazul unor substantive etc. Se identifică apoi de către
elevi, prin conversaţie euristică, paşii ce trebuie urmaţi pentru transformarea unui text
dialogat în text narativ, paşi ce sunt scrişi pe tablă şi în caiete.

Pentru a reda corect vorbele celor doi prieteni urmărește cu atenție etapele
următoare:
1. Citește textul cu voce tare.
Încearcă să respecți semnele de punctuație și să ai o intonație potrivită.
2. Verifică răspunsurile:
3. Dacă ai înțeles bine texul, putem începe exercițiul.Se cere elevului să
redea ceea ce au spus cei doi băieți.
 Aceasta se va scrie şi la tablă;
 Elevii, sub îndrumarea profesorului, vor descoperi particularităţile vorbirii directe şi
ale vorbirii indirecte;
Acestea se notează în caiete;

Vor observa că textul nu mai cuprinde dialog. Personajele nu vorbesc unul

cu celălalt, iar vorbele lor au fost redate de ei.

3
Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare elev va primi o fişă de lucru ce
conţine un tabel împărţit în două coloane (v. anexa). În coloana din stânga vor
reproduce un fragmentul dialogat, iar în coloana din dreapta, textul este transpus în
vorbire indirectă. Se cere elevilor să sesizeze deosebirile dintre cele două texte având
în vedere mai multe aspect: semnele de punctuaţie, persoana verbelor şi a pronumelor,
modul unor verbe, cazul unor substantive etc. Se identifică apoi de către elevi, prin
conversaţie euristică, paşii ce trebuie urmaţi pentru transformarea unui text dialogat în
text narativ, paşi ce sunt scrişi pe tablă şi în caiete.
Pe baza textului scris anterior pe tablă, profesorul ajutat de către elevi va defini
noţiunile de vorbire directă şi vorbire indirectă.
Ce mod de expunere găsim în primul text?
Ce mod de expunere găsim în cel de ai doilea text?
Vorbirea directă este un text dialogat, reproducând întocmai cuvintele unei persoane
sau a unui personaj.
Vorbirea indirectă este o povestire a celor exprimate de către cineva.

6. Asigurarea retenției si transferului (5 min)

(Conversaţia, explicaţia, exerciţiul);

 Elevii, vor primi fişe de lucru (2) în care vor avea de rezolvat diferite sarcini,
adecvate subiectului lecţiei: de trasformat vorbirea directă în vorbire indirectă; de
trasformat vorbirea indirectă, în vorbire directă, de alcătuit dialoguri pe o temă dată,
de aranjat replicile unui dialog în ordinea folosirii lor;
Elevii vor rezolva sarcinile primite, iar apoi, selectiv, acestea vor fi discutate în
clasă;
Li se cere elevilor să descopere cuvintele care au ajutat la această transformare a
dialogului, prezentându-li-se sintagma şi utilitatea verbelor de declaraţie: a zice, a spune,
a răspunde, a murmura, a striga, a explica, etc.
Deasemenea se identifică şi paticularităţile celor două modele de comunicare:
A) vorbirea directă: transpunerea întocmai a cuvintelor celui care vorbeşte ,
redând exact replicile vorbitorului.
- după verbele de declaraţie se folosesc două puncte (:)
înaintea textului reprodus se utilizează linia de dialog (-)

7. Asigurarea transferului

Ai fost cu fratele tău la film. Ţie ţi-a plăcut fimul, lui nu i-a plăcut. Scrie un dialog
de 4-6 replici în care să redai discuţia pe care ai purtat-o cu fratele tău.

4
 Oglinda tablei
Transformarea unui text dialogat într-un text narativ
Textul dialogat este format dintr-un dialog şi corespunde vorbirii directe între
două sau mai multe personaje.
Textul narativ este o povestire a celor exprimate de cineva şi corespunde vorbirii
indirecte .

Caracteristicile vorbirii directe şi indirecte

5
 Vorbirea directă
 Este un dialog/text dialogat
Ex.-Când ai venit ?întreabă Mihnea.
-Ieri,la prânz,răspunde Ina.
 Apar verbe specifice:a zice,a
spune,a întreba,a răspunde,a anunţa a
mărturisi,a striga,
numite verbe de declaraţie
-uneori verbele de declaraţie lipsesc şi
atunci dinamizează acţiunea
 Folosim în scris:linia de
dialog,ghilimelele,două puncte,semnul
exclamării sau al întrebării;
 Apar verbe şi pronume la persoana
I şi a II-a sg./pl.
Ex.,,Eu îi iert!”
 Apar verbe la modul imperativ
Ex.-Vino!
 Apar substantive în cazul vocativ:
ex. ,,-Bunico,e rău să nu ai copii?”
 Apar cuvinte(adverbe) de genul:
astăzi,ieri,mâine,acum,imediat
Ex.-Astăzi ne întâlnim la ora 10:00
6
Vorbirea indirectă
 Este o povestire/text narativ
Ex.-Mihnea a întrebat-o pe Ina când a
venit.Ea i-a spus că a venit cu o zi în
urmă,la prânz.
 Verbele de declaraţie sunt
urmate de cuvinte
precum:că,să,ca
să,dacă,unde,care,când.
Ex.El a întrebat-o dacă a venit.
 Nu folosim niciunul dintre
semnele de punctuaţie
specifice valorii directe,ci
doar punctul la sfârşitul
propoziţiilor.
 Apar verbe şi pronume la
persoana a III-a sg./pl.
Ex.El spuse că îl iartă.
 Verbele la modul imperativ
sunt transformate în verbe
la modul conjunctiv
Ex. I-a spus să vină.
 Substantivele în cazul
vocativ sunt transformate în
substantive în dativ sau
acuzativ
Ex.Nepoţelul o întreabă pe bunică
dacă este rău să nu ai copii.
 Se folosesc expresiile:în acea
zi,cu o zi în urmă,următoarea
zi,în acel moment,pe moment
Ex.Ei s-au înţeles să se întâlnească la
ora 10:00 în acea zi
 Cuvintele vorbitorilor se
redau în ordinea în care au
fost rostite.
Vorbirea directă – vorbirea indirectă

7
8
 REŢINEŢI !

VORBIREA DIRECTĂ se realizează prin VORBIREA INDIRECTĂ se realizează

reproducerea întocmai a cuvintelor atribuite prin relatarea, într-o naraţiune, a spuselor
unei persoane sau unui personaj unei persoane sau ale unui personaj.

Comparaţi cele două texte de mai sus având în vedere următoarele aspecte:

 Semnele de punctuaţie  Semnele de punctuaţie

...................................................................
...................................................................
 Persoana verbelor şi a pronumelor
....................................................................
...................................................................
 Modul verbului subliniat
....................................................................
....................................................................
 Cazul substantivului subliniat
...................................................................
.................................................................
.................................................................
 Persoana verbelor şi a pronumelor
....................................................................
...................................................................
 Modul verbului subliniat
....................................................................
....................................................................
 Cazul substantivului subliniat
...................................................................
 Verbul care semnalează vorbirea
personajului
................................................................
..................................................................

9
 Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă
grilă de evaluare
grupa:
Criterii de evaluare grupa: grupa: grupa:

 eliminarea liniei de dialog;

 trecerea verbelor şi pronumelor de la
persoana I şi a II-a, la persoana a III-a;
 semnalarea vorbirii personajului printr-

un verb care să exprime acţiunea de a

zice, a spune, urmat de cuvinte de
legătură: că, să, ca să, de unde, când,
cum, care etc.;
 reproducerea cât mai exactă a cuvintelor
vorbitorului;
 folosirea modului conjunctiv în locul
modului imperativ
 folosirea cazului dativ sau acuzativ în
locul cazului vocativ;
 eliminarea exclamaţiilor din vorbirea
directă.

FIŞĂ DE LUCRU

10
R1 R2

Transformaţi în vorbire indirectă Ordonează replicile din dialogul de mai

dialogul din textul următor: jos.

« - Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară

„-Vezi ce bine-i şade lui- zice mam-mare –cu
păsările ?
costumul de marinel?
- În ţara cocorilor.
-Mamiţo, nu ţi-am spus ca nu se zice marinel?
- Păi, raţele nu au aripi ? De ce nu
-Da’ cum?
zboară ;
-Marinal....
- Fiindcă au aripi, răpsunse bătrânul,
-Ei!ziceţi voi cum ştiţi;eu zic cum am
sorbind-o din ochi.
apucat.Aşa se zicea pe vremea mea , când a
- Tată-moşule, da cocorii un se duc
ieşit întâi moda asta la copii-marinel.
când se duc?
-Vezi că sunteţi proaste amândouă?întrerupe
- Zboară, zise bătrânul, dar pe jos.”
tânărul Goe.Nu se zice nici marinal, nici
marinel...”
(B.St.Delavrancea, “Bunicul”)
(D-l Goe..., I.L. Caragiale)

FIȘĂ DE EVALUARE

Treceţi următorul fragment dialogat din schița Vizită..., I.L. Caragiale în vorbire
indirectă și descoperiţi semnificaţiile dialogului dintre cele două personaje:

“ – Nu vă supără fumul de ţigară? întreb eu pe madam Popescu.

- Vai de mine! La noi se fumează...Bărbatul meu fumează... şi dumnealui... mi se
pare că-i cam place.
Şi zicând “dumnealui”, mama mi-arată râzând pe domnul maior.
- A ! zic eu, şi dumnealui?
- Da, da, dumnealui! Să vezi ce caraghios e cu ţigara-n gură, să te prăpădeşti de
râs...ca un om mare...
- A! Asta nu e bine, domnule maior, zic eu, tutunul este o otravă...
- Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua cu dulceaţă.”

11