DIDACTICA LIMBII ROMÂNE I

Subiecte teoretice
1. Obiectul de studiu şi sarcinile Didacticii limbii române
Didactica este o disciplină pedagogică care are ca obiect de studiu problematica amplă a
procesuluide predare-învăţare a limbii şi literaturii române, ca instrument indispensabil de
cunoştinţe şi comunicare în diverse situaţii colocviale sau oficiale şi familiarizarea elevului cu
literatura română pe baza unor modele reprezentative de artă literară.
2. Limbajul şi dezvoltarea copilului. Particularităţi ale copilului de vârstă şcolară mică.
Particularităţi ale limbii române
3. Locul și rolul limbii și literaturii române în învățământul primar
Studiul limbii şi literaturii române în învăţământul obligatoriu îşi propune dezvoltarea
competenţelor de comunicare orală şi scrisă ale elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu
texte literare şi nonliterare, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care
vor încuraja şi sprijini studiul acestei discipline – stipulează programele şcolare / curriculumul
de limba şi literatura română, în notele de prezentare.
Disciplina Limba şi literatura română a ocupat şi ocupă un loc important, chiar privilegiat, între
disciplinele din planul de învăţământ pentru clasele I-a – IV-a. Susţinem acest lucru, pe de o
parte, prin aşezarea disciplinei pe prima poziţie în toate planurile de învăţământ din RM –
limba română fiind studiată, în primul rând, ca limbă maternă, dar şi ca limbă a doua – limbă
naţională,
4. Structura curriculumului școlar în învățământul primar: Aria curriculară Limbă și comunicare
Curriculumul şcolar prezintă oferta educaţională la o disciplină dată pentru un parcurs şcolar
determinat.
Structural, curriculumul de Limba şi literatura română cuprinde:
nota de prezentare: PRELIMINARII
CADRUL CONCEPTUAL AL CURRICULUMULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR
 Curriculumul pentru învățământul primar: abordare sistemică
 Sistemul de competențe pentru învățământul primar
 Sistemul de conținuturi pentru învățământul primar
 Curriculumul pentru învățământul primar ca sistem de procese
 CURRICULA DISCIPLINELOR repartizată pe arii curriculare (Aria curriculară „Limbă și
comunicare”, Aria curriculară „Matematică și Științe”, Aria curriculară „Educație socioumanistică”
etc.)
 REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE
 Orientări generale
 Sugestii metodologice
 REPERE PRIVIND EVALUAREA
 Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
 Strategii de evaluare
 Autoevaluarea în contextul autoreglării
 ACTIVITĂȚI TRANSDISCIPLINARE
 Orientări generale
 Zilele de activități transdisciplinare
5. Competențele specifice ale educației lingvistice în clasele primare. Finalitățile educației
lingvistice.
6. Viziunea curriculară asupra predării limbii și literaturii române în ciclul primar
Viziunea curriculară impune proiectarea în interacţiunea lor a obiectivelor, conţinuturilor,
activităţilor de învăţare şi a principiilor şi metodelor de evaluare, deschizând calea unei
orientări mai bune
a predării-învăţării, în raport cu formarea competenţelor de nivel superior, de aplicare a
cunoştinţelor şi
competenţelor în contexte noi de rezolvare de probleme teoretice şi practice.
Realizarea acestei viziuni este posibilă în momentul în care profesorul demonstrează acea
flexibilitate şi deschidere spre nou, ce-i permite schimbarea de mentalitate, de adaptare la noile
cerinţe ale
Curriculumului Naţional.
7. Ion Creangă – personalitate ilustră a învățământului național
8. Tradiţional şi modern în metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar
Viziunea curriculară impune proiectarea, în interacţiunea lor, a obiectivelor conţinuturilor,
activităţilor de învăţare şi a principiilor şi metodelor de evaluare, deschizând calea unei
orientări mai bune
a predării-învăţării, în raport cu formarea competenţelor de nivel superior, de aplicare a
cunoştinţelor şi
competenţelor în contexte noi de rezolvare de probleme (teoretice şi practice).
Realizarea viziunii curriculare este posibilă în momentul în care profesorul de învăţământ
primar
demonstrează flexibilitate şi deschidere spre nou, adaptare la noile cerinţe ale Curriculumului
Naţional,
 înţelegând tendinţele de schimbare prin care trece sistemul moldovenesc de învăţământ,
conştientizând
necesitatea schimbării de mentalitate.
Asumarea unei viziuni curriculare este posibilă în momentul în care profesorul, conştient de
rolul
său în educaţia elevilor, priveşte predarea-învăţarea-evaluarea nu ca pe un scop în sine, ci ca pe
o
modalitate de dobândire de capacităţi, aptitudini şi competenţe necesare elevului.
9. O nouă paradigmă – modelul comunicativ-funcţional
s-a impus o nouă abordare curriculară, care urmăreşte dobândirea de către
elevi a competenţelor de bază pentru societatea şi economia bazate pe cunoaştere, formarea elevilor
pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
Începând cu anul 2000, s-au înregistrat, la nivelul Uniunii Europene, progrese în realizarea efectivă
a unui spaţiu european extins al educaţiei. Astfel, pentru perioada 2001-2010, cele trei obiective
strategice
ale sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Europa, stabilite în Detailed Work
Programme
on the follow-up of the objecives of education and training systems in Europe – Council of the
European
Union, Brussels, 20 February 2002; COM (2001) 501 final, la care a aderat Moldova, sunt:
→ îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională din
Uniunea Europeană;
→ facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;
→ deschiderea sistemelor educaţionale şi de formare profesională.
10. Documente şcolare obligatorii – planul-cadru de învăţământ şi curriculumul şcolar
Planul-cadru de învăţământ reprezintă „documentul reglator esenţial care jalonează resursele de
timp ale procesului de predare-învăţare-evaluare. Curriculumul este documentul care indică
sistemul de competențe şi conţinuturile învăţării care
trebuie parcurse într-un anumit an de studiu. De asemenea, programa oferă, cu titlu de sugestie,
exemple
de activităţi de învăţare corespunzătoare sistemului de competențe şi conţinuturilor, din care
profesorii
pot alege sau se pot inspira pentru a concepe activităţi noi.
11. Planificarea calendaristică şi proiectarea pe unităţi de învăţare
Profesorul îşi imaginează un scenariu al activităţii, pe care îl respectă şi în funcţie de contribuţia
elevilor la actul de învăţare. Paşii care trebuie urmaţi în proiectarea didactică la Limba şi literatura
română sunt:
→ studierea planului-cadru de învăţământ, pentru stabilirea numărului de ore pe săptămână la
disciplina Limba şi literatura română şi pentru a decide dacă se studiază doar curriculum-nucleu
sau,
în cazul unei clase cu rezultate foarte bune, curriculum extins, sau în cazul claselor cu rezultate mai
puţin bune, pentru conţinuturile mai dificile, curriculum aprofundat;
→ lectura curriculumului şcolar;
→ alegerea manualului (alternative) şi a textelor/secvenţelor care vor fi studiate din acesta;
→ planificarea calendaristică a parcursului didactic / proiectul de lungă durată – stabilirea
unităţilor
de învăţare, ordonarea lor, indicarea numărului de ore alocate etc.;
→ proiectarea unităţilor de învăţare în ordinea derulării lor;
→ proiectarea lecţiilor din fiecare unitate de învăţare;
→ autoevaluarea activităţii didactice desfăşurate.
Planificarea calendaristică trebuie privită ca o activitate care pune în evidenţă viziunea proprie a
fiecărui profesor, felul în care valorifică recomandările programei şcolare şi o realizează pe
parcursul
anului şcolar, pentru a putea atinge finalităţile obligatorii ale acesteia. În realizarea planificării
calendaristice, trebuie respectaţi următorii paşi:
→ stabilirea unităţilor de învăţare;
→ stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare;
→ stabilirea unităților de competență /obiectivelor de referinţă urmărite prin fiecare unitate de
învăţare;
→ selectarea conţinuturilor din curriculum, adecvate atingerii obiectivelor de referinţă vizate;
→ alocarea temporală pentru fiecare unitate de învăţare; este recomandabil a se păstra un număr de
ore la dispoziţia profesorului în fiecare semestru, pentru reglarea eventualelor decalaje
intervenite pe parcursul semestrului.
12. Proiectarea opţionalelor la limba şi literatura română
Unitățile de conținut, conform Curriculumului național în învățământul primar din 2018,
constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unități de
competențe
proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se vizează realizarea competențelor specifice
disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să
intre în vocabularul activ al elevului la finalizarea respectivei unități de învățare.
Pentru disciplina Limba și literatura română din cadrul ariei curriculare Limbă și comunicare,
conținuturile sunt structurate pe teme mari, asociate – prin raportarea la diferitele coordinate ale
comunicării orale și scrise – competențelor specifice (Vezi Curriculum național în învățământul
primar,
2018, p.18):

1. formarea capacității de comunicare orală: înțelegerea după auz, dialogată,

monologată, descriptivă, nonverbală;
2. formarea capacității de comunicare scrisă: lectura și scrisul;
3. tainele cărții;
4. elemente de construcție a comunicării: lexicul, fonetica, morfologia, sintaxa.
13. Perioadele de învăţare la Limba şi Literatura Română în ciclul primar
14. Particularitățile psiho-fiziologice de predare-învățare a citit-scrisului
Pentru a asigura succesul învățării citit-scrisului în clasa I, învățătorul trebuie să cunoască
particularitățile fiziologice și psihologice ale elevilor începători. În organismul copiilor se
produc schimbări esențiale: se stabilizează activitatea cardio-vasculară, creierul este destul de
maturizat, se întărește sistemul osos-muscular, sunt create premise pentru implicarea copiilor în
activitatea de învățare. Și procesul scrierii pentru începători este dificil, mai ales când trebuie să
facă legarea
elementelor literelor și apoi să le unească în silabe. Pentru ca un elev să poată scrie cuvinte și
propoziții, el trebuie să rezolve mai multe sarcini:
 să delimiteze fiecare sunet;
 să-și amintească elementele grafice;
 să actualizeze regulile de combinare a elementelor grafice, să respecte poziția la scris.
Din punctul de vedere al modului cum se scrie, greutățile întâmpinate de ei se referă și la
asocierea fiecărui sunet cu litera corespunzătoare, la reprezentarea structurii fonetice a cuvintelor și
la realizarea legăturilor între elementele grafice.
Așadar, reieșind din aceste dificultăți, în clasa I nu se poate realiza trecerea de la scrisul impus
sau autoimpus la scrisul ca deprindere. Este o performanță ce se cultivă de-a lungul procesului
instructiv-educativ în ciclul primar de învățământ.
În literatura de specialitate, din domeniul ce ține de problema scrisului, se pot desprinde câteva
concluzii și recomandări cu privire la diversele implicații ale acestora.
15. Etapa prealfabetară/preabecedară și metodele specifice ei
Etapa prealfabetară/preabecedară a predării-învățării limbii române are rolul de a pregăti
elevul pentru însușirea cititului și a scrisului prin activități care urmează metoda fonetică analitico-
sintetică și se poate desfășura de la 3 la 7 săptămâni, în funcție de problemele și particularitățile
clasei.
În această etapă învățătorul va pune accentul pe:
Familiarizarea copiilor cu regulile de comportare.
 Consolidarea noțiunilor: text, propoziție, cuvânt, litere, sunet.
 Dezvoltarea competențelor de comunicare prin:
 Exerciții de pronunție corectă a sunetelor vorbirii;
 Exerciții de îmbogățire a vocabularului cantitativ și calitativ;
 Exerciții de organizare a cuvintelor în enunțuri corecte.
 Reproducerea textelor audiate.
 Pregătirea mânii pentru scriere.
 Formarea atitudinii pozitive față de școală [4, p. 20].
La sfârșitul etapei preabecedare elevii vor fi capabili:
→ să respecte regulile de comportare la lecție, la recreație;
→ să respecte poziția corectă în timpul scrierii;
→ să se orienteze în timp și în spațiu;
→ să pronunțe corect sunetele vocale și consoane;
→ să determine poziția sunetului în silabă, în cuvânt;
→ să separe propozițiile din text, cuvintele din propoziție, silabele din cuvinte, sunetele din
silabe;
→ să deosebească noțiunile: sunet-consoană, sunet-vocală;
→ să răspundă corect și complet la întrebări;
→ să reproducă conținutul mesajului receptat;
→ să memorizeze poezii, ghicitori, proverbe, frământări de limbă
16. Etapa alfabetară/abecedară. Etapele predării sunetului nou.
Particularitățile psihologice ale școlarului mic, reflectate în limbajul său, precum și
caracterul fonetic al limbii române, au determinat specificul metodei folosite la predarea-învățarea
citit- scrisului: metoda fonetică analitico-sintetică, care este metoda de bază a însușirii citit-
scrisului [2 p. 33].
Etapei alfabetare îi corespunde predarea propriu-zisă a alfabetului, urmând ordinea
literilor indicate în Abecedarul pentru care a optat fiecare învățător în parte. Această etapă se
desfășoară sub semnul metodei fonetică, analitico-sintetice care este una dintre cele mai
eficiente metode în predarea literelor alfabetului limbii române [3, p. 85].
„Etapele unei lecții în care se predă un sunet nou sunt sugerate de însuși prezentarea
structurii metodei fonetice, analitico-sintetice” [5, p. 108].
Această metodă presupune o acțiune la nivelul rostirii - fonetică - și cele două moduri
parcurse în acest plan fonetic:

 analiza: detașarea propoziției din vorbire, delimitarea cuvintelor în

propoziție, despărțirea cuvintelor în silabe, descompunerea silabei în sunete;

 sinteza: procesul invers, de la sunet la silabă, cuvânt și propoziție.
Prin această metodă elevii vor identifica, treptat, elementele componente dintr-un flux
verbal, separarea cuvintelor din vorbire, lucru care îi va ajuta la însușirea citirii și scrierii.
Așadar, demersul metodei este: propoziție-cuvânt-silabă-sunet și invers.
17. Sugestii metodologice de învățare a citit-scrisului în perioada postalfabetică/ posabecedară.
Perioada postalfabetară reprezintă o sinteză a activităţii de învăţare a citit-
scrisului, desprinderea de etapa alfabetizării şi primul pas în lucrul cu textul.
O dată ce elevii și-au însușit alfabetul, se încheie perioada abecedară. Nu se poate afirma
însă că cititul și scrisul ar fi devenit deprinderi. Elevii și-au format câmpul de citire de o silabă și
sunt în curs de a-l mări la cuvânt. Pot citi texte simple într-un ritm adecvat. În perioada
postabecedară unii elevi continuă să șoptească unele consoane, în speranța că
le vor înțelege mai ușor sensul. În perioada postabecedară vor fi depuse eforturi susținute în

vederea automatizării deprinderilor de citire și scriere. O deosebită atenție vom acorda în

continuare dezvoltării auzului fonematic. Eforturile învățătorului vor fi orientate și la formarea
deprinderii de lucru cu cartea.
Obiectivele perioadei postabecedare vor fi realizate prin intermediul metodelor și procedeelor deja
cunoscute: metoda fonetică, analitico-sintetică, exercițiul, jocul didactic, conversația euristică.
În centrul atenției învățătorului vor fi exercițiile de analiză și de sinteză fonetică, de
pronunțare articulată a cuvintelor. Unele cuvinte lungi vor fi în continuare împărțite în silabe și vor
fi
decupate la casetă.
În perioada postabecedară vor fi implementate metode care să-i pregătească pe elevi
pentru înțelegerea mesajelor textelor literare și nonliterare. La predare, metoda fonetică, analitico-
sintetică va fi înlocuită cu metoda lecturii explicative, care va fi aplicată în această perioadă.
18. Importanța învățării citit-scrisului pentru elevii din clasele primare
Citirea și scrierea sunt instrumente intelectuale de care omul se folosește tot timpul vieții.
Primele
deprinderi se dezvoltă pentru întreaga formare a elevului. Însușirea citit-scrisului, formarea
 deprinderilor de citire și scriere corectă constituie o condiție de bază a întregii munci educative
din
școală.
Cunoașterea lumii înconjurătoare nu se face numai prin observarea din cărți. Prin dobândirea
deprinderilor de citire și scriere, copilul are posibilitatea să cunoască lumea înconjurătoare; prin
intermediul obiectelor de învățământ i se deschid largi orizonturi.
Disciplina Limba și literatura română urmărește atât cultivarea limbajului oral, cât și scris al
elevilor. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale asigură dezvoltarea și
perfecționarea
limbajului, precum și succesul elevilor.
Perioada abecedară este etapa cea mai lungă, durează 5-6 luni, în funcție de gradul de
însușire a sunetelor și a literelor din alfabet, a tehnicii citit-scrisului. Este perioada cea mai
importantă, deoarece anume acum elevii deprind instrumentele muncii intelectuale: cititul și
scrisul.
În perioada abecedară elevii sunt familiarizați cu toate literele alfabetului.
Sarcina principală a perioadei abecedare constă în predarea citirii și scrierii propriu-zise, după
Abecedar.
19. Metoda fonetică, analitico-sintetică.
20. Metoda fonomimică și metoda globală.
21. Aspecte metodologice în formarea tehnicii citit-scrisului.
22. Cititul şi scrisul – instrumente de bază ale activităţii intelectuale
23. Metoda fonetică, analitico-sintetică – deprinderea cititului
24. Deprinderea scrierii
25. Proiectarea de scurtă durată din perspectiva ECD
26. Structura proiectării de scurtă durată: forme de organizare a antetului proiectului.
27. Proiectarea strategiilor de evaluare pentru lecția de limbă și literatură română din
perspectiva ECD
28. Procedee de dezvoltare a creativității la elevii din ciclul primar în cadrul orelor de limba și
literatura română
29. Citirea/lectura în clasele a II-a – a IV-a
30. Modalităţi de abordare a textului. Lectura explicativă
31. Structurarea lecţiilor de lectură. Momentele lecţiilor din etapa postalfabetară. Textul epic /
Textul liric / Textul cu conținut istoric
32. Metode şi tehnici folosite în activităţile de comunicare scrisă
33. Structurarea lecţiei de comunicare scrisă. Metodologia dezvoltării competențelor de producere
a mesajelor scrise. Etapele lecției de compunere
34. Varietatea exerciţiilor utilizate în procesul de predare a elementelor de construcţie a
comunicării
35. Modalităţi de evaluare a activităţii de redactare a elevilor