METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE ÎN

ÎVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
de Mariana Norel
-RECENZIE-

Cartea publicată de Mariana Norel, METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII

ROMÂNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR se dorește a fi un sprijin atât pentru studenți, cât și
pentru viitorii profesori de învățământ primar, oferindu-le acestora un real ajutor în pregătirea
demersului didactic pentru disciplina ,,Limba și literature română”. Autoarea sintetizează aspectele
cheie ale predarii limbii și literaturii române la clasele primare, stabilind modalitățile adecvate de
lucru cu copiii în situații concrete. Studiul metodicii predării limbii și literaturii române în
învățământul primar implică o abordare holistică și adaptată nevoilor specifice ale elevilor din
această etapă de învățare.
Lucrarea Marianei Norel este structurată sub forma unui așa zis ,,manual”, pe care viitorii
învățători îl pot consulta oricând pentru a-și contura traiectul didactic cât mai simplu și eficient.
Autoarea înlocuiește capitolele cu unitășile de învățarea, pe care mai apoi le împarte în
subunități pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor de didactică. Cartea de didactică prezentată
are nu mai puțin de șapte unități de învățare. Didactica limbii române este o ramură a științelor
educaționale care se ocupă de studiul metodelor și tehnicilor de predare a limbii române. Acest
domeniu de cercetare și practică vizează dezvoltarea și îmbunătățirea procesului de predare-
învățare a limbii române în cadrul sistemului educațional. Principalele aspecte abordate de
Mariana Norel în cartea sa sunt: metodele de predare ( didactica limbii române investighează
diverse modalități și strategii de predare a limbii, inclusiv tehnici de predare a gramaticii,
vocabularului și abilităților de comunicare, metodele de evaluare și testare (se analizează
modalitățile de evaluare a competențelor lingvistice ale elevilor, inclusiv elaborarea și
administrarea testelor, precum și metodele de evaluare formativă pentru a monitoriza progresul
în timp real), resursele didactice (prin elaborarea și utilizarea materialelor didactice, precum a
manualelor, cărților, jocurilor educaționale, pentru a sprijini procesul de predare), metodele de
dezvoltarea abilităților de comunicare (modalitățile de îmbunătățire a abilităților de ascultare,
vorbire, citire și scriere ale elevilor, având în vedere contextele de comunicare specifice limbii
române), adaptarea la nevoile specifice ale elevilor (didactica limbii române ia în considerare
diversitatea elevilor și propune strategii pentru adaptarea procesului de predare la nevoile
individuale, inclusiv la elevii cu diverse niveluri de pregătire și nevoi speciale), promovarea
literaturii române (didactica limbii române încurajează studiul și aprecierea operei literare
române, integrând lectura și analiza textelor literare în procesul de predare).
Didactica limbii române reprezintă un efort continuu de adaptare și îmbunătățire a
practicilor educaționale pentru a asigura că elevii dobândesc competențele lingvistice necesare
într-un mod eficient și stimulativ.

1
 În contextul ciclului primar, didactica predării limbii române se concentrează pe
dezvoltarea competențelor fundamentale ale elevilor în ceea ce privește limbajul, comunicarea și
literatura. În ciclul primar, accentul se pune pe învățarea limbajului scris. Profesorii trebuie să
creeze o bază solidă pentru abilitățile de citire și scriere, să încurajeze recunoașterea și
înțelegerea cuvintelor, să dezvolte vocabularul și să stimuleze creativitatea în scriere. Elevii
învață să-și exprime ideile, să participe în discuții și să dezvolte abilități de ascultare activă.
Activitățile orale, precum discuțiile în clasă, jocurile lingvistice și prezentările, sunt esențiale
pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Didactica limbii române în ciclul primar
include familiarizarea elevilor cu literatura română, încurajând lectura de povești, basme și
poezii. Profesorii ar trebui să faciliteze înțelegerea și analiza elementelor literare de bază, precum
personaje, acțiune și mesajul moral al textelor. Activitățile creative și jocurile educaționale pot fi
integrate în procesul de predare pentru a menține interesul elevilor și pentru a dezvolta abilitățile
lingvistice într-un mod plăcut și interactiv. Profesorii trebuie să utilizeze evaluarea formativă
pentru a monitoriza progresul elevilor și pentru a identifica punctele slabe sau necesitățile
specifice. Feedback-ul constant și adaptarea strategiilor de predare sunt esențiale în ciclul primar.
Mai mult de atât, dascălii ar trebui să abordeze aspectele gramaticale ale limbii române în mod
treptat, adaptând complexitatea la nivelul de dezvoltare al elevilor. Extinderea vocabularului și
înțelegerea regulilor gramaticale sunt esențiale pentru construirea unui limbaj corect și bogat.
Prima unitate de învățare din cartea Marianei Norel prezintă noua viziune curriculară
asupra procesului de predare-învățare-evaluare, indicând finalitățile învățământului primar.
Viziunea prezentată nu este doar un document static, ci o orientare în continuă evoluție pentru
decidenții în educație. Ea trebuie să inspire și să ghideze deciziile legate de proiectarea
curriculumului, selecția conținutului și evaluarea performanței, pentru a asigura că educația își
atinge scopurile și contribuie la formarea individului într-un mod cuprinzător și relevant. Noua
viziune curriculară este suficeint de flexibilă de a se adapta a schimbările din societate și din
domeniul educațional. În era tehnologiei și a schimbărilor rapide, adaptabilitatea devine o
caracteristică crucială a viziunii curriculare. Viziunea curriculară poate să implice colaborarea și
contribuția părților interesate, cum ar fi cadrele didactice, elevii, părinții și comunitatea. Acest
lucru poate asigura că viziunea reflectă nevoile și valorile tuturor celor implicați în procesul
educațional. Profesorul din zilele noastre trebuie să fie conștient de rolul său, fiind un agent
educațional, un partener de dialog. Schimbarea viziunii curriculare este datorată dinamicii
mileniului trei, în care relația dintre elev și profesor capătă valențe noi. Profesorul este asimilat
ca fiind persoana cu care elevii fac schimb de dialog si idei, rolul acestuia se identifică drept
formator al personalității elevilor săi. Profesorii care predau disciplina limbii române vor modela
elevi cu o cultură comunicațională și literară de bază, ce pot comunica facil cu oamenii din jurul
lor. Pe lângă funcțiile pe care le îndeplinește limba română (funcția instrumentală, formativ-
educativă și informațională), disciplina limbii române este pe primul loc în ierarhia disciplinelor
studiate la clasă, începând din clasele primare și până la finalul liceulului.
Unitatea de învățare 1 a evidențiat rolul și importanța noii viziuni curriculare în ceea ce
privește procesul de predare-învățare-evaluare la Limba și literatura română, precum și funcțiile
limbii române și scopurile educației primare. Practic, cititorul a explorat un studiu introductiv, a

2
cărui terminologie-cheie este esențială pentru înțelegerea celorlalte unități de învățare și pentru
dezvoltarea unui limbaj specific în domeniul metodicii predării limbii și literaturii române.
A doua unitate de învățare ne aduce în prim-plan modelul comunicativ-funcțional, o
abordare inovatoare în învățarea limbii și literaturii române în școală, cu focusul pe comunicare
în limba maternă. Acesta vizează dezvoltarea progresivă a competențelor precum competența
comunicativă generală, competența textuală și competențele acționale, începând din clasele
primare. Planul-cadru de învățământ și programa școlară sunt documente esențiale pentru
desfășurarea eficientă a procesului didactic. Planul-cadru reglementează resursele de timp ale
predării și învățării, fixează disciplinele studiate într-un an și alocările orare, reflectând
dezvoltarea pe verticală a disciplinei. Programa școlară indică obiectivele și conținuturile
învățării, oferind exemple de activități corespunzătoare.
În planificarea calendaristică, profesorii stabilesc unități de învățare, obiective de
referință, selectează conținuturi adecvate și alocă ore pentru fiecare unitate. Pentru lecții
eficiente, profesorii răspund la întrebări clasice: ce vor face elevii, cu ajutorul căror materiale și
metode, cum vor realiza activitatea și cum vor evalua rezultatele. Proiectarea opționalelor la
Limba și Literatura Română reprezintă responsabilitatea profesorului, care alege subiecte și
metode motivaționale, stimulează abilitățile elevilor și respectă stilurile individuale de învățare.
Schema de proiectare a opționalelor include titlul, argumentul, obiectivele de referință,
conținuturile, modalitățile de evaluare și bibliografia.
În concluzie, modelul comunicativ-funcțional pune accent pe comunicarea în limba
maternă, iar planul-cadru și programa școlară sunt instrumente esențiale pentru organizarea
eficientă a procesului didactic. Planificarea calendaristică și proiectarea opționalelor completează
această abordare, oferind cadrul necesar pentru o învățare coerentă și adaptată nevoilor elevilor.
În cea de-a treia unitate de învățare, Mariana Norel proiectează problematica comunicării
orale. Comunicarea orală în procesul didactic este esențială în predarea și evaluarea disciplinelor
școlare, fiind considerată atât mijloc, cât și obiect de învățare. În special în aria curriculară
Limbă și comunicare, comunicarea orală reprezintă un domeniu distinct, cu obiective de referință
și activități specifice. Lecțiile de comunicare orală în clasele I–IV urmăresc dezvoltarea
capacității de receptare și exprimare orală. În programele școlare, domeniul „comunicare” se
subîmparte în comunicare orală și comunicare scrisă. Metodele folosite în aceste lecții includ
observarea, lectura după imagini, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, lectura orală,
povestirea profesorului și povestirile elevilor. Folosirea metodelor active în lecțiile de
comunicare orală presupune o structurare nouă, cum ar fi modelul „Evocare – Constituirea
sensului – Reflecție”, promovând gândirea critică și învățarea eficientă. Așadar, unitatea de
învățare 3 se concentrează pe metode și procedee folosite la lecțiile de limbă și literatură
română, având ca scop dezvoltarea capacității de receptare și exprimare orală a elevilor.
A patra unitate de învățare se concentrează în jurul strategiilor de învățare a citirii și
scrierii. În procesul de învățare, fundamentul este pus în ciclul achizițiilor fundamentale, cu
accent pe deprinderile de citire și scriere însușite în clasa I. Abecedarul joacă un rol central,
parcurgându-se în trei etape: preabecedară, abecedară și postabecedară. Metoda fonetică
analitico-sintetică este

3
fundamentală în deprinderea cititului, evidențiind corespondența sunet-literă. Procesul dificil al
scrierii implică faze de orientare, analiză și sinteză, iar învățarea literelor de mână se realizează
prin metoda demonstrației.
Procesul de învățare a scrisului parcurge etape de la elementele grafice, constituirea
literelor, scrierea legată până la scrisul rapid. Jocurile reprezintă o metodă eficientă în învățarea
citit-scrisului, fiind adaptate vârstei școlarilor mici. Exemple de jocuri includ "Spune mai
departe", "Ce literă se potrivește?", "Jocul silabelor", "Completează propoziția", "Jocul
semnelor", "Caută greșeala" și "Cine știe?".
Mariana Norel prezintă în a cincea unitate de învățare, modalitățile de dezvoltare a
capacității de receptare a mesajului scris și a capacității de exprimare scrisă. În clasele a II-a - a
IV-a, modelul comunicativ-funcțional se concentrează pe dezvoltarea integrată a capacităților de
receptare și exprimare orală, precum și de receptare și exprimare scrisă. Citirea corectă implică
capacitatea de a citi fără silabisire, adăugiri sau inversiuni, pronunțarea corectă, citirea cu ritm
fluent și conștientizarea mesajului textului. Lectura explicativă, o metodă complexă și eficientă,
include etape precum pregătirea pentru citire, lectura integrală, analiza și realizarea sintezei
textului.
Structurarea lecțiilor de lectură implică patru tipuri de relații între cititor și text, conform
lui Judith Langer, sau trei etape conform modelului ERR (Evocare, Realizare sens, Reflecție). În
comunicarea scrisă, formarea competențelor presupune utilizarea unei palete variate de metode și
tehnici, cum ar fi exercițiile, copierile simple, dictările, comunicările scrise libere și învățarea
prin descoperire.
În lecțiile de comunicare scrisă, etapele includ alegerea și analiza subiectului,
documentarea și căutarea ideilor, întocmirea planului de idei și redactarea sau expunerea scrisă.
Evaluarea activității de redactare se realizează prin corectare, fie de către profesor, prin dialog cu
întregul colectiv al clasei sau chiar de către elev. Scopul corectării este de a încuraja elevul în
producerea textelor și de a-l ajuta să conștientizeze procesul de redactare.
Corectarea reprezintă o etapă crucială în dezvoltarea abilităților de redactare, având rolul
de a consolida sau identifica deficiențele în activitatea elevilor. Scopul acestei operații nu este să
sancționeze elevul sau să-i evidențieze greșelile, ci să-l încurajeze în crearea diverselor texte, să
confirme reușita sau să semnaleze eventualele erori. Procesul de corectare poate fi efectuat în
diverse moduri: de către profesor, prin dialog cu întreaga clasă sau chiar de către elev. Indiferent
de modalitatea aleasă, este esențială o discuție finală asupra compoziției, contribuind la
conștientizarea actului de redactare și a pașilor necesari parcurși de către elev în elaborarea unui
text specific.
A șasea unitate de învățare prezintă metodele şi tehnicile folosite în orele de limba şi
literatura română pentru predarea-învăţarea-evaluarea noţiunilor de bază . Studiul limbii române
în școală are ca finalitate formarea unor buni utilizatori ai limbii, atât pentru comunicare, cât și
pentru cunoaștere. În învățământul primar, elevii trec prin două etape: una pregramaticală și una
gramaticală.

4
 Principiul concentric stă la baza studiului limbii, implicând reluarea și consolidarea
noțiunilor gramaticale în mod progresiv. Metodele folosite în orele de limba și literatura română
includ demonstrația, conversația, compunerea gramaticală, învățarea prin descoperire, analiza
lingvistică, învățarea prin acțiune și utilizarea calculatorului. Formarea noțiunilor gramaticale se
realizează de obicei printr-un traseu inductiv, cuprinzând fazele de familiarizare conștientă,
distingere a planurilor gramatical și logic, însușire a regulilor și definițiilor, și operare superioară
cu noțiunile de limbă. Demersurile didactice pot fi inductive, deductive, analogice sau dialectice.
În cele din urmă, a șaptea unitate de învățare prezintă metodele de evaluare folosite la
disciplina Limba și literatura română. Ulterior momentului în care are loc evaluarea sau în ceea
ce privește integrarea acesteia în procesul didactic, se disting următoarele categorii:
 evaluare predictivă (inițială);
 evaluare formativă (continuă);
 evaluare sumativă (finală).
În învățământul primar, se utilizează atât metode tradiționale de evaluare, cât și alternative.
Printre tehnicile des întâlnite se includ:
 evaluarea orală;
 evaluarea scrisă;
 observarea sistematică a comportamentului elevului;
 investigația;
 proiectul;
 portofoliul;
 autoevaluarea.
Astfel, în cadrul procesului de învățământ, activitățile de predare, învățare și evaluare
sunt strâns interconectate și ar trebui planificate în mod concomitent, deoarece ele se
influențează reciproc. Acestea nu sunt etape consecutive, ci se desfășoară simultan. Fiecare fază
a evaluării (evaluare inițială, evaluare continuă, evaluare finală) trebuie tratată cu atenție, iar
elevul devine un partener al profesorului în procesul de evaluare, înțelegând și apreciind
evaluarea ca o modalitate de evidențiere a performanțelor atinse într-un anumit moment.
Alternarea între metodele de evaluare (tradiționale și alternative) contribuie la diversificarea
abordărilor evaluative și la îmbunătățirea procesului didactic.

5
 PROIECT DIDACTIC
DATA: 3.11.2023
CURSANT: DRAGOMIRESCU (GHIDIA) ELENA-CORINA
CLASA: a III-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Vara
SUBIECTUL LECȚIEI: Părțile de vorbire. Substantivul
TIPUL LECȚIEI: Recapitulare și sistematizare
DURATA: 45 de minute
SCOPUL LECȚIEI: Recapitularea capacității de a opera cu structuri gramaticale morfologice și sintactice diverse;
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3. Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare la mesaje audiate
3.5. Sesizarea unor regularități ale limbii pe baza textului citit
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 O1- să dea exemple de minimum 3 substantive. Obiectivul se considera realizat daca elevii antrenați vor oferi cel puțin trei substantive.
 O2 – să identifice substantivele dintr-o propoziție dată. Obiectivul se considera realizat daca elevii antrenați vor identifica cel puțin un
substantiv din propoziția dată.
 O3 – să analizeze substantive, indicând forma și numărul. Obiectivul se consideră realizat dacă elevii antrenați vor analiza cel puțin
un substantiv.
 O4 – să exemplifice cel puțin două substantive. Obiectivul se consideră realizat când fiecare elev poate identifica cel puțin două substantive
conform cerințelor date.
METODE ȘI PROCEDEE: conversația, exercițiul, joc didactic, problematizarea, ciorchinele;
MIJLOACE DIDACTICE: fișe de lucru, jetoane cu părți de vorbire și cuvinte, coli, polistiren;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe și individual;
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum Național, Programa Școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASELE a III-a- a IV-a,
București, 2014.
Tudor Pițilă, Cleopatra Mihăilescu, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ (manual pentru clasa a III-a), Editura Aramis, 2005.
Comunicare.Ortografie.ro, clasa a III-a, Ed. Nomina, 2010
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

ETAPELE LECȚIEI Ob. ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGII EVALUARE

op. ÎNVĂȚĂTORULUI ELEVULUI METODE MIJLOACE MODURI
DE
ORGANIA
ZARE
1. MOMENTUL Stabilește ordinea și Se pregătesc Conversația Frontal
ORGANIZATORIC pregătește materialele pentru lecție.
necesare pentru lecție.
2. VERIFICAREA Se realizează Se constată dacă Explicația Caietele Frontal Autoverificare
TEMEI verificarea cantitativă. tema a fost Conversația elevilor a
Se face verificarea realizată de către Autocorectarea
calitativă. toți elevii.
Supravegherea Câte un elev
autocorectării. citește parte din
temă, ceilalți
urmăresc pe caiete.
3. CAPTAREA Pentru a comunica Conversația Planșă Frontal
ATENȚIEI avem nevoie de Jocul polistiren
cuvinte. didactic Petale
 Ce sunt cuvintele dacă Elevii răspund:
le folosim în vorbire? Părți de vorbire.
Completați petalele Aprecieri
florii cu părțile de verbale
vorbire studiate. -elevii, cinci, vor
Jocul didactic “Floare alege câte o petală
de măr” ANEXA 1 potrivită fiecărei
-pe polistiren se află părți de vorbire
desenate crenguța și învățată și o vor
mijlocul unei flori de așeza în jurul
măr; mijlocului, astfel
-petalele cu părți de întregind floarea.
vorbire se află pe
catedră;
4. ANUNȚAREA TEMEI Astăzi la ora de limba Elevii ascultă cu Conversația Frontal
ȘI A OBIECTIVELOR română vom recapitula atenție.
substantivul ca parte
de vorbire, prin
rezolvarea mai multor
exerciții gramaticale.
5. DIRIJAREA Se scrie titlul pe tablă Elevii notează în Conversația Frontal Frontal
ÎNVĂȚĂRII și în caiete: caiete titlul. Exercițiul Tabla Individual
Substantivul Caiete Aprecieri
1. Felul substantivelor Elevii dau verbale
-se cer 6 exemple de exemple:
substantive comune, Substantiv: Conversația
O1 proprii (singular și -masă, creioane, Exercițiul
O4 plural); ploaie, Ana,
România, Olt..
2. Numărul Substantive la
substantivelor numărul singular:
O4 -se cer 6 exemple, 3 - casă, foaie,
substantive la numărul penar. Ciorchinele
singular și 3 Substantive la
substantive la numărul numărul plural:
plural; copaci, mănuși,
albine. Exercițiul

Substantive
O4 3. Genul masculine: băiat,
substantivelor câine.
 -se cer 2 exemple de Substantive la
substantive din fiecare feminin: fată, oală.
gen (masculin, feminin Substantive la
și neutru); neutru:
leagăn, stilou.

Elevii formulează Exercițiul Caietele Individual

propoziții elevilor
Se cere formularea individual.
câte un enunț în care Se citesc prin
să existe: sondaj câteva
-un substantiv comun propoziții.
care să denumească
O4 mai multe obiecte și să
se numere cu
,,un”/,,doi”;
-un substantiv propriu Frontal
care să denumească o Individual
ființă și să se numere Elevii vor
cu ,,o”/,,două”. completa
 ciorchinele pe
Prezint elevilor planșa planșa cu noțiuni
cu ciorchinele despre substantiv
,,Substantivul” învățate:
ANEXA 2 Substantiv, felul
substantivelor
(comun, propriu),
numărul
substantivelor
(singular, plural),
genul
substantivelor
(masculin,
feminin, neutru)

Se va face analiza
substantivelor din
O2 fragmentul dat, pe
O3 Se va realiza analiza caiet. Prin sondaj
unui fragment care câte un elev va
conține substantive, la veni la tablă și va
tablă. Se face
identificarea acestora, analiza un
cu abrevieri: subst. și substantiv:
menționându-se felul, Povestea- subst.
numărul și genul comun, numărul
,,Dacă vrei să știi singular, genul
povestea Dochiei, apoi
feminin.
ascultă și află că baba
aceasta vrăjitoare Dochiei- subst.
sălășluia într-o casă de
propriu, numărul
stâncă, sus pe Ceahlău,
în locul în care azi se singular, genul
cheamă Panaghia.
feminin.
Trăia acolo
singuratică, unde se Baba- subst.
târăsc jnepenii pe
comun, numărul
piatră și unde înfloresc
mărunții trandafiri ai singular, genul
stâncilor.” (Mihail
feminin.
Sadoveanu –Mărțișor)
Vrăjitoare – subst.
comun, numărul
singular, genul
feminin.
Casă – subst.
comun, numărul
singular, genul
feminin.
 Stâncă – subst.
comun, numărul
singular, genul
feminin.
…
6. ASIGURAREA O4 Lucru în echipă: Elevii sunt Observarea
RETENȚIEI ȘI fiecare grupă va avea împărțiți în trei Jocul Tabla Frontal sistematică a
TRANSFERULUI desenată pe tablă o echipe. Pe tablă didactic Individual elevilor
scăriță. fiecare echipă va
ANEXA 3 avea desenată
scărița lui. La
comanda ,,start”,
câte un elev din
fiecare echipă
merge la tablă și
scrie un substantiv
oarecare, pe prima
treaptă a scăriței.
Următorii elevi,
din fiecare echipă,
scriu pe a doua
treaptă câte un alt
 substantiv care
începe cu ultima
literă de la
substantivul
precedent. Se
continuă procedeul
până când una
dintre echipe
ajunge în vârful
scăriței, fiind
declarată și echipa
câștigătoare.
7. APRECIERI ȘI Se vor face aprecieri Elevii ascultă cu Conversația Frontal Aprecieri
RECOMANDĂRI asupra activității atenție și adresează verbale
elevilor, generale și întrebări dacă au
individuale. nelămuriri.
Anexa 1 – Floare de măr

Substantiv

Părți de
vorbire

Verb
Adjectiv

Numeral Pronume
Anexa 2 – Ciorchinele
Anexa 3 – Lucru în echipă

Scaun Vulpe Cap

Echipa 1 Echipa 2 Echipa 3