CUPRINS

Notă de prezentare
Concepţia educaţiei lingvistice şi literare
Obiectivele generale ale educaţiei lingvistice şi literare în gimnaziu
Obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare prezentate pe cele patru deprinderi
integratoare
Clasa a V-a
Clasa a VI-a
Clasa a VII-a
Clasa a VIII-a
Clasa a IX-a
Sugestii de evaluare
Sugestii metodologice
Bibliografie

NOTA DE PREZENTARE
Documentul de faţă reprezintă forma finală a Curriculum-ului de limba şi literatura română
pentru clasele gimnaziale. Elaborat în versiune preliminară în 1996, textul a fost supus unei
expertize la scară naţională, la care au participat cadre didactice din toate judeţele, cercetători
ştiinţifici, profesori universitari, persoane de la diverse instanţe de decizie - toţi profund interesaţi
de înnoirea calitativă a educaţiei lingvistice şi literare.
Curriculum-ul descrie parcursul didactic al disciplinei, într-o nouă .versiune, adecvată
imperativelor societăţii contemporane în continuă schimbare şi demersului educaţional modern.
Curriculum-ul reflectă Concepţia Educaţiei Lingvistice şi Literare şi este întemeiat pe două
componente de bază ale ei:
• educaţia lingvistică;
• educaţia literară.
Educaţia lingvistică presupune formarea şi dezvoltarea capacităţilor de comunicare prin
cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical şi stilistic) şi angajarea apropriată a
elevului în producerea actelor comunicării.
Educaţia literară presupune formarea şi dezvoltarea cititorului de literatură prin cunoaşterea
apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea în producerea, redactarea
unor tipuri de texte literare şi interpretative.
Principiile educaţiei lingvistice şi literare preconizează:
a) centrarea educaţiei lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului, pe
formarea capacităţilor comunicative;
b) întemeierea educaţiei literare pe fenomenele receptării şi interpretării textelor literare, pe
formarea capacităţilor de cititor;
c) educaţia prin valori şi pentru valori;
d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;
e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;
f) diferenţierea sistemelor de activitate a elevilor în funcţie de:
• textul abordat/elaborat;
• situaţia de comunicare;
• obiectivul urmărit;
• vîrsta elevilor.
În conformitate cu noua paradigmă educaţională, Curriculum-ul pune la îndemîna
profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la catedră, lăsînd o marjă considerabilă de
libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat ci şi a integrării modulelor de conţinuturi
şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii şi autorii de manuale pot găsi
modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi literaturii române
la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.
 Pentru a asigura implementarea cu succes a curriculum-ului, cadrele didactice vor simţi în
mod acut nevoia unei îmbunătăţiri substanţiale în pregătirea psihopedagogică şi filologică. Este
principială, în acest sens, schimbarea atitudinii profesorului faţă de elev, pe de o parte, şi faţă de
materiile predate, pe de altă parte. Curriculum-ul, impunîndu-se ca document normativ de primă
importanţă, este, în acelaşi timp, un ghid, care nu va atenta la libertatea de activitate şi creaţie a
profesorului ci o va stimula. La nivelul predării-învăţării, profesorul îşi va subordona întreaga suită
de acţiuni purtînd răspunderea pentru:
• elaborarea proiectelor didactice;
• desfăşurarea procesului educaţional în baza principiilor indicate în prezentul curriculum, a
altor principii valide pentru teoria şi practica educaţională modernă;
• testarea şi evaluarea elevilor (iniţială, curentă, finală);
• alcătuirea listelor pentru lecturi suplimentare.
Autorii de manuale vor aborda materiile curriculare în manieră originală, responsabili fiind
de selectarea şi structurarea propriu-zisă a textelor de bază şi auxiliare. a subiectelor de comunicare,
a temelor gramaticale, a exerciţiilor, precum şi a materialelor ilustrative. Acelaşi fapt este valabil şi
pentru organizarea unităţilor de conţinut în capitole sau module de manual. Se recomandă ca
acestea să abordeze integrat următoarele compartimente: texte de bază şi auxiliare. stilistică şi
analiză a textului, probleme de comunicare orală şi scrisă, vocabular şi gramatică funcţională,
ortoepie şi ortografie, punctuaţie. Astfel, fiecare manual urmează să asigure realizarea obiectivelor
generale şi de referinţă şi să acopere toate tipurile de unităţi de conţinut.
Volumul materiei pentru fiecare clasă va fi corelat cu numărul de ore prevăzut de planul de
învăţămînt pentru disciplina Limba şi literatura română.

CONCEPŢIA EDUCAŢIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE

(Rezumat)
Actuala concepţie constituie esenţa curriculum-ului de limba şi literatura română, reprezintă
un sistem de idei generale privind:
• educaţia lingvistică;
• educaţia literară.
Sistemul educaţiei lingvistice şi literare se compune din obiective, standarde, conţinuturi.
domenii şi contexte de realizare, activităţi comunicative/literare, tehnologii educaţionale şi
instrumente de evaluare.
Obiectivele educaţiei lingvistice şi literare constituie un ansamblu de cunoştinţe,
competenţe, atitudini comunicative/literare pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul
şcolarităţii. Definirea obiectivelor rezultă din idealul educaţional al societăţii contemporane,
desemnează conţinutul şi structura actelor de cunoaştere şi a celor de structurare a unor capacităţi,
preconizează principiile activităţii comunicativ/literare.
Standardele educaţiei lingvistice/literare continuă linia concretizării obiectivelor generale
pînă la performanţe comunicative/literare măsurabile;
indică nivelurile posibile/accesibile de dezvoltare comunicativă/literară pentru elevii fiecărei
clase şi trepte de şcolaritate.
Standardele sînt aprobate instituţional şi devin obligatorii la stabilirea succesului şcolar în
vederea promovării dintr-o clasă în alta. Standardele nu constituie o componentă autonomă a
instruirii, ci o limită (nivel) acceptată social şi pedagogic, la scară naţională, a obiectivelor şi
conţinuturilor. Astfel, la finele fiecărei clase, precum şi la finele treptei de şcolaritate (gimnaziu,
liceu), elevii vor demonstra că posedă:
a) atitudini şi motivaţii cu referinţă la activitatea comunicativă şi cea literară;
b) competenţe comunicative/literare;
c) cunoştinţe lingvistice/comunicative şi literare/lectorale.
Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literare sînt una din componentele principale ale
curriculum-ului disciplinar. Ele sînt stabile şi variabile, proiectate conform unor principii rigide
(accesibilitate, valoare stabilă. anticiparea dezvoltării, coerenţă, echilibru structural etc.).
Conţinuturile nu se identifică cu standardul educaţional, ci oferă ample deschideri pentru stabilirea
obiectivului de cunoaştere în conformitate cu idealul, obiectivele şi standardele educaţionale.
Componenta contextuală include fenomenele limbii - practica raţională şi funcţională a
limbii - şi cele ale literaturii - textele literare recomandate.
Conţinuturile comunicării vor prevedea cu întîietate, logica şi procesul formării
capacităţilor de comunicare la elevii de diferite vîrste (practica funcţională a limbii), sistemele
limbii (practica raţională a limbii), precum şi unele calităţi componente ale actului comunicativ.
La selectarea tehnologiilor educaţionale se va ţine cont de următoarele principii:
• valorile acumulate anterior (criteriul experienţial);
• mediul sociolingvistic general (al comunităţii);
• mediul sociolingvistic particular (rural/urban, amorf/cultivat, naţional/mixt,
monocultural/multicultural);
• tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, interumană, interculturală, spirituală);
• mediile comunicării (interpersonal, familial, şcolar, public, cultural-artistic, social-politic);
• obiectivele şi standardele comunicării cultivate;
• tipurile de limbaj (comun, poetic, ştiinţific);
• principiile didactice de structurare a elementelor de conţinut (valoarea ştiinţifică, valoarea
practică, demersul pentru dezvoltarea intelectuală/psihomotorie/motivaţional-volitivă, coerenţa,
convergenţa, accesibilitatea etc.).
Instrumentele de evaluare vor fi corelate cu noua tehnică a evaluării, bazată pe o examinare
ştiinţifică integrală, sistematică, omogenă şi obiectivă. Independent de timpul, forma sau tipul de
evaluare, profesorul va avea în vedere că obiectivul acesteia îl formează cunoştinţele, competenţele
şi atitudinile elevilor, dar nu răspunsurile, exerciţiile şi lucrările efectuate sau tezele elaborate.

INSTRUMENTARUL DIDACTIC-METODIC
Funcţionarea învăţămîntului, la treapta gimnazială, necesită cel puţin trei instrumente
didactico-metodice: curriculum-ul disciplinar, manualul şi ghidul pentru profesor. Metodele şcolare
(preferabil-alternative) vor fi elaborate în baza unor concepte realizate de autori, supuse expertizei
instituţionale (C.N.C.E.) şi celei experienţiale. Manualele vor valorifica, în mod principial,
obiectivele şi standardele educaţiei lingvistice şi literare, vor stabili aria curriculară a conţinuturilor
abordate, vor răspunde principiilor şi sistemului educaţiei lingvistice şi literare.

OBIECTIVELE GENERALE ALE EDUCATIEI LINGVISTICE ŞI LITERARE ÎN

GIMNAZIU
Obiectivele generale ale educaţiei lingvistice şi literare în gimnaziu se organizează pe trei
dimensiuni:
- practica raţională şi funcţională a limbii;
- formarea reprezentărilor culturale. precum şi a unui univers afectiv şi atitudinal coerent:
- însuşirea unor metode şi tehnici de muncă intelectuală.
1. Practica raţională şi funcţională a limbii îşi propune dezvoltarea în fuziune a
deprinderilor integratoare, caracteristice studiului şi utilizării acestei realităţi (înţelegerea după auz,
vorbirea, lectura şi scrierea). Dobîndind capacităţi performante de receptare şi exprimare, elevul ar
trebui să ajungă la cunoaşterea normelor şi metodelor de structurare a formelor de comunicare, orală
şi scrisă; să discearnă diferitele situaţii de interacţiune şi să-şi adapteze comportamentul la acestea.
în sensul discutat, ar fi indicat ca elevul:
1.1. să înţeleagă structura şi funcţionarea limbii, ca sistem unitar în permanentă devenire şi ca
ansamblu al elementelor de construcţie a comunicării;
1.2. să-şi activeze cunoştinţele de limbă pentru a percepe şi a realiza fapte de comunicare
orală şi scrisă, adaptîndu-se dinamic şi eficient la strategiile şi regulile interacţiunii sociale;
1.3. să redea, în mod original, într-o formă accesibilă, clară şi armonioasă, propriile idei,
judecăţi şi opinii.
 2. În privinţa formării unor reprezentări culturale, precum şi a unui univers afectiv şi
atitudinal corect, elevul va urma:
2.1. să înţeleagă semnificaţia limbii şi a literaturii române în conturarea identităţii naţionale şi
în integrarea acesteia în contextul culturii universale;
2.2. să interiorizeze valorile culturale, naţionale şi universale, vehiculate prin limbă şi
literatură, ca premisă a propriei dezvoltări intelectuale, afective şi morale;
2.3. să-şi structureze un sistem axiologic coerent, fundament al formării unei personalităţi
autonome şi independente dinamic în societate;
2.4. să-şi dezvolte disponibilităţile de receptare a mesajelor orale şi scrise, sensibilitatea,
precum şi interesul pentru lectura textelor literare şi nonliterare;
2.5. să stăpînească modalităţile principale de înţelegere şi interpretare a unor texte
literare/nonliterare.
3. În ceea ce priveşte deprinderile de muncă intelectuală, elevul ar trebui:
3.1. să-şi însuşească strategii, metode şi tehnici riguroase de studiu şi activitate independentă;
3.2. să-şi structureze o conduită autonomă în selectarea, organizarea şi utilizarea informaţiei;
3.3. să-şi activeze şi să-şi dezvolte, în mod propriu, operaţiile gîndirii creative.

OBIECTIVELE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE

PREZENTATE PE CELE PATRU DEPRINDERI INTEGRATOARE
CLASA a V-a
1. ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ

La sfîrşitul clasei a V-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă

1.1. să înţeleagă sensul global al mesajului oral;
1.2. să înţeleagă corect enunţurile în fluxul
vorbirii, reţinînd esenţialul dintr-un mesaj oral;
1.3. să reţină componentele esenţiale ale
mesajului;
1.4.să recunoască secvenţe de dialog, de
naraţiune şi de descriere într-un mesaj oral;
1.5.să sesizeze corectitudinea gramaticală a unei
propoziţii în fraze ascultate;
1.6.să sesizeze unităţile necunoscute în fluxul
vorbirii;
1.7.să stabilească legături între informaţiile
receptate şi cele deja cunoscute;
următoarele activităţi:
Exerciţii de delimitare a secvenţelor componente
ale unui mesaj; exerciţii de identificare şi de
formulare a semnificaţiei globale etc.
Exerciţii de ascultare şi de înţelegere a unor
enunţuri orale; activităţi de delimitare a
elementelor componente ale mesajului oral;
reproducerea, scris sau oral, a secvenţelor
mesajului în ordinea în care acestea au fost
rostite etc.
Exerciţii de sesizare a aspectului esenţial al
mesajului ascultat etc.
Exerciţii de identificare a secvenţelor
descriptive, narative şi dialogate dintr-un enunţ
oral etc.
Exerciţii de sesizare a structurilor gramaticale
(morfologice şi sin-tactice) corecte/incorecte în
fluxul enunţului etc.
Exerciţii de receptare corectă a structurii
fonematice a unui cuvînt; exerciţii de
discriminare a formelor lexicale corecte de cele
incorecte; lucrul cu dicţionarul; exerciţii de
receptare auditivă a cuvintelor noi în texte
literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice şi antonimice; exerciţii
deductive, de stabilire a sensului unui cuvînt
necunoscut prin apel la context etc.
Exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un
text ascultat şi conectarea acestora la achiziţiile

1.8. să manifeste curiozitate pentru mesajul oral
ascultat dovedind interes faţă de partenerul de
comunicare;
1.9.să recunoască mărci expresive într-un mesaj
oral;
1.10. să deosebească structura monologată de
cea dialogată a unui text oral.
2. VORBIREA
2.1.să-şi organizeze ideile într-un plan simplu
2.2. să îmbine corect propoziţiile şi frazele într-
un text oral simplu;
2.3. să construiască propoziţii şi fraze corecte
din punct de vedere gramatical;
anterioare etc.
Jocuri de rol „emiţător-receptor”, vizînd
formarea şi motivarea comportamentului de
ascultător; exersări pentru dezvoltarea atenţiei
distributive şi a capacităţii de a urmări mesajul
partenerului etc.
Exersări pentru recunoaşterea mărcilor expresive
dintr-un text oral; exerciţii de înţelegere a
valorilor semantice; activităţi de receptare a unui
mesaj televizat/filmat şi de sesizare a
corespondenţei elementelor verbale cu cele
nonverbale etc.
Compuneri orale monologate; dialogate;
exerciţii de sesizare a unei situaţii de monolog
într-un context interacţional; exersări în scopul
determinării tipului de monolog etc.
Sonorizarea unor imagini, ilustraţii din carte.
Exerciţii de stabilire a ideilor în; jurul cărora se
organizează o temă dată; exerciţii de comparare
şi de ierarhizare a ideilor subordonate unei teme;
Exerciţii de organizare cronologică a ideilor, pe
baza întrebărilor cine, unde, cînd, cum. activităţi
de discriminare a ideilor principale de cele
secundare, a esenţialului de elemente de detaliu;
exerciţii de realizare orală (relatare) - individual
sau în grup - a unui plan simplu; activităţi de
comunicare orală pe baza unui plan de idei
anterior realizat etc.
Construirea/structurarea unui text oral simplu
(compuneri orale); exerciţii de structurare a
textului oral în introducere, cuprins şi încheiere;
exersări de exprimare orală coerentă, pe baza
indicilor semantici/formali ai textului; exerciţii
de selectare şi de utilizare a mărcilor şi a
conectorilor în texte orale; întrebări/răspunsuri;
informaţii, explicaţii, instrucţiuni şi solicitări
simple; relatarea/povestirea unor întîmplări
fictive sau reale; descrierea unor
obiecte/fenomene; opinii personale şi
justificarea acestora; exprimarea acordului şi a
dezacordului; afirmaţia/negaţia; prezentarea şi
comentarea succintă a unor texte literare şi
nonliterare etc.; exerciţiu de reproducere orală a
secvenţelor unui mesaj ascultat sau citit etc.
Exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi
dezvoltate; exerciţii de construire a unor fraze
prin utilizarea corectă a coordonării şi a
subordonării; exerciţii de folosire corectă, într-
un context dat, a categoriilor gramaticale,
specifice părţilor de vorbire flexibile; exerciţii

2.4. să selecteze elementele lexicale adecvate în Exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte
funcţie de tema abordată şi de situaţia de
comunicare;
2.5. să se exprime clar şi concis;
2.6. să utilizeze în textele scrise mijloace plastic- Exerciţii de creare a diferitelor imagini artistice:
expresive originale, inclusiv epitete, comparaţii, epitet, comparaţie, personificare, enumeraţie,
personificări;
2.7. să-şi adapteze vorbirea la parteneri şi la
situaţia de comunicare;
2.8. să conştientizeze rolul afectivităţii în
exprimarea orală;
2.9. să stabilească relaţii directe de dialog cu
diverse categorii de persoane;
2.10.să susţină, într-un grup, un monolog
alcătuit din enunţuri simple.
3. LECTURA
3.1.să citească expresiv orice text învăţat;
3.2. să perceapă şi să înţeleagă global conţinutul Citirea şi învăţarea unor texte scurte.
textului citit;
3.3. să conştientizeze importanţa următoarelor
elemente componente ale cărţii: titlul, tabla de
materii;
de utilizare, în context, a părţilor de propoziţie
etc.;
şi de explicare orală a semnificaţiei acestora în
diferite contexte; exerciţii de utilizare, în
contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
jocuri asociativ-verbale vizînd alcătuirea unor
familii sau cîmpuri lexicale; exerciţii de utilizare
a sinonimelor şi a antonimelor în contexte date
etc.
Exerciţii de utilizare corectă, în textul oral, a
limbii literare; exerciţii de asigurare a
proprietăţii, clarităţii şi preciziei termenilor
utilizaţi etc.
repetiţie etc.
Activităţi de comunicare orală - în clasă sau în
afara ei - cu o mare diversitate de parteneri:
cunoscuţi/necunoscuţi; copii/adulţi; în grup
mic/în colectiv; cu statute şi roluri sociale
diferite; activităţi comunicative în contexte
formale şi informale, familiare sau nu elevului;
antrenarea de adaptare a comportamentului
nonverbal (gest, mimică, postură) la partener şi
la situaţie etc.
Conversaţii în grup pentru dezvoltarea
competenţelor interactive (relaţiile în grupul mic
sau mare etc.); exerciţii de selectare şi adoptare
a timbrului şi a tonului potrivite pentru
comunicarea mesajului oral; de răspuns la
„aşteptările” partenerului; de adaptare a
elementelor nonverbale la tonul general al
comunicării etc.
Exerciţii de selectare şi folosire adecvată a
mărcilor de iniţiere, de menţinere şi de încheiere
a unui dialog;
Exerciţii de construire a unor monologuri
informative, interpretative, narative, descriptive,
argumentative, persuasive, „de opinie” etc.;
antrena-mente de alcătuire a unor secvenţe orale
de introducere, de cuprins şi de încheiere pentru
un presupus monolog; exerciţii de selectare şi de
utilizare adecvată a conectorilor textuali etc.
Activităţi de lectură expresivă, pe roluri etc.
Exerciţii intuitive de stabilire a legăturii dintre
tipul de copertă (imagine/titlu) şi oferta de
lectură (texte beletristice, dicţionare,

3.4. să identifice expresii şi cuvinte noi din text,
integrîndu-le în propriul sistem lexical;
3.5. să sesizeze elementele textului în
componente ale paginii de carte (aşezarea în
pagină);
3.6. să sesizeze relaţiile dintre text şi imaginile
aferente acestuia;
3.7. să identifice, într-un grupaj de informaţii,
ideea/ideile principale;
3.8. să identifice şi să recepteze adecvat diverse
procedee de expresivitate artistică: epitetul,
comparaţia, personificarea;
3.9. să deosebească modurile de expunere în
text;
3.10. să sesizeze valorile expresive ale
categoriilor morfologice învăţate;
3.11.să stabilească legături între textul citit şi
lecturile anterioare;
3.12. să citească fluent şi coerent un text
necunoscut.
4. SCRIEREA
4.1. să scrie lizibil şi să prezinte un text îngrijit;
4.2. să aplice corect semnele ortografice şi de
punctuaţie învăţate într-un text de mică
întindere;
enciclopedii, programe de teatru etc.); exerciţii
de căutare şi de selectare a informaţiei dorite cu
ajutorul tablei de materii etc.
Exerciţii de identificare a unor expresii şi
cuvinte noi într-un text citit; folosirea
dicţionarelor şi a glosarelor pentru căutarea
cuvintelor noi etc.;
Exerciţii de identificare a elementelor
componente ale paginii de carte: capitol, text,
note de subsol, index, ilustraţii;
Exerciţii de sesizare a legăturii dintre imagine şi
text prin consultarea dicţionarelor, a manualelor,
a enciclopediilor, a ziarelor etc.;
Rezumarea ideilor principale dintr-un text şi
legarea acestora de sensul general al textului
respectiv etc.
Exerciţii-rebus cuprinzînd definiţii ale figurilor
de stil învăţate; exerciţii de comparare a
limbajului figurativ dintr-un text literar şi unul
nonliterar;
Exerciţii de identificare şi de delimitare a
părţilor componente ale unui text: introducere,
cuprins, încheiere, precum şi al modurilor de
expunere; observarea şi discutarea începutului şi
sfîrşitului basmelor; discutarea textelor citite în
funcţie de următorii parteneri; cine
(personajele), cînd, unde (plasarea acţiunii în
timp şi în spaţiu, cum (modul de desfăşurare a
acţiunii, stilul autorului) etc.
Exerciţii de identificare a categoriilor
morfologice cu rol expresiv; exerciţii de
identificare a relaţiilor sintactice şi a rolului lor
etc.
Activităţi de susţinere a propriilor puncte de
vedere privind ideile dintr-un text, cu referinţe
(prin analogie sau opoziţie) la alte texte etc.
Citirea expresivă a unor texte cunoscute, prin
evidenţierea corectă a sensului cu ajutorul
mijloacelor verbale şi nonverbale etc.
Exerciţii de scriere caligrafică; de apreciere
corectă a spaţiului dintre cuvinte; de organizare
echilibrată a paginii; de evidenţiere prin
mijloace paragrafemice (sublinieri, paranteze,
corpuri diferite de literă); de dispunere a
paragrafelor în textul redactat etc.
Exerciţii de ortografiere a grupurilor de litere; de
despărţire a cuvintelor în silabe; de scriere a
cuvintelor derivate şi a celor compuse; de
ortograficre a formelor flexionale ale părtilor de
vorbire folosite în textele redactate; exerciţii de

4.3. să elaboreze un plan simplu de idei în
vederea realizării unui text scris; să redea în
scris conţinutul unui text;
4.4. să dezvolte ideile unui plan într-un text
coerent, de mică întindere (1 pagină);
4.5. să redacteze propoziţii şi fraze corecte din
punct de vedere gramatical;
4.6. să folosească procedee simple de asigurare a Exerciţii de utilizare, în textul propriu, a
expresivităţii textului redactat;
4.7. să manifeste grijă pentru redactarea corectă Exerciţii de combinare a informaţiilor conform
a textului;
4.8. să elaboreze scurte texte funcţionale (fişe de Exerciţii de formulare a enunţului interogativ,
bibliotecă);
4.9. să adapteze redactarea la scopul comunicant Exerciţii de apreciere corectă a circumstanţelor
4.10.să utilizeze corect sensul cuvintelor în
raport cu tema propusă;
4.11. să alcătuiască rezumatul unui text
literar/nonliterar (narativ).
ortografiere a pronumelor personale, a verbelor
la modul indicativ însoţite de pronume personale
neaccentuate; exerciţii de plasare corectă a
semnelor de punctuaţie etc.
Exerciţii de identificare a informaţiilor dintr-un
text; de diferenţiere a ideilor principale de ideile
secundare; de interpretare a faptelor comunicate;
de selectare a ideilor pentru un text propriu; de
organizare şi de dezvoltare a ideilor propuse etc.
Exerciţii de ordonare a secvenţelor de
informaţie; de corelare a textului redactat cu
titlul de dezvoltare;
Exerciţii de construire a unor propoziţii şi fraze
corecte etc.
elementelor cu valoare expre-sivă; de asociere a
sunetelor în contexte cu forţă sugestivă,
evocatoare (onomatopee, derivate
onomatopeice) etc.
propriului univers afectiv; de formulare a unor
opinii şi puncte de vedere personale, referitoare
la valoarea estetică a unor texte etc.
declarativ şi imperativ; de documentare în
vederea prezentării unui grupaj de informaţii; de
extindere şi de reducere a unor texte funcţionale
(scrisoarea, anunţul publicitar, fişa de bibliotecă
etc.); de completare a formularelor oficiale etc.
comunicării; de selectare a formulelor textuale
adecvate comunicării; de armonizare a ideilor la
sistemul referenţial urmărit; de modificare a
unui text în raport cu o sarcină stabilită etc.
Exerciţii de selectare a vocabularului adecvat; de
diferenţiere a sensurilor cuvîntului în context dat
etc.
Exerciţii de identificare a secvenţelor
semnificative dintr-un text; de ordonare a
momentelor acţiunii dintr-un text narativ; de
interpretare a ideilor şi a sentimentelor
comunicate; de rezumare a unui text
ştiinţific/literar; de dezvoltare a unei secvenţe
(iniţiale sau finale); de transformare a unei
secvenţe dialogate în povestire sau invers; de
caracterizare sumară a personajelor; de povestire
a unui diafilm; de trecere a acestuia în bandă
desenată sau invers etc.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE
1. Lectura
1.1.Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină.
 2. Textul
2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii.
2.2. Texte nonliterare: „utilitare" (articolul de dicţionar, reclama etc.); distractive ("cuvinte
încrucişate”, jocuri distractive etc.).
În ceea ce priveşte textele nonliterare, acestea pot fi integrate în lecţii ca elemente auxiliare,
cu funcţie ilustrativă.

3. Teoria literară
3.1. Ce anume comunică literatura. Raportul dintre realitate şi literatură.
3.2. Textul şi opera. Opera literară.
3.3. Structura operei literare. Structura textului epic. Naraţiunea (ce şi cum se povesteşte,
autorul şi naratorul). Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumară - portretul fizic şi
portretul moral.
3.4. Figurile de stil. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. Comparaţia. Personificarea.
3.5. Versificaţia. Strofa şi versul. Rima.

4. Practica raţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală. (Înţelegerea după auz şi vorbirea ).
4.1.1. Situaţia de comunicare. Emiţător. Mesaj. Context, Cod. Canal (exclusiv
aplicativ, fără utilizarea metalimbajului ca atare). Situaţia de comunicare dialogată/monologată.
Acomodarea limbajului la scopul comunicării.
Se pot folosi texte care să exemplifice diverse situaţii de comunicare (anunţuri. scrisori, ştiri,
reclame, conversaţii cotidiene etc.)
4.1.2. Structurarea textului oral
a) Organizarea logico-semantică a mesajului (semnificaţia textului oral; elementele
esenţiale/detaliile semnificative). Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul
dezvoltat de idei.
Rezumatul oral.
b) Organizarea formală a mesajului. Constituenţii textului oral. Selectarea cuvintelor.
Organizarea propoziţiei şi a frazei. Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor
verbale/nonverbale (gesturi, mimică etc.); expresivitatea în registrele limbii (standard, familiar etc.).
c) Textul dialogat şi monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului
simplu. Semnele verbale/nonverbale de iniţiere a unui dialog. Formule elementare de menţinere şi
de încheiere a dialogului. Formele de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune şi de
solicitare.
• Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
- a identifica o persoană/un grup de persoane/de obiecte; a se adresa cuiva; a saluta; a
pune o întrebare; a răspunde afirmativ/negativ la o întrebare;
- a iniţia/a încheia un schimb verbal;
- a cere/a da o informaţie despre: identitatea/starea/ocupaţia/calitatea socială a unei
persoane; forma/calitatea/utilitatea unor obiecte; mediul familial/mediul social/naţionalitatea;
un orar/un itinerar/desfaşurarea unei acţiuni;
- a localiza/a situa/a stabili: un loc în raport cu altul; un loc într-o regiune sau o zonă
geografică;
- un parcurs;
- a exprima/a-şi exprima acordul/dezacordul; gusturile/punctele de vedere în legătură
cu un fapt/o persoană; opinia/opiniile referitoare la ceva/cineva;
- a descrie un obiect/un ansamblu de obiecte;
- a prezenta o acţiune/o înlănţuire de acţiuni;
- a compara două sau mai multe obiecte/persoane/idei.
 • Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomandă: discuţii asupra textelor citite şi
ascultate; discuţii libere (despre jocuri, întîmplări din viaţa proprie şi a colegilor etc. ); recitări şi
reproduceri ale unor texte, povestirea orală.
4.2. Scrierea
4.2.1. Procesul scrierii
a) Organizarea textului scris. Scopul redactării. Documentarea în vederea realizării unei
lucrări. Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
b) Scrierea de mînă şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina
de caiet. Elementele auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.)
c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, semnul întrebării,
semnul exclamării, ghilimelele.
4.2.2. Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ}. Notiţele. Temele. Extemporalul.
Lucrarea trimestrială.
b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea unor fapte şi întîmplări
personale. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare.
c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea. Descrierea, Portretul.
d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare
referitoare la textele lirice şi epice.
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau modernă, de ordonare, de combinare
şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de
manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul
textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut
necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul
curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune", în variantele ei
orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract".
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea 'in şi pentru
sine a unor „cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţională ;i aplicativă a acestora, în calitatea
lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. în acest sens, se
recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de
descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de
construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinînd de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile
care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se
sprijine, de fiecare dată, pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată
studiului textelor literare şi de cîte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.

Texte literare recomandate

Notă: Se vor selecta 10-12 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Intre acestea
vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.
Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se
sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, o pagină. Din textele mai lungi pot fi
oferite fragmente mai semnificative, lectura integrală urmînd a constitui obiectul lecturii personale a
elevilor. Lista noastră oferă sugestii orientative autorilor de manuale şi profesorilor. Aceştia pot
alege şi alte titluri care să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Opţiunile
trebuie să vizeze texte în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 2 şi 3.

Basme populare: Greuceanu, Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte, Prîslea cel
voinic şi merele de aur (colecţia P. Ispirescu) etc.
Basme culte: I. Slavici, Zîna Zorilor, B. Şt. Delavrancea, Neghiniţă etc.
Basme din literatura universală: Fraţii Grimm, Hunsel şi Gretel, Cenuşăreasa. Peştişorul
de aur (basm rusesc); Ch. Perrault, Piele de măgar, 1001 de nopţi {Sindbad marinarul); H. C.
Andersen, Soldatul de plumb; O. Wilde, Prinţul fericit etc.
Legende populare: Descălecatul, Legenda lui Traian şi a Dochiei, Povestea Vrancei,
Soarele şi Luna etc.
Legende culte: I. Neculce, O samă de cuvinte: D. Bolintineanu, Legende istorice; V.
Alecsandri, Legenda rîndunicăi; A. Russo, Stînca Corbului etc.
Legende din literatura universală: Al. Mitru, Legendele Olimpului (Fragmente).
Parabole biblice: Fiul rătăcitor sau altele.
Snoave: A. Pann., Povestea vorbii, De-ale lui Păcală sau altele.
Proverbe, zicători, ghicitori.
Schiţe din literatura română: I. L. Caragiale, Vizită, Un pedagog de şcoală nouă; B. Şt.
Delavrancea, Bunicul, Bunica; E. Gîrleanu, Sărăcuţul, Gîndăcelul: T. Arghezi, Din curtea cu
jucării etc.
Schiţe din literatura universală: M. Twain, Broasca săltăreaţă din ţinutul Calaveras; H.
Melville, Cele două feţe ale unei ţestoase etc.
Povestiri şi nuvele din literatura română: I. Creangă, Amintiri din copilărie (fragment); E.
Gîrleanu, Căprioara; B. Şt. Delavrancea, Domnul Vucea; M. Sadoveanu, Dumbrava minunată.
Domnul Trandafir, I. Al. Brătescu-Voineşti, Puiul: I. Teodoreanu, Prăvale Baba; V. Voiculescu,
Ciobănilă; I. Druţă, Povestea furnicii; S. Vangheli, Bunelul etc.
Povestiri şi nuvele din literatura universală: G. de Maupassant, Tatăl lui Simon; I. S.
Turgheniev, Biriuk etc.
Texte din folclorul copiilor: Numărători, Cimilituri, Ghicitori, Poezii ceremoniale, Colinde,
Pluguşorul, Sorcova, Capra etc.
Poezii: V. Alecsandri, Sfirşit de toamnă; M. Eminescu, Ce te legeni..., La mijloc de codru,
Povestea codrului; G. Coşbuc, Mama. Cîntec; 0. Goga, Toamna; T. Arghezi, Fă-te, suflete, copil, O
furnică; L. Blaga, Focuri de primăvară, Părinţii, Cărăbuşul de aramă; I. Pillat, În vie; G.
Topîrceanu. Acceleratul; N. Stănescu, Plopul; Gr. Vieru, Cîntec de leagăn pentru mama, Cuvîntul
mamă, Copilărie; L. Deleanu, Pastel, V. Romanciuc, Privighetoarea etc.
5. Elemente de construcţie a comunicării
5.1. Lexicul
Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apariţii de noi cuvinte, dispariţii de
cuvinte, modificări de sens).
Cuvîntul - unitate de bază a vocabularului. Formă şi conţinut. Cuvînt de bază. Cuvînt derivat.
Rădăcina. Sufixele. Prefixele.
Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).
Cîmpuri lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice şi sălbatice
etc.).
Sinonimele.
Antonimele.
Regionalismele lexicale.
Arhaismele lexicale.
Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic şi ştiinţific. Utilizarea corectă a cuvîntului;
variante lexicale.
5.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele, consoanele,
semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate şi cele
neaccentuate. Regulile fonetice de despărţire a cuvintelor în silabe. Ortografia privind despărţirea
cuvintelor în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
5.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclu) primar). Părţile
gramaticii (morfologie şi sintaxă). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi cea'
dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.
Propoziţia enunţiativă şi cea interogativă. Fraza.
5.4. Morfosintaxa
5.4.1. Verbul - nucleul comunicării
 Timp, persoană, număr.
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaşterea acestora în text).
Timpurile modului indicativ: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus
(inclusiv formele inverse), mai mult ca perfectul, viitorul 1 (formele literare şi populare, inclusiv
formele inverse).
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea: valoarea lor predicativă.
Funcţia sintactică: predicat verbal; predicat nominal (verbul copulativ a fi şi numele
predicativ).
5.4.2. Substantivul
Substantive comune şi substantive proprii. Genul. Numărul. Articolul hotărît. Articolul
nehotărît.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia - rolul ei în exprimarea acuzativului. Prepoziţia simplă şi compusă.
Funcţii sintactice: complement şi atribut.
Dativul. Articolul genitival (posesiv). Acordul articolului genitival în gen şi număr cu
substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii
sintactice: atribut substantival.
Vocativul.
5.4.3. Substituţii substantivului
5.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: Persoană, număr, gen. Formele accentuate şi neaccentuate ale
pronumelui personal. Formele: dînsul, dînsa, dînşii, dînsele. Funcţii sintactice: subiect, atribut
pronominal (în genitiv şi acuzativ), complement (în dativ şi acuzativ).
5.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
5.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjective variabile şi invariabile. Acordul adjectivului în gen, număr şi caz. Funcţii
sintactice: atribut adjectival şi nume predicativ. Adjective formate cu prefixe şi sufixe. Topica
adjectivului.
5.4.5. Adverbul
Adverbe de loc, de timp, de mod. Adverbe provenite din adjective. Funcţia sintactică.
5.4.6. Interjecţia Tipuri de interjecţii. Rolul interjecţiei în comunicare.
5.5. Sintaxa propoziţiei
5.5.1. Predicatul
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale). Predicatul nominal:
Valorile morfologice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu şi multiplu.
5.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile
de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu
subiectul.
5.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
Atributul adjectival ("exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu).
Atributul substantival. Atributul substantival genitival şi cel substantival prepoziţional.
5.5.4. Complementul
Elemente regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstanţiale şi
necircumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Părţile de vorbire prin
care se exprimă (substantiv, pronume şi adjectiv).
5.5.5. Sintaxa frazei. Fraza. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza
formată din propoziţii principale şi secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţii (simple,
compuse) şi alte părţi de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere.
Subordonarea.
CLASA a VI-a
1. INŢELEGEREA DUPA AUZ
La sfîrşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă sensul general al mesajului
audiat, intuind cuvintele necunoscute;
1.2. să facă distincţie între informaţia esenţială şi Exerciţii de selectare a cuvintelor-cheie; a
cea secundară;
1.3.să extragă şi să ierarhizeze informaţia
aferentă ideilor principale;
1.4. să sesizeze în mesajul oral respectarea sau
încălcarea anumitor calităţi generale ale stilului
(proprietatea, precizia, claritatea);
1.5. să deosebească, în comunicarea orală,
tipurile de texte literare de cele nonliterare;
1.6. să integreze informa{ia nouă în sistemul
propriu de cunoştinţe;
1.7. să manifeste discernămînt (prin
acceptare/respingere) faţă de mesajul oral;
1.8. să recepteze adecvat formulele de iniţiere,
menţinere şi încheiere a unui dialog;
1.9.să distingă diverse tipuri de monolog oral
(informativ, publicitar, personal etc.).
2.1. să structureze corect, coerent şi logic ideile
comunicate;
Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă
următoarele activităţi:
Exerciţii de audiere a mesajului cu selectarea
cuvintelor necunoscute; exerciţii de încadrare a
cuvintelor necunoscute în context; activităţi de
lucru cu dicţionarul (explicativ/de sinonime/de
antonime/de omonime); exerciţii de receptare
auditivă a cuvintelor noi în serii sinonimice şi
antonimice.
îmbinărilor de cuvinte în des-prinderea
informaţiei esenţiale; exerciţii de tipul: „Despre
ce e textul?" „Ce?".
Exerciţii de structurare a ideilor principale într-
un text audiat; exerciţii de ierarhizare a ideilor
principale. Alcătuirea unui plan oral.
Activităţi de comunicare care vor aborda diverse
probleme: monologuri, discuţii, dezbateri etc.
Exerciţii de detectare a textelor literare şi
nonliterare emise natural sau mediat; exerciţii de
construire şi reproducere a textelor literare şi
nonliterare.
Exerciţii de selectare a informaţiilor noi dintr-un
text ascultat (fie în cadrul lecţiei, fie în cadrul
emisiunilor TV, radio, conferinţe etc.).
Exerciţii de ascultare şi evaluare (conform unui
algoritm) a unui mesaj oral; exerciţii de
argumentare/contra-argumentare a tezelor din
mesajul ascultat.
Activităţi practice de comunicare dialogată:
- dialog improvizat
- joc de rol.
Exerciţii de detectare a formulelor specifice în
realizarea unui dialog (din texte audiate).
Exerciţii de detectare a secvenţelor de monolog
(din texte audiate); exerciţii de prezentare a
diverselor tipuri de monolog.
2. VORBIREA
Exerciţii de structurare coerentă, logică a ideilor:
• exerciţii de organizare cronologică a ideilor
(Cine? Cînd? Unde? Cum?);
• exerciţii de formulare a ideilor principale şi
secundare;
• exerciţii de alcătuire în grup a unui plan
simplu;

2.2. să utilizeze adecvat în exprimarea orală
diverse tipuri de propoziţii simple (enunţiative,
interogative, exclamative) şi fraze;
2.3. să-şi adapteze vorbirea la:
a) starea psihică sau dispoziţia partenerilor;
b) situaţiile speciale sau neprevăzute din
dialog/monolog;
2.4. să marcheze, prin accent şi intonaţie,
aspectele importante ale mesajului oral şi să
respecte normele ortoepice;
2.5. să selecteze, în funcţie de motivaţiile
proprii, informaţiile pe care doreşte să le
comunice;
2.6. să susţină un dialog direct sau la distanţă;
2.7. să utilizeze adecvat formulele de iniţiere,
menţinere şi încheiere a unui dialog;
2.8. să susţină un monolog simplu, CLI caracter
informativ într-o situaţie inedită,
2.9. să manifeste o atitudine pozitivă, favorabilă
actului de comunicare.
3. LECTURA
3.1. să înţeleagă rolul elementelor auxiliare din
structura unei cărţi;
3.2. să sesizeze legătura dintre elementele
componente ale paginii de carte,
• exerciţii orale (în grup) de ierarhizare a unor
idei dispersate.
Exerciţii orale de utilizare, în contexte diverse, a
propoziţiilor enunţiative, interogative,
exclamative; exerciţii de constituire a
dialogurilor (dialoguri improvizate); exerciţii de
adecvare a intonaţiei în raport cu tipurile de
propoziţii utilizate (enunţiative, interogative,
exclamative).
Exerciţii şi jocuri de dicţie, exerciţii de rostire
corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare,
a cuvintelor plurisilabice (cu 4-5 şi mai multe
silabe); prezentări orale, însoţite de autoevaluări;
exerciţii de regularizare a informaţiei, a tonului
şi a tempoului în vorbire; exerciţii - înscenări,
exerciţii - recitaluri etc.
Exerciţii în perechi, în grupuri mici, în grupuri
mai mari:
• dialoguri improvizate;
• monologuri improvizate;
• organizarea dezbaterilor pe anu-mite teme;
exerciţii de evaluare şi autoevaluare a
dezbaterilor; evaluarea efectuată de grupul de
experţi.
Exerciţii de utilizare a accentului logic; exerciţii
de pronunţare corectă a cuvintelor (a
neologismelor, a formelor literare).
Activităţi de comunicare pe diferite teme.
Exerciţii de utilizare a formulelor de iniţiere,
menţinere şi încheiere a unui dialog:
• dialog improvizat în pereche, în grupe mici;
• înscenări etc.
Exerciţii de susţinere a unui monolog simplu (cu
indicarea timpului: 2 min. (3 min.); exerciţii de
evaluare şi auto-evaluare a susţinerii unui
monolog simplu.
Exerciţii de selectare a informaţiilor; exerciţii de
fixare; exerciţii de vorbire folosind fişele tip
„telegramă".
Exerciţii de citire a copertei/a cuprinsului unei
cărţi (manual, de beletristică, dicţionar etc.);
- exerciţii de cercetare a informaţiei necesare
(solicitate) în baza tablei de materii.
Observarea şi identificarea coerenţei elementelor
componente ale paginii de carte: capitol,
paragraf, note de subsol, imagini;
- exerciţii de identificare a modurilor de
aşezare în pagină a anumitor texte;
- exerciţii de identificare a semnelor grafice
utilizate într-o pagină de carte
3.3. să recunoască într-un text citit elemente
descriptive, narative, dialogale;
3.4. să recunoască şi să contureze rolul
mijloacelor artistice studiate;
3.5. să înţeleagă în detalii conţinutul textului
citit;
3.6. să extragă din textul citit informaţiile
aferente ideii/ideilor principale;
3.7. să integreze achiziţiile noi în sistemul
propriu de informaţii;
3.8. să-şi adapteze lectura la auditoriu şi la
situaţia concretă de lectură;
3.9. să manifeste curiozitate şi interes faţă de
textul citit;
3.10. să depisteze valorile etice ale
personajelor/eroului liric al operelor literare;
3.11. să citească expresiv texte literare care
aparţin diverselor genuri, demonstrînd
înţelegerea înlănţuirii ideilor şi episoadelor.
4. SCRIEREA
4.1.să organizeze ideile în funcţie de destinaţia
textului redactat;
4.2. să valorifice, în contexte cît mai diferite,
polisemia şi sinonimia lexicală;
4.3. să utilizeze adecvat diverse tipuri de
Exerciţii de identificare a textelor descriptive,
narative, dialogale; exerciţii de detectare a
elementelor specifice fiecărui tip de texte;
exerciţii de identificare a textelor; exerciţii de
identificare într-un text a secvenţelor
descriptive, narative.
Exerciţii de recunoaştere a mijloacelor artistice;
exerciţii de selectare a mijloacelor artistice
(dintr-un text liric/epic); exerciţii de comparare a
limbajului figurativ în diverse texte
(literare/nonliterare).
Exerciţii de lectură pe alineate; exerciţii de
situaţii de problemă: Ce? De ce? Cum? Pentru
ce?; exerciţii de alcătuire a planului de idei
(simplu şi dezvoltat); Exerciţii de fişare.
Exerciţii de detectare a cuvintelor-cheie, a
sintagmelor-cheie; de selectare a ideilor
principale; de ierarhizare a ideilor principale; de
fişare.
Exerciţii de dezbateri, cu utilizarea în
comunicări a informaţiilor selectate (din reviste,
manuale, studii, literatură artistică); activităţi
creatoare (texte scurte/eseuri) utilizînd
informaţiile achiziţionate; eseuri-reflecţii pe
marginea textelor citite.
Activităţi de lectură în diferite con-texte, cu
auditoriu diferit (lucrul în echipe cu schimbarea
treptată şi reciprocă a lectorului şi auditoriului);
Citirea unor fragmente dintr-o carte care incită
curiozitatea; exerciţii tip: „Schimb de lecturi",
„Schimb de impresii".
Dezbateri: „E foarte interesantă această carte!".
Discuţii: „Poetul preferat!".
Exerciţii - situaţii de problemă; exerciţii de
selectare a pasajelor concludente; eseuri –
reflecţii raportate la valorile etice ale
personajului/eroului liric.
Exerciţii de lectură expresivă; micro-recitaluri
(opere indicate de profesor şi de opere la
alegere).
Exerciţii de redactare a textelor în baza unui
plan dat; exerciţii de alcătuire a unui plan pe o
anumită temă şi redactarea textului; să redacteze
rezumate în baza unor texte.
Exerciţii de utilizare a cuvintelor potrivite la
locul potrivit; exerciţii de utilizare adecvată a
sinonimelor; exerciţii de redactare a unor texte
cu subiecte folosind adecvat un anumit şir de
sinonime.
Exerciţii de redactare, utilizînd diverse tipuri de
propoziţii şi fraze (enunţiative, interogative,
exclamative);
4.4. să asigure organizarea coerentă a
enunţurilor într-un text simplu;
4.5. să folosească semnele orto-grafice şi de
punctuaţie învăţate;
4.6. să-şi adapteze scrierea la situaţie specială de
comunicare;
4.7. să scrie corect, lizibil şi să prezinte un text
îngrijit la temele studiate;
4.8. să utilizeze în mod adecvat. elementele
paragrafemice;
4.9. să transmită şi să solicite informaţii din
diferite domenii;
4.10. să redacteze scurte texte funcţionale;
4.11. să redea, în scris, conţinutul unui text,
folosind procedeele de expresivitate artistică
învăţate, evidenţiind tipul şi structura acestuia;
4.12. să scrie despre o experienţă personală.
adecvîndu-şi exprimarea la sentimentele
prezentate.
propoziţii:
1. dialoguri
2. monologuri
3. descrieri.
Exerciţii de detectare a ideilor dintr-un text
simplu; de ierarhizare a ideilor într-un text
simplu.
Exerciţii de identificare a greşelilor şi de
corectare: în perechi, în grup; de analiză a
greşelilor-tip; dictări reciproce; de autoevaluare
a corectitudinii.
Exerciţii de redactare a unor texte scurte pe
anumite teme; exerciţii de evaluare a textelor
scrise la o situaţie specială de comunicare.
Exerciţii de evaluare şi auto-evaluare a
aspectului textului redactat; exerciţii de
organizare echilibrată a paginii.
Exerciţii de evidenţiere prin mijloace
paragrafemice anumite mo-mente, aspecte din
text: sublinieri, paranteze, sigle, culori etc.
Exerciţii de redactare a textelor funcţionale:
reţetă, buletin meteo, spot publicitar, anunţ
publicitar, aviz, telegramă.
Exerciţii de redactare despre o experienţă
personală;
Exerciţii de redactare a rezumatelor; exerciţii de
identificare a întîmplărilor pentru a evita
amănuntele; exerciţii de formulare concisă a
unui text.
Exerciţii de redactare a unor pagini de “Jurnal
personal”; exerciţii de relatare a unor impresii
personale: exerciţii de redactare a scrisorilor (din
corespondenţa de familie).

CONTINUTURILE RECOMANDATE
1. Lectura
1.1. Cartea – obiect cultural. Structura cărţii: cuprinsul, prefaţa, postfaţa.

2. Textul. Textul literar şi textul nonliterar.

2.1. Texte literare — populare şi culte — aparţinînd diverselor genuri şi specii.
2.2. Texte nonliterare: „utilitare” (anunţul, afişul); distractive etc.

3. Teoria literară
3.1. Cine este autorul mesajului în comunicarea literară?
3.2. Textul şi opera. Prezentarea aceleiaşi teme într-un text de tip literar/nonliterar. Textul
folcloric. Caracteristicile operei folclorice (orală, colectivă, anonimă, sincretică).
3.3. Structura operei literare. Textul narativ. Naraţiunea (perspectiva, naraţiunea la persoana
a 111-a şi naraţiunea la persoana întîi; subiectul operei, momentele subiectului, timpul şi spaţiul
acţiunii). Textul descriptiv.
Descrierea (descrierea în proză, portretul literar, individual şi colectiv, tabloul). Dialogul -
mijloc de caracterizare a personajelor.
3.4. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Metafora (familiarizare).
 3.5. Versificaţia. Tipuri de strofe. Tipuri de rimă (împerecheată, încrucişată). Măsura. Ritmul
(familiarizare).
Doine populare: de haiducie, de înstrăinare, despre soartă şi noroc, de dor etc.
Doina cultă: V. Alecsandri, Doina, Sora şi hoţul, Crai nou, Strunga. Cîntec ostăşesc, Cîntec
haiducesc; G. Coşbuc, Doina, Pentru libertate etc.
Balade populare: Toma Alimoş sau Novac şi corbul etc. .
Balade culte: G. Coşbuc, Moartea lui Fulger, S. Vangheli, Şalul verde etc.
Legende populare: Soarele şi luna, Codreanul, Dragoş, Legenda rîndunicii etc.
Legende culte: V. Alecsandri, Legenda ciocîrliei, Dumbrava roşie; Al. Mitru, Legenda
valahă: M. Sadoveanu, Mărţişor etc.
Ode: G. Coşbuc, Patria română etc.
Pasteluri: V. Alecsandri, Iarna; G. Coşbuc, Vestitorii primăverii, Vara, În miezul verii,
Nunta în codru; I. Pillat, Brumărel; O. Goga, Toamna etc.
Parabole biblice: Parabola vieţii, a samariteanului milos sau altele.
Fabule: Gr. Alexandrescu, Cîinele şi căţelul, Boul şi viţelul. Lupul moralist, Dragostea
leului; Al. Donici. Vulpea şi bursucul. Frunzele şi rădăcina. Doi cîini etc.
Fabule din literatura universală: Esop, Leul şi vulpea, Vrăjitorul; I.A. Krîlov, Lupul şi
cucul; Lebăda, ştiuca şi racul etc.
Folclorul obiceiurilor calendaristice
Povestiri din literatura romănă: Gr. Ureche, De moartea lui Ştefan-Vodă cel Bun; C.
Negruzzi, Sobieski şi românii; Istoria unei plăcinte, Lumînărica; N. Bălcescu, Ardealul; I. Creangă,
Amintiri din copilărie (Capitolul I), Prostia omenească, Povestea unui om leneş: M. Sadoveanu, În
pădurea Petrişorului; I. L. Caragiale, Dl Goe; F. Neagu, Descoperind rîul; I. Druţă, Vînătorii de
raţe, Trofimaş; I.Al. Brătescu-Voineşti, Privighetoarea, În lumea dreptăţii; Al. Odobescu, Mihnea-
Vodă cel Rău; I. Teodoreanu, În casa bunicilor, Uliţa copilăriei: M. G. Cibotaru, Miţa, Un cîntec
fără nume; V. Voiculescu, Ciobănilă; etc.
Povestiri din literatura universală: A. Daudet, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din
Tarascon, Piciul; M. Gorki, Copilăria mea; R. Kipling, Cărţile junglei; J. London, Colţ-Alb: A. de
Saint-Exupery, Micul prinţ; M. Twain, Prinţ şi cerşetor, Aventurile lui Huckleberry Finn; J.
Renard, Morcoveaţă, S. Lagerlof, Minunata călătorie a lui Nils Holgerson; H. Malot, Singur pe
lume, Mizerabilii etc.
Poezii: M. Eminescu, Revedere, O, rămîi: T. Arghezi, Întoarcerea la brazda, Prisaca; G.
Coşbuc, Iarna pe uliţă. Lupta vieţii; Gr. Vieru, Mă rog de tine, Către fiu, Mamă; A. Blandiana.
Întîmplări din grădina mea; G. Topîrceanu, Crescut în suflet, Apa Nistrului; L. Lari, Doină; V.
Romanciuc, Închinare; A. Suceveanu, Colind pentru Eminescu etc.

4. Practica raţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală (înţelegerea după auz şi vorbirea)
4.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată/monologată
(actualizare). Dialogul şi conversaţia. Adaptarea la interlocutor şi la particularităţile emiterii
(directe/mediate).
4.1.2. Structurarea textului oral
(a) Organizarea logico-semantică a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).
(b) Organizarea formală a mesajului. Progresia secvenţelor în textul oral descriptiv
(constituenţi, modalităţi simple de realizare a coerenţei textuale). Modalităţi de conectare a
elementelor nonverbale la cele verbale.
(c) Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor
întîmplări). Organizarea replicilor într-un dialog complex. Formulele de iniţiere, încheiere şi de
menţinere a dialogului. Structurarea secvenţelor „întrebare - răspuns". Modalităţile de formulare a
unei cerinţe, opinii, impresii şi permisiuni.
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
 - a identifica/a deosebi un obiect/o persoană de alta;
- a susţine un schimb verbal într-o conversaţie în grup;
- a-şi exprima gusturile şi opiniile despre ceva/cineva; a stabili o analogie, o comparaţie; a-şi
exprima o impresie/o opinie personală; a cere acordul/permisiunea cuiva;
- a propune ceva cuiva: a formula o propunere, a accepta/a refuza o propunere;
- a descrie un obiect/o persoană/un loc;
- a prezenta o acţiune complexă;
- a compara mai multe calităţi fizice/idei.
4.2. Scrierea
4.2.1. Procesul scrierii
(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text în funcţie de destinaţie. Trecerea
vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
(b) Scrierea de mînă şi prezentarea textului, Aşezarea în pagină. Simbolurile şi imaginile.
(c) Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de dialog şi
de pauză. Semnele ortografice. Cratima. Apostroful. Punctul, ca semn ortografic.
4.2.2. Contexte de realizare
(a) Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul simplu de tip informativ.
Instrucţiunea simplă.
(b) Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Relatarea la persoana I.
Argumentarea unui punct de vedere.
(c) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Povestirea unor fapte şi întîmplări imaginate.
Descrierea unui peisaj. Construirea unui dialog, pornind de la o convorbire telefonică imaginată.
Exerciţii de identificare a scrisului figurat al cuvintelor (jocuri poetice). Portretul-ghicitoare al unei
persoane cunoscute.
(d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare
ştiinţifică. Subiectul operei literare. Aprecieri simple, referitoare la organizarea textelor lirice
studiate.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de fonetică. Valori expresive ale grupurilor de sunete în context. Accentul
lexical, importanţa accentului în diferenţierea semantică şi gramaticală a cuvintelor.
5.2. Lexicul
Îmbogăţirea vocabularului prin mijloace interne.
Derivarea. Sufixele şi valorile lor semantice.
Compunerea, procedeele compunerii. Scrierea şi abrevierea cuvintelor. Sistemul siglelor
(scrierea lor cu majuscule).
Sinonimia şi antonimia. Seriile sinonimice.
Polisemia (familiarizare). Sensul propriu şi sensul figurat.
Dinamica lexicului pe axele timp/spaţiu: arhaisme/neologisme/regio-nalisme.
5.3. Sintaxa propoziţiei
Clasificarea propoziţiilor (R).
Structurarea diverselor tipuri de propoziţii; trecerea de la o formă la alta, de la o structură la
alta: enunţiative - interogative; afirmative - negative; simple - dezvoltate.
Funcţiile sintactice în propoziţie (R).
Predicatul. Subiectul. Subiectul multiplu.
Determinarea în propoziţie (complementele şi atributele studiate în clasa a V-a).
5.4. Morfosintaxa elementelor componente ale propoziţiei (R)
5.4.1. Sfera verbului
Modurile personale. Modul indicativ. Modul imperativ. Rolul imperativului în vorbirea
dialogată formală/informală.
Modul conjunctiv.
Modul condiţional-optativ. Propoziţia optativă.
 Modurile nepersonale
Infinitivul. Gerunziul. Participiul. Supinul.
Funcţiile verbului
Predicatul verbal exprimat prin verb.
Predicatul nominal. Verbul a fi cu valoare copulativă şi predicativă.
Determinanţii verbului (R)
Adverbul.
Structuri cu funcţia de complemente circumstanţiale de loc, de timp şi de mod; complemente
directe şi complemente indirecte.
5.4.2. Sfera substantivului
Substantivul (R). Substantivele comune şi proprii. Substantive defective dc singular şi
substantive defective de plural. Ortograma formelor de plural. Substantivele colective. Modalităţi de
formare.
Determinanţii substantivului (R). Determinarea cu articolul hotărît propriu-zis, genitival şi
adjectival. Declinarea cu articolul hotărît şi nehotărît.
Cazurile substantivului.
Adjectivul (R). Acordul în gen, număr, caz. Gradele de comparaţie ale adjectivelor.
Adjectivele fără grade de comparaţie.
Substantivul în genitiv şi acuzativ (funcţia de atribut substantival genitival şi prepoziţional).
Adverbul precedat de prepoziţie (R). Funcţia de atribut (atributul adverbial).
5.4.3. Substituţii substantivului
Pronumele.
Pronumele personal (R). Ortografia pronumelor personale, formele neaccentuate (dativ-
acuzativ); alternanţa formelor accentuate şi neaccentuate. Funcţiile pronumelui personal
(complement direct, indirect, atribut, nume predicativ).
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ (de apropiere, de depărtare şi
de identitate). Acordul în gen, număr şi caz cu substantivul. Formele populare şi regionale - funcţia
expresivă a acestora. Funcţiile sintactice ale pronumelui demonstrativ (subiect, nume predicativ,
complement direct, complement indirect).
5.4.4. Numeralul (R). Numerale cardinale şi ordinale (folosite ca substantive şi ca
adjective). Acordul şi flexiunea numeralelor ordinale.
5.4.5. Sintaxa frazei. Structura frazei simple (propoziţia principală, propoziţia
subordonată). Raportul de coordonare şi subordonare. Propoziţia regentă, propoziţia subordonată.
Rolul elementelor de relaţie, coordonatoare şi subordonatoare.

CLASA a VII-a
1. ÎNŢELEGEREA DLIPĂ AUZ
La sfîrşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1. să înţeleagă semnificaţia generală a unui - exerciţii de sesizare a unui element perturbator
mesaj oral; în comunicarea orală, de identificare a
cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral.
1.2. să sesizeze modalităţile de organizare a Exerciţii de identificare a unor modalităţi
secvenţelor textuale ale unui mesaj oral; specifice de „intrare" în dialog.
1.3. să integreze categoriile semantice în Exerciţii de stabilire a sensului unui cuvînt într-
structuri lexicale proprii, sesizînd valoarea un context dat, de identificarc a împrumuturilor
expresivă a acestora; neologice; exerciţii de sesizare a relaţiilor de
- să delimiteze informaţia de bază de cea sinonimie, antonimic. omonimie, polisemic într-
scenică, o comunicare orală; exerciţii de sesizare a
- sa reţină esenţialul dintr-un mesaj oral' valorilor semantico-stilistice a expresiilor
frazeologice într-o comunicare orală; exerciţii de
sesizare a unor calambururi; jocuri de cuvinte;

1.4.să sesizeze abaterile de la normele limbii
literare într-un mesaj ascultat;
1.5. să sesizeze natura formală sau informală a
unui dialog;
1.6. să discearnă, într-o situaţie de vorbire
simultană, mesajul important pentru sine;
1.7. să distribuie alternativ interesul pentru
diferiţi participanţi la comunicare.
2. VORBIREA
2.1.să asigure coerenţa ideilor exprimate;
2.2. să valorifice categoriile semantice învăţate,
în contexte diferite;
2.3. să respecte normele morfosintactice şi
ortoepice în propoziţii şi în fraze;
2.4. să-şi adapteze vorbirea la situaţiile speciale
sau neprevăzute de dialog sau monolog;
2.5. să recurgă la elemente de afectivitate în
comunicarea orală.
3. LECTURA
3.1. să citească o varietate de texte literare sau
nonliterare, demonstrînd înţelegerea sensului
acestora; să identifice personajele şi rolul lor
descifrarea sensurilor aceloraşi cuvinte în
contexte diferite.
Exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice
şi a atracţiei paronimice; de identificare a formei
corecte a cuvintelor; exerciţii de sesizare a
dezacordurilor gramaticale.
Exerciţii de identificare a punctelor principale
ale dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de
comunicare); exerciţii de discriminare a naturii
formale sau informale a dialogului.
Exerciţii de ascultare simultană sau imediat
succesiva a cel puţin două mesaje orale; exerciţii
de sesizare a secvenţelor cu sens şi a secvenţelor
fără sens; exerciţii de repetare a unor replici, a
unor argumente şi a unor contraargumente dintr-
un mesaj oral.
Jocuri didactice tip: (creative)
- joc de rol „emiţător-receptor" (comunicări);
- prezentări orale realizate într-un interval de
timp indicat (2 min./3 min./4 min.).
Exerciţii de identificare a ideii principale şi a
detaliilor aferente. de determinare a interacţiunii
dintre ideile principale şi ideile secundare, de
construcţie a unui discurs.
Exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte
în contexte diferite, de construire a unor familii
lexicale, de utilizare corectă a neologismelor în
contexte diverse; exerciţii de discriminare a
paronimelor; exerciţii de corectare a unor
construcţii pleonastice, de utilizare a
antonimelor, sinonimelor şi a cuvintelor
polisemantice în contexte diferite.
Exerciţii de utilizare corecta a categoriilor
gramaticale învăţate, de construire a unui
monolog sau a unui dialog; descrierea unor
obiecte, a unor tablouri din natură, a unor
fenomene; exerciţii de construire a unor mici
naraţiuni, de utilizare expresivă a resurselor
limbii.
Exerciţii de comunicare orală în con-texte
formale sau informale, de comunicare în grup;
exerciţii de adaptare a comportamentului verbal
şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită.
Exerciţii de exprimare a opiniilor, de utilizare a
elementelor nonverbale într-un dialog.
Exerciţii de identificare a diferenţelor dintre
textele literare şi nonliterare; comentarea
sensului global al unor texte.
într-un text lecturat;
3.2. să recunoască modalităţile specifice de
organizare a textului epic şi procedeele de
expresivitate în textul liric;
- să caracterizeze trăsăturile caracteristice ale
unui text literar;
3.3. să lectureze expresiv un text;
- să povestească, oral sau în scris, textele
narative;
- să facă observaţii, aprecieri în legătură cu
textele citite.
Exerciţii de identificare a structurii textelor
epice şi lirice, de deosebire a trăsăturilor
specifice celor două genuri în textele literare
studiate. De identificare şi de receptare a unor
procedee de expresivitate artistică, de
identificare a sensului figurat al unor cuvinte.
Exerciţii de lectură expresivă, de exersare a
dicţiei şi a intonaţiei.

4.SCRIEREA
4.1. să organizeze secvenţele textu-ale în funcţie Exerciţii de structurare a unui text în secvenţe
de o cerinţă specifică;
4.2. să utilizeze corect locuţiunile nominale şi
verbale în textul scris, recurgînd corect la
semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.3. să utilizeze corect şi nuanţat neologismele,
unităţile frazeologice, categoriile semantice
învăţate;
4.4. să adapteze redactarea la capacitatea de
receptare a destinatarului, utilizînd o structură
grafică adecvată tipului de redactare realizat;
4.5. să alcătuiască planul unei lucrări pe o temă
dată;
4.6. să redacteze texte descriptive, narative pe o Alcătuirea unor compoziţii descriptive,
temă dată;
4.7. să construiască rezumatul unui text;
- să redacteze texte funcţionale (cerere,
program de spectacol, mandat poştal);
- să demonstreze cunoaşterea regulilor
ortografice şi de punctuaţie.
distincte (capitole, tablouri, paragrafe).
Exerciţii de diferenţiere în contexte diferite a
semnificaţiei omonimelor şi paronimelor, de
utilizare a sinonimelor în scopul evitării
repetiţiilor; exerciţii de utilizare a neologismelor
în contexte adecvate.
Exerciţii de utilizare adecvată a formelor verbale
în raport cu cronologia faptelor relatate; de
utilizare a jonctivelor adecvate la nivelul
propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a
unor locuţiuni verbale şi nominale pentru a spori
expresivitatea comunicării.
Exerciţii de constituire a unor texte destinate
prezentării unui auditoriu; de elaborare a
argumentelor şi a contra-argumentelor; exerciţii
de aranjare în pagină a diverselor texte, de
scriere îngrijită, lizibilă şi corectă.
Exerciţii de depistare a ideilor principale şi
secundare dintr-o lucrare; selectarea
fragmentelor-cheie şi intitularea acestora prin
sintagme şi propoziţii scurte etc.
narative pe teme solicitate.
Exerciţii de redactare a rezumatului unui text în
baza ideilor esenţiale depistate.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE
1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Editura. Colecţia. Asteriscul. Subsolul de pagină. Sigla.

2. Textul
2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii.
2.2. Texte nonliterare „utilitare” (cartea de telefon, formularele poştale, programul de
spectacol etc.).

3. Teoria literară
3.1. Cui îi este adresat mesajul operei literare?
3.2. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvenţelor,
timp, spaţiu) şi lirice (concordanţa dintre forma fonetică şi grafică a poeziei şi ideea transmisă de
aceasta).
3.3. Figurile de stil. Aliteraţia. Asonanţa. Antiteza. Metafora.
3.4. Versificaţia. Tipuri de rimă. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm. Versul liber.
3.5. Genul liric. Balada cultă, poemul eroic, imnul (imnul naţional), oda.
3.6. Genul epic. Nuvela, romanul.

Texte recomandate
Balada cultă: Vasile Alecsandri, Noaptea Sfîntului Andrei, George Coşbuc, Paşa Hassan;
Nichita Stănescu. Veche întîmplare; Aron Cotruş, Horea sau altele.
Poemul eroic: Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai, Golia ticălosul sau altele.
Nuvela: Barbu Şt. Delavrancea, Hagi Tudose; Fănuş Neagu; Dincolo de nisipuri; Ioan
Alexandru Brătescu - Voineşti, Moartea lui Castor, Mihail Sadoveanu. Cozma Răcoare, Hultanul;
George Călinescu, În tren; Vasile Voiculescu, Căprioara din vis, Capul de zimbru, Ioan Slavici,
Budulea Taichii; Ion Druţă, Horodişte, Odihna; George Meniuc, Delfinul: Vasile Vasilache, Mama
mare, profesoară de istorie etc.
Fragmente de roman: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii: Mihail
Sadoveanu, Baltagul, Nicoară Potcoavă; Gib. Mihăiescu, Iernii jilave; Nicolae Esinescu, Doc etc.
Imnul şi oda: George Coşbuc, Patria Română; A. Mateevici, Limba noastră, A. Mureşan,
Deşteaptă-te, române etc.
Poezii: Vasile Alecsandri, Floriile, Steluţa; Vasile Voiculescu, Florii; Mihai Eminescu, O,
rămîi, Făt-Frumos din tei, Crăiasa din poveşti, Fiind băiet…; Octavian Goga, Dăscăliţa; Tudor
Arghezi, Lumină lină, Prefaţă; George Coşbuc, La oglindă: Lucian Blaga, Fîntînile: Nicolae Labiş,
Scrisoare mamei. De Anul Nou; M. Sorescu, Unde fugeam de acasă; Ana Blandiana, Păstor de
fulgi, Vasile Romanciuc, De parcă te ascultă Eminescu; Ion Hadîrcă, Cetăţile albe; Arcadie
Suceveanu, Arhivele Golgotei etc.

4. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală
4.1.1. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată
(actualizare).
Dialogul formal şi informal. (Adaptarea la vîrsta şi la statutul interlocutorilor).
4.1.2. Structurarea textului oral
• Organizarea logico-semantică a mesajului. Raportul dintre ideea principală şi detaliile
aferente. Modalităţi textuale argumentative.
• Organizarea formală a mesajului. Modalităţile de asigurare a progresiei în textul oral,
monologat şi dialogat. înlănţuirea elementelor verbale şi nonverbale în context.
• Textul dialogat şi cel monologat. Organizarea monologului expozitiv şi demonstrativ.
Organizarea dialogului formal şi informal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalităţile
de exprimare a gusturilor şi a opiniilor (formularea de intenţii şi de proiecte).
Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- identificarea sau diferenţierea unui obiect ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);
- prezentarea unor proiecte, punerea în relaţie a două evenimente sau a două acţiuni viitoare;
- stabilirea de relaţii temporale în comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;
- reproducerea sau interpretarea spuselor cuiva;
- formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie;
 - stabilirea de comparaţii sau de analogii;
- caracterizarea unui personaj;
- formularea unei judecăţi de valoare;
- prezentarea unei acţiuni complexe (narative, cotidiene).
4.2. Scrierea
4.2.1. Procesul scrierii
• Organizarea textului scris. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Reorganizarea
unui text propriu. Construirea unui text narativ prin expansiune sau restrîngere.
• Scrierea de mînă şi prezentarea textului. Aşezarea în pagină. Structura grafică specifică
unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie şi de proză).
• Punctuaţia. Valoarea funcţională şi expresivă a semnelor de punctuaţie.
4.2.2. Contextele de realizare
• Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fişa de
bibliotecă şi fişa de lectură. Prezentarea unui eveniment cultural.
• Scrierea reflexivă (inspirată din experienţa personală). Exprima-rea în scris a unui punct de
vedere personal.
• Scrierea imaginativă (compuneri libere). Dinamica structurării unei descrieri. Compoziţii
personale realizate prin structurarea variată a unui text narativ propriu.
• Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Comentarea unor secvenţe din operele
studiate. Semnificaţia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text literar şi
ştiinţific.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de sintaxă
Discursul. Relaţia text, frază, propoziţie, cuvînt. Tipuri de propoziţii după structură
(actualizare). Propoziţia principală şi propoziţia secundară. Propoziţia regentă şi propoziţia
subordonată.
Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.
5.2. Lexicul
Vocabularul fundamental şi masa vocabularului (actualizare).
Sensul cuvintelor în context.
Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (actualizare).
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).
Împrumuturile.
Neologismele. Evitarea greşelilor în întrebuinţarea neologismelor.
Categorii semantice (actualizare). Sinonime.
Antonime.
Omonime.
Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia.
Unităţile frazeologice. Rolul acestora în asigurarea expresivităţii limbii. Formule şi clişee
internaţionale.
Evitarea calcurilor lexicale greşite/inadmisibile Ex. Înscriere în oraş (în loc de viză de
reşedinţă), a se înscrie la un ziar, la o revistă (în loc de a se abona), a se înscrie la un medic (în loc
de a se programa) etc.
5.3. Fonetica
Evitarea greşelilor de pronunţare provocate de tendinţele fonetice manifestate în limba
română contemporană (închiderea vocalelor în poziţie neaccentuată, sincoparea, evitarea hiatului,
atrofierea lui i asilabic din finalul unor cuvinte, fluctuaţii în accentuarea unor cuvinte, inclusiv a
neologismelor, extinderea consoanelor palatalizate, sonorizarea lui s intervocalic, sonorizarea prin
asimilare etc.). Pronunţarea şi scrierea numelor proprii străine.
5.4. Morfosintaxa
5.4.1. Verbul şi ortografia lui. Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a
rămîne, a însemna, a părea.
Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă. Verbele personale şi verbele
impersonale. Evitarea greşelilor: a se primi, a se rîde etc.
Locuţiunea verbală. Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale.
5.4.2. Substantivul şi ortografia lui. Funcţiile sintactice ale substantivului. Locuţiunea
substantivală.
5.4.3. Substituţii ale substantivului
5.4.3.1. Pronumele şi ortografia lui
Pronumele personal, demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărît. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.
Acordul pronumelui relativ care în genitiv precedat de articolul genitival. Forme, cazuri şi
funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal de întărire. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
5.4.3.2. Numeralul şi ortografia lui.
Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial. Funcţiile sintactice ale
numeralului
5.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare). Mijloace expresive de redare a superlativului absolut în limba
română actuală.
Locuţiunea adjectivală. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale.
5.4.5. Părţile de vorbire neflexibile
5.4.5.1. Adverbul şi ortografia lui.
Adverbe interogative, relative şi nehotărîte.
Locuţiunea adverbială. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale.
5.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).
Locuţiunea prepoziţională.
5.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).
Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.
5.4.5.4. Interjecţia (actualizare).
5.5. Sintaxa propoziţiei fi punctuaţia
5.5.1. Predicatul (actualizare). Predicatul verbal şi cel nominal.
5.5.2. Subiectul (actualizare).
Subiectul exprimat şi cel neexprimat. Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale.
5.5.3. Atributul, exprimarea lui. Valori expresive. (A se vedea clasa a VIII-a).
5.5.4. Complementul (actualizare).
Complemente necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.
Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanţial de
cauză. Complementul circumstanţial de scop.
5.5.5. Evitarea greşelilor de calcuri sintactice.

CLASA a VIII-a
1. ÎNŢELEGEREA DUPÂ AUZ
La sfîrşitul clasei a VIII-a, elevul va (1 Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1. să înţeleagă semnifica(ia generală a Exerciţii de rezumare a unor mesaje orale:
mesajului oral, sesizînd progresia şi coerenţa exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unei
ideilor exprimate; îmbinări de cuvinte într-o secvenţă textuală
orală.
1.2. să sesizeze semnificaţia combinării Exerciţii de decodare a unor ele-mente
elementelor verbale şi a celor nonverbale (gest,
mimică etc.) într-un text oral;
1.3. să sesizeze adecvarea elementelor lexicale
utilizate la scopul mesajului ascultat;
1.4. să sesizeze particularităţile gramaticale ale Exerciţii de identificare a abaterilor de la
unui mesaj ascultat;
1.5. să integreze informaţiile noi în sistemul
propriu de cunoştinţe şi să se adapteze la
trecerea de la un cod la altul (verbal la nonverbal coduri utilizate în comunicarea orală.
şi invers);
1.6. să sesizeze momentul oportun de intrare sau Exerciţii de identificare a începutului şi a
de retragere din dialog (ezitări, tăcerea
partenerului etc.);
1.7. să manifeste toleranţă faţă de opiniile
diferite exprimate de interlocutori şi să ia o
atitudine critică faţă de argumentele ascultate.
2. VORBIREA
2.1. să construiască un discurs oral pe o temă
dată;
2.2. să utilizeze într-un mesaj oral categorii
lexicale diferite;
2.3. să asigure corectitudinea relaţii-lor
sintactice la nivelul textului comunicat;
2.4. să îmbine corect elementele verbale cu cele
nonverbale în cadrul mesajului oral;
2.5. să capteze atenţia interlocutorului prin
modul de prezentare a mesajului.
- să povestească sau să recite expresiv textele
literare învăţate.
nonverbale care însoţesc mesajele orale, de
constituire a unor mesaje orale însoţite de
elemente nonverbale.
Exerciţii de adecvare a lexicului la semnificaţia
mesajului; de evitare a folosirii incorecte a unor
cuvinte, inclusiv a neologismelor, în
comunicare.
normele limbii literare, de identificare a
particularităţilor vorbirii regionale, de
identificare a categoriilor gramaticale învăţate,
de identificare a relaţiilor sintactice într-o
propoziţie sau într-o frază.
Exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-
un mesaj oral, de decodificare a mai multor
sfîrşitului dialogului, de conştientizare a poziţiei
proprii de intrare sau de ieşire din dialog, de
utilizare a inventarului de probleme, de idei, de
cuvinte într-un dialog.
Exerciţii de ascultare consecutivă, de ierarhizare
a ideilor receptate în funcţie de utilizarea
mesajului, de receptare şi de reţinere a ideilor şi
a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un
monolog.
Exerciţii de formulare a ideilor în jurul unei
teme date, de construire a unui text care să
exprime opinia personală despre un anumit fapt.
Exerciţii de utilizare a prefixoidelor;
exerciţii de discriminare a sensului
propriu de sensul figurat al unui cuvînt,
de utilizare a sinonimelor, a
antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor
polisemantice; exerciţii de corectare a
construcţiilor pleonastice şi tautologice,
de corectare a greşelilor determinate de
atracţia paronimică.
Exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în
propoziţii şi a propoziţiilor în fraze, de
evidenţiere a rolului elementelor de legătură în
frază, de contragere a unor propoziţii în părţile
de propoziţie corespunzătoare.
Exerciţii de expunere pe o temă dată, de recitare
expresivă.
Exerciţii de respingere sau de acceptare a unor
opinii, de prezentare a unor puncte de vedere
personale într-un dialog; exerciţii de structurare
a unui dialog pe o temă dată, de caracterizare a
 unei persoane, a unui personaj, a unei situaţii.

3. LECTURA
3.1.să interpreteze un text literar aplicînd Exerciţii de sesizare a felului în care se combină
noţiunile de teorie literară învăţate; într-un text cele trei moduri de expunere; de
- să integreze textul literar în creaţia scriitorului; identificare a ordinii logice şi cronologice a unui
- să identifice şi să evidenţieze compoziţia text; exerciţii de identificare a semnificaţiei unor
operei literare; procedee de expresivitate artistică în textele
lirice, de recunoaştere a sensului figurat al unor
cuvinte într-un context dat.
3.2. să sesizeze valoarea expresivă a mijloacelor Exerciţii de identificare a arhaismelor, a
de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor regionalismelor şi a neologismelor, de
semantice studiate; recunoaştere a cuvintelor derivate, compuse sau
- să identifice şi să comenteze rolul mijloacelor obţinute prin conversiune; exerciţii de
artistice în textul literar; recunoaştere a categoriilor semantice studiate,
de utilizare corectă a variantelor lexicale.
3.3. să identifice valori etice şi culturale într-un Exerciţii de analiză a elementelor etice şi
text, exprimîndu-şi impresiile şi preferinţele; culturale descoperite într-un text.
- să demonstreze apartenenţa de gen şi specie a
textului literar studiat.

4.SCRIEREA
4.1. să elaboreze texte aparţinînd diverselor Exerciţii de redactare a unor texte funcţionale
stiluri funcţionale, adaptînd redactarea la situaţia (scrisoare, cerere, informare, invitaţie); exerciţii
de comunicare şi la partener; de transpunere în scris a propriilor sentimente,
cu ocazia unui eveniment personal; de
evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj,
operă de artă, persoană). prin utilizarea
resurselor expresive ale limbii.
4.2. să utilizeze în redactarea unui text propriu Exerciţii de aplicare corectă a semnelor de
cunoştinţele de morfosintaxă, folosind adecvat punctuaţie la nivelul frazei (coordonare,
semnele ortografice şi de punctuaţie; intercalare, incidenţă);
- să redacteze compuneri/eseuri în baza textelor Exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul
literare studiate; semnelor de punctuaţie; exerciţii morfosintactice
de exprimare scrisă corectă.
4.3. să identifice efectele expresive ale Exerciţii de comentare a textului literar sau a
construcţiei lingvistice utilizate în diferite texte; unor elemente dintr-un text (subiect, personaje,
- să aplice corect în exprimarea scrisă semnele elemente de stil etc.); exerciţii de organizare a
ortografice şi de punctuaţie justificînd rolul lor. planului unei lucrări pe o temă dată.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE
1. Lectura
1.1. Cartea-obiect cultural. Anexele cărţii.

2. Textul
2.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinînd diverselor genuri şi specii (aprofundarea
unor tipuri de texte învăţate anterior).
2.2. Texte nonliterare: ,,utilitare" (ziarul, revista, textele publicitare etc.); distractive
(anecdota, gluma).

3. Teoria literară
 3.1. Cum este structurat mesajul operei literare?
3.2. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte literare - a
cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii).
Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice.
3.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistică:
invocaţia, interogaţia şi exclamaţia retorică.
3.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare).
Amfibrahul.
3.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: Comedia. Balada
populară. Schiţa. Nuvela. Romanul (fragment). Scrieri SF.

Texte recomandate
Balada populară: Mioriţa, Mănăstirea Argeşului sau alte balade.
Parabole biblice: Parabola semănătorului sau Parabola talanţilor. „Cîntarea cîntărilor"
(fragment)
Fragmente de nuvele şi de romane din literatura română:
Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Moara cu noroc, Popa Tanda; Ion
Agîrbiceanu, File din cartea naturii; V. Alecsandri, Muntele de foc; Mihail Sadoveanu, Baltagul,
Neamul Şoimăreştilor Marin Preda, Colina, Amiază de vară, Moromeţii; Vasile Voiculescu,
Povestiri; Ion Druţă, Clopotniţa etc.
Comedii: Vasile Alecsandri, Chiriţa in provincie; Ion Luca Caragiale, Conul Leonida faţă cu
reacţiunea; Ion Băieşu, Boul şi viţeii; N. Esinescu, Fumoarul etc.
Poezii: Mihai Eminescu, Crăiasa din poveşti, Mai am un singur dor, Călin (file din poveste):
Nichita Stănescu, Noi, Adolescenţi pe mare, Viaţa mea se luminează; Lucian Blaga, Sufletul satului,
Amintire; George Bacovia, Decor; G. Coşbuc, Vara; Nicolae Labiş, Moartea căprioarei; Marin
Sorescu, Trebuiau să poarte un nume; Grigore Vieru, Legămînt, Făptura mamei: Leonida Lari,
Miraj, Pe vîntul serii etc.
Scrieri SF: texte/fragmente accesibile din literatura română şi universală.

4. Practica raţională şi funcţională a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orală
Convergenţa ideilor în jurul unei teme. Alocuţiunea. Invocaţia, exclamaţia şi interogaţia
retorică.
Organizarea formală a mesajului dialogat: elemente verbale şi nonverbale, regulile
dialogului.
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
- susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct;
- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
- exprimarea unei atitudini;
- formularea unor judecăţi critice.
4.2. Scrierea
Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Aşezarea în pagină a textului.
Valoarea expresivă a semnelor grafice şi de punctuaţie (actualizare).
Scrierea funcţională (pentru un scop practic, informativ). Citirea şi completarea unor
formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitaţii (aniversări,
evenimente familiale etc.). Curriculumul vitae. Procesul-verbal.
Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Conspectul.

5. Elemente de construcţie a comunicării

5.1. Noţiuni de sintaxă. Discursul (actualizare). Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi
frază (interdependenţă, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relaţiilor sintactice în
propoziţie şi în frază: flexiunea, joncţiunea, juxtapunerea, topica, intonaţia şi pauza.
Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor. Anacolutul.
5.2. Lexicul (actualizare)
Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Dubletele etimologice. Caracterul latin al
limbii române, Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă.
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului. împrumuturile lexicale (vechi şi noi).
Neologismele (actualizare). Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei.
Cuvîntul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat (actualizare).
Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvinte polisemantice
(actualizare).
Paronimele. Pleonasmul. Tautologia. Argoul şi jargonul.
5.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text
literar.
(Disponibilităţile expresive pot fi de genul imitaţiei (sugerării) unor sonorităţi din natură sau
din activitatea umană ori pot simboliza fonetic stări de suflet).
5.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei
5.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă Predicatul verbal şi predicatul
nominal (actualizare). Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin atracţie).
Propoziţia subordonată predicativă.
5.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă Subiectul (actualizare).
Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.
5.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă Atributul (actualizare).
Propoziţia subordonată atributivă.
Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care în calitate de jonctiv al propoziţiei
subordonate atributive.
5.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă
Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.
5.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă
Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.
5.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.
5.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de
scop (actualizare). Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.
5.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională
5.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă
5.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă
Notă: În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei se va avea m vedere, la fiecare tip de
subordonată, efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor
introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. In cazul propoziţiilor subordonate
circumstanţiale, va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în
comunicare.

CLASA a IX-a
Curriculum-ul pentru clasa a IX-a diferă structural, dar nu şi conceptual, de cele precedente
(clasele V-VIII), propunînd a finaliza într-o manieră atractivă şi originală atît educaţia lingvistică,
cît şi cea literară în gimnaziu. Totodată, sistematizînd şi recapitulînd nucleul de cunoştinţe care să
asigure satisfacerea intereselor culturale şi disciplinare ale elevilor din gimnaziu, curriculum pentru
clasa a IX-a urmează să asigure conexiunea logică cu obiectivele curriculum-ului de liceu.
Obiectivele de referinţă sînt stabilite în continuitatea celor din clasele precedente vizînd cultivarea
plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi a produce o gamă
variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. Ca şi în celelalte clase,
obiectivele de referinţă şi exemplele de activităţi de învăţare sînt grupate în corelaţie cu domeniile şi
modulele de conţinuturi.
 Numărul minim de texte pentru domeniul Literatură este de 10-12 texte la punctul 1, 5-6
texte la punctul 2, 2-3 texte la punctul 3. Profesorii şi autorii de manuale vor alege texte adecvate
cerinţelor şi criteriilor formulate.

1. ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ ŞI VORBIREA

La sfîrşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil:
1.1. să înţeleagă şi să exprime semnificaţia
globală a mesajului oral în toate formele lui de
transmitere;
1.2. să sistematizeze şi să aplice în situaţii
concrete de comunicare cunoştinţele şi abilităţile conversaţie cotidiană, dezbatere şi polemică), cu
în domeniul vocabularului, morfosintaxei,
punctuaţiei, stilisticii, ortografiei, ortoepiei;
1.3. să folosească în mod corect şi expresiv
limba română în diferite situaţii de comunicare; domeniile indicate; teste de evaluare, proiecte.
1.4. să înţeleagă sensul termenilor de specialitate Activităţi m grup: inventarierea surselor de
propriu domeniilor abordate;
1.5. să folosească adecvat, în comunicarea scrisă Redactarea unor compuneri tematice, proiecte
şi orală, termenii de specialitate însuşiţi;
1.6.să manifeste discernămînt în receptarea
mesajului oral;
1.7. să facă aprecieri cu privire la calitatea
artistică a operelor studiate.
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă
următoarele activităţi:
Exerciţii de degajare a ideilor principale şi
secundare din diverse tipuri de mesaje; dezbateri
în jurul semnificaţiei mesajelor orale,
interpretări ale ideilor din diverse perspective.
Exerciţii de construire a dialogului (de tip
folosirea regulilor, a tehnicilor şi a
componentelor structurale specifice acestei
forme de comunicare.
Exerciţii de folosire corectă şi adecvată a
elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale
în dialogurile construite.
Exerciţii de construire a monologului (de tip
povestire orală, descriere orală, intervenţie), cu
folosirea regulilor, a tehnicilor şi a
componentelor structurale specifice acestei
forme de comunicare.
Exerciţii de folosire corectă şi adecvată a
elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale
în monologurile construite.
Exerciţii de consolidare şi recapitulare pe
informare pe care elevul le poate folosi pentru a-
şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare
la anumite noţiuni de teorie, istorie şi critică
literară, de retorică, stilistică şi lingvistică;
discutarea m clasă şi evaluarea de către profesor
a acestor investigaţii, proiecte.
pornind de la textele studiate (de exemplu:
natura conflictului, însuşirile sau faptele unui
personaj, concepţia autorului faţă de tema
tratată, semnificaţia unui pasaj în ansamblul
textului etc.), în care să se utilizeze adecvat
limbajul de specialitate.
Conversaţii, dezbateri, comunicări orale în care
să se integreze adecvat limbajul de specialitate.
Dezbateri, argumentări de divers ordin,
susţinerea propriilor puncte de vedere.
Dezbateri, polemici pornind de la temele
studiate.

2. LECTURA
2.1. să citească independent orice tip de text, Rezumate, monologuri (povestiri, intervenţii,
receptînd adecvat mesajul;
2.2. să identifice şi să compare idei şi atitudini
diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare;
2.3. să analizeze componentele structurale şi
expresive ale textelor evidenţiind rolul lor în
tratarea temelor;
2.4. să interpreteze un text literar facînd corelaţii
între nivelurile lexical, morfologic şi sintactic;
2.5. să stabilească legături tematice între textele
pentru studiu din clasa a IX-a şi alte texte
studiate în gimnaziu;
2.6. să identifice trăsăturile definitorii şi
interferenţele între ficţional şi nonficţional în
texte de graniţă;
2.7. să compare limbajul altor arte cu acela al
textului scris;
2.8. să distingă trăsăturile specifice ale artelor
care transpun textul scris în limbajul/limbajele
lor;
relatări), comentarii, dezbateri.
Dezbateri asupra textelor studiate privind modul
de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai
multe opere literare (aparţinînd unor genuri sau
epoci diferite sau unor arii culturale diferite).
Exerciţii de diferenţiere a componentelor
structurale şi expresive specifice operelor
înrudite tematic studiate (de exemplu: temă,
motive, elemente de construcţie a subiectului şi
a personajelor, simboluri centrale etc.). Se va
pune accentul pe reactualizarea şi consolida-rea
cunoştinţelor din clasele V-VIII.
Dezbateri asupra textelor studiate privind rolul
componentelor identificate.
Rezumate, dezbateri, interpretări, comentarii ale
motivelor, ideilor desprinse din diverse unghiuri.
Discuţii privind apropieri tematice de ordin
general între textele pentru studiu din clasa a IX-
a şi texte studiate în gimnaziu.
Exerciţii de identificare a elementelor ficţionale
şi nonficţionale care se combină în textele de
graniţă (adevăr factual şi invenţie epică,
obiectivitate şi subiectivitate).
Exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri de
texte nonficţionale incluse în texte ficţionale (de
exemplu: schimbarea sau epistola ca specii
literare, jurnalul intim ca text privat şi ca
formulă românească etc.).
Vizionarea un film sau a unui spectacol de teatru
care transpune (cinematografic sau teatral) o
operă literară;
- discuţii privind aceste interpretări
cinematografice sau teatrale;
- ascultarea unei piese radiofonice, a unor
recitări sau a unor piese muzicale care
transpun un text literar;
- discuţii privind raporturile dintre „textele”
comparate (cel literar şi transpunerile sale)
sub aspectul producerii (intenţii, mijloace
folosite etc.) şi al receptării lor;
- discuţii privind rolul ilustraţiilor care
însoţesc un text literar sau semnificaţia
îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul
caligramei, al “poeziei concrete" sau al
colajului de imagine şi cuvinte;
- exerciţii de redactare a unor eseuri, referate
etc., avînd ca subiect puncte de vedere
exprimate în dezbaterea menţionată.
Conversaţii euristice privind raporturile dintre
limbajul operei literare şi limbajul altor arte
(materialul de ex-presie al fiecărui limbaj
artistic, posibilităţile de prelucrare pe care acesta

2.9. să-şi cultive capacitatea de aderenţă la
demersul emotiv-estetic al operelor literare
(exprimată prin lecturi expresive, impresii
personale, analiza propriei stări sufleteşti etc.);
2.10. să evalueze operele studiate şi cele citite în
mod independent, compoziţiile proprii şi ale
colegilor;
2.11. să exprime argumentat reacţiile proprii la
textele citite.
le oferă, impactul asupra publicului etc.).
Lecturi expresive ale diferitelor tipuri de texte,
analize şi comentarii literare etc.
Referate pe marginea unei opere literare,
comentarii asupra compoziţiilor .colegilor;
exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi
etc.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE SCRIERE ŞI DE PRODUCERE A

TEXTELOR DE DIVERSE TIPLJRI
3.1.să exprime în scris reacţiile proprii la Exerciţii de redactare a unor eseuri, referate etc.;
receptarea textelor literare; - dezbateri argumentative (de preferinţă
- să utilizeze nuanţat şi personal nivelurile polemice) privind reacţiile proprii ale
lexical, gramatical, textual şi stilistic al limbii elevilor la receptarea textelor literare
române în comunicarea scrisă, studiate; rezumate ale unor texte;
- referate în care se vor exprima şi argumenta
reacţii proprii la receptarea textelor literare
studiate.
3.2. să producă texte utilizînd diverse modalităţi Compuneri, redactări ale unor texte publicistice,
de exprimare: descrieri, naraţiuni, raţionamente, ştiinţifice, publicitare.
dialoguri, monologuri;
3.3. să producă texte nonficţionale şi ficţionale, Exerciţii de identificare a particularităţilor
relevînd trăsăturile definitorii ale comunicării distinctive ale textelor ficţionale şi, respectiv,
ficţionale şi nonficţionale; nonficţionale referitoare la contextul
comunicării, limbajul folosit, modul de
receptare; exerciţii de identificare a
particularităţilor distinctive ale textelor
ficţionale şi, respectiv, nonficţionale referitoare
la contextul comunicării, limbajul folosit, modul
de receptare.
3.5. să combine elemente ficţionale şi Exerciţii de redactare a unor compuneri de tip
nonficţionale producînd texte de graniţă; jurnal, scrisoare, reportaj de senzaţie etc.
3.6. să ia atitudine faţă de fenomenele literare Aviz la opera literară; comentariu literar;
studiate (personaje, situaţii, acţiuni, idei, imagini referate pe marginea operelor studiate; activităţi
etc.) şi operele studiate; în grup în care elevii dezbat subiectul şi mesajul
unei opere.
Exerciţii de argumentare a alegerii unei lecturi
etc.
3.7. să prezinte, într-o formă clară Prezentări, recitaluri, înscenări etc. şi corectă, un
text redactat;
3.8. să redacteze diferite texte cu caracter Proiecte, diverse tipuri de scrisori, cererea,
utilitar. referatul, raportul, curriculum vitae.

CONŢINUTURILE RECOMANDATE I. LITERATURĂ

1. Lumea cărţilor
Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferenţiată a diverselor
teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de
expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.
 Teme recomandate:
* Limba română, naţiunea, patria;
* Omul în raport cu natura, universul, cosmosul;
* Adolescenţa,
* Familia, Şcoala;
* Prietenie şi dragoste,
* Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv);
* Scene din viata de ieri şi de azi;
* Personalităţi, exemple, modele.
Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de
preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atît scrieri în proză cît şi în versuri. între
textele selectate pentru studiu se pot include şi texte apropiate tematic din literatura universală.

Exemple de opere pe tema:

1. Limba română, naţiunea, patria: D. Cantemir, Descrierea Moldovei; M. Costin, De
neamul moldovenilor; A. Russo, Cîntarea României; B. Şt. Delavrancea, Patrie şi patriotism; Al.
Vlahuţă, Patrie, Poporul; G. Coşbuc, Patria română; A. Mateevici, Limba noastră;
N. Stănescu, Limba română este patria mea; Valentin Mîndîcanu, eseul Veşmîntul fiinţei
noastre etc.
2. Omul în raport cu natura. universul. cosmosul: balada Mioriţa; Ion Agîrbiceanu, File din
cartea naturii; M. Sadoveanu, Taine; M. Eminescu, Mai am un singur dor; G. Meniuc, Delfinul;
articole publicistice, studii ştiinţifice despre natură şi ecologie etc.
3. Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet...; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade,
Romanul adolescentului miop; Gh. Tomozei, Miradoniz; Radu Cosaşu, o povestire din ciclul
Supravieţuiri; Sallinger, De veghe în lanul de secară etc.
4. Familia. Şcoala: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii; Ioan
Slavici, Mara, Fănuş Neagu, Vară buimacă; V. Beşleagă, Acasă; C Negruzzi, Cum am învăţat
româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un
pedagog de şcoală nouă; D. R. Popescu, Leul albastru: Ioan Groşan, Marea amărăciune; James
Joyce, Portretul artistului în tinereţe; N. Esinencu, Doc; L. Damian, „Dialoguri la marginea
oraşului"; V. Vasilache, „Elegie pentru Ana-Maria” etc.
5. Prietenia şi dragostea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea
Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti; Shakespeare, Romeo şi
Julieta; M. Eminescu, poezii: Dorinţa, Floare albastră, Sara pe deal etc.; Lucian Blaga, Nu-mi
presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.; Tudor Arghezi, Creion, Morgenstimmung etc.; lon
Minulescu, poezii şi romanţe; Nichita Stănescu, Adolescenţi pe mare etc.; Mircea Cărtărescu, Cînd
ai nevoie de dragoste, Poema chiuvetei, Mica elegie etc.
6. Aventură. Călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira
Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pînzele sus; Alexandre Dumas, Cei trei
muşchetari; E. Hemingway, Soarele răsare ca o biblie etc.
7. Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii
insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; Vladimir Colin, povestiri Broasca etc.; Leonid Dimov,
poezii; Jules Verne, 20000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal A. Tolstoi, Aelita etc.
8. Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de
1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbîn; Ion Marin Sadoveanu, Sfîrşit de veac în
Bucureşti; G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela Adamşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu
Angelescu, Calpuzanii; Mircea Nedelciu, din proza scurtă; Cristian Teodorescu; Vasile Vasilache,
Mama mare, profesoară de istorie; Honore de Balzac, Iluzii pierdute etc.
9. Personalităţi, exemple, modelele: Mănăstirea Argeşului; B.P. Haşdeu, Ioan Vodă cel
Cumplit; N. Bălcescu, Românii sub Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M.
Sadoveanu, Fraţii Jderi; G. Călinescu, Bietul Ioanide; Eugen Ionescu, Regele moare; Nicolae
Dabija, Cronicarii, fragmente din Pe urmele lui Orfeu, inclusiv Filozof între regi şi rege între
filozofi (despre Cantemir) etc.
2. Literatura: ficţiune şi realitate
Se recomandă studiul complementar al unor texte nonficţionale sau “de graniţă” legate
tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare
la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar), la situaţia de comunicare, la limbajul
folosit şi la modul de receptare. Se vor urmări, de asemenea, interferenţele între ficţional şi
nonficţional şi felul în care se completează reciproc diversele perspective asupra temei de discuţie.
Se va studia, în acest scop, un total de cel puţin 6 texte nonficţionale (documente, texte
publicistice, publicitare, ştiinţifice, administrative, religioase etc.) şi “de graniţă” (jurnal intim,
memorii, jurnal de călătorie, scrisori, eseuri, discursuri oratorice etc.). Acestea pot fi repartizate fie
mai multe la o temă, fie cîte unul la fiecare temă. Se sugerează alegerea unor tipuri de texte diferite,
dintre cele enumerate.

De exemplu:
• pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de jurnal
intim (de exemplu, Titu Maiorescu); Mircea Eliade, Memorii; Mircea Cărtărescu, Nostalgia;
Simone de Beauvoir, Aventurile unei fete cuminţi etc.
• pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţiile de
familie; Marin Preda, Viaţa ca o pradă; V. Vasilache ş.a.
• pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţămîntului (T. Maiorescu, B. Şt.
Delavrancea etc.); un raport despre starea învăţămîntului; un fragment din legislaţia educaţională;
Cătălin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc.
• pentru tema Prietenia şi dragostea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o
scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y
Gasset, Octavio Paz etc.); A. Busuioc, Singur în faţa dragostei; Gr. Vieru, Cu numele tău; un
fragment din Cîntarea cîntărilor, un fragment de jumal sau de memorii; M. Nedelciu, o proză din
volumul „Efectul de ecou controlat" etc.
• pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar
de călătorie; un eseu despre călătorie (Marian Popa, Geo Bogza, Octavian Paler, Ana Blandiana,
Serafim Saca, Nicolae Dabija etc.); un reportaj despre un eveniment aventuros etc.
• pentru tema Lumi fantastice: un text despre fenomene paranormale; o mărturie despre
extratereştri; un eseu despre fantastic etc.
• pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text istoriografic;
un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.
• pentru tema Personalităţi, exemple, modele: un portret din G. Călinescu, Istoria literaturii
române...; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; Mihai Cimpoi, Cicatricea
lui Ulise; Ion Druţă, Eminescu, poet naţional; Nicolae Dabija, Pe urmele lui Orfeu; un fragment de
biografie sau de istorie romanţată etc.

3. Literatura şi alte arte

Se recomandă studiul unor „texte” realizate prin limbaje diferite (cinematografic, teatral,
muzical, plastic), în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte.

Se vor studia:
• la alegere, un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc;
• la alegere, o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări sau un grupaj de interpretări
muzicale ale unor texte literare;
• la alegere, o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca
sursă de inspiraţie) sau ilustraţie de carte sau un grupaj de caligrame, poezie concretă, colaj. Este de
dorit ca, în măsura posibilităţilor, aceste creaţii apartinînd altor arte să poată fi corelate cu grupajele
tematice de la punctul 1.
 De exemplu:
• ecranizare după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin
Preda, Geo Bogza, Charles Dickens, Stanislaw Lem etc.;
• spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (Alecsandri, I. L.
Caragiale, Kiriţescu, Ion Druţă, Cehov, Ibsen etc.);
• grupaj de recitări (un text din Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Adrian
Pintea etc.);
• interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lîngă plopii fără soţ, piesa folk
după Andrii Popa, piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu, Colind pentru Eminescu
de Arcadie Suceveanu etc.);
• creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brîncuşi şi Pasărea sfîntă de Blaga etc.);
• ilustraţii de carte, de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica
magna de Nichita Stănescu, Ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov, ilustraţii ale
autorului la volume de Marin Sorescu etc.);
• grupaj de caligrame (Apollinaire etc.), poezie concretă (Morgenstern etc.), colaje (Gellu
Naum etc.).

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Studiul limbii române în clasa a IX-a se axează pe două coordonate principale: (a) normativă
şi (b) funcţională, avînd ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect, adecvat
şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de
profesori, integrîndu-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea
modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui
manual diferit pentru aceste conţinuturi, va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă
totuşi folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură ca
şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline avînd ca obiect folosirea limbajului (retorică,
stilistică pragmatică etc.).
Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu
acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit
înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele
teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.

Cunoştinţe generale despre limbă

Originea limbii române. Caracterul latin al limbii române. Evoluţia limbii române (la nivel
elementar). Limba literară română şi stilurile ei funcţionale.

Punctuaţie şi ortografie. Sistematizare. Prevenirea greşelilor tipice

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, virgula, punctul şi
virgule, două puncte, semnele citării (ghilimelele), linia de dialog şi de pauză, parantezele, punctele
de suspensie, cratima (liniuţa de unire şi de despărţire).
Semnele de ortografie.
Cratima, apostroful.
Scrierea cu litere majuscule.
Funcţionarea semnelor de punctuaţie şi a semnelor ortografice.

Vocabular
Structura vocabularului. Tipuri de dicţionare. Utilizarea lor în redactarea textului.
Sensul fundamental şi sensul secundar al cuvintelor. Sensul lexical şi sensul gramatical.
Monosemie. Polisemie. Pleonasm.
Structura morfologică a cuvîntului. Modificări ale vocabularului (apariţia unor cuvinte noi;
dispariţia unor cuvinte, schimbări de sens).
 Îmbogăţirea vocabularului. Împrumuturi recente.

Morfosintaxa
Părţile de vorbire. Ortografia lor.
Părţile de vorbire flexibile.
Substantivul. Articolul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul.
Părţile de vorbire neflexibile.
Adverbul. Prepoziţia. Conjuncţia. Interjecţia.

Sintaxa. Punctuaţia
Omonimia sintactică. Contragerea şi expansiunea. Tipurile de propoziţii şi valorile stilistice
ale acestora. Coordonarea şi subordonarea în cadrul frazei; topica şi punctuaţia. Implicaţii
expresive.
Producerea de texte orale şi scrise
Exprimarea orală
Forme ale exprimării orale:
Dialogul (tipuri):
• conversaţia cotidiană, discuţia (dezbatere, polemică);
• reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvîntului la
momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.);
• tehnici ale dialogului eficient:
• adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener, context etc.);
• adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune
etc.).
Monologuri (tipuri):
• povestirea orală, relatarea, intervenţia;
• reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditorului
etc.);
• tehnici ale monologului eficient;
• adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context);
• adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.).

Niveluri ale producerii şi receptării textelor:

fonetic
• pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor, accentul, evitarea cacofoniei);
morfosintactic
• folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea substantivelor,
forme cazuale);
• acord (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului);
lexico-semantic
• cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor);
• folosirea adecvată a cuvintelor în context;
• erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;
• utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe etc.);
• cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie) şi actualizarea
lor în context;
• utilizarea variantelor lexicale literare. . Rolul elementelor nonverbale:
• gesturi, mimică, poziţie a corpului, comunicare sonoră nonverbală.

Exprimarea scrisă
Redactarea de texte (rezumat, povestire, proiect, tipuri de cores-pondenţă).
Redactarea textelor nonliterare/utilitare: cererea, referatul, raportul, curriculum vitae etc.
 Niveluri de construire a textului scris:
ortografic şi de punctuaţie:
• scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor);
• scrierea cu majuscule;
• folosirea corectă a semnelor de ortografie;
• folosirea corectă a semnelor de punctuaţie.
Receptarea textelor orale şi scrise
Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje):
• receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale;
• factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul).

III. CONCEPTE OPERAŢIONALE

În cadrul activităţii literare/lectorale se recomandă consolidarea şi sistematizarea noţiunilor
dobîndite în clasele V-VIII: opera epică, opera lirică, opera dramatică, structura textului narativ,
naraţiunea, momentele subiectului, timpul şi spaţiul naraţiunii, autorul şi naratorul, viziunea,
personajul, descrierea, portretul fizic şi portretul moral, dialogul, figuri de stil studiate etc.
Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică,
teoria literară, stilistică, retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de
conţinuturi ale învăţării, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de
comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, conţinuturile
fiind adaptabile m funcţie de opţiunile profesorului:
1. în domeniul „Literatură":
- temă, motiv (Weltanschauung), procedeu artistic;
- ficţiune, reprezentare, imaginaţie, „adevăr” artistic, stil publicistic/ştiinţific/administrativ,
eseu, literatură subiectivă, memorialistică, scrisoare/epistolă, „eu” real/”ficţional”, comunicare,
funcţiile comunicării, retorică, persuasiune;
- elemente de artă cinematogrqfică (scenariu, regie, imagine, sunet, interpretare
actoricească);
- elemente de artă dramatică (regie, scenografie, interpretare actoricească); elemente de
artă a recitării, sincretism.
2. în domeniul „Limbă şi comunicare":
- comunicare, elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal,
context), tipuri de mesaje (audio, video, audio-vizuale); forme ale exprimării orale: dialog
(conversaţie cotidiană, discuţia), monologul (povestirea orală, relatarea, intervenţia); elemente
verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază), hiat, diftong, cacofonie; forme flexionare,
acord, anacolut, schimbarea categoriei gramaticale; erori semantice (pleonasmul, tautologia),
variante lexicale, cîmpuri semantice, derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide),
relaţii semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie); elemente nonverbale ale
comunicării (gesturi, mimică, comunicare sonoră nonverbală etc.), ortografie şi punctuaţie.

SUGESTII DE EVALUARE
În funcţie de timpul efectuării, evaluarea poate fi curentă, trimestrială şi finală (la finele
anului şcolar sau al treptei de şcolaritate). Curentă trebuie considerată şi evaluarea după
predarea/învăţarea unei teme mari sau compartiment al conţinuturilor. Literatura de specialitate
operează cu termenii: evaluarea iniţială, evaluarea sumativă, evaluarea finală.
În funcţie de scopul evaluării, aceasta poate fi continuă (formativă) şi cumulativă (sumativă).
Pentru evaluarea competenţelor comunicative/literare sînt recomandabile trei forme de
evaluare: orală, scrisă şi practică, dar, de la caz la caz, profesorul poate aplica şi formele grafice
(tabele, grafice) şi iconice (executarea ilustraţiilor plastice la operă).
Evaluarea curentă şi trimestrială poate fi extinsă în limitele tuturor obiectivelor educaţiei
lingvistice/literare, indicate în curriculum. Evaluarea finală este desemnată exclusiv de standarde
educaţionale; ea nu se va exprima în media aritmetică a notelor primite pe parcursul anului, ci va
reflecta nivelul, volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor pe care le
deţine elevul la momentul evaluării finale.
Evaluarea cunoştinţelor se efectuează prin activităţi cu caracter reproductiv, care constau, de
regulă, în descrierea, povestirea rezumativă a caracteristicilor fenomenelor
lingvistice/comunicative /literare/lectorale, a noţiunilor şi categoriilor, a valorilor imanente ale
textului etc. Evaluarea cunoştinţelor va avea în vedere parametrii: volumul, profunzimea, calitatea
(valoarea).
Capacităţile comunicative/literare/lectorale prezintă achiziţii ale personalităţii elevului. Ele
sînt desemnate de verbele a şti să faci, a fi în stare să..., a putea să..., a fi capabil să...Prezenţa
competenţelor dobîndite este atestată indirect, prin tipuri variate de activităţi comunicative-literare,
orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/literar/lectoral) din conţinuturile
educaţionale. Parametrii aplicaţi la evaluarea competenţelor: amploarea, trăinicia, extrapolarea
(extinderea competenţelor în situaţii noi, nestandard).
Atitudinile, motivaţiile, afecţiunile nu sînt măsurabile, deoarece poartă amprenta
individualităţii elevului. Deci şi evaluarea lor se va face în baza unui singur parametru:
prezenţa/absenţa, avîndu-se în vedere şi parametrii secundari ai evaluării succesului şcolar:
valoarea, multitudinea, frecvenţa etc. atitudinilor manifestate. Aria manifestărilor
atitudinal/motivaţional/afective este circumscrisă de obiectivele şi standardele educaţionale.
Metodele şi tehnicile de evaluare - observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală
(curentă şi finală), lucrările scrise (curente sau extemporale, trimestriale, de sinteză), testele
docimologice (standardizate, pentru evaluarea sumativă, şi alcătuite de profesor, pentru evaluarea
formativă), verificarea prin lucrări practice, examenele, scările de apreciere - vor fî aplicate
diferenţiat în funcţie de tipul şi scopul evaluării, de tipul obiectivelor/standardelor în raport cu care
se efectuează evaluarea, precum şi în funcţie de conţinuturile educaţionale abordate. Evaluarea
trimestrială şi finală va fi concepută special ca să dezvăluie nivelul de formare a cunoştinţelor, a
competenţelor şi a atitudinilor în raport cu nivelul indicat de obiectivele şi standardele educaţionale.
Evaluarea curentă poate avea ca obiect stabilirea gradului de formare a capacităţilor
comunicative/literare indicate de un tip, două sau trei tipuri de obiective/standarde educaţionale (din
această cauză evaluarea trimestrială şi cea finală nu pot fi efectuate în baza mediei aritmetice a
notelor obţinute pe parcurs).
Propunem cîteva mostre de evaluare, care ar putea servi ca repere/modele.

CLASA a V-a
ÎNŢELEGEREA DUPÂ AUZ
OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevul va fi capabil:
• să distingă cîte o secvenţă de dialog, naraţiune şi descriere într-un mesaj oral;
• să reproducă aproape de text partea de dialog dintr-un mesaj oral;
• să enumere situaţiile de dialog, de naraţiune şi de descriere în ordinea fixată de textul
audiat.
PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ
Se audiază un text înregistrat pe bandă de magnetofon sau în lectura profesorului.
1. Enumeraţi secvenţele de dialog, de naraţiune şi de descriere în ordinea în care sînt fixate în
textul audiat. (3 puncte)
2. Alegeţi secvenţa care v-a impresionat (care v-a reţinut atenţia) şi reproduceţi aproape de
text conţinutul ei. (3 puncte)
3. Care expresii, imagini poetice v-au reţinut atenţia? Selectaţi trei din ele. (3 puncte)
1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

VORBIREA
OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevul va fi capabil:
 • să-şi sistematizeze ideile şi să respecte consecutivitatea lor;
• să rezume un text literar în 2-3 minute;
• să povestească suscitînd interes prin atitudinea afectivă;
• să reproducă dintr-un text literar un fragment descriptiv, utilizînd sinonimele adecvate.

PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ

Se dă textul „Căprioara” de Em. Gîrleanu
1. Citiţi textul. Selectaţi 5-6 cuvinte necunoscute şi explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului. (1
punct)
2. Împărţiţi textul în 6-7 fragmente şi intitulaţi-le (2 puncte);
3. Care din aceste fragmente conţine o descriere? Reproduceţi fragmentul descriptiv,
înlocuind 3-4 cuvinte prin sinonimele adecvate (2 puncte);
4. Povestiţi aproape de text conţinutul povestirii, respectînd consecutivitatea ideilor (2
puncte);
5. Rezumaţi textul în 5-6 propoziţii sau fraze (2 puncte). 1 punct din oficiu pentru
corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

LECTURA
OBIECTIVE DE EVALUARE:
Elevul va fi capabil:
• să sesizeze cel puţin 5 expresii şi cuvinte noi din text;
• să explice cuvintele noi utilizînd DEX-ul;
• să introducă 4-5 expresii şi cuvinte noi într-un text propriu. TEST
1. Selectaţi din pagina „Sport” a cotidianului „..." un text de volum mic (5-6 rînduri). (1
punct)
2. Selectaţi neologismele. (1 punct)
3. Explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului şi precizaţi limba de provenienţă a acestor cuvinte. (2
puncte)
4. Plasaţi neologismele pe două coloane (2 puncte):
a) neologisme utilizate frecvent în vorbire;
b) neologisme utilizate puţin în vorbire;
5. Redactaţi un text în care să folosiţi 4-5 neologisme puţin utilizate în vorbirea cotidiană. (3
puncte)
1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevul va fi capabil:
- să ateste într-un text, în primă lectură, 4-5 figuri de stil;
- să precizeze tipul lor;
- să creeze 3-4 figuri de stil proprii;
~ să utilizeze figurile de stil create într-un text.
Se dă textul:
“In mijlocul acestor femei şedea o copilă ca de patrusprezece ani. Niciodată natura nu
combinase mai multe nuanţe de frumuseţe într-o fiinţă umană, decît în această jună copilă: ochi
negri umbriţi de multe gene şi sprîncene ca pana corbului; pieliţa albă şi colorată de purpură; buzele
ca rozele întredeschise; dinţi albi şi frumoşi; toate, în fine, armonizau de minune cu un trup de o
formă minunată, cu nişte mîini ca de nimfa; era ca un adevărat tezaur de frumuseţe ce nu se putea
vedea decît în statuetele grecilor antici". (N. Filimon) Cerinţe
1. Identificaţi modul de expunere utilizat de autor, argumentaţi m cel mult 2-3 enunţuri
răspunsul vostru (2 puncte).
2. Evidenţiaţi detaliile asupra cărora îşi concentrează atenţia autorul şi indicaţi figurile de stil
utilizate. (2 puncte).
 3. Prin analogie, creaţi şi voi 4 figuri de stil diferite. încadraţi-le în enunţuri. (2 puncte).
4. Realizaţi, în cel mult o jumătate de pagină, portretul celui mai bun prieten al vostru,
utilizînd 4-5 figuri de stil diferite. (2 puncte) 1 punct din oficiu pentru corectitudine gramaticală.
Total: 10 puncte

SCRIEREA
OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevul va fi apt:
• să stabilească relaţii sintactice între cuvintele propoziţiei, utilizînd corect formele lor
gramaticale;
• să dezvolte enunţul propus adăugînd la cuvintele indicate părţile de propoziţie cerute.
Test cu itemi semiobiectivi şi cu răspuns structurat Dezvoltă, prin adăugare, propoziţia
„Colegul şi-a cumpărat o carte”.
1. la primul substantiv a unui atribut. (2 puncte)
2. la verb:
- a unui complement circumstanţial de timp (2 puncte)
- a unui complement circumstanţial de loc (2 puncte)
3. la al doilea substantiv a 2 atribute coordonate (2 puncte) Pentru corelarea criteriilor
gramaticale cu cele semantice (1 punct) Pentru corectitudine gramaticală (1 punct) Total - 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE
Elevul va fi capabil:
• sa evite situaţiile de exprimare confuză;
• să construiască fraze de o întindere moderată, alcătuite din 2-3 propoziţii (în raport de
coordonare şi subordonare);
• să evite repetările inutile, fără intenţie expresivă;
• să evite situaţiile de tautologie, anacolut, cacofonie.
Probă scrisă
Eseu nestructurat
Realizaţi un text pe una din temele:
• “O vacanţă interesantă”
• “Iar e toamnă-n calendar”
• “La Nistru”.
Barem de corectare şi apreciere
1. Redare logică, ordonată şi coerentă a mesajului (2 puncte)
2. Construirea corectă a frazelor (1 punct)
3. Corectitudinea ortografică, gramaticală, de punctuaţie şi stilistică (3 puncte)
4. Prezenţa elementelor creatoare (3 puncte)
1 punct din oficiu pentru aspectul grafic şi estetic al lucrării. Total: 10 puncte (Punctajul ar
putea echivala cu nota 10)

CLASA a VI-a
ÎNŢELEGEREA DUPĂ AUZ

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: să înţeleagă global semnificaţia mesajului oral.

OBIECTIVE DE EVALUARE:
Elevii vor fi capabili:
- să înţeleagă subiectul mesajului;
- să ia notiţe şi să-şi fixeze temele;
- să reproducă aproape de text mesajul.

PROBĂ DE E VALUARE
 Comunicare orală prezentată de profesor.
1. Determinaţi tema mesajului. (2 puncte)
2. Fixaţi temele comunicării. (2 puncte)
3. Reţineţi cuvintele neologice şi încercaţi să determinaţi semnificaţiile lor. (1 punct)
4. Selectaţi 6 sintagme expresive. (1,5 puncte)
5. Reproduceţi mesajul aproape de text utilizînd 3-4 expresii din cele selectate. (2. 5 puncte)
1 punct din oficiu Total: 10 puncte. Timp de realizare: 40 de minute

VORBIREA
OBIECTIV DE .REFERINŢĂ: să structureze corect, coerent, logic ideile comunicate.

OBIECTIVE DE EVALVARE:
Elevii vor fi capabili:
- să conştientizeze subiectul textului şi să fixeze 2-3 idei principale;
- să formuleze ideile secundare corespunzătoare ideilor principale;
- să respecte concordanţa timpurilor;
- să utilizeze anumite elemente de relaţie între fraze.

PROBĂ DE EVAL UARE

Realizaţi un text oral pe tema „ O călătorie interesantă" (discuţie în grup).
1. Gîndiţi-vă despre ce vreţi să vorbiţi şi formulaţi 3-4 idei principale. (3 puncte)
2. Formulaţi ideile secundare care corespund ideilor principale. (2 puncte)
3. Respectaţi concordanţa timpurilor. (1 punct)
4. Evitaţi repetările inutile. (1 punct)
5. Utilizaţi un vocabular elevat. (1 punct)
6. Variaţi elementele de relaţie între fraze. (1 punct) 1 punct din oficiu pentru corectitudinea
exprimării Total: 10 puncte
Instrucţiuni: Timp de realizare: 45 de minute.
Se împarte clasa în echipe de cîte 5-6 elevi. După o pregătire de 10-15 minute, fiecare elev
povesteşte textul pregătit timp de 3-5 minute, respectînd cerinţele date. Membrii echipei ascultă şi
urmăresc realizarea obiectivelor de evaluare, notînd numărul de puncte acumulat. Profesorul
facilitează, intervine periodic în organizarea activităţii echipelor, avînd grijă ca fiecare elev să
realizeze actul de vorbire respectiv. Evaluarea finală se face de către liderul ales din fiecare echipă.

LECTURA
OBIECTIV DE REFERINŢĂ: să înţeleagă în detalii conţinutul textului citit.

OBIECTIVE DE EVALUARE:
Elevii vor fi capabili:
- să depisteze cuvintele necunoscute şi să le explice cu ajutorul dicţionarului;
- să determine subiectul (tema) textului;
- să segmenteze textul citit şi să intituleze adecvat fiecare tablou;
- să comenteze titlul textului.

PROBĂ DE EVALUARE
1. Citiţi poezia „Rapsodii de toamnă" de G. Topîrceanu.
2. Selectaţi 6-7 cuvinte necunoscute şi explicaţi-le cu ajutorul dicţionarului. (1 punct)
3. Distingeţi tablourile şi intitulaţi-le. ( 2 puncte)
4. Comentaţi în 5-6 rînduri semnificaţia titlului. (2 puncte)
5. Formulaţi tema textului. (1,5 puncte)
6. Formulaţi 2-3 idei sugerate de text. (1,5 puncte)
7. Selectaţi din poezie 4-5 expresii poetice, indicînd figura de stil căreia aparţine. (2 puncte)
 SCRIEREA
OBIECTIV DE REFERINŢĂ:. să valorifice în contexte cît mai diferite, polisemia şi
sinonimia lexicală.
OBIECTIVE DE EVALUARE:
Elevii vor fi capabili:
- să ilustreze sensul actualizat al cuvîntului polisemantic;
- să valorifice şirurile de sinonime ale diferitelor sensuri ale cuvîntului polisemantic;
- să utilizeze sinonimele cerute de context;
- să utilizeze sinonime neologice.
PROBĂ DE EVALUARE
1. Redactaţi un text din cel mult 15 rînduri pe tema „O plimbare cu sania" (3 puncte)
2. Utilizaţi sinonimele cuvintelor: „zăpadă", „zurgălăi", „brad". (1 punct)
3. Care sinonime din cele utilizate sînt neologice? (1 punct)
4. Demonstraţi polisemia unui cuvînt din text. (2 puncte)
5. înscrieţi şirul de sinonime pentru fiecare sens al cuvîntului polisemantic. (2 puncte)
1 punct din oficiu - pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

SUGESTII METODOLOGICE
Materia de limbă, va fi abordată în majoritatea cazurilor, în baza didacticii generale, care este
întemeiată pe legile cunoaşterii ştiinţifice şi a celei empirice - implicînd m toate cazurile perspectiva
comunicativ-funcţională de învăţare. Doar valorificarea conotaţiilor, precum şi, în unele cazuri,
încadrarea domeniilor motivaţional, afectiv, expresiv, axiologic, revendică aplicarea metodelor de
stimulare a autoreflexiei, care este aferentă arsenalului instrumental de cunoaştere „prin negocierea
sensurilor", echivalentă cu cea artistică (didactica artelor). Astfel, instrumentarul tehnologic al
cunoaşterii ştiinţifice şi empirice, care predomină la orele de limbă, este complementat, în funcţie de
caracterul materiei studiate, cu instrumente ale cunoaşterii artistice (principiul fundamental al
cursului sincretic de limba şi literatura română în clasele V-VII).
Textul literar, operele şi fenomenele literare necesită aplicarea unui instrumentar tehnologic
special care este caracteristic cunoaşterii artistice reflexia, creativitatea, angajarea apropriată,
reconstruirea, recrearea, motivaţia, trăirea afectivă, autocomunicarea, expresivitatea, detectarea
valorilor, formarea atitudinii proprii ş. a.
Dacă în cazul cunoaşterii ştiinţifice obiectul este reconstituit în dimensiunea valorică proprie,
cunoaşterea artistică presupune o recreare a obiectului, în procesul căreia acestuia îi sînt imprimate
valori ale subiectului cunoaşterii. în virtutea acestei legităţi, instrumentarul tehnologic al cunoaşterii
artistice la orele de literatură este predominant, fiind complementat de tehnologiile didacticii
generale în cazul implicării în actul educaţional al teoriei literare, esteticii, mitologiei, etnologiei
etc., deci a ştiinţelor convergente cunoaşterii artistice.
La orele dedicate materiei de studiu, combinate din materii lingvistice şi literare, tehnologiile
educaţionale vor fi structurate conform obiectului de cunoaştere implicat în situaţia educaţională
concretă.
Pornind de la ideile teoretice expuse mai sus, profesorul va aplica în practică Curriculum-ul
ca pe un document, ca pe o programă care îi va orienta în detalii activitatea. Procesul de
predare/învăţare va fi planificat conform principiului integrator. fiecare lecţie avînd specificul ei: fie
sincretică. intercalînd elementele de limbă şi literatură, fie separată cu o anumită dominantă de
literatură sau de gramatică, de comunicare sau de compunere. Aşadar, profesorul dispune de
libertate în proiectarea didactică de lungă durată (pe an, trimestru, unitate mare de Conţinut), fiind
centrat, în primul rînd, pe realizarea obiectivelor vizate la fiecare componentă de curriculum.
Autorii de manuale, de asemenea, vor fi liberi în selectarea şi structurarea conţinuturilor,
respectînd principiile teoretice şi obiectivele din Curriculum, astfel fiind posibilă, prin concurs,
propunerea unor seturi didactice alternative de calitate.
 BIBLIOGRAFIE
1. Crişan AL, Guţu VI., Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic, Chişinău,
1996.
2. Curriculum disciplinar de limba şi literatura română. Clasele V-IX. Coordonator VI.
Pîslaru, Al. Crişan, Chişinău, Ştiinţa, 1997.
3. Curriculum de bază. Documente reglatoare. (M.E.Ş., I.Ş.P.P., C.N.C.E.), Chişinău, 1996.
4. Curriculum şcolar. Clasele I-IV, (M.E.Ş; C.N.C.E.). Chişinău, Prut Internaţional, 1998.
5. Curriculum şcolar. Broşură informativă. Chişinău, Prut Intemaţional, 1998.
6. Comea P., Introducere în teoria lecturii. Bucureşti, Minerva, 1998.
7. Corti, M., Principiile comunicării literare. Bucureşti, Univers, 1981.
8. Coteanu, I., Stilistica funcţională a limbii române. Bucureşti, Editura Academiei Române,
1973.
9. Crişan, AL, Curriculum şi dezvoltare curriculară: un posibil parcurs strategic. în: „Revista
de pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 21-34.
10. Derşidan Ioan. Primatul textului. Oradea, Editura Cogito, 1992.
11. Iosifescu, Ş., Curriculum şi realitate: acordul între „ce" şi „cum". în: „Revista de
Pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 11-14.
12. Irimia D., Structura lingvistică a limbii române contemporane, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.
13. Landcheere, V., Landcheere, G., Definirea obiectivelor educaţiei. Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1979.
14. Lisievici, P., Calitate a învăţămîntului şi curriculum. în: „Revista de Pedagogie", 1994,
nr. 3-4, p. 15-20.
15. Lisievici, P., Testele de cunoştinţe, cadrul conceptual, proiectare şi evaluare. Tîrgovişte,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Casa Corpului Didactic, 1993.
16. Magheru Paul, Noţiune de stil şi compoziţie, TipCim, 1994.
17. Marino, A., Henneneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987.
18. Mîndruţ O., Mîndruţ, M., Proiect pentru un curriculum preuniversitar de ' „civilizaţie şi
cultură". în: „Revista de Pedagogie", 1994, nr. 3-4, p. 51-56.
19. Parfene, C., Teorie şi analiză literară. Ghid practic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1993.
20. Pîslaru, VI., Coordonatele unui posibil curriculum disciplinar. In: revista „Făclia",
23.03.1996; 30.03.1996; 06.04.1996.
21. Pîslaru, VI., Educaţia lingvistică şi literatura în contextul reformei învăţămîntului. În:
„Limba română", 1996, nr. 3-4, p. 136-140.
22. Salade D., (coordonator), Didactica. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.