Sunteți pe pagina 1din 14

O clasă Waldorf la ora de pictură

Pedagogia Waldorf este o formă de învăţământ bazată pe metode antroposofice de predare şi


educare. Prima şcoală Waldorf a fost întemeiată în 1919 în Stuttgart, Germania, şi a fost
condusă de un colectiv de dascăli pregătiţi de Rudolf Steiner. De atunci numărul şcolilor
Waldorf (denumite uneori şi şcoli Steiner) a crescut progresiv, astfel încât în prezent
reprezintă unul din cele mai răspândite tipuri de pedagogie independentă din Europa şi
America de Nord.

Metodica şcolilor Waldorf este bazată pe o serie de noţiuni despre dezvoltarea omului în
domeniile trupesc, sufletesc şi spiritual, ce sunt menite să îi ofere dascălului înţelegere pentru
fiinţa lăuntrică a copilului. Acestea rămân însă numai metode de lucru şi nu devin conţinuturi
propriu-zise de predare. De pildă, se consideră că fiecare copil parcurge o dezvoltare în
septenarii (perioade de câte 7 ani) şi în funcţie de caracteristile acestora se stabilesc unele
aspecte ale desfăşurării educaţiei.

Concepţia pedagogică a şcolilor Waldorf susţine că numai printr-o predare corespunzătoare


necesităţilor interioare ale fiecărei vârste se poate ajunge la o dezvoltare a omului în sensul
libertăţii, motiv pentru care a fost supranumită "educaţie pentru libertate". Această denumire
nu trebuie totuşi greşit înţeleasă, nefiind vorba de un învăţământ ce acordă o libertate deplină
copilului, ci de o pregătire în vederea dobândirii unei gândiri independente, odată cu
maturitatea.

PEDAGOGIA WALDORF – UN VIITOR ÎN PREZENT...”

I. Date de identificare:
SCOALA WALDORF TURDA
Adresa: Turda, str. Traian nr. 73
Date de contact: tel/fax. 0264 – 314201
e-mail: waldorfturda@isjcj.ro
scwaldturda@personal.ro

Pentru început:

“Scopul şcolilor nu este atât a oferi o educaţie completă,


cât de a pregăti individul să şi-o poată obţine singur de la viaţă”.

Rudolf Steiner

II. Ce este pedagogia Waldorf ?


Şcoala Waldorf este o alternativă la învăţământul tradiţional, în cadrul învăţământului
de stat, a cărei pedagogie se bazează pe indicaţiile pedagogice ale lui Rudolf Steiner. Şcoala
Waldorf este o şcoală europeană; toţi cei care sunt preocupaţi de dezvoltarea ideilor
pedagogice în lume cunosc şi recunosc succesul său în toate ţările dezvoltate ale Europei.
Prin pedagogia Waldorf se oferă o alternativă educaţională care să implice în procesul
de învăţământ întreaga fiinţă a copilului. Adică, se învaţă exact aceleaşi materii ca-n orice
altă şcoală, dar metodele de predare sunt diferite, urmărindu-se nu numai bombardarea
intelectului cu informaţii, ci şi rafinarea simţurilor şi modelarea sensibilităţii sufleteşti faţă de
ceea ce este frumos şi bine.

Prima şcoală Waldorf a fost înfiinţată în 1919 la Stutgart din iniţiativa filosoful
german Rudolf Steiner şi cu sprijinul material al lui Emil Molt, managerul fabricii de ţigarete
Waldorf-Astoria (de unde şi denumirea de pedagogie Waldorf).

În România primele grupe şi clase Waldorf au fost înfiinţate în 1990 în cadrul


învăţământului de stat prin Decizia Ministerului Învăţământului privind înfiinţarea claselor şi
şcolilor Waldorf, din 01.06.1990. Învăţământul Waldorf a cunoscut o extindere deosebită, iar
organizarea acestuia are loc prin Federaţia Waldorf din România, ce cuprinde asociaţiile
Waldorf şi reprezintă mişcarea Waldorf la nivel naţional şi internaţional, ca partener cu
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, cu European Coucil of Steiner Waldorf
Schools, cu sediul la Bruxelles.

Şcoala Waldorf din Turda a luat fiinţă în anul 1991, prin strădaniile doamnei
profesoare Agneta Cişmaşiu. Şcoala se află situată în strada Traian nr. 73, într-o clădire
atipică (gen vilă) înconjurată de un generos spaţiu verde care permite desfăşurarea unor
activităţi practice în aer liber.

În aceeaşi clădire avem o grupă de grădiniţă, trei clase de ciclu primar şi două de ciclu
gimnazial. Activează în această şcoală un număr de 10 cadre didactice care au urmat cursuri
de iniţiere si fundamentare în acest sistem pedagogic.

Scoala noastra urmăreşte prin acţiunile sale integrarea socială a tuturor tinerilor pe
baza principiilor libertăţii, democraţiei, toleranţei, moralităţii.

Din anul şcolar 2005-2006 şcoala Waldorf este coordonată de Scoala „Andrei Şaguna”,
participând alături de elevii şi cadrele didactice ale acestei şcoli la majoritatea proiectelor
iniţiate. Colaborăm de asemenea cu toate iniţiativele Waldorf din ţară, cu Scoala Waldorf din
Chisinau respectiv cu profesori Waldorf din Germania.

Deşi reprezintă cea mai răspândită alternativă la învăţământul de stat din România,
esenţa pedagogiei Waldorf este foarte puţin cunoscută. Eforturile cadrelor didactice şi ale
părinţilor de a promova această iniţiativă s-au izbit uneori de necunoaşterea acestei
alternative.

Şcoala Waldorf nu este o şcoală particulară (nu se percep taxe), nu este o şcoală
ajutătoare, ci ea se adresează tuturor copiilor, sistemul fiind astfel conceput încât să-i ajute
deopotrivă pe cei slabi, în atingerea unui nivel acceptabil, cât şi pe cei dotaţi, în aspiraţia lor
naturală spre performanţe cât mai notabile.

III. Prin ce se deosebeşte pedagogia Waldorf de sistemul tradiţional de învăţământ


 Se urmăreşte educarea omului în ansamblu;
 Programele diferitelor materii sunt comparabile cu cele din sistemul tradiţional şi aprobate
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
 Disciplinele şcolare nu sunt privite ca şi scop în sine ci ca mijloace educaţionale;
 Este echivalent nivelul cunoştinţelor cu cel din şcoala tradiţională, la nivelul clasei a IV-a,
la Testarea naţională şi la Bacalaureat.
 Nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfârşitul clasei o caracterizare complexă
care specifică atât abilităţile şi neajunsurile la fiecare obiect de studiu cât si aspecte legate
de evoluţia tânărului şi sfaturi cu privire la posibile direcţii de orientare în studiu;
 Materiile principale: limba română, istoria, geografia, biologia, matematica, fizica,
chimia, sunt predate în perioade de 2-4 săptămâni, câte două ore la începutul fiecărei zile,
în cadrul cursului de bază. Limbile străine, cursurile artistice şi practice, sportul, dar şi
orele de exerciţii la materiile principale apar în orar după cursul de bază. Acest mod de
lucru reduce mult numărul de materii la care elevul trebuie să se pregătească pentru a doua
zi şi duce la o aprofundare mai bună a materiei prin ritmul zilnic;
Mai presus de toate, această şcoală îşi propune dezvoltarea copiilor şi tinerilor din toate
punctele de vedere, ştiinţa fiind însufleţită prin artă şi legată de viaţa zilnică prin practică în
toţi cei 12 ani de studiu. Unul din scopurile acestei şcoli este acela de a pregăti indivizi cu
mentalităţi sănătoase şi capacitate mare de adaptabilitate pentru viaţa socială de mai târziu.

De ce aş vrea să înveţe copilul meu într-o şcoala Waldorf?

Pentru că aici poate să descopere lumea înconjurătoare din mai multe perspective:
ştiinţifice, artistice şi tehnic-mestesugăresti. Importantă este aici cunoaşterea si socializarea,
mai puţin competiţia si izolarea. Este important să înveţe să cânte la un instrument muzical,
să participe la sărbători în colectivitate şi să aibă posibilitatea unei relaţii umane firesti cu
educatorii lui, să se simtă înţeles şi tratat cu atenţie.

În şcoala Waldorf copiii au şansa de a învăţa, de a creşte frumos în gândire,


simţire şi voinţă. Oare este puţin lucru să înveţi să fii om?

„Nu este menirea noastră să transmitem judecăţi generaţiilor care cresc. Trebuie să-i
ajutăm să-şi folosească propria capacitate de judecată, propria putere de înţelegere. Să
înveţe să vadă în lume cu ochii proprii. Să cultivăm capacităţi, nu să transmitem judecăţi. Nu
în adevărurile noastre să creadă tineretul, ci în personalitatea noastră. Să vadă cei care vin
după noi că şi noi suntem căutători. Şi trebuie să-i îndrumăm şi pe ei pe calea
căutătorilor.”(Rudolf Steiner)
Pedagogia Waldorf

"Sa-i primim pe copii cu veneratie, sa-i educam cu


iubire si sa-i trimitem mai departe in libertate..."
Rudolf Steiner

Bazata pe cercetarea spiritual-stiintifica a lui Rudolf Steiner, filosof austriac, om de


stiinta, pedagog si artist, Educatia Waldorf este o miscare de scolire independenta cu
peste 800 de centre in totata lumea.

Steiner a fost unul dintre primii pedagogi care a recunoscut importanta copilariei timpurii
pentru dezvoltarea individuala de mai tarziu si a creat instrumente de abordare a
procesului de educare potrivit specificitatii fiecarei varste.

Fundamental in educatia Waldorf este recunaosterea faptului ca fiecare fiinta umana este
unica si trece prin diferite perioade ale vietii; responsabilitatea pedagogiei este sa
raspunda nevoilor fizice, sociale, emotionale, intelectuale si spirituale specifice fiecarei
faze de dezvoltare.

Educatia copiilor devine vie prin activitatile artistice (pictura, desen, modelaj si lucru
manual), miscarile ritmice (euritmia), teatru, mestesugul in lemn, jocuri, muzica
pentatonica, basme, Valorile etice sunt hranite prin atmosfera de respect si veneratie fata
de anotimpuri, sarbatori, natura.

Pentru mai multe detalii despre pedagogia Waldorf, vizitati sectiunea Link-uri (Federatia
Waldorf, Societatea de Antroposofie,etc.)

Ce ofera pedagogia Waldorf copiilor?


Spatiul si timpul in care pot sa-si desfasoare cu totul existenta de copil: ambianta
simpla, calda, totul este multifunctional, totul este natural, cadru cat mai apropiat de cel
familial

Jocul - o activitate plina de o seriozitate profunda, in care copilul


dezvolta forte creatoare si mobilitatea trupului:
- joc liber in care copiii se regasesc dupa ziua precedenta si schimba
impresii, dezvolta jocuri creative de situatii: de-a trenul, de-a cumparaturile, de-a scoala,
de-a familia, iar aceste roluri sunt invatarea propriu zisa a regulilor de comportament
social

- joc ritmic, activitate organizata de educatoare: versuri, cantece, miscari si gesturi


legate de viata plantelor, animalelor, oamenilor, transformarilor din natura, s[ecificul
anotimpurilor si al sarbatorilor; este cultivat limbajul, este largit orizontul de cunoastere,
se educa miscari armonioase, un limbaj al miscarii, se realizeaza educatia muzicala

- jocul in aer liber care este important pentru intarirea fortelor de viata, pentru
perceperea naturii si cultivarea iubirii pentru mediul inconjurator in activitati cu sens:
gradinarit, ingrijirea florilor, curatarea zapezii, etc.

Oportunitatea pentru a-si forma degete indeminatice - dezvolta o gandire mobila:


- activitati practice: cusut, tesut, paslarit, postavit ...
- activitati gospodaresti: spalat, dereticat, facut paine, salata de fructe ...

Ambianta artistica, ingrijirea simturilor, a te exprima


liber, a trai frumusetea, a te armoniza emotional: pictura, desen cu ceracolor, euritmie,
flaut pentatonic, dans, muzica vie, modelaj cu ceara, picturi cu lana colorata ...

Intalnirea cu natura, cu iubire, respect si recunostinta: plimbari,


excursii, trairea fenomenelor naturale, vietuirea fiintelor elementare (pitici, silfide ...),
gradinarit ...

Comunicare libera, creativa: basm, teatru de marionete, teatru de masa,


teatru cu roluri ...ele nu sunt doar momente distractive ci sunt mesaje sufletesti, pline de
imagini launtrice, care prezinta calea de dezvoltare si maturizare sufleteasca

Un ritm sanatos - copilul insusi este o fiinta ritmica: ritmul zilei, al saptamanii, al
omului (sarbatori, anotimpuri, zile de nastere).

Toate activitatile sunt menite sa ii educe copilului abilitatile pentru lucrul intentional:
atentia concentrata, capacitatea de a raspunde la cerinte formulate verbal, rabdarea de a
duce un lucru la bun sfarsit, relationarea creativa cu ceilalti membri ai colectivului si
respectarea autoritatii pedagogului.

Educarea indirecta ii permite copilului sa aiba o atitudine lipsita de constrangere fata de


invatare. Toate aspectele din gradinita converg spre educarea copilului si sensibilizarea
lui pentru toate aspectele lumii inconjuratoare: aranjarea salii de grupa, casa papusilor,
masa multifunctionala, materialele textile pentru ornamentare sau pentru costumare,
materialele de construit din lemn, in forme naturale sau prelucrate de parinti, tablourile
de lana cu scene din basme, atitudinea iubitoare a educatoarei, implicarea parintilor in
pregatirea spatiului de joaca, organizarea serbarilor, targurilor si intalnirile de lucru cu
parintii.

Principiile pedagogiei Waldorf - educatie bazata pe legile copilariei

Educatia pedagogica Waldorf se bazeaza pe legile copilariei care guverneaza aceasta


perioada:

- Copilul este o unitate in simtire, vointa si gandire. Omul este legat de lume in
mai multe feluri, prin activitati fizice, sufleteste, spiritualitate. Rudolf Steiner a scos
in evidenta aceasta tripla relatie si a pus-o in legatura cu organizarea trupeasca a
omului, prezentand in acelasi timp si conexiunile lor.

Omul nu este o fiinta unidimensionala. Doar dezvoltarea sanatoasa a trupului si a


sufletului creeaza premisele ca individualitatea spirituala sa se poata folosi de acest
instrumentar, adica sa poata deveni activ.

Capul, inima si mana au semnificatie egala pentru dezvoltarea copilului. Dezvoltarea


capacitatilor cognitive, morale si practice-mestesugaresti este stimulata din aceasta
cauza in aceeasi masura in pedagogia Waldorf. In gradinita se vorbeste despre
o"inteligenta practica". Kant afirma ca "mana este creierul exterior al omului". Cand
vointa (a face) si gandirea (a sti) se intalnesc in simtire se naste "a fi". Inteligenta
doar pentru "a sti" este inutila.

- Copilul este "un organ de simt" pentru toate impresiile; pentru suras, pentru
iubire, cuvinte delicate, culori, ordinea lucrurilor, dar si perceperea adevaratelor
ganduri. Este insa si un organ de simt pentru nervozitatea din jur, exploziile de
temperament, dezordine, inestetic etc. Orice impresie pozitiva actioneaza eliberator
pentru copil, in timp ce toate impresiile negative lasa urme pentru intreaga viata, ca
niste cicatrici atat in dezvoltarea armonioasa a organelor cat si in sufletul copilului.

Rudolf Steiner spune ca un copil este slujit de douasprezece simturi - in afara celor
cinci cunoscute el mentioneaza: simtul Eu-lui, al miscarii, al vorbirii, al echilibrului,
al caldurii, al ritmului, al vietii... Prin simturi copilul pipaie viata, o miroase, o gusta,
o vede, o imbratiseaza cu toata fiinta lui. Se poate spune ca el "inspira" lumea cu tot
ceea ce i se ofera, iar impresiile, senzatiile merg pana in organe, fiind plasmuite apoi
in sentiment, in gandire.

- Copilul invata prin forta imitatiei. El aduce cu sine din lumile spirituale un
devotament plin de incredere, care, impreuna cu fortele de vointa specifice varstei,
va face ca el sa se uneasca cu lucrurile din jur prin forta imitatiei. Acesta este un
proces interior care merge in profunzimea starilor sufletesti, a gandurilor si
atitudinilor.

Fortele imitatiei se manifesta in joc - activitate specifica varstei in care copilul


transforma lumea cu ajutorul fanteziei intr-un mod individual. De aceea jocul trebuie
sa fie liber. Un educator trebuie sa stea in fata copilului ca un model demn de imitat.
Gesturile noastre, tinuta, imaginile oferite, rostirea, faptele, dar si calitatea
gandurilor noastre vor fi imitate. Lucrurile insufletite, bucuria, ordinea, actiunile
pline de sens vor modela creierul copilului.

Trairile in adevar vor duce la formarea moralitatii. Nu avem voie sa-i cerem
copilului ceea ce noi nu-i putem da!

- Fortele care duc la crestere si fortele care actioneaza in intelegere sunt


aceleasi. Trupul de viata este purtatorul acestor forte. Cand impovaram de timpuriu
memoria copilului cu notiuni, cand suprasolicitam inteligenta, prematur, secatuim
fortele de crestere si regenerare si ii limitam fantezia pe care se sprijina intreaga
dezvoltare ulterioara a copilului.

- Omul invata sa fie om numai de la oameni.


Cel mai important pentru copil este contactul uman si perceptia directa. Copilul isi
va putea dezvolta calitatile omenesti: individualitatea, comunicarea, libertatea in
vointa, capacitatea de judecata, numai daca, la momentul potrivit, se poate raporta
deschis, direct la personalitatea care preia in grija educatia lui.

Contactul uman in care pot fi exersate calitati morale ca respectul, veneratia, iubirea,
altruismul constient, dezvolta in copil increderea in propria-i existenta.
In viata interioara aceasta se dovedeste a fi izvorul sigurantei launtrice si al
echilibrului sufletesc.

Inlocuirea contactului uman cu televizorul, casetele audio-video, calculatorul, la


aceasta varsta condamna copilul la pasivitate.

- Dezvoltarea cere timp. In educatie o treapta se cladeste peste alta. Trebuie sa


actionam nu dupa principii generale, ci in functie de dezvoltarea copilului, de ceea
ce ii este lui specific.

Pana la sapte ani noi trebuie sa-i aducem ceva copilului prin "a face" si nu prin a-l
invata la nivel rational. El nu trebuie tratat niciodata ca un mic adult. Inteligenta
copilului la aceasta varsta este una practica, ea sta in maini si nu in cap.

Copilul cunoaste lumea prin joc. Pentru el, jocul este sfant si il desfasoara cu multa
religiozitate. Prin joc copiii cuprind imitand natura si mediul cultural. Prin joc
reformeaza tot ceea ce traieste in jurul lor si astfel ei creeaza un fundament pentru
intelegerea ulterioara a lumii. Jocul inseamna trairea cu toate simturile, miscarea cu
intreg corpul, activitatea mainilor si picioarelor. Din joc se naste mai tarziu
experienta constienta: eu pot sa transform lumea pentru ca am cuprins-o. Rudolf
Steiner spune "Jocul trebuie transformat in invatare si nu invers, pentru ca jocul are o
seriozitate sfanta care trebuie pastrata in invatare".
Copiii care cresc sub presiunea de a deveni prea devreme adulti pierd posibilitatea de
a face experiente importante si unice pentru treapta lor de varsta. Intr-un timp in care
respectul si intelegerea pentru necesitatile copilului se pierde, noi educatorii trebuie
sa le cream copiilor spatiul si timpul in care pot sa-si desfasoare cu totul existenta de
copil. Acest lucru contribuie esential la independenta creatoare a varstei adulte.

- Copilaria trebuie aparata de precocitate, de coplesirea simturilor, de tot ceea ce


dauneaza fanteziei copilului, de ceea ce dezvolta frica, agresivitatea, nesiguranta.
Fara o copilarie deplina, senina, intreaga viata ulterioara se inchirceste. Copilaria
este izvorul unei sanatati corporale, a fortei sufletesti, a gandirii individualiste si a
deschiderii spre social.

A primi si a da dragoste este un mare act de cultura specific uman care este preluat
in imitatia copilului.
Federatia Waldorf din România este o organizatie non-profit, care cuprinde 23 de
asociatii Waldorf si reprezinta la nivel national si international interesele grupelor,
gradinitelor, claselor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie curativa din
România.

În România, învatamântul Waldorf este învatamânt de stat, organizat de Ministerul


Educatiei, Cercetarii si Tineretului, în baza Acordului General de Cooperare, încheiat
în anul 1996.

Din reteaua unitatilor se poate desprinde raspândirea în România a acestei


alternative educationale. Rezultatele la examenele nationale de capacitate si de
bacalaureat confirma performantele acestui învatamânt alternativ si îi confera o
pozitie egală în sistemul national de învatamânt.

Pedagogia Waldorf a fost creata la începutul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la


initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe
antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner în cursurile de introducere tinute în
toamna anului 1919, înainte de începerea primelor clase. În lume, acest sistem
educativ are o larga raspândire.

Antropologia steineriana, ca baza a pedagogiei Waldorf, prezinta fiinta umana de


origine spirituala, care cere forme de învatare specifice ritmului de dezvoltare fizica,
sufleteasca si spirituala. Ele sunt cuprinse într-o programa scolara proprie, jalonata
pe treptele de dezvoltare ale copiilor, aprobată prin ordin de Ministerul Educatiei si
Cercetării.

Particularitatile învatamântului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele


domenii:

Importanta ritmului

Învatarea în epoci

O scoală fară manuale

Caietele si instrumentele de scris

Ponderea deosebită a cursurilor practice si artistice


O scoală fara note

Conducerea clasei de catre învătator, dincolo de clasa a IV-a

Conducerea colegiala

Materii si activităti specifice

Importanta ritmului în Scoala Waldorf.

În Scoala Waldorf, ritmul are un rol important în educarea vointei, urmarindu-se


ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de împartirea
cursului principal, ce se desfasoara la începutul cursurilor în primele doua ore, în
trei parti:

 o partea ritmica, prin care este solicitata vointa copilului


 o partea cognitiva care se adreseaza intelectului si
 o partea de povestire care se adreseaza simtirii.

Utilizarea ritmului în educatie permite ca întreaga fiinta a persoanei educate sa fie


abordata si nu numai componenta sa intelectuala.

Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv în prima parte a


acesteia si a celor artistice si practice în cea de a doua parte. Acest lucru face
posibila adâncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor în practica si prin
însufletirea lor artistica.

Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamâni în care zilnic
între orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (româna, matematica, fizica,
chimie, geografie, istorie, biologie etc.). Aceste module poarta denumirea de
epoci.
Învatarea în epoci

Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasa studiaza, de exemplu fizica,


zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2–4 saptamâni. Într-o astfel de epoca
se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar, economia lucrului fiind
deosebit de eficienta.

Urmeaza alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu fizica doar peste câteva luni, poate
chiar peste un an. Desigur ca între timp elevii uita ce au învatat, dar aceasta nu
trebuie sa îngrijoreze.

În Scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: în primul
rând pentru ca uitând fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui
nou domeniu, de exemplu literaturii, iar în al doilea rând pentru ca, dupa ce fizica
a fost uitata aparent complet, la reîntâlnirea cu aceasta stiinta, elevul îsi va
reaminti mult mai intens cele învatate.

Un alt avantaj al predarii în epoci este faptul ca informatiile si întrebarile primite


peste zi sunt prelucrate subconstient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât si
profesorii, gasesc mai usor rezolvarea lor.

Însa nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. Se predau în sistem


modular limba materna si gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia
si stiintele naturii. Aceste materii pot sa apara si în ore de exercitii care au rolul
de a fixa cât mai bine materia la cursul de baza. Celelalte materii, cum ar fi
limbile straine, educatia fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice,
apar ca si ore fixe dupa cursul de baza si orele de exercitii.
O scoala fara manuale

Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la


întarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa în comunicarea
cu elevii.

Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din cât mai multe surse
în studiul unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce în cadrul
procesului de învatamânt noi informatii sau materiale aparute în domeniul
respectiv, si are posibilitatea de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul
clasei.

Formarea unei pareri cât mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de
autodidact sunt calitati evidente pe care le dobândesc elevii astfel scolarizati.
Caietele si instrumentele de scris

Desi pare mai greu la prima vedere, este mult mai sanatos pentru copil sa scrie,
de la început, pe caietul fara liniatura, întrucât liniatura este folosita exact cu
scopul de a îngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului.

Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva,


ordinea, latura estetica în general, sunt puternic cultivate în scoala.

În absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si
ordona scrisul. Desigur ca procesul va fi de mai lunga durata, rezultatul va fi însa
mult mai solid, stiut fiind faptul ca, dupa scoala, liniatura este abandonata
(scrisori, cereri. C.V. etc).

Si în legatura cu instrumentele de scris în scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult


cu suprafete, în special în primele clase.

Astfel, în clasa I elevii scriu cu blocuri cerate.


În clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate.
Din clasa a II-a copii vor scrie cu creioane colorate groase (jumbo).
În clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi încep sa scrie cu stiloul.

Pixul este evitat, cunoscut fiind faptul ca acesta deformeaza scrisul. În


continuare, caietele vor fi organizate în asa fel, încât partea estetica, de scriere,
de ilustrare si de ornamentare sa fie în permanenta avute în vedere, într-un mod
artistic, de calitate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât redactarile în caiete
reprezinta forma personala de „manual” pe care o realizeaza elevii însisi.
Ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice
Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese în evidenta de la
prima privire asupra orarului obisnuit din Scoala Waldorf, întrucât aceasta îsi
propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui copil
ceea ce i se potriveste, însa intervenind si cu preocupari în acele domenii spre
care acesta nu are înclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete.

Un argument în plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin


stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta iar, dimpotriva,
educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul
în echipa si colaborarea.

Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat,


dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior.

Indirect însa, la nivelul manualitatii, cursurile artistice sau practice sustin


materiile adresate intelectului. Iata doua exemple: o în clasele mici, atât fetele
cât si baietii tricoteaza, activitate care ajuta puternic la formarea vederii în spatiu,
necesara îndeosebi matematicii; o la începutul fiecarei zile, întreaga clasa
parcurge o parte ritmica în care cânta, recita sau danseaza (jocuri adecvate
vârstei, însotite de batai din palme, jocuri ritmice si gesturi sugestive).

Partea ritmica îi aduce pe toti la unison, le canalizeaza energia si îi pregateste


pentru ora. Importanta cursurilor artistice rezida si în faptul ca le educa starile
sufletesti. Ele sunt evidentiate în arte, iar elevul traieste, în procesul reprezentarii
lor, caracteristicile propriei personalitati, pe care astfel o cunoaste si o stapâneste
bine. El îsi cultiva capacitatea de a percepe starile sufletesti, dezvoltându-si
abilitati de comunicare dincolo de calea verbala.
O scoala fara note

Prin note se evidentiaza preponderent competitia dintre elevi, ceea ce duce


deseori la blocaje în rândul elevilor timizi, frustrari si inhibitii printre cei slabi,
aroganta sau egoism între elevii buni si foarte buni.

Astfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind


stresanta si apasatoare pentru multi elevi. Adevarata competitie este nu între
diferiti elevi ai clasei, ci în fiecare elev în parte, cu propriile lui dificultati pe
drumul dezvoltarii calitatilor, aptitudinilor si potentialului sau.

În acest fel, toti elevii se percep unii pe altii ca tovarasi de drum, se accepta în
colectiv cu dificultatile pe care le are fiecare si se ajuta unii pe ceilalti în depasirea
acestora. Conlucrarea si spiritul de echipa sunt astfel puse în evidenta si exersate
în domeniul social.

Dar cum se desfasoara procesul de învatamânt din Scoala Waldorf în absenta


notelor? Orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participând în
mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor întreaba când
nu au înteles si ies cu curaj la tabla.

Pe de alta parte, elevii buni sunt dispusi oricând sa-i ajute pe colegii aflati în
dificultate. În general, elevii învata mânati de dorinta de cunoastere dar si de
constiinta. Elevii primesc în mod regulat teme si lucrari de control. Scopul lor nu
este însa de a obtine o nota cât mai mare, ci de a face o lucrare cât mai buna.

Dar cum afla parintii despre nivelul activitatii copilului lor în scoala? Foarte
simplu: întâlnindu-se regulat cu cadrele didactice. Aceasta ramâne si în sistemul
cu note cea mai eficienta metoda de control a copilului. În plus, parintii pot vedea
caietele de epoca sau aparitiile regulate ale elevilor în serbarile lunare ale clasei
sau ale scolii.

La sfârsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat în care fiecare profesor


descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii
afla mult mai multe despre copilul lor decât dintr-o medie. În registrul matricol
este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o nota,
echivalente cu evaluarea facuta în timpul anului.
Conducerea clasei de catre învatator, dincolo de clasa a IV-a

Activitatea de îndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o


personalitate, care îsi asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor
pe parcursul unei trepte scolare.

Particularitatile de vîrsta, antropologice, care sunt unitare în perioada de la 7 la


14 ani, cer în mod obiectiv prezenta unei aceleiasi persoane în aceasta functie
coordonatoare.

În sistemul clasic de învatamânt Waldorf, aceasta functie didactica este numita


„învatatorul clasei” si are ca si îndatoriri pedagogice predarea unui numar de
discipline, cuprinse în epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pâna la liceu.

Disciplinele predate în epoca sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor
interdisciplinara este un deziderat esential al acestei pedagogii. Cu totii
cunoastem faptul ca, la aceasta vârsta, elevii percep evenimentele, actiunile din
realitate iar predarea trebuie sa tina cont de acest fapt si sa mentina treaza
aceasta capacitate de observare, bazata pe interesul firesc al elevului.

Experimente, excursii, observatii minutioase sunt modalitati fundamentale de


organizare a învatamântului pâna la pubertate. Formele de lucru introduse în
clasele primare sunt baza pe care se aseaza munca de observare din clasele
gimnaziale.

De aceea este esential ca una si aceeasi persoana sa însoteasca elevul pe


parcursul acestor opt ani, când îsi formeaza instrumentele de cunoastere.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea învatatorului în clasa a cincea nu


înseamna doar despartirea de o persoana, adesea îndragita, ci si de un mod de
lucru. În mod natural, aceasta despartire se realizeaza la pubertate, când tânarul
nu mai accepta prezenta unui model de imitat, ci îsi cauta propria forma de
exprimare. Aici este normal sa apara mai multe personalitati în fata elevului,
pentru a-i da posibilitatea sa aleaga elemente diverse si de a-si exersa formele
proprii, prin acceptare sau combatere sanatoasa.

Datorita formelor legislative si de pregatire existente, aceasta forma de


organizare nu este oficial acceptata în România, dar este încurajata de unele
inspectorate si de cercetatori în pedagogie si de psihologi.
Conducerea colegială

Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogico-


organizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, îndeosebi a celor pedagogice,
în consiliul profesoral.

Acesta este de fapt directorul scolii. Si pentru ca problemele curente se cer


discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se întruneste saptamânal. Aici
profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec
cu alta. Aici sunt luate în discutie clase de elevi sau elevi în parte, care trec
printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia întregului
corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme
pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si
învatatorii, caci pe toti „membrii familiei” îi intereseaza drumul celuilalt.

Imaginea copilului ramâne însa mereu ca imagine centrala a preocuparii fiecarei


teme, fie ea si administrativa. Bineînteles ca mai exista si probleme delicate. Unul
sau altul dintre dascali are dificultati majore în stapânirea clasei; exista dascali
noi în activitate, care trebuie îndrumati; se cer organizate încadrarile cu personal
pentru anul scolar urmator: toate acestea sunt discutate într-un cerc mai
restrâns, în consiliul de administratie.

La el participa acei pedagogi care au experienta pedagogica si în existenta scolii


respective, care îsi asuma de buna-voie viitorul scolii, ca viitor al propriei
biografii. Dintre toti colegii, unul este ales ca reprezentant al scolii în fata tertilor.
Nu este de confundat acesta cu functia obisnuita a directorului, caci nu are puteri
decizionale supreme, nu poate lua decizii singur si nici nu are toate
responsabilitatile pe umerii sai. Acestea sunt împartite între diferiti profesori sau
învatatori. Purtarea responsabilitatii de catre mai multi oameni duce la cresterea
implicarii în „familie”.
Materii şi activităţi specifice

Prezentarea completă a tuturor materiilor Waldorf ar necesita un spaţiu prea


mare şi de aceea ne propunem doar o prezentare succintă, care să ofere o
imagine de ansamblu asupra stilului de predare şi a metodelor folosite.

Scrisul şi cititul

Limba română

Limbile străine

Drumul de la basm la istorie

Aritmetica

Desenul formelor

Desenul geometric cu mâna liberă

Matematica

Zoologia

Botanica

Geografia
Fizica si chimia

Euritmia

Muzica

Abilităţile practice si educaţia tehnologică

Practica

Arta dramatică

S-ar putea să vă placă și