Pedagogia alternativa - joacă şi predarea în epoci

"Antroposofia este o cale a cunoasterii care ar dori sa conducă spiritualul din fiinta
omului la spiritualul din Univers. Ea apare in om ca nevoie a inimii si a sentimentului. Ea
trebuie să-si găsească justificarea prin faptul ca e in masură să satisfacă această nevoie.
Poate aprecia antroposofia numai acela care găseste in ea ceea ce trebuie să caute dintr-o
cerintă launtrică. De aceea, pot fi antroposofi numai acei oameni, care simt anumite
intrebari privitoare la fiinta omului si a lumii ca pe o necesitate vitală, asa cum se simte
foamea si setea."

Rudolf Steiner

Cele mai cunoscute forme de învăţământ alternativ din ţara noastră sunt: sistemul
Waldorf si Step by Step. Alternativa educaţională Waldorf are la bază lucrările
filozofului austriac Rudolf Steiner (1861-1925) şi încearcă să dezvolte in fiecare copil
talentele şi abilităţile proprii. La noi, învăţământul Waldorf este învăţământ de stat,
organizat de MEC în baza unui acord încheiat în anul 1996 cu Federaţia Waldorf din
Romania si asociaţia germană Freunde der Erziehungskunst. În prezent, în 28 de localităţi
din ţară există 11 unitaţi de invăţământ şi numeroase clase Waldorf. Programele
diferitelor discipline sunt asemănătoare cu cele din sistemul naţional, iar nivelul
cunoştinţelor este echivalent cu cel din şcoala tradiţională, la nivelul claselor a IV-a, a
VIII-a şi la bacalaureat. Materiile sunt predate în epoci, astfel că un copil se întâlneşte cu
aceeaşi materie două ore pe zi, timp de doua-patru săptămâni.
Uitarea este un aliat, plecându-se de la principiul că, la urmatoarea întilnire, elevul îşi va
aminti mult mai multe din cele învăţate. Elevii nu au manuale, fapt care încurajează
documentarea din mai multe surse. Şcoala Waldorf este şcoala fără note. La sfârşitul
fiecărui an şcolar, elevul primeşte un certificat în care profesorul descrie activitatea sa,
pentru ca în registrul matricol acesta să fie transformat într-o notă sau un calificativ.
Muzica se invaţă fără note, prin imitare. La geometrie nu se folosesc instrumente
geometrice, ci simţurile, iar la botanică plantele sunt personificate, studiindu-se în natură.
La zoologie se scot în evidenţă trăsăturile temperamentale şi fizice ale animalelor prin
pictarea lor în culori specifice. Step by Step promovează metode de predare-învăţare
centrate pe copil, care favorizează implicarea familiei si a comunităţii în procesul
instructiv educativ. Programul a apărut pentru prima oară în SUA, în anii ‘60. În
România, acesta a debutat în 1994 şi a fost folosit în special la nivel preşcolar, axându-se
pe practici educaţionale centrate pe copil, pe valorile copilăriei şi ale jocului, ale
individualizării si planificarii orientate după necesităţile copilului. În 1995, au apărut
primele două clase de învăţământ primar, sub o formă experimentală. În acest sistem,

1
cadrele didactice intra în jocul copiilor şi sunt implicate inclusiv în stocarea şi
îndosarierea de date cu privire la activitatea lor. În ciclul primar, activitatea la clasa se
desfăşoară după un set de reguli aprobate prin implicarea directă a copiilor. Copiii intră în
discuţii cu învăţătorul despre date, evenimente sociale, culturale, personale, vreme şi
comentarii personale.

Prima şcoală care a propus o alternativă sistemului educaţional clasic a fost şcoala
Waldorf. Întemeiată de către Rudolf Steiner la Stuttgart, ca urmare a sugestiei făcute de
conducatorul fabricii de ţigarete Waldorf Astoria, pentru copiii salariatilor, Rudolf
Steiner va pune bazele pedagogiei Waldorf. În România după 1991, Ministerul Educatiei
si Cercetarii recunoaste pedagogia Waldorf ca alternativă educaţională. Esenţa
pedagogiei Waldorf este "copilul privit ca o entelehia" - fiinţă care îşi poate purta ţelul în
sine, fiind alcătuită din trup, suflet si spirit, si nu doar rezultat al eredităţii - după cum
precizează insuşi autorul. Baza pedagogiei Waldorf este cunoaşterea omului şi mai ales a
copilului în cele doua momente dificile, respectiv 9 si 9-13 ani. Exploatarea forţelor
spirituale şi creative din fiecare copil; planul de învăţământ elaborat in concordanţă cu
aceste particularităţi; respectarea ritmului individual al fiecarui copil; spiritul de
iniţiativă, creativitatea; mobilitatea in gândire - sunt căi spre libertatea omului;
În cazul acestei metode de educaţie se pune accent pe autoritatea dascălului în faţa
elevilor.

Spre deosebire de sistemul tradiţional aplicat la noi în România, Waldorf îşi

propune o sensibilizare a factorului educaţional, însă nu trebuie uitate următoarele
aspecte:
- societatea romaneasca se află încă în plină tranziţie poate de aceea este încă
refractară la ceea ce este nou; - sursele de documentare şi informare care se potrivesc
acestui tip de educaţie sunt încă puţine; - piedica cea mai mare o constituie lipsa banilor,
de aceea fiind preferat sistemul tradiţional unde învăţământul este gratuit.

Federaţia Waldorf din România este o organizaţie non-profit, care cuprinde 23 de

asociaţii Waldorf şi reprezintă la nivel naţional şi internaţional interesele grupelor,
gradiniţelor, claselor, şcolilor, liceelor şi centrelor de pedagogie curativă din România.

În România, învatamântul Waldorf este învatamânt de stat, organizat de

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în baza Acordului General de Cooperare,
încheiat în anul 1996.

Din reţeaua unităţilor se poate desprinde răspândirea în România a acestei

alternative educationale. Rezultatele la examenele naţionale de capacitate şi de
bacalaureat confirmă performanţele acestui învăţământ alternativ şi îi conferă o poziţie
egală în sistemul naţional de învăţământ.

Antropologia steineriană, ca bază a pedagogiei Waldorf, prezintă fiinţa umană de

origine spirituală, care cere forme de învatare specifice ritmului de dezvoltare fizica,
sufleteasca si spirituala. Ele sunt cuprinse într-o programă şcolară proprie, jalonată pe

2
treptele de dezvoltare ale copiilor, aprobată prin ordin de Ministerul Educatiei si
Cercetării.

Importanţa ritmului în Şcoala Waldorf

În Şcoala Waldorf, ritmul are un rol important în educarea vointei, urmarindu-se

ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de împărţirea
cursului principal, ce se desfăşoară la începutul cursurilor în primele doua ore, în trei
părţi:

 o parte ritmică, prin care este solicitată voinţa copilului;

 o parte cognitivă, care se adresează intelectului;
 o parte de povestire care se adresează simţirii.

Utilizarea ritmului în educaţie permite ca întreaga fiinţă a persoanei educate să fie

abordată, nu numai componenta sa intelectuală.

Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv în prima parte a acesteia
si a celor artistice şi practice în cea de-a doua parte. Acest lucru face posibilă adâncirea
subiectelor teoretice prin aplicarea lor în practică şi prin însufleţirea lor artistică.

Ritmul lunii se referă la existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele
8 şi 10 sunt studiate materiile principale (româna, matematica, fizica, chimie, geografie,
istorie, biologie etc.). Aceste module poartă denumirea de epoci.

Învaţarea în epoci

Materiile cognitive sunt studiate în epoci; o clasă studiază, de exemplu fizica,

zilnic, primele două ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Într-o astfel de epocă se poate
parcurge chiar şi materia pe un an şcolar, economia lucrului fiind deosebit de eficientă.

Urmeaza alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu fizica doar peste câteva luni, poate chiar
peste un an. Desigur ca între timp elevii uita ce au învatat, dar aceasta nu trebuie sa
îngrijoreze.

În Scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: în primul
rând pentru ca uitând fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou
domeniu, de exemplu literaturii, iar în al doilea rând pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata
aparent complet, la reîntâlnirea cu aceasta stiinta, elevul îsi va reaminti mult mai intens
cele învatate.

3
Un alt avantaj al predarii în epoci este faptul ca informatiile si întrebarile primite peste zi
sunt prelucrate subconstient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât si profesorii, gasesc mai
usor rezolvarea lor.

Însa nu toate materiile participa la acest carusel al epocilor. Se predau în sistem

modular limba materna si gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia si
stiintele naturii. Aceste materii pot sa apara si în ore de exercitii care au rolul de a fixa cât
mai bine materia la cursul de baza. Celelalte materii, cum ar fi limbile straine, educatia
fizica, desenul si celelalte activitati artistice sau practice, apar ca si ore fixe dupa cursul
de baza si orele de exercitii.

O şcoală fără manuale

Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la

întarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa în comunicarea cu
elevii.

Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din cât mai multe surse în studiul
unei teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce în cadrul procesului de
învatamânt noi informatii sau materiale aparute în domeniul respectiv, si are posibilitatea
de a adapta nivelul predarii si al cerintelor la nivelul clasei.

Formarea unei pareri cât mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de
autodidact sunt calitati evidente pe care le dobândesc elevii astfel scolarizati.

O şcoală fara note

Prin note se evidenţiază preponderent competiţia dintre elevi, ceea ce duce deseori
la blocaje în rândul elevilor timizi, frustrări si inhibiţii printre cei slabi, aroganţa sau
egoism între elevii buni si foarte buni.

Astfel, climatul de lucru al clasei poate fi usor compromis, atmosfera devenind stresanta
si apasatoare pentru multi elevi. Adevarata competitie este nu între diferiti elevi ai clasei,
ci în fiecare elev în parte, cu propriile lui dificultati pe drumul dezvoltarii calitatilor,
aptitudinilor si potentialului sau. În acest fel, toţi elevii se percep unii pe altii ca tovarăşi
de drum, se acceptă în colectiv cu dificultăţile pe care le are fiecare şi se ajută unii pe
ceilalţi în depasirea acestora. Conlucrarea şi spiritul de echipă sunt astfel puse în evidenţă
şi exersate în domeniul social. Orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de
deschişi, participând în mod natural la oră, fără frica de note proaste. Majoritatea elevilor
întreabă când nu au înţeles şi ies cu curaj la tablă.

4
 Pe de altă parte, elevii buni sunt dispuşi oricând să-i ajute pe colegii aflaţi în
dificultate. În general, elevii învată mânaţi de dorinta de cunoaştere dar şi de conştiinţă.
Elevii primesc în mod regulat teme si lucrări de control. Scopul lor nu este însă de a
obţine o notă cât mai mare, ci de a face o lucrare cât mai bună.
Părinţii află despre nivelul activitatii copilului lor în scoală întâlnindu-se
regulat cu cadrele didactice. Aceasta rămâne şi în sistemul cu note cea mai eficientă
metodă de control a copilului. În plus, parinţii pot vedea caietele de epocă sau apariţiile
regulate ale elevilor în serbările lunare ale clasei sau ale şcolii.

La sfârşitul fiecărui an şcolar, elevul primeşte un certificat în care fiecare profesor

descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, părinţii află mult
mai multe despre copilul lor decât dintr-o medie. În registrul matricol este cuantificată
activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau o notă, echivalente cu
evaluarea facută în timpul anului.

Coordonarea colectivului de elevi

Activitatea de îndrumare a clasei este realizată, de regulă, de către o personalitate,

care îşi asumă corelarea şi coordonarea evoluţiei şcolare a elevilor pe parcursul unei
trepte şcolare. Particularităţile de vîrstă, antropologice, care sunt unitare în perioada de la
7 la 14 ani, cer în mod obiectiv prezenţa unei aceleiaşi persoane în această funcţie
coordonatoare.

În sistemul clasic de învăţământ Waldorf, această funcţie didactică este numită

„învatatorul clasei” şi are ca şi îndatoriri pedagogice predarea unui număr de discipline,
cuprinse în epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pâna la liceu. Disciplinele predate în
epocă sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinară este un deziderat
esenţial al acestei pedagogii. La această vârstă, elevii percep evenimentele, acţiunile din
realitate iar predarea trebuie să tină cont de acest fapt şi să menţină trează această
capacitate de observare, bazată pe interesul firesc al elevului.

Experimente, excursii, observaţii minuţioase sunt modalităţi fundamentale de

organizare a învăţământului până la pubertate. Formele de lucru introduse în clasele
primare sunt baza pe care se aşează munca de observare din clasele gimnaziale. De aceea
este esential ca una şi aceeaşi persoană să însoţească elevul pe parcursul acestor opt ani,
când îsi formează instrumentele de cunoaştere. Din punct de vedere psihologic,
schimbarea învatatorului în clasa a cincea nu înseamna doar despartirea de o persoana,
adesea îndragită, ci şi de un mod de lucru. În mod natural, aceasta despărţire se realizează
la pubertate, când tânarul nu mai acceptă prezenţa unui model de imitat, ci îşi caută
propria forma de exprimare. Aici este normal să apară mai multe personalitaţi în fata
elevului, pentru a-i da posibilitatea să aleagă elemente diverse şi de a-şi exersa formele
proprii, prin acceptare sau combatere sanatoasă.

5
 Datorita formelor legislative si de pregatire existente, aceasta forma de organizare
nu este oficial acceptata în România, dar este încurajata de unele inspectorate si de
cercetatori în pedagogie si de psihologi.

Scrisul şi cititul

Scrisul şi cititul se învaţă în Şcoala Waldorf pe parcursul primelor clase, cu accent

pe desenarea literelor şi organizarea estetică a scrisuluii şi a spaţiului scris. De aceea
parcursul este la început lent, dar în clasa a IV-a elevii ajung la acelaşi nivel cu colegii lor
din învăţământul tradiţional. Psihologii susţin că cel mai dificil de învăţat într-o viaţă de
om este cititul şi scrisul, deoarece este o activitate a intelectului şi leagă copilul în mod
artificial de gândirea abstractă a omului matur.

Concret, cititul şi scrisul se învaţă în următorii paşi: întâi se lucrează literele mari
de tipar. În funcţie de evoluţia clasei, învăţătorul va introduce la sfârşitul clasei I sau la
începutul clasei a II-a, literele mici de tipar.

Pe parcursul clasei a II-a se introduc apoi literele de mână, prin intermediul

desenului de forme sau al celui dinamic. De asemenea, în modul de introducere a literelor
(semne pentru sunete), consoanele se metamorfozează din imaginea a ceva ce începe cu
această literă. Se pleacă de la imaginea picturală a lumii, de la întreg şi se ajunge la
abstractizarea ei prin noţiuni.

Dacă până la vârsta de 9 ani copilul se identifică pe deplin cu mediul în care

trăieşte, după această vârstă el se interiorizează, se detaşează de cele ce-l înconjoară. Până
la acest moment el se identifică cu limba maternă. Distanţându-se de aceasta, elevul poate
să o analizeze şi să-i perceapă structura. Din acest moment, elevul poate începe studiul
gramaticii, având primul contact raţional cu structura limbii şi cu regulile gramaticale.
Astfel debutează un proces lung, care continuă până în clasa a VIII-a.

Prima parte o reprezintă aprofundarea principalelor calităţi ale părţilor de vorbire,

apoi copiii se familiarizează treptat cu structura propoziţiei, iar începând din clasa a VII-a
cu structura frazei.

În predarea literaturii, metodele folosite vizează în mod preponderent planul

emoţional. Analiza elementelor stilistice ale unei opere este evitată până în clasa a VII-a,
lăsând expresia artistică să lucreze în copil. Până în clasa a VI-a, în locul analizei
raţionale a textului literar, accentul este pus pe aprofundarea semnificaţiei textului cu
ajutorul altor forme de exprimare artistică (desen, pictură, muzică).

Repetarea, ritmicizarea, exerciţiile de vorbire şi de intonare sunt instrumente

constant utilizate în cadrul orelor de literatură. Interdisciplinar, cultivarea exprimării este
prezentă şi la începutul învăţământului principal, pe parcursul epocilor, indiferent de

6
disciplina studiată. Fie că e matematică, fie că e geografie, o poezie sau un cântec
inspirate din temele studiate introduc ziua de lucru.

ALTERNATIVA EDUCATIONALA "STEP BY STEP"

PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR SI PRIMAR

Schimbarile rapide care se petrec in zilele noastre, peste tot in lume, ne fac să
intelegem cat de important este sa alimentam nevoia permanenta de cunoastere si invatare
a copiilor, in perspectiva secolului XXI.Indiferent unde traiesc, de-a lungul intregii lor
vieti, copiii vor trebui sa faca fata diverselor schimbari sociale, politice, de mediu,
stiintifice, tehnologice si industriale.Pentru a pregati copiii sa fie receptivi si sa se
informeze permanent in cadrul societatilor democratice, Programul Step by Step creeaza
temelia atitudinilor, cunostintelor si deprindelor de care copiii vor avea nevoie in rapida
schimbare in timpurile viitoare. Programul este conceput in spiritul respectului fata de
necesitatile specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, in spiritul respectarii Drepturilor
Omului si Conventiei Drepturilor Copilului.
Programul Step by Step este un program destinat copiilor de la nastere si pana la
varsta de 13 ani, precum si familiilor acestora.
In Romania, programul a debutat in 1994 sub numele Head Start,care, in 1995 a
luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa,
prin semnarea unei Conventi cu Ministerul Educatiei Nationale.Incepand din martie 1998
programul este continuat de "Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare
Profesionala ", care ofera noi metode ca o continuare a viziunii de educare a generatiilor
viitoare in vederea unei participari active in cadrul societatilor deschise.

Metoda alternativa aduce concret :

- individualizarea actului didactic;
- lucrul in grupuri mici de copii, in centre de activitate delimitate atat fizic, cat si prin
procesul de invatare;
- implicarea parintilor in activitati didactice respectand programa analitica a Ministerului
Educatiei Nationale pentru invatamantul primar. In anul scolar 1998/1999 a debutat
Programul Step by Step si in scoala noastra ,prin infiintarea unei clase in aceasta
alternativa educationala. Elevii isi desfasoara activitatea de invatare dupa modelul scolii
depline, intre orele 8 - 16, pe centre de activitate

Obiective:

 abordarea unor metode de predare-invatare-evaluare echilibrate, care respecta

personalitatea copilului.
 predarea-ivatarea-evaluarea centrata pe copil.
 Individualizarea educatiei
 Invatarea-predarea organizata; pe centre de activitati
 Asigurarea formarii continue, precum si sprijin tehnic pentru cadrele didactice

7
  Implicarea familiei si a comunitatii in educatia copiilor

Descrierea programului:

Step by Step este o alternativa educationala care implementeaza metode de

predare centrate pe copil si incurajeaza implicarea familiei si a comunitatii in
invatamantul prescolar si scolar.

In alternativa Step by Step, copiii sunt incurajati sa faca alegeri, sa isi asume
responsabilitatea pentru deciziile lor, sa isi exprime ideile in mod creativ, sa se ajute
reciproc, sa isi dezvolte abilitatile de gandire critica si sa gandeasca liber. Copiii educati
in spiritul Step by Step reusesc sa defineasca si sa rezolve singuri problemele cu care se
confrunta, sa comunice usor cu cei din jur, sa inteleaga si sa negocieze.

Alternativa educationala respecta Curriculum-ul National al Ministerului

Educatiei, Cercetarii si Tineretului pentru invatamantul prescolar, primar si gimnazial.

Public Tinta:

 Copiii intre 3-14 ani

 Parintii
 Cadrele didactice din invatamantul prescolar, primar si gimnazial

Studii de specialitate au dovedit ca angajarea copiilor in competitie la virste de

pina la 10/11 ani induc renuntarea si demobilizarea invatarii, prin diminuarea increderii
in fortele proprii.Din acest motiv alternativa educationala Step by Step nu creaza explicit
situatii de competitie. In acelasi fel sunt evitate si momentele de punere a copiilor in
situatii de inferioritate care mai tirziu ar putea duce la esec scolar.

Parintii sunt recunoscuti ca primi educatori ai copiilor si astfel ei sunt persoanele

care detin informatii despre nevoile si competentele propriilor copii. Ei sint si cei care pot
participa si sustin in mod direct activitatea copiilor in clasa, si participa efectiv la
activitatile clasei, fiind persoane resursa in cadrul studiilor tematice de exemplu. Parintii
sunt partenerii scolii.

In aceste clase evaluarea reprezinta un proces continuu, realizat prin mai multe
procedee si fara a avea ca finalitate ierarhizarea copiilor din clasa. Nu se pun calificative.
Este o evaluare care urmareste progresul copilului fata de el insusi. Sunt mai multe trepte
in evaluarea copilului concretizate in “Caietul de evaluare” specific alternativei, care
utilizeaza o procedura descriptiva pe competentele curriculare care trebuiesc achizitionate
de fiecare copil pina la finalitatea ciclului primar.

Orice copil poate fi inscris in clasele Step by Step in masura in care aceste clase
functioneaza.

8
 La cererea scolii, cu acordul Inspectoratului Scolar si avizarea CEDP se poate
infiinta o clasa Step by Step. Multe clase Step by Step au fost infiintate la solicitarea
expresa a parintilor.

Studii de specialitate au dovedit ca angajarea copiilor in competitie la virste de

pina la 10/11 ani induc renuntarea si demobilizarea invatarii, prin diminuarea increderii
in fortele proprii. Din acest motiv alternativa educationala SbS nu creaza explicit situatii
de competitie. In acelasi fel sunt evitate si momentele de punere a copiilor in situatii de
inferioritate care mai tirziu ar putea duce la esec scolar.

Copiii simt nevoia de a se uita la lucruri noi şi interesante, de a asculta ceva nou,
de a urmări cu privirea, de a ţine ceva în mînă şi de a se juca cu lucrurile. Procesul de
învăţare apare pe măsură ce copilul încearcă să înţeleagă lumea înconjurătoare. Teoria lui
Bloom arată că 60% din achiziţiile de bază ale vieţii au loc în primii trei ani de viaţă.
Lipsa experienţelor şi explorărilor în intervalul 0-3 ani duce la modificări ireversibile ale
sistemului nervos central. La copiii mici, învăţarea este rezultatul interacţiunii dintre
gîndurile acestora şi experienţele pe care le au cu materiale, idei şi oameni. În
comunicarea adulţilor cu copiii trebuie să se ţină cont de faptul că fiecare copil este o
fiinţă unică şi individuală. De ce este necesară individualizarea? Atunci cînd ea se
produce, copilul se poate dezvolta şi creşte în ritm propriu. Mediul educaţional axat pe
necesităţile copilului favorizează individualitatea. Un astfel de mediu educaţional în care
se pune accent pe individualizarea experienţei de învăţare şi pe învăţarea prin joc este
oferit prin Programul „Creşa un serviciu în favoarea femeii şi familiei“ de Centrul pentru
Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step“ - Bucureşti (CEDP), program derulat
pentru început în 10 judeţe din ţară, alese drept „centre pilot“, printre acestea numărîndu-
se şi judeţul nostru. Avînd în vedere că la ora actuală creşa oferă foarte mici posibilităţi
de învăţare, de experimentare sau de exprimare a copilului, programul vizează o
reorganizarea creşelor în creşe mici ale comunităţii îmbunătăţindu-se astfel condiţiile de
îngrijire şi educaţie oferite de acestea prin adecvarea numărului de profesionişti din
echipa creşei la numărul şi nevoile copilului mic. În luna februarie a acestui an, Creşa nr.
5, Craiovei, creşă cuplată cu grădiniţa, a fost aleasă pentru iniţierea învăţămîntului „Step
by Step“ ca alternativă educaţională. Pentru început, s-a obţinut o finanţare din partea
organizaţiei (CEDP), în vederea amenajării unui spaţiu în cadrul Creşei nr. 5 Craiovei
unde, o dată cu începerea anului de învăţămînt 2001 - 2002 va fiinţa o grupă „Step by
Step“ formată din copii cu vîrste între 0-2 ani. În viitor, această metodă de educaţie
timpurie se va extinde în cadrul creşei prin formarea altor grupe. De asemenea, pe tot
parcursul anului de învăţămînt, organizaţia va asigura în mare parte materialul didactic
necesar desfăşurării activităţii de educaţie. Unul dintre obiectivele principale ale acestui
program este acela de a îmbunătăţi calitatea serviciilor din creşă, prin schimbarea
filozofiei de îngrijire a copilului mic, oferindu-i acestuia încă din primele luni de viaţă un
mediu propice şi stimulativ dezvoltării sale intelectuale. Alternativa educaţională „Step
by Step“ îşi propune să dezvolte în fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a avea o
gîndire critică, de a fi capabil să facă alegeri şi să aibă iniţiativa, de a comunica uşor cu
semenii, de a înţelege şi negocia. Acest program presupune pe lîngă implicarea directă a
copilului în procesul de învăţare şi implicarea părinţilor, familia avînd cea mai mare
influenţă asupra copiilor. Familia este primul dascăl al copilului, de aceea implicarea ei în

9
acţiunile programului va fi binevenită şi încurajată. Se va da posibilitatea fiecărei mame
să fie împreună cu copilul ei prin participarea sa la diversele activităţi educaţionale din
cadrul creşei. Pentru nou-născuţi şi copiii foarte mici participarea familiei este foarte
importantă, deoarce legătura strînsă dintre bebeluş şi părinţi constituie premisa calităţii
învăţării.

10
BIBLIOGRAFIE:

1. Ionescu, Mihaela: “Educaţia copilului (0-12 ani) în România", Bucureşti,

1997;
2. Stanciu, Ghe. :”Scoala si doctrinele pedagogiei sec. XX”, Bucuresti, 1995;
3. Muresan, Petre: “Invatarea permanenta si perfectionarea cadrelor”, Ed.
Stiintifica, Bucuresti, 1983.

11
 UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
MANAGEMENT EDUCAŢIONAL ŞI COMUNICARE
INSTITUŢIONALĂ

PEDAGOGIA WALDORF SI PROGRAMUL STEP

BY STEP

MASTERAND:
AN: I

12