Sunteți pe pagina 1din 19

*Pedagogia Waldorf (1990) *Pedagogia Montessori (1993) *Pedagogia Freinet (1995) *Alternativa Step by Step (1996) *Planul Jena

(1996) ALTERNATIVE EDUCAIONALE PEDAGOGIILE ALTERNATIVE In pedagogia alternativa copilul este dirijat sa descopere singur cunostintele. Privite la nceput cu reticenta, aceste initiative private au ajuns astazi a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati n actul educational.. n comunicatul de presa al M.E.C si C.N.A.E din 31.03.2004 sunt precizate cele 5 forme de educatii alternative existente n Romnia: *Pedagogia Waldorf (1990) *Pedagogia Montessori (1993) *Pedagogia Freinet (1995) *Alternativa Step by Step (1996) *Planul Jena (1996) La baza introducerii alternativelor educationale in Romania au fost initiative private.

PEDAGOGIA WALDORF Singura forta a progresului este dragostea de munca si nu de success.R Steiner

Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner-n. 25 febr 1861 in Austria atunci, astazi Croatia.(filosof, pedagog, ganditor, fondatorul antroposofiei Antropo=om,sofia=stiinta,este un curent spiritual modern, Tragedia materialismului consta n faptul ca nu poate ntelege ce este materia.o concepie despre om i lume care susine existena unor elemente suprasensibile constitutive ale fiinei umane, dincolo de corpul fizic.)-la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt.(membru al societatii antroposofice). "educaie pentru libertate". Aceast denumire nu trebuie totui greit neleas, nefiind vorba de un nvmnt ce acord o libertate deplin copilului, ci de o pregtire n vederea dobndirii unei gndiri independente, odat cu maturitatea.

De la fondarea sa n 1919, modelul scolii Steiner s-a implantat n Germania, apoi n Marea Britanie, n Canada, n Africa de sud si n Australia; el a cstigat apoi metropolele din Sud si Japonia. n prezent este n curs de a dobndi teren n tarile Europei de Est. Federatia Waldorf din tara noastra cuprinde 23 asociatii, care reprezinta interesele gradinitelor, scolilor, liceelor si centrelor de pedagogie curativa din Romnia. Rezultatele la examenele nationale de capacitate si de bacalaureat confirma performantele acestui nvatamnt alternativ si i confera o pozitie egala n sistemul national de nvatamnt.

Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar de 7 principii pedagogice. -Principiul fundamental este abordarea integrala a fiintei umane conform cu specificul vrstei si avnd ca tel dezvoltarea personalitatii copilului. - Principiul educatiei permanente se refera la faptul ca educatia ncepe odata cu nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe parcursul ntregii vieti. - Principiul organizarii ritmice a situatiei educationale-aceasta organizare ritmica este reflectata n pedagogia Waldorf prin planificarea pe ''epoci de studiu''. -Crearea unui ambient adecvat obiectivelor este cel de-al patrulea principiu, n timp ce principiul asigurarii unui echilibru ntre teorie si practica are n vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv, ci si din punct de vedere volitiv. -Principiul predarii artistice se refera la faptul ca predarea este considerata o arta si este profesata ca atare, astfel nct n faza liceala elevul sa fie apt de a dezvolta o gndire cu un nalt grad de abstractizare. -n fine, principiul predarii n imagini care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a copilului de vrsta scolara mica. Aceasta nevoie nu este satisfacuta, nsa, doar de prezentarea unor planse, diapozitive sau chiar a modelului natural, ci principala modalitate de a crea ''imagini vii'' este cuvntul. ''Nevoia de fantezie, simtul pentru adevar, simtul de raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt nervii pedagogiei'', spunea Rudolf, Steiner. Pedagogia Waldorf este o arta ce actioneaza direct asupra fiintei umane n devenire. Dascalii care predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu modalitati diferite de predare sau forme de

organizare a nvatamntului, ci cu ntrebarile: ce forte traiesc n copil? ce trasaturi volitive poseda copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le profesorul actioneaza n sensul dezvoltarii lor. Metodele folosite pentru educarea gndirii, vointei si simtirii copilului artistic(educa vointa), -cuvntul rostit(actioneaza asupra afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea sa se concentreze asupra materiei predate), -exercitiul practic(duce la nvatarea prin fapta, prin activitate concreta, practica). O clasa I Waldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp de 8 ani. El reprezinta interesele clasei n colegiul profesorilor. Discipline predate: lb. straine, sport, abilitati practice, muzica de catre specialisti. nvatatorul-diriginte preda pe perioade de 2-5 saptamni(matematica, fizica, istorie etc.) n etape succesive(nu sunt paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate fi dect un om cu spectru foarte larg si nerutinier. Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu ritm saptamnal: lb. straine, sport, abilitati practice, etapele mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase. Dupa vrsta instructia dureaza ntre 24-36 ore saptamnal. La acestea se adauga teatru, orchestra etc. -Nu sunt examene formale, ci conteaza imaginea profesorului despre evolutia elevului. La acestea se adauga teste(caiete de epoca, pe perioade) scrise de copil. La sfrsitul anului se face o caracterizare scrisa, ampla, pe baza careia sunt orientati si copii si parintii. -exercitiul

Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune exterioara. -Particularitatile nvatamntului Waldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii: 1*importanta ritmului 2*nvatarea n epoci 3*o scoala fara manuale 4*caietele si instrumentele de scris 5*ponderea deosebita a cursurilor artistice si practice 6*o scoala fara note 7*conducerea clasei de catre nvatator, dincolo de cls.aIV-a 8*conducere colegiala 9*materii si activitati specifice 1. n scoala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea vointei, urmarinduse ritmul unei ore, al zilei, al lunii si al anului. Ritmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal, ce se desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore, n trei parti: - o parte ritmica, prin care este solicitata vointa copilului - o parte cognitiva care se adreseaza intelectului - o parte de povestire care se adreseaza simtirii

Utilizarea ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a persoanei educate sa fie abordata si nu numai componenta sa intelectuala. Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibila adncirea subiectelor teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor artistica. Ritmul lunii se refera la existenta unor module de 2-4 saptamni n care zilnic ntre orele 8 si 10 sunt studiate materiile principale (romna, matematica, fizica, chimia, biologia, istoria, geografia etc.). Aceste module poarta denumirea de epoci. 2.Materiile cognitive sunt studiate n epoci: o clasa studiaza, de exemplu, fizica, zilnic, primele doua ore fara pauza, timp de 2-4 saptamni. ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia pe un an scolar. n scoala Waldorf uitarea este considerata un aliat, din doua motive: n primul rnd pentru ca uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu, de exemplu, literaturii, iar n al doilea rnd pentru ca, dupa ce fizica a fost uitata aparent complet, la rentlnirea cu aceasta stiinta, elevul si va reaminti mult mai intens cele nvatate. 3.Absenta manualului unic contribuie la cresterea respectului fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului, care are astfel o legatura directa n comunicarea cu elevii. Pe de alta parte, elevii se obisnuiesc sa se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei teme. Formarea unei pareri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care le dobndesc elevii astfel scolarizati.

4.n scoala Waldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete fara liniatura, considerndu-se ca liniatura este folosita exact cu scopul de a ngradi si limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledeaza pentru un scris dezordonat, ci dimpotriva, ordinea, latura estetica, n general, sunt puternic cultivate n scoala. n absenta liniilor, elevul va trebui sa depuna un efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura cu instrumentele de scris n scoala Waldorf elevii lucreaza mai mult cu suprafete, n special n primele clase. Astfel, n clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, n clasa a II-a grosimea liniei se subtiaza, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase, n clasa a III-a elevii exerseaza scrisul cu pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi organizate in asa fel nct, partea estetica, de scriere, de ilustrare si de ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu att mai mult cu ct redactarile n caiete reprezinta forma personala de ''manual'' pe care o realizeaza elevii nsisi. 5. Ponderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice iese n evidenta de la prima privire asupra orarului obisnuit din scoala Waldorf, ntruct aceasta si propune sa realizeze o educatie echilibrata, oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se potriveste, nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre care acesta nu are nclinatii, dar care sunt necesare unei educatii complete. Un argument n plus pentru acest principiu: de regula, educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta, individualismul, antipatia si concurenta, iar, dimpotriva, educarea sufletescului prin arte si mestesuguri cultiva simpatia, apropierea, lucrul n echipa si colaborarea. Ambele laturi ale educatiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic sa-si controleze singur viata, fara a se lasa manipulat din exterior. - o scoala fara note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschisi, participnd n mod natural la ora, fara frica de note proaste. Majoritatea elevilor ntreaba cnd nu au nteles si ies cu curaj la tabla. La sfrsitul fiecarui an scolar, elevul primeste un certificat n care fiecare profesor descrie activitatea

sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, parintii afla mult mai multe despre copilul lor dect dintr-o medie. n registrul matricol este cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau nota, echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului. 7. Activitatea de ndrumare a clasei este realizata, de regula, de catre o personalitate, care si asuma corelarea si coordonarea evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare. Particularitatile de vrsta, antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod obiectiv prezenta unei aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. n sistemul clasic de nvatamnt Waldorf, aceasta functie didactica este numita ''nvatatorul clasei'' si are ca si ndatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul celor opt ani de studiu pna la liceu. -Datorita formelor legislative si de pregatire existente, aceasta forma de organizare nu este oficial acceptata n Romnia, dar este ncurajata de unele inspectorate si de cercetatori n pedagogie si de psihologi. 8. Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca fundament pedagogicoorganizatoric discutarea tuturor problemelor scolii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral. si pentru ca problemele curente se cer discutate pe masura ce au loc, consiliul profesoral se ntruneste saptamnal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau, daca au avut succes cu o tema sau esec cu alta. Aici sunt luate n discutie clase de elevi sau elevi n parte, care trec printr-o situatie mai dificila sau mai deosebita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a depasi situatia creata. Aici sunt dezbatute teme pedagogice generale, indiferent de specialitate, la care participa toti profesorii si nvatatorii, caci pe toti ''membrii familiei'' i intereseaza drumul celuilalt. 9. O parte din materiile si activitatile specifice scolii Waldorf sunt: scrisul si cititul, limba romna, limbile straine, drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu mna libera, matematica, zoologia, botanica, geografia,

fizica si chimia, euritmia, muzica, abilitatile practice si educatia tehnologica, practica, arta dramatica etc. Ce este o scoala Waldorf? Este un loc in care se incearca educarea omului in ansamblul sau, atat cognitiv, cat si artistic sau in domeniul manualitatii, armonizand procesul educational. Disciplinele scolare nu sunt privite ca scop in sine, ci ca mijloace educationale, drept pentru care nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfarsitul clasei o caracterizare scrisa de invatator sau de profesori. Nivelul cunostintelor este echivalent cu cel din scoala traditionala, la nivelul claselor a IV-a, a VIII-a si la bacalaureat. (http://www.waldorf.ro/) Din acest motiv, nu exista nici in sistemul Waldorf din Romania si nici in strainatate acele materiale auxiliare atat de apreciate in invatamatul traditional: manuale, indrumatoare, culegeri de texte literare, etc. Invatatorul, profesorul din Scoala Waldorf este pus in situatia de a-si gasi prin efort propriu cele mai potivite mijloace de predare. Pana si in privinta recomandarii unor metode specifice de lucru la clasa, a unor strategii didactice prestabilite, exista mari rezerve. Cum poate pasi un dascal Wadorf in fata unui colectiv de elevi in aceste conditii? Nu se simte oare dezorientat in fata atator necunoscute care ii stau in fata? Nu exista pericolul unui diletantism ridicat la rangul de principiu didactic? Marturisesc ca in primul an de activitate in Scoala Waldorf din Iasi si chiar si dupa aceea am resimtit acut lipsa indicatiilor metodice dar tocmai panica in care intrasem ma ajutat sa caut, sa descopar, sa ma implic activ si constient in elaborarea materialelor de care aveam nevoie, de la planurile de invatamant si programele scolare, la mijloacele de invatamant de care simteam ca am nevoie. Evolutia elevilor mei mi-a confirmat ca in

general am luat decizii bune. Infiintarea unei scoli reprezinta intotdeauna semnul evident al unei initiative individuale. Cine poate preda intr-o unitate Waldorf? Cadrele didactice studiaza pedagogia Waldorf inainte de a incepe activitatea intr-o scoala Waldorf si au cel putin un curs de introducere in aceasta pedagogie. Pe parcursul fiecarui an scolar, ele sunt obligate sa parcurga module periodice de perfectionare in aceasta pedagogie, pentru a aprofunda elementele de metodica, antropologie si didactica disciplinei. (http://www.waldorf.ro/) Fiecare scoala ia nastere din vointa si prin efortul cadrelor didactice si al parintilor, care au convingerea ca pedagogia Waldorf le ofera copiilor o educatie adecvata vietii contemporane si care sunt dispusi sa sacrifice in acest scop energie, timp, idei si, nu in ultimul rand, mijloace materiale. De cele mai multe ori sunt necesari ani multi de rabdare si tenacitate (in Germania, de obicei, intre 3 si 7 ani) de la ideea infiintarii unei scoli si pana la aparitia acesteia cu primele ei clase si cu invatatorii respectivi.

Invatamantul Waldorf este considerat de stat in Romania. Desi se lauda cu foarte multe rezultate in evaluari si testari la examene de capacitate si/sau bacalaureat - multe persoane raman pesimiste in privinta reusitei acestui sistem si nu cred ca modeleaza un matur capabil sa faca fata provocarilor contemporane.

Pedagogia Waldorf se bazeaza pe evidentierea spiritului artistic si nu incurajeaza competitia sau concurenta. Multi cred ca o asemenea educatie nu este compatibila cu epoca contemporana in care copiii sunt nevoiti la maturitate sa faca fata multor confruntari, sa concureze pentru locuri in institutii si companii si sa fie spirite pragmatice pentru a reusi. Sa fii artist si liber nu este o solutie!

Bibliografie

"Educaie pentru libertate", trad. Sorin igreanu (Cluj-Napoca: Triade, 1994) Rudolf Steiner, "Antropologia general ca baz a pedagogiei" (Cluj-Napoca: Triade, 1998)

PEDAGOGIA MONTESSORI Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a nfiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. ''Casa dei bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavrseste educatia copilului n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam

pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''. Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului, extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate responsabil. ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe care educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii, gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se poate misca liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, ba mai mult

aceasta miscare merge mpreuna cu cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei. Structura fizica a clasei Montessori. ntr-o clasa Montessori exista patru arii diferite: 1. Viata practica (practical life ) care cuprinde activitati practice legate de viata de zi cu zi. Toate acestea l ajuta pe copil sa se adapteze noului mediu din clasa, sa si cstige independenta, sa si coordoneze miscarile si sa exerseze concentrarea atentiei. 2. Activitatile senzoriale care vizeaza dezvoltarea simturilor. La aceasta vrsta (36 ani) copilul exploreaza prin intermediul simturilor mediul n care traieste. Dezvoltarea lor conduce implicit la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. Prin materialul senzorial Maria Montessori a pus concepte abstracte n forma concreta. Materialul senzorial vizeaza dezvoltarea fiecarui simt n parte prin izolarea lui de celelalte. Materialul senzorial pregateste copilul pentru observarea sistematica a mediului, primul pas care duce la mici descoperiri realizate n mod spontan. 3. Activitatile de limbaj care vizeaza, fireste. Dezvoltarea limbajului cu aspectele lui esentiale: vorbit, scris si citit. 4. Activitatile de matematica - se bazeaza pe materiale specifice, care respecta caracteristica vrstei, de a opera n plan concret, senzorial. Treptat, spre sfrsitul celui de-al treilea an n aceeasi clasa, se face trecerea la materiale care se elibereaza de ncarcatura senzoriala, nu pentru ca asa spune metoda, ci pentru ca pur si simplu copilul realizeaza ca nu mai are nevoie de suportul concret, ca si-a nsusit ideea. ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere

si dezvoltare pe care ei nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm. n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala. Un alt aspect deosebit este faptul ca n clasa Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, ceea ce nseamna ca un singur copil poate desfasura activitatea care implica acel material. n mod implicit, daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va trebui sa astepte pna ce colegul lui termina activitatea si asaza materialul napoi pe raft. La nceputul anului se creeaza conflicte, dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina obisnuinta. n mod indirect, se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina rndul. Dat fiind faptul ca sistemul Montessori este n mod semnificativ diferit de cel traditional, se impune un anumit plan de educatie a parintilor care sunt, fireste, curiosi sa afle la ce anume le este expus copilul. n acelasi timp, o comunicare eficienta si consistenta cu parintii usureaza att evolutia copilului ct si activitatea educatorului. Parintele si educatorul sunt ca cele doua vsle ale unei barci. Daca se misca numai una sau daca actioneaza ntr-o directie diferita exista riscuri: fie ca barca sa se nvrta n loc, fie ca n cel mai rau caz sa se rastoarne.

PEDAGOGIA FREINET La sfrsitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin Freinet pune bazele unui sistem denumit mai trziu pedagogia Freinet. n mare parte, nvatatorul plecat dintr-un mic satuc francez nu avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. Astazi n peste 40 de tari din ntreaga lume, zeci de mii de copii din ciclul primar nvata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce n viata conform pedagogiei Freinet.

Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite: scoala centrata pe copil, munca scolara motivata, activitate personalizata, expresie libera si comunicare, cooperare, nvatare prin tatonare experimentala, globalitate a actiunii educative. n pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu mai este un simplu recipient n care se toarna cunoastere. Printr-o analiza critica fata de doctrinele care trateaza scolaritatea ca activitate ludica Frienet evita neajunsurile acestor doctrine prin crearea si justificarea ideii de ''munca-joc'' contrapusa celei de ''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber nu numai n educatie, ceea ce se observase de mult, ci si n nvatare. Este relevata repudierea energetica a muncii-corvoada, a muncii-impuse tipice pentru scoala traditionala. n pedagogia Freinet, libertatea nu nseamna libertate de a nu face nimic, ci libertatea de a alege ntre optiuni diverse. Munca individuala nseamna ca fiecare elev face ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Freinet porneste de la ideea ca orice copil poate deveni cel mai bun ntr-un anume moment al existentei sale, n aceste conditii ierarhizarea ntr-un grup de copii nu pare cea mai buna idee. Freinet este ''o pedagogie care responsabilizeaza la maxim si i nvata pe copii respectul fata de altii''(Denise Lelouard Fouquer-corespondenta sectorului international al Institutului Cooperativ al scolii Moderne din Franta). Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Freinet sunt: jurnalul scolar, corespondenta scolara, ancheta documentara, exprimarea plastica, exprimarea corporala, creatia manuala, exprimarea dramatica, textul liber si iesirea scolara. Instrumentele pedagogiei Freinet sunt: fisiere autocorective, fisiere documentare, planul de munca individual, brevetul, autoevaluarea, evaluarea. Formele de organizare a colectivului de elevi sunt: clasa cooperativa, munca n echipa, traieste-ti proiectul.

Tipologia educatiei promovate de Freinet este nvatarea centrata pe rezolvarea unor probleme de catre grupurile de copii aflate sub ndrumarea cadrelor didactice. Munca n grupuri mici este considerata drept mijlocul fundamental de educatie. Formarea grupurilor se face la alegerea copiilor si dureaza 3-4 saptamni. Neinterventia educatorului i va permite copilului sa constientizeze pentru prima data valoarea sa ca membru al unui grup ca si valoarea celor cu care colaboreaza. n acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor necesare educatiei, asigurarea si mentinerea climatului de ncredere, precum si cultivarea ncrederii n parerile celorlalti. n cea mai mare parte educatorul este doar un observator atent care dirijeaza si coordoneaza activitatile elevilor sai. Literatura de specialitate din strainatate observa de-a lungul timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal. STEP BY STEP Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si pna la vrsta de 13 ani, precum si familiilor acestora. n Romnia, programul a debutat n 1994 sub numele de Head Start, care, n 1995 a luat numele de Step by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, prin semnarea unei Conventii cu Ministerul Educatiei Nationale. ncepnd din martie 1998 programul este continuat de ''Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala'' care ofera noi metode ca o continuare a viziunii de educare a generatiilor viitoare n vederea unei participari active n cadrul societatilor deschise. Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor, cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n rapida schimbare a timpurilor viitoare. Programul este conceput n spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, n spiritul respectarii Drepturilor Omului si Conventiei Drepturilor Copilului.

Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul national, standardele nationale, este adaptat culturii locale si, n acelasi timp, integreaza standardele si cele mai bune practici internationale din domeniul educatiei. Programul promoveaza educatia centrata pe copil, predarea orientata dupa nevoile si interesele copilului, nvatarea organizata n centre de activitate, implicarea familiei si comunitatii n educatia copiilor, respectarea si aprecierea diversitatii umane, sustinerea incluziunii grupurilor defavorizate. Alternativa educationala Step by Step are misiunea de a dezvolta n fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-si forma o gndire critica, a face optiuni si a avea initiativa, a defini si a rezolva o problema, a comunica usor cu semenii, a-i ntelege si a negocia. La scolile Step by Step fiecare clasa are cte doua nvatatoare. La nceputul unei zile n clasa Step by Step are loc ntlnirea de dimineata. Aceasta ntlnire nu este o ora de curs, iar durata ei este variabila si poate tine chiar de la 8:00 pna 9:00. Este un prilej pentru copii sa se salute, sa comunice, dar si sa afle tema si activitatile zilei. Aceste activitati nu sunt conditionate de timp. Aceasta este una din caracteristicile alternativei educationale Step by Step, care se adreseaza numai copiilor din nvatamntul preprimar si primar. Elevii si desfasoara activitatea de nvatare dupa modelul scolii depline, ntre orele 8-16, pe centre de activitate: citire, scriere, matematica, stiinte, arte, constructii, alte imagini. Elevii au responsabilitati diferite: exista copii care raspund de prezenta, de aranjarea materialelor n centre, de ngrijirea florilor etc. PLANUL JENA Aceasta alternativa pedagogica si trage numele de la Universitatea Jena din Germania, acolo unde, cu ani n urma, n 1924 a fost initiat un experiment scolar n urma caruia prof. Peter Petersen si-a expus teoriile la Congresul International de la

Locamo din 1924. Cu timpul, vazndu-se rezultatele remarcabile obtinute, Planul Jena a nceput sa fie folosit pe scara larga, el bazndu-se pe urmatoarele principii pedagogice: gruparea-majoritatea timpului este petrecut de copii n grupuri eterogene de vrsta, dupa modelul familial; activitatile de baza sunt cele care definesc fiinta umana-conversatia, jocul, lucrul, serbarea( serbarile marcheaza nceputul si sfrsitul de saptamna, aniversarile, sosirea sau plecarea unui copil din scoala sau grupul de baza, sarbatori religioase sau nationale, alte evenimente importante din viata individuala, a scolii sau a comunitati); sala de clasa, grupa si toate celelalte spatii sunt spatii educationale; participarea la management, dezvoltarea simtului pentru ordine si a responsabilitatii pentru spatiul comun; participarea copiilor n organizarea experientelor educationale si a activitatii, n amenajarea spatiului, managementul clasei, stabilirea regulilor etc. Alternativa Jena este n faza de studiu privind continuarea implementarii n sistem. Fiecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia noastra, dar societatea romneasca este doar la stadiul n care se obisnuieste cu astfel de concepte, iar pna la asimilarea lor deplina este nevoie de timp. BIBLIOGRAFIE 1. Aldo, Pettini Freinet si tehnicile sale, Editura CEDC, Bucuresti, 1992. 2. Ezechil, Liliana; Radu, Ion T. Pedagogie. Fundamente teoretice. Editia a II-a, Editura V&I Integral, Bucuresti, 2002. 3. Montessori, MariaCopilul fiinta divina, dar nenteleasa (pentru parinti si

educatori), Editura CEDC, Bucuresti, 1991. 4. Montessori, MariaDescoperirea copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977. 5. Radulescu, Mihaela Pedagogia Freinet. Un demers inovator, Editura Polirom, Iasi, 1999 6. www.stepbystep.ro 7. www.waldorf.ro accesat n 19 noiembrie 2006 accesat n 15 noiembrie 2006