UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREȘTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PSIHOLOGIA SOCIALA

Student : STOICA (VOICU) FLORINA MIHAELA –EVALUARE II

Anul II – Alternativa educationala

Analiză comparativă a alternativelor educaţionale Step by step si Pedagogia

Waldorf

O şcoală fără manuale, fără note, fără ierarhii şi comparaţii între elevi, fără competiţii, fără
examene, unde copiii asimilează informaţia prin joc, descoperind singuri, fără să stea drepţi în
băncă ascultând discursul învăţătorului pare de neconceput în sistemul de învăţământ tradiţional
românesc.
Timid pedagogiile alternative au prins şi la noi în ţară, cu precădere în instituţii de învăţământ
private, şi sunt din ce în ce mai căutate de părinţii care au înţeles că nu nota din carnetul elevului
contează, ci modalitatea în care i se permite acestuia să asimileze informaţii noi, să se dezvolte şi
să-şi aleagă singur, dar sub atentă observaţie, ceea ce vrea sa descopere. Cele mai întâlnite
alternative educaţionale din România sunt Step by Step, Montessori şi Waldorf. Deşi sunt diferite ca
metodă de învăţare, cele trei tipuri de pedagogii sunt legate între ele prin faptul că educaţia este
centrată pe elev, iar jocul,ca metoda de asimilare de noi informatii si abilitati, este rege in clasa.
Cum arată o clasă Step by step ? Spre deosebire de sala de clasă tradiţional românească, cu
băncuţe aşezate una în spatele celeilalte, care creează din start o ierarhie anormală între copii, cu
catedra aşezată în faţa clasei, unde nu are voie să stea decât profesorul - “conducătoru suprem”- , o
cameră unde se învaţă în sistem Step by Step nu are nimic din rigiditatea şi răceala celeilalte.
Cumse se lucreaza la Step by step ? La centrul de citire, la fel dotat cu rafturi unde se află cărţi
cu poveşti adaptate vârstei, cărţi cu ilustraţii, reviste pentru copii, ziare, poate fi invitat un actor care
să le citească elevilor o poveste sau chiar copiii pot fi îndemnaţi să citească cu voce tare, pe rând
sau, din contră, pot fi stimulaţi să compună ei o poveste care va fi înregistrată pe reportofon sau
scrisă într-un caiet.
La fel de esenţial într-o clasă step by step este lucrul în grupuri mici, sau individual, sub îndrumarea
unui educator. De asemenea copiii sunt încurajaţi să-şi aleagă singuri materialele cu care vor să
lucreze şi să negocieze pentru a le obţine.
Într-o şcoală de tip Step by Step copilul este învăţat să fie creativ, să aibe iniţiativă, nu să
aştepte comenzi din partea unui adult sau a unui copil mai mare, să găsească alternative, soluţii
singur, să negocieze pentru a obţine ceva anume, să comunice uşor atât cu colegii lui cât şi cu
persoanele stărine şi nu în utlimul rând să aibe o gândire critică. Este un sistem de educare prin care
copilul învaţă singu prin descoperire, iar competiţia între elevi este total exclus
Ca o curiozitate pentru părinţii din România obişnuiţi cu o şcoală tradiţională unde singurul
adult care are voie să intre la ore este profesorul, în sistemul Step by Step implicarea acestora (a
părinţilor sau sa fraţilor mai mari) este chiar o necesitate, o datorie care face parte din program. În
plus copiii implicaţi în acest sistem nu primesc note, ei fiind evaluaţi permanent, iar felul în care ei
reuşesc să-şi rezolve sarcinile primite sunt consemnate, iar aceste menţiuni sunt transmise apoi
părinţilor.
Pedagogia Waldorf- şcoala fără manuale
 Pedagogia Waldorf are ca specific învăţarea fără manuale, unde uitarea este considerată drept un
aliat, un prieten al elevului. Pare de neînţeles pentru şcoala românească, dar sistemul a dat rezultate
bune şi este din ce în ce mai apreciat în întreaga lume. Cine a spus că un copil se poate informa doar
folosind un singur manual aprobat de Ministerul Învăţământului. Este un non- sens, atâta vreme cât
bibliotecile sunt pline de cărţi care abordează un anumit domeniu, adaptate pentru fiecare etată de
vârstă. Lipsa manalului îl ajută pe elev să-şi caute singur informaţia de care are nevoie acolo unde
consideră el că o poate găsi cel mai simplu, totul este să rezolve sarcina primită la şcoală. “Pe de
alta parte, elevii se obişnuiesc să se documenteze din cât mai multe surse în studiul unei teme. De
asemenea, profesorul poate astfel introduce în cadrul procesului de învăţământ noi informaţii sau
materiale apărute în domeniul respectiv, şi are posibilitatea de a adapta nivelul predării şi al
cerinţelor la nivelul clasei,” conform waldrof.ro Uitarea, prietenul elevului În ceea ce priveşte
uitarea ca prieten al elevului, acest concept este explicat astfel: atâta vreme cât copilul s-a detaşat de
o anumită materie, de istorie, de exemplul, se poate concentra acum mai mult asupra unui alt
domeniu de activitate. Este vorba doar despre o uitare aparentă, spun specialiştii, pentru că odată ce
elevul se va întâlni din nou cu anumite date sau concepte, îşi va aminti cu siguranţă de ele. În
sistemul Waldorf materiile considerate de bază (româna, matematică, fizică, biologie, chimie etc) se
studiază pe etape, numite „epoci”. Concret, o materie se studiază timp de până la 4-5 săptămâni, în
fiecare zi, în primele două ore din program. În acest mod, întreaga materie din an se poate parcurge
într-o singură astfel de epocă. Un elev se poate reîntâlni cu chimia abia peste un an. Secretul ca
informaţiile asimilate în timpul unui epoci sau modul să nu fie uitate de tot este ca elevul să se
“lovească” de ele în timpul cursurilor practice sau în timpul activităţii de autodidact a elevului pe
care se axează acest sistem de predare.
Amprenta artistică : O altă caracteristică extrem de important a pedagogiei Waldorf este aceea că
elevului i se predă ceea ce i se potriveşte cel mai bine. Dacă un copil are înclinaţii spre artele
plastice, este încurajat să lucreze cu mai multă sârguinţă în acest domeniu. Asta nu înseamnă că
celelalte domenii de care copilul nu pare să fie atras sunt ingnorate în totalitate. De asemenea,
pedagogia Waldorf are o puternică amprentă artistică şi se axează deopotrivă pe cursuri practice
unde elevul aplică ceea ce a învăţat în teorie. “În clasele mici, atât fetele cât şi băieţii tricotează,
activitate care ajută puternic la formarea vederii în spaţiu, necesară îndeosebi matematicii; la
începutul fiecărei zile, întreaga clasă parcurge o parte ritmică în care cântă, recită sau dansează
(jocuri adecvate vârstei, însoţite de bătăi din palme, jocuri ritmice şi gesturi sugestive)”, conform
waldorf.ro.
Învaţă făcând experimente : În plus, tocmai pentru că nu sunt ghidaţi de manuale, elevii care
optează pentru această pedagogie învaţă direct din natură. Ei nu văd formele de relief în fotografii
colorate, ci le descoperă mergând în excursii, învaţă despre animale studiindu-le în mediul lor
natural, atât cât este posibil, învaţă despre ciclul de viaţă al unei plante direct în grădină sau platând
o floare într-un ghiveci, află informaţii din chimie sau fizică făcând experimente etc. Acest tip de
pedagogie urmăreşte educarea copilului atât din punct de vedere cognitiv cât şi artistic ceea ce în
şcoala tradiţională nu întâlnim, latura artistică fiind lăsată spre rezolvare în sarcina exclusivă a
părinţilor. La fel ca şi în sistemul Step by Step, în şcoala Waldorf nu se dau note sau calificative,
elevii primind la sfarsitul clasei o caracterizare scrisa de invatator sau de profesori.
Pedagogia Motessori urmăreşte etapele de dezvoltare ale copilulului, definite de psihopedagogul
Italian perioade de sensibilitate ireversibile, astfel: vârsta 0-3 ani: “absorbţia” spontană a
experienţelor senzoriale, vârsta 3-6 ani: dezvoltarea conştiinţei, apariţia egoului şi a voinţei proprii,
vârsta 7-12 ani: deschidere faţă de lume, dorinţă de învăţare, interes faţă de lucrurile din mediul
înconjurător, vârsta 12-18 ani: decizii proprii, rolul social al adultului, interes faţă de adevăr şi
demnitatea umană. Într-o şcoală care a adoptat pedagogia Montessori, profesorul este cu totul
altceva decât “liderul” pe care îl găsit în şcoala tradiţional românească. Este doar cel care
organizează activitatea, este cel care ajută şi înlătură piedicile, este doar un asistent care intervine la
nevoie. Într-o clasă Montessori activitatea este individuală, se lucrează în linişte (de altfel liniştea
este un concept de bază al acestei pedagogului italian), disciplinat, elevul urmează un plan de lucru
individual, iar ca materiale didactice se lucrează cu trusa Montessori, adaptată fiecărei etape de
dezvoltare.
In pedagogia Montessori grupele de copii sunt împărţite pe grupe de vârstă în funcţie stadiul de
dezvoltare: de la 0 la 3 ani şi respectiv de la 3 la 6 ani, întreaga abordare pedagogică fiind gândită
astfel încât să se folosească la maximum perioada formativă a minţii absorbante, conform
casamontessori.ro. Pe scurt, într-o clasă de tip Motessori, elevii sunt cei activi, iar profesorul este
cel pasiv, parctic invers faţă de ceea ce ştim noi că se întâmplă într-o şcoală tradiţională. Este o
clasă în care copilul, supravegheat fiind, îşi conduce singur activitatea, îşi organizează singur viaţa,
în mod progresiv, devenind din ce în ce mai mult conştient de propriile lui puteri.