UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Psihologie i Stiinele Educaiei

Pedagogia Waldorf vs pedagogia Montessori

Dup cum foarte frumos i sugestiv precizeaz Viorel Nicolescu, la loteria ereditii
acelai numr nu iese niciodat de dou ori, fiecare copil este unic n felul su. ( Nicolescu, V.,
(2006), pag. 5)
Tocmai de aceea educaia trebuie s aib n vedere individualizarea la nivelul procesului
instructiv-educativ i nu uniformizarea educabililor, indiferent de modul n care aceasta s-ar
realiza.
Noile orientri din educaie, care au promovat puternic metodele active i naturale,
denumite de unii i alternative pedagogice s-au dezvoltat n timp sub multiple forme i treptat au
nsemnat n lume mai mult dect o opoziie la vechea pedagogie. Treptat ele au modificat ntreaga
abordare a practicii i activitii pedagogice.
Tendina de innoire din punct de vedere educaional a luat u asalt i ara noastr, putem
vorbi aici despre influenele pozitive, putem spune, ale pedagogiilor alternative care au fost
introduse n perioada postdecembrist (1995), cele mai multe avnd la baz iniiative private. M
refer aici la pedagogia Waldorf, Step by Step, Montessori, Jena i Freinet.
n continuare voi realiza o comparaie ntre pedagogia Waldor i Pedagogia Montessori.
Montessori si Waldorf sunt unele dintre cele mai populare si apreciate sisteme educationale
neconventionale din lume. Aceste metode de invatamant atipice au luat amploare si au atras rapid
interesul tot mai multor institutii sau parinti pentru educatia primara a copiilor lor. Desi ambele
tipuri de scoli, prima intemeiata de Maria Montessori si a doua de Rudolf Steiner, au o multime de
carecteristici si lucruri in comun, filosofiile lor difera intr-o multime de privinte.
Pedagogia Waldorf a fost creata la nceputul secolului XX de catre Rudolf Steiner, la
initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria, Emil Molt. Ea se bazeaza pe
antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner n cursurile de introducere tinute n toamna anului 1919,
nainte de nceperea primelor clase. n lume, acest sistem educativ are o larga raspndire. De la
nceput, organizatorii si-au propus realizarea unei scoli la baza careia sa stea conceptii pedagogice
noi, care au n vedere arta educarii, nu doar a omului pamntean, ci si a omului sufletesc si
spiritual.
Aceasta educatie este orientata antropologic, tinnd seama de necesitatile si capacitatile
fiecarui individ. Continutul disciplinelor nu urmareste nsusirea acestora, ci sa stimuleze interesul
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Psihologie i Stiinele Educaiei

copilului pentru cunoastere. Dezvoltarea gndirii, simtirii, vointei copilului sunt obiectivele
esentiale ale acestei alternative educationale.
Pe de alt parte, Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a Italiei, a
nfiintat n 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror parinti erau n cautare de lucru.
''Casa dei bambini'' similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se substituie, ci
completeaza si desavrseste educatia copilului n familie. Maria Montessori a prezentat n lucrarile
sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta divina, dar
nenteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta
lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor.
Atunci sa-i nvatam sa se adapteze''.
n comparaie cu pedagogia Waldorf, care are ca scop stimularea interesului copilului pentru
cunoatere, Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si
continua-tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le
fac aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor
copilului, extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea
deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a
schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n
comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru
extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa
depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate
responsabil.
Pedagogia Waldorf este o arta ce actioneaza direct asupra fiintei umane n devenire.
Dascalii care predau ntr-o astfel de scoala se confrunta, nu att cu modalitati diferite de predare
sau forme de organizare a nvatamntului, ci cu ntrebarile: ce forte traiesc n copil? ce trasaturi
volitive poseda copilul? cum este gndirea si afectivitatea lui? . Cunoscndu-le profesorul
actioneaza n sensul dezvoltarii lor. Metodele folosite pentru educarea gndirii, vointei si simtirii
copilului se concretizeaza prin exercitiul artistic(educa vointa), cuvntul rostit(actioneaza asupra
afectivitatii copilului, oferindu-i posibilitatea sa se concentreze asupra materiei predate), exercitiul
practic(duce la nvatarea prin fapta, prin activitate concreta, practica).
Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara, adecvata si continua-
tendinte ale reformelor actuale din educatie care confirma ideile Mariei Montessori si le fac
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Psihologie i Stiinele Educaiei

aplicabile n practica. Ca atare prin pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor

copilului, extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea
deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si de asumare a
schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ n ansamblul educatiei, n familie si n
comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru
extinderea relatiilor cu universul fizic si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa
depinda chiar viata umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate
responsabil.
O clasa I Waldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp de 8 ani. El reprezinta
interesele clasei n colegiul profesorilor. Se predau lb. straine, sport, abilitati practice, muzica de
catre specialisti. nvatatorul-diriginte preda pe perioade de 2-5 saptamni(matematica, fizica,
istorie etc.) n etape succesive(nu sunt paralelisme). nvatatorul-diriginte nu poate fi dect un om
cu spectru foarte larg si nerutinier.
Dupa instructia de baza ntr-o zi de 90-100min., urmeaza ore cu ritm saptamnal: lb. straine,
sport, abilitati practice, etapele mestesugaresti, pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire libera daca nu apartine nici unei comunitati religioase. Dupa vrsta instructia dureaza
ntre 24-36 ore saptamnal. La acestea se adauga teatru, orchestra etc.
Nu sunt examene formale, ci conteaza imaginea profesorului despre evolutia elevului. La
acestea se adauga teste(caiete de epoca, pe perioade) scrise de copil. La sfrsitul anului se face o
caracterizare scrisa, ampla, pe baza careia sunt orientati si copii si parintii.
Totul se bazeaza pe interes de nvatare, nu pe presiune exterioara.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pe trei nivele de vrsta, ntre 3 si 6 ani. Copiii care au
nceput anul acesta gradinita la 3 ani vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. Acum
sunt cei mai mici, peste doi ani vor fi cei mai mari. Un proces de crestere si dezvoltare pe care ei
nsisi l sesizeaza cu mult entuziasm. n felul acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de
program seamana mult mai mult cu viata din afara scolii, adica cu viata reala.
ntr-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte preocupati de propria
activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de
activitati pe care educatorul l gndeste si l pune n practica n functie de interesul si nivelul la
care se afla copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia copiilor, asezate
pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele care i s-au prezentat anterior si dupa
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Psihologie i Stiinele Educaiei

ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie sa le aseze pe raft n acelasi loc si n aceleasi conditii,
gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu
pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu l are. n clasele Montessori copilul se poate
misca liber dintr-o parte a clasei n alta, ascultnd de propriul lui impuls interior. Cu timpul,
exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu
privire la propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei nsisi devine o
miscare inteligenta, cu scop si dictata de vointa, ba mai mult aceasta miscare merge mpreuna cu
cunoasterea si invatarea, fara ea acestea fiind nenaturale la vrsta copilariei.
Aducnd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele trei componente ale fiintei
umane: gndire, simtire, vointa, pedagogia Waldorf uneste gndirea analitica si sintetica, intelectul
obiectiv, de lucrul consecvent, cu sens si calitativ nalt prin intermediul simtirii artistice si morale.
Ca stil de nvare sau predare, n pedagogia Montessori, scoala crede in copil si abilitatea
lui de a sti ce doreste de la el si de la viata si il lasa sa aleaga ceea ce vrea sa studieze, profesorul
fiindu-i doar un ghid in procesul cunoasterii, pe cnd Pedagoia Waldorf foloseste o abordare
directionata spre profesor in sala de clasa, care indruma copilul spre dobandirea cunostintelor si
aprofundarea materiei, el este cel care preda, copilul supunandu-se materiilor impuse.
Cele doua scoli difera din punct de vedere al dobandirii aptitudinilor
scolare: Montessori, introduce programa scolara devreme, inca de la varsta prescolara. Copiii
invata sa citeasca inca din anii de gradinita, iar Waldorf o introduce abia de la 7 ani sau mai tarziu.
In prescolaritate, educatorii accentueaza mai mult activitatile copilariei, incurajeaza imaginatia si
creativitatea copiilor. Se concentreaza pe dezvoltarea si dobandirea aptitudinilor de scris si citit
abia in primii ani de scoala.
Ambele sisteme educationale folosesc metode neconventionale pentru asimilarea
informatiilor si nu se bazeaza pe note sau testari. Din punct de vedere al activitatilor de invatare,
cele doua scoli se bazeaza pe acelasi principiu: respectarea nevoii copilului pentru un anumit ritm
sau ordine de invatare in rutina zilnica.
Desi acest principiu este recunoscut si pus in aplicare prin joaca, cele doua scoli au viziuni
diferite in modul in care jucariile faciliteaza procesul de invatare: Montessori: copilul trebuie sa se
joace cu acele jucarii care il ajuta sa inteleaga concepte si sa invete lucruri noi; este vorba de
jucariile educative. Waldorf: incurajeaza copilul sa-si puna la lucru imaginatia si sa-si
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Facultatea de Psihologie i Stiinele Educaiei

confectioneze propriile jucarii, din materialele pe care le are la indemana; metoda Steiner pune
accentul pe creativitate in procesul de invatare a copilului.
Ambele scoli folosesc curriculumuri adecvate nivelului de dezvoltare a copilului si cred
atat in abordarea practica, cat si teoretica in procesul de invatare, desfasurate concomitent pe
parcursul mai multor cicluri educationale.

Bibliografie

Ezechil, Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice.

Radu, Ion T. - Editia a II-a, Editura V&I Integral,

Bucuresti, 2002.

Ezechil, Liliana; Pedagogie. Fundamente teoretice.

Radu, Ion T. - Editia a II-a, Editura V&I Integral,

Bucuresti, 2002.

www.waldorf.ro