Universitatea de Vest din Timişoara

Facultatea de Sociologie şi Psihologie

Departamentul de Stiinte ale Educatiei
Specializarea Pedagogie

Alternative Educaționale

Coordonator seminar
Conf. univ. dr. Elena Danciu
Student, an
Alexandra-Maria Stoica
Pedagogie, anul II

Timisoara
2018
 Pedagogiile alternative

La inceputul secolului XX, gandirea pedagogica propunea un nou sistem

educational axat pe cerintele si trebuintele copilului, nu centrat pe interesul
educatorului. In timp, aceasta tendinta, devine un puternic curent pedagogic, fiind
denumit ,,Educatie noua”.
Datorita imbunatatirii conditiilor de viata, oameni si-au manifestat un viu
interes ,,ingrijirii sporite a copilului”, astfel incat gandirea pedagogica a influentat
in mod pozitiv dorinta omului de a invata, de a cunoaste, de a stii.
presiunea stiintelor experimentale aflate in ascensiune solicita desprinderea
pedagogiei de filosofia abstracta. Aceasta aspiratie caracterizeaza ambele tendinte
de ,,stiintifizare a pedagogiei"; tendinta psihologizanta - care subliniaza importanta
individualizarii educatiei, prin ,,raportarea copilului la sine" ( A.Binet, ,,Ideile
moderne despre copil"); tendinta sociologizanta - care defineste scopul educatiei in
legatura cu ,,constituirea elementului social al fiintei" ( E.Durkheim, ,,Educatie si
sociologie" ).
Cele doua tendinte vor marca intreaga istorie a gandirii pedagogice, afirmata
pe parcursul secolului XX. ,,Revolutia coperniciana" realizata de ,,educatia noua"
valorifica ideile originale lansate deja de J.J.Rousseau ( ,,Emil sau despre educatie")
intr-o succesiune de ,,incercari unificatoare" care vizeaza depasirea opozitiei dintre
factorul psihologic si cel social: John Dewey (1859-1952):- activitatea practica -
sursa a cunoasterii; educatia -,,proces de crestere", de dezvoltare:
• Maria Montessori (1870-1952): valorificarea libertatii de manifestare a
copilului - conditie fundamentala a educatiei, cu efecte la nivel de teorie si de
metoda;
• Edouard Claparede (1873-1940): ,,satisfacerea trebuintelor" - baza unei
educatii functionale si a "unei scoli pe masura";
• O. Decroly (1871-1932): interesul copilului - criteriul principal in organizarea
si in desfasurarea procesului de instruire.
In Romania sunt precizate cele cinci pedagogii noi existente:
 Pedagogia Waldorf (1990)
 Pedagogia Montessori (1993)
 Pedagogia Freinet (1995)
 Alternativa Step by Step (1996)
 Planul Jena (1996)
PEDAGOGIA WALDORF
Pedagogia Waldorf a fost creata la începutul secolului XX de catre
Rudolf Steiner, la initiativa directorului fabricii de tigarete Waldorf Astoria,
Emil Molt. Ea se bazeaza pe antropologia dezvoltata de Rudolf Steiner în
cursurile de introducere tinute în toamna anului 1919, înainte de începerea
primelor clase. În lume, acest sistem educativ are o larga raspândire. De la
început, organizatorii si-au propus realizarea unei scoli la baza careia sa stea
conceptii pedagogice noi, care au în vedere arta educarii, nu doar a omului
pamântean, ci si a omului sufletesc si spiritual.
Aceasta educatie este orientata antropologic, tinând seama de
necesitatile si capacitatile fiecarui individ. Continutul disciplinelor nu
urmareste însusirea acestora, ci sa stimuleze interesul copilului pentru
cunoastere. Dezvoltarea gândirii, simtirii, vointei copilului sunt obiectivele
esentiale ale acestei alternative educationale.
Principii pedagogice
Pedagogia Waldorf se bazeaza si functioneaza pe baza unui numar de
7 principii pedagogice.
Principiul fundamental este abordarea integrala a fiintei umane
conform cu specificul vârstei si având ca ţel dezvoltarea personalitatii
copilului.
Principiul educatiei permanente se refera la faptul ca educatia începe
odata cu nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a existentei sale pe
parcursul întregii vieti.
Principiul organizarii ritmice a situatiei educationale - aceasta
organizare ritmica este reflectata în pedagogia Waldorf prin planificarea pe
''epoci de studiu''.
Crearea unui ambient adecvat obiectivelor este cel de-al patrulea
principiu. Principiul asigurarii unui echilibru între teorie si practica are în
vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma si dezvolta elevul nu doar
din punct de vedere cognitiv, ci si din punct de vedere volitiv.
Principiul predarii artistice se refera la faptul ca predarea este
considerata o arta si este profesata ca atare, astfel încât în faza liceala elevul
sa fie apt de a dezvolta o gândire cu un înalt grad de abstractizare.
Principiul predarii în imagini care se refera la nevoia de ''imagini vii'' a
copilului de vârsta scolara mica. Aceasta nevoie nu este satisfacuta, însa, doar
de prezentarea unor planse, diapozitive sau chiar a modelului natural, ci
principala modalitate de a crea ''imagini vii'' este cuvântul.
PEDAGOGIA MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog si medic italian, prima femeie medic a
Italiei, a înfiintat în 1907 ''casa dei bambini'' pentru copiii de 2-6 ani ai caror
parinti erau în cautare de lucru. ''Casa dei bambini'' similara gradinitei este o
comunitate educativa care nu se substituie, ci completeaza si desavârseste
educatia copilului în familie. Maria Montessori a prezentat în lucrarile sale
ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ''fiinta
divina, dar neînteleasa''si afirma ca ar trebui ''sa nu-i educam pe copiii nostri
pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari si nimic
nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i învatam sa se adapteze''.
Principii pedagogice
Pedagogia Montessori are drept principiu de baza educatia necesara,
adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din educatie care
confirma ideile Mariei Montessori si le fac aplicabile în practica. Ca atare prin
pedagogia Montessori se urmaresc promovarea drepturilor copilului,
extinderea si intensificarea educatiei timpurii si educarea parintilor, formarea
deprinderilor de activitate intelectuala intensa si continua, de adaptabilitate si
de asumare a schimbarilor; cresterea rolului mediului educativ în ansamblul
educatiei, în familie si în comunitate; educatia cosmica si cea ecologica care
pregatesc generatiile urmatoare pentru extinderea relatiilor cu universul fizic
si pentru asumarea unor responsabilitati de care poate sa depinda chiar viata
umanitatii; educatia pentru libertate, pace, pentru schimbari pozitive asumate
responsabil.
Într-o clasa Montessori copiii sunt pur si simplu absorbiti si foarte
preocupati de propria activitate. Aproape toate lectiile sunt individuale, deci
fiecare copil are de obicei un plan diferit de activitati pe care educatorul îl
gândeste si îl pune în practica în functie de interesul si nivelul la care se afla
copilul. Toate materialele din clasa sunt usor accesibile si la dispozitia
copiilor, asezate pe rafturi joase. Copilul este liber sa aleaga dintre materialele
care i s-au prezentat anterior si dupa ce termina de lucrat cu ele stie ca trebuie
sa le aseze pe raft în acelasi loc si în aceleasi conditii, gata pentru urmatorul
copil interesat de aceeasi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu
pe care, din pacate, copilul din scoala traditionala nu îl are. În clasele
Montessori copilul se poate misca liber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând
de propriul lui impuls interior.
PEDAGOGIA FREINET
La sfârsitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin Freinet pune
bazele unui sistem denumit mai târziu pedagogia Freinet. În mare parte,
învatatorul plecat dintr-un mic satuc francez nu avea sa-si vada roadele muncii
sale de-o viata. Astazi în peste 40 de tari din întreaga lume, zeci de mii de
copii din ciclul primar învata sa scrie, sa citeasca, sa se descurce în viata
conform pedagogiei Freinet.
Principii pedagogice
Pedagogia Freinet se bazeaza pe o serie de principii, clar stabilite:
 Scoala centrata pe copil,
 Munca scolara motivata,
 Activitate personalizata,
 Expresie libera si comunicare,
 Cooperare,
 Învatare prin tatonare experimentala,
 Globalitate a actiunii educative.
În pedagogia Freinet elevul devine o prezenta activa, el nu mai este un
simplu recipient în care se toarna cunoastere. Printr-o analiza critica fata de
doctrinele care trateaza scolaritatea ca activitate ludica Frienet evita
neajunsurile acestor doctrine prin crearea si justificarea ideii de ''munca-joc''
contrapusa celei de ''joc-munca'' subliniind astfel rolul muncii asumate liber
nu numai în educatie, ceea ce se observase de mult, ci si în învatare. Este
relevata repudierea energetica a muncii-corvoada, a muncii-impuse tipice
pentru scoala traditionala. În pedagogia Freinet, libertatea nu înseamna
libertate de a nu face nimic, ci libertatea de a alege între optiuni diverse.
Munca individuala înseamna ca fiecare elev face ce crede ca are nevoie mai
multa în acel moment. Freinet porneste de la ideea ca orice copil poate deveni
cel mai bun într-un anume moment al existentei sale, în aceste conditii
ierarhizarea într-un grup de copii nu pare cea mai buna idee. Freinet este ''o
pedagogie care responsabilizeaza la maxim si îi învata pe copii respectul fata
de altii''(Denise Lelouard Fouquer-corespondenta sectorului international al
Institutului Cooperativ al scolii Moderne din Franta).
STEP BY STEP
Programul Step by Step este destinat copiilor de la nastere si pâna la
vârsta de 13 ani, precum si familiilor acestora. În România, programul a
debutat în 1994 sub numele de Head Start, care, în 1995 a luat numele de Step
by Step, la initiativa Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, prin
semnarea unei Conventii cu Ministerul Educatiei Nationale. Începând din
martie 1998 programul este continuat de ''Centrul Step by Step pentru
Educatie si Dezvoltare Profesionala'' care ofera noi metode ca o continuare a
viziunii de educare a generatiilor viitoare în vederea unei participari active în
cadrul societatilor deschise.
Programul Step by Step creeaza temelia atitudinilor, cunostintelor si
deprinderilor de care copiii vor avea nevoie în rapida schimbare a timpurilor
viitoare. Programul este conceput în spiritul respectului fata de necesitatile
specifice fiecarei tari si traditiilor culturale, în spiritul respectarii Drepturilor
Omului si Conventiei Drepturilor Copilului.
Alternativa educationala Step by Step respecta curriculum-ul national,
standardele nationale, este adaptat culturii locale si, în acelasi timp, integreaza
standardele si cele mai bune practici internationale din domeniul educatiei.
Principii pedagogice
Programul promoveaza :
 educatia centrata pe copil,
 predarea orientata dupa nevoile si interesele copilului,
 învatarea organizata în centre de activitate,
 implicarea familiei si comunitatii în educatia copiilor,
 respectarea si aprecierea diversitatii umane,
 sustinerea incluziunii grupurilor defavorizate.

Alternativa educationala Step by Step are misiunea de a dezvolta în

fiecare copil capacitatea de a fi creativ, de a-si forma o gândire critica, a face
optiuni si a avea initiativa, a defini si a rezolva o problema, a comunica usor
cu semenii, a-i întelege si a negocia.
PLANUL JENA
Aceasta alternativa pedagogica îsi trage numele de la Universitatea Jena
din Germania, acolo unde, cu ani în urma, în 1924 a fost initiat un experiment
scolar în urma caruia prof. Peter Petersen si-a expus teoriile la Congresul
International de la Locamo din 1924.
Principii pedagogice
Cu timpul, vazându-se rezultatele remarcabile obtinute, Planul Jena a
început sa fie folosit pe scara larga, el bazându-se pe urmatoarele principii
pedagogice:
 Gruparea-majoritatea timpului este petrecut de copii în grupuri
eterogene de vârsta, dupa modelul familial;
 Activitatile de baza sunt cele care definesc fiinta umana-conversatia,
jocul, lucrul, serbarea( serbarile marcheaza începutul si sfârsitul de
saptamâna, aniversarile, sosirea sau plecarea unui copil din scoala sau
grupul de baza, sarbatori religioase sau nationale, alte evenimente
importante din viata individuala, a scolii sau a comunitati);
 Sala de clasa, grupa si toate celelalte spatii sunt spatii educationale;
 Participarea la management, dezvoltarea simtului pentru ordine si a
responsabilitatii pentru spatiul comun;
 Participarea copiilor în organizarea experientelor educationale si a
activitatii, în amenajarea spatiului, managementul clasei, stabilirea
regulilor etc.
Alternativa Jena este în faza de studiu privind continuarea implementarii în
sistem.