Sunteți pe pagina 1din 9

Istoricul scolii de alternativa Pas cu Pas

"Pas cu Pas" a demarat ca program educaional n anul 1994 din iniiativa Institutului pentru o
Societate Deschis i a Fundaiei Soros Moldova. Programul aplic inovator metodologiile bazate
pe cele mai bune practici educaionale (Jean Piajet, Erik Erikson, Karel Rogers, Lev Vgotski,
Maria Montessori, Howard Gardner etc.).
Paii Programului "Pas cu Pas":
1994-1995 - Lansarea Programului n 5 grdinie din ar (12 grupe experimentale pentru copii
de vrsta 4-5 ani) cu extinderea ulterioar n 60 grupe noi de grdini la doleana prinilor i
administratorilor
din 1996 - extinderea modelului educaional "Pas cu Pas" la componentele:
nvmnt primar - 20 de clase experimentale n 11 coli (1996);
nvmnt pedagogic de specialitate i superior - nceputul colaborrii cu 3 universiti i 5
colegii pedagogice (1996);
educaia copiilor de la 0 la 3 ani (1997)
includerea copiilor cu cerine educaionale speciale (1999)
asigurarea tranziiei de la ciclul primar la gimnaziu (2000)
1998 Programul Educaional "Pas cu Pas" (PEPP) este nregistrat ca asociaie obteasc
de rnd cu alte 30 de ri care implementeaz programe similare, Programul devine membrufondator al Asociaiei Internaionale Step by Step, ISSA
nceputul parteneriatului cu Fondul de Investiii Sociale pentru transformarea colilor rurale
din 2003 PEPP, valorificnd capitalul uman i material acumulat, i realizeaz misiunea prin noi
proiecte inclusiv cu noi parteneri i susintori

Programul scolii Step by Step


Invatamantul in alternativa Step by Step ofera un nou model educational care adera la o
individualizare a procesului de predare, ce respecta eforturile si capacitatile intelectuale ale fiecarui
copil in stradania lui de a-si insusi cunostintele. Clasele constitute in acest sistem prin chiar modul cum
sunt amenajate si mobilate ofera o noua imagine care reflecta posibilitatile lumii si potentialul fiecarui
copil. Aceste clase ofera un mediu familial ce da copilului o stare de bine, de confort. Un astfel de
mediu da ocazia invatatorului de a crea o atmosfera de lucru placuta, care sa inlature orice bariere
psihologice, sociale, emotionale, dandu-i astfel copilului posibililatea de a gandi liber, de a se manilesta
deschis, sincer, critic si autocritic. Elevii isi dezvolta astfel autonomia, initiativa, autocontrolul, fac
alegeri, ba chiar mai mult contribuie la stabilirea regulilor clasei si la luarea deciziilor, privind folosirea
timpului in anumite perioade ale unei zile de scoala.
Toate formele de activitate scolara ce se desfasoara in programul Step by Step de-a lungul unei
zile : intalnirea de dimineata, activititatea pe centre, evaluarea, activitati recreative, individualizarea,
pregatirea de dupa amiaza, se desfasoara intr-o atmosfera bazata pe incredere, cooperare, toleranta,
atmosfera creata si dirijata de invatatoare.
Pe tot parcursul activitatii scolare zilnice, copilul este stimulat sa adopte o atitudine activparticipativa, care il va ajuta sa dobandeasca cunostinte solide, sa isi dezvolte gandirea si trasaturiie
pozitive de caracter.
Bunaoara in cadrul intalnirii de dimineata la prezentarea noutatitor unii copii vin cu informatii
ce sporesc bagajul de cunostinte, altii prezinta situatii problema din viata sau anturajul lor, iar ceilalti
invata sa asculte cu interes, sa intervina civilizat cu intrebari, pot exprima opinii asupra celor
prezentate.
La activitatea pe centre fiecare grup are un responsabil, se studiaza sarcinile de lucru care
solicita copiilor sa lucreze individual, in perechi, in echipa.
1

Sunt valorificate aici cu succes metodele activ-participative capabile sa canalizeze energiile


elevului, il ajuta sa-si insuseasca cu interes si curiozitate noile cunostinte, il indeamna sa isi puna in joc
imaginatia, intelegerea, puterea de adaptare si anticipare, memoria. Folosind aceste metode elevul este
pus in situatia sa caute, sa cerceteze, sa gaseasca singur sau in grup cunostintele ce trebuie sa si le
insuseasca, sa afle solutii la probleme, sa prelucreze cunostintele.
Momentul evaluarii ce se desfasoara dupa parcurgerea unui centru de catre fiecare grupa de
elevi, este o situatie de invatare in care responsabilul fiecarei grupe isi prezinta constatarile, observatiile
pozitive si recomandarile asupra realizarii sarcinilor de lucru de catre fiecare copil din grupa lui. Se fac
aprecieri sincere, corecte, critice si autocritice iar prin ridicarea de mana ceilalti intervin cu intrebari
sau aduc completari la cele prezentate.
Situatiile problema, ivite uneori, supuse opiniei unui grup de copii sau intregului colectiv, sunt
analizate si rezolvate cu participaiea efectiva a colegilor care dovedesc nu numai justete si simt critic,
dar fac si recomandarile de rigoare.
Percepand copilul ca un individ unic, demn de respect si intelegere, alternativa Step by Step,
prin formele ei de organizare, ii stimuleaza pe copii sa dialogheze deschis, sincer, sa puna intrebari, sa
exprime opinii, sa aduca critici justificate, sa emita judecati de valoare originale, sa puna in evidenta
valorite si non-valorile, sa ia decizii si sa-si asume responsabilitatea pentru deciziile luate, sa manifeste
toleranta si intelegere, sa colaboreze si sa coopereze la munca in echipa.
Toate aceste situatii vor duce la formarea unui individ cu un caracter puternic, capabil sa se
adapteze cu usurinta cerintelor societatii intr-o rapida si continua schimbare.

Beneficiile programului
Pentru copii este un avantaj enorm n scopul auto-afirmrii, autoevalurii, sporirii ncrederii n forele
proprii, colaborrii cu semenii si, acumulrii, selectrii , prelucrrii i aplicrii informaiilor.
Dezvoltarea abilitilor sociale att de importante n dezvoltarea personalitii. Se ine cont de pasul i
ritmul de dezvoltare al fiecruia pas cu pas. Pentru prini Programul Pas cu Pas este o ans de a-i
descoperi propriul copil, de a-l observa n sala de grup sau clas, de a se implica nemijlocit n procesul
educaional, de a participa la procesul de evaluare ct i a rmne primul nvtor al copilului su.
Pentru pedagog o real ans de dezvoltare profesional. Posibiliti de a privi copilul dintr-un alt punct
de vedere, de a aplica strategii moderne de lucru, de a aplica standarde internaionale de calitate, astfel
prestnd servicii de calitate. Pentru manageri un beneficiu de a stimula colectivul de pedagogi s se
produc o schimbare calitativ, o real posibilitate de optimizare a colii.
Prin activitatea noastr urmrim:
Afirmarea drepturilor copilului, punerea n valoare a diversitii copiilor i accesul egal al
acestora la o educaie de calitate
Diversificarea sistemului educaional prin crearea unui model educaional viabil raliat la
reforma nvmntului din Moldova
Modernizarea sistemului de formare de baz i continu a cadrelor didactice
Asigurarea calitii educaiei n grupele i clasele Pas cu Pas" i a durabilitii schimbrilor
sistemice produse prin standardele internaionale ISSA
Abilitarea instituiilor educaionale n rolul lor de promotor al schimbrilor la nivel comunitar,
n crearea unor programe educaionale i sociale pentru diferite grupuri de beneficiari

Motivatia pentru Step by Step


2

Se stie ca, pentru fiecare dascal, copilul a fost Si este preocuparea principala; de aceea, Tinnd cont de
schimbarile democratice ce au survenit n Tara noastra, ca Si n celelalte tari din Europa centrala Si de
Est, cnd am auzit de aceasta alternativa pentru educatie n spirit democratic Si faptul ca ea ofera
metode de educare n vederea unei participari active n cadrul societatilor deschise- ne-am dorit sa o
studiem, ca mai apoi sa descoperim ca, de fapt ea reprezinta o alternativa care ncurajeaza copiii sa
aprecieze valorile inerente unui mod de viata democratic. Tot aici se cultiva la copii urmatoarele
trasaturi: Curiozitate; Admiratie; Imaginatie; Gndire creativa; Sponteneitate Si placere n experientele
estetice- caracteristici ce se manifesta de fapt la toti copiii la vrsta frageda dar, cre sunt deseori
pierdute n primii 10 ani de viata. Copiii sa dezvolta caracterul Si nvata principii morale, exerseaza Si
nteleg spiritul de echipa. Predarea pune accent pe aspectele intelectuale, sociale, emotionale, fizice Si
estetice, copiii avnd posibilitatea de a folosi o gndire originala, plina de ingeniozitate, competenta
permitndu-le noi cai de comunicare ntr-un mod ce presupune integrarea Si interpatrunderea
disciplinelor prin exploatarea ideilor interesante. Asigura motivatia copilului Si daruirea sa n timpul
nvatarii. Fiind un parteneriat parinte-copil-nvatator implica msi mult familia n activitatile
Scolare Si extrascolare, parintii fiind parte n procesul nvatarii. Procesul de nvatamnt este centrat pe
copil. Predarea este orientata n functie de necesitatile copilului. nvatarea se face n ritmul propriu al
copilului

O zi in clasa Step by Step


Dimineata copiii sosesc la scoala. Unul dintre invatatori ii primeste, copiii isi pregatesc
tinuta confortabila, incaltand pantofi lejeri, ori ramanand in ciorapi, clasa fiind prevazuta cu
mocheta. Sa nu va surprinda ca adesea copiii stau pe jos in spatiul comun, in cerc.
Programul propriu zis incepe cu Intalnirea de dimineata care porneste cu prezentarea Agendei
zilei. Ea reprezinta planificarea activitatilor zilei curente. Au loc intrebari si precizari pana cand
se constata ca planul de activitati a fost insusit si acceptat. Un alt moment este Calendarul zilei
curente. Precizarea zilei, a datei, a evenimentelor sociale si personale legate de ziua curenta,
inclusiv aspectul vremii, comentariile si intrebarile.
Urmeaza apoi Mesajul zilei - un mesaj conceput de invatator pentru a introduce cunostintele sau
deprinderile noi de achizitionat si de prelucrat pe Centre de activitati. Mesajul da prilejul de
introducere - de dorit interactiv - a notiunilor noi si reamintirea celor anterioare necesare
introducerii celor noi, prin dirijarea intrebarilor si abilitatilor copiilor.
Un alt moment important este acela al Noutatilor. Copiii se inscriu, de regula, prin scrierea
numelor lor pe sevaletul de prezentare, pentru a comunica celorlalti noutatile sau experientele
personale deosebite. (De la ce i s-a intamplat ieri, la ce a visat, ori ce a citit nou, ce experiente
de cunoastere ori emotionale a avut, orice este posibil). Noutatile sunt comunicate celorlalti
stand pe ,,Scaunul Autorului, unde copilul va fi valorizat, dar va avea si responsabilitatea
comunicarii, intrucat urmeaza intrebarile si comentariile colegilor.
In orice clasa Step by Step sunt amenajate urmatoarele sase centre: Citire, Scriere, Matematica,
Stiinte, Constructii, Arte.
In fiecare centru se formeaza grupuri de cate patru sau cinci copii. Munca in grupuri este
benefica deoarece: se invata mai bine daca se discuta; sensul conceptelor este conturat prin
activitati comune; dezvolta increderea in sine.
o Pe masa fiecarui centru sunt scrise sarcinile de lucru specifice centrului.

o Concepute de invatator pentru a exersa abilitatile de dobandit sau combinarea lor cu


altele asimilate, sarcinile sunt progresive, astfel incat sa permita tuturor sa le poata
rezolva in ritmul si la nivelul sau.
o Cand invatatorii s-au convins ca sarcinile au fost intelese de catre toti copiii, ei devin
colaboratori in demersul de cunoastere al fiecaruia. Dupa un timp, necesar celor mai
multi sa realizeze o parte din sarcini (sa-si exerseze abilitatile specifice) se face o
evaluare.
o Fiecare grup - si fiecare individ - prezinta in fata celorlalti rezolvarea sarcinilor la
centrul respectiv. Este un moment al evaluarii - la care iau parte colegii, cu intrebari,
sugestii etc., dar si invatatorul.
o Lucrarile care s-au efectuat sunt afisate in clasa; cateva zile ele reprezinta prilej de
comparatie si oglindire a demersurilor mentale, a deprinderilor si dexteritatilor
achizitionate la acel moment.

citirea mesajului

completarea calendarului naturii

panoul aniversarilor

lucru pe centre

Care sunt principiile alternativei Step by Step ?


1. Practici de educaie care iau n considerare copilului ca ntreg.
n locul unei relaii inegale educator - copil, alternativa Step by Step consider copilul ca pe o
persoan demn de respect, unic, i caut s-i asigure o continuitate individual n dezvoltare, precum
i practici de dezvoltare adecvate, specifice lui. Cooperarea i colaborarea au drept scop verificarea
demersurilor i experienelor individuale de descoperire a lumii i valorizarea lor.
Step by Step caut s se asigure c orice copil achiziioneaz i dezvolt aptitudini fizice,
cognitive, emoionale, etico-morale, artistice, teoretice, sociale i practice pentru a participa la o
societate democratic, deschis.
2. Procesul de nvmnt este centrat pe copil,
educaia este individualizat
Predarea este orientat n funcie de necesitile copilului. Invrea se produce prin descoperire
individual, acceptndu-se i ncurajndu-se moduri personale de-a nainta n formarea deprinderilor i
n cunoatere (exemple: scrisul cu mna stng, moduri individuale de exprimare i cunoatere,
ncurajarea experimentelor de descoperire, etc.)

Invrea se face n ritmul propriu al copilului. Comparnd sistemul de lucru tradiional cu producia pe
o banda rulant, fiecare copil este obligat s lucreze n viteza impus de band. Ea poate corespunde
vitezei de lucru a unora, dar poate fi prea rapid pentru unii, ori prea lent i plictisitoare pentru alii,
mai iui. In plus, fiecare din executani va trebui s fac doar o aciune limitat i standardizat,
neputnd inventa, nvaa sau nelege n stil propriu. Cnd e vorba de viteza de dezvoltare a copiilor
este esenial respectarea stadiului individual al dezvoltrii fiecarui copil al ateniei de care e capabil
fiecare copil pentru achiziia corect, i nelegerea complet a sarcinilor i a modalitailor de rezolvare
a lor. In alternativa Step by Step individualizarea este facilitat i de organizarea clasei pe centre de
activitate. Step by Step l ncurajeaz pe copil s nvee a nvaa, i a nelege. In caz contrar cei mai
muli copii vor renuna s neleag o aciune impus, acceptnd doar s o reproduc.
3. nvrea este organizat pe Centre de activitate
Organizarea clasei Step by Step este un element esenial n individualizarea educaiei. Aici
copiii nva n Centre de activitate. Acestea sunt zone delimitate ale clasei, dotate cu material didactic
specific unei activiti, n care un numar mic de copii se confrunt, individual sau n grup, cu sarcini
adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clas conine obligatoriu: un Centru de citire, un Centru de
scriere, un Centru de tiin, un Centru de matematic, un Centru de art i un Centru de construcii.
Centre facultative pot fi imaginate de nvtor.
Ce aduce aceast organizare ? In primul rnd educatorul nu mai st fa n fa cu copilul poziie de confruntare, inegal, ci umr la umr - poziie de colaborare, egal, n care educatorul,
sugereaz, i ntrete motivaia pozitiv de descoperire a copilului, consolidndu-i demersul mintal
propriu. In plus, n Centrele de activitate se realizeaz colaborarea i comunicarea cu colegii n
realizarea unor sarcini comune, smna lucrului n proiecte colective de mai trziu.
Dac procesele individualizate se desfaoar pe Centre de activitate mprtirea i confruntarea
nu lipsesc. Exist n clase un spaiu de ntlnire, pentru comunicare n grup, fr spaii sau bnci rigide,
aranjare care faciliteaz coeziunea membrilor grupului. Aici e locul mprtirii experienelor, al
planificrii activitilor la nceputul zilei, al evalurii sarcinilor, al concluziilor i al stabilirii n comun a
regulilor i responsabilitailor. Exist aici un Scaun al Autorului pe care fiecare copil devine
personajul principal, locul de unde i prezint ideile, rezultatele i se supune confruntrii cu ceilali,
observaiilor i sugestiilor lor critice.
4. Participarea prinilor la educaia copilului
coala tradiional desparte principial educaia colar de cea din familie. n mod tradiional
prinii erau solicitai doar la susinerea material i administrativ a clasei sau colii. coala i rezerv
dictatul asupra metodelor de educaie teoretic, prinii fiind simpli supraveghetori ai ndeplinirii
leciilor. Pe de alt parte educaia moral i a comportamentelor este atribuita familiei. Se comunic
doar rezultatele unor evaluari - adesea din perspectiv unilateral.
Step by Step consider prinii ca primii nvtori ai copilului, parte din procesul de nvmnt.
Prinii sunt invitai s participe efectiv la clas, la procesul de educaie, bineneles sub auspiciile unei
colaborri cu nvtorul. Prezena unui printe n clas este un fapt firesc, nici festiv, nici perturbator.
Poziia umr la umr a educatorului cu copilul n centrele de activitate faciliteaz aceast participare.
Leciile tematice unde un printe poate aduce mai viu elemente din sfera lui de activitate l pot
transforma n personaj principal n educaie. n comunicarea cu educatorul n clas, se nuaneaz
specificul n dezvoltare al fiecrui copil, se gasesc modalitai de cultivare a unor abiliti n familie
pentru a completa sau suplimenta procesul educativ. Aceasta comunicare duce la reducerea presiunilor
conflictuale asupra copilului, dndu-i o mai mare libertate n dezvoltare. Comunicarea copilului cu
adulii devine mai uoar, el se exprim mai liber devenind astfel mai transparent pentru prini.
5

In multe coli i grdinie Step by Step exist o sal a prinilor, n care acetia i mprtesc
experienele de prini. Comunicarea i legtura social sporete integrarea familiei i a copilului n
comunitate.
5. Formarea continu i ajutorul tehnic pentru nvtori, educatori i autoriti educative
(directori, inspectori colari)

Principiile i teoria dezvoltrii copilului au nevoie de un repertoriu de tehnici i de o mentalitate


specific pentru a stimula dezvoltarea individualizat i pentru a putea evalua demersurile de dezvoltare
ale fiecrui copil. De aceea CEDP ofer periodic sesiuni de formare i perfecionare pentru cei implicai
n acest proces: n primul rnd educatoriilor, dar i directorilor, inspectorilor i prinilor.
CEDP acord asisen tehnic permanent colilor, nvtorilor i prinilor din alternativa Step by
Step.

De ce a devenit necesara schimbarea la acest program?


Dupa parerea mea pe parcursul ntregii viei, indiferent unde triesc copiii de azi, se vor
confrunta cu schimbri socio-politice, ecologice, tiinifice, tehnologice, industriale etc. Astfel, innd
cont de schimbrile rapide din lumea de azi, educarea dorinei copilului de a nva permanent a devenit
un imperativ.
Scopul programului Step by Step este acela de a educa copiii n direcia participrii lor n
cadrul societii democratice. Programul Step by Step promoveaz predarea centrat pe copil, ce
respect stilul individual de nvare i stadiile de dezvoltare ale copilului. El adopt trei iniiative
majore pentru educaia timpurie: constructivismul, practicile adecvate dezvoltrii i educaia
progresiv. Constructivitii cred c procesul de nvare apare pe msur ce copilul ncearc s
neleag lumea nconjurtoare. nvarea devine un proces interactiv ce implic copiii, adulii, ali
copii i mediul nconjurtor. Programa adecvat stadiului de dezvoltare se bazeaz pe cunoaterea
copilului, pe nelegerea faptului c toi copiii progreseaz trecnd prin stadii de dezvoltare comune i
n acelai timp fiecare copil este o fiin unic i individual. Educaia progresiv trebuie privit ca un
proces de via i nu ca o pregtire pentru viaa viitoare. Practicile de educaie progresiv sunt
construite pe principiile dezvoltrii i contructivismului.
Ideile de baz ale programului Step by Step pun accent pe:
- Individualizarea experienelor de nvare ale fiecrui copil;
- Asistarea copiilor n exprimarea alegerilor prin intermediul planificrii activitilor n cadrul
centrelor de activitate;
- Participarea familiei;
Coninutul curriculum-ului, metodele de predare, materialele din clas, precum i
interaciunile adulilor cu copiii, trebuie s rspund diferenelor individuale.
Mediul educaional organizat n grupele cu program Step by Step din grdini este unul
atractiv, stimulativ, securizant, n care copiii se simt confortabil. Copiii ndrumai sau asistai de
educatori sunt ncurajai s exploreze, s aib iniiative, s creeze i s nvee prin joc i descoperire.
Programa urmat se ncadreaz n coordonatele generale propuse de curriculum-ul naional la care se
adaug elemente specifice proprii. Programul Step by Step se bazeaz pe convingerea c dezvoltarea
optim a copiilor este asigurat prin implicarea lor intrinsec n procesul educaional.
Prin planificarea de activiti flexibile i interesante i printr-o atent observare a copiilor pe
parcursul activitilor, educatoarele pot schimba i adapta materialele didactice folosite n funcie de
nevoi. Majoritatea activitilor sunt organizate n grupuri mici pentru a maximiza posibilitile de
individualizare. Centrele de activitate permit copiilor s se implice n individualizare bazndu-se pe
6

interesele i abilitile proprii. La centrul de art, spre exemplu, un copil rupe hrtia n timp ce altul
folosete foarfeca pentru a tia forme complexe. n centrul de jucrii manipulative, un copil alege un
puzzle de lemn format din 4 piese n timp ce altul alege un puzzle de carton format din 25 de piese.
Planul zilnic include o varietate de activiti pentru copil: n grupuri mici de lucru, sarcini
individuale, sub supravegherea educatoarei sau fr supraveghere. Copilul va avea timp s-i selecteze
activitile, iar acest lucru l ajut s nvee sa fac alegeri i s-i dezvolte propriile interese i
aptitudini.
Meninerea unui raport sczut adult-copil din grupe are ca scop realizarea unei educaii
individualizate care respect aptitudinile, interesele, nevoile i ritmul propriu de dezvoltare a copilului.
Privit din perspectiva metodologic sistemul educaional Step by Step manifest un interes deosebit
pentru antrenarea celor educai n activitate, pentru angajarea deplin i alegerea activitii de ctre ei
nii. Reinnd efectul pozitiv al antrenrii copiilor ntr-o activitate efectuat cu plcere, trebuie
acceptat i faptul c ei trebuie s-i formeze i obinuina de a efectua activiti care, chiar dac nu sunt
dorite, sunt necesare i utile.
Cnd copiii nva n ritmul lor propriu, clasa devine un mediu dinamic i schimbtor, plin de
materiale care corespund intereselor i stadiilor de dezvoltare individual ale copiilor. Astfel, clasa este
organizat n centre de activitate pentru a ncuraja copiii s-i exprime alegerile, bazndu-se pe
propriile interese. Centrele de activitate pot varia, dar de obicei ele sunt: Matematic-manipulative,
tiin, Alfabetizare, Art, Nisip i ap, Materiale de construcii, Joc dramatic, Muzic, Buctrie, Joc
n aer liber.
Centrul de activiti artistice va ncuraja copiii s-i dezvolte i s-i descopere creativitatea, s
se distreze cu materiale noi i s experimenteze tactil. Materialele din aceast zon pot cuprinde:
vopsele, hrtie, foarfeci, cret, creioane, tesaturi, resturi de materiale, lemn, frunze, nisip etc.
Buctria ofer copilului posibilitatea de a experimenta activiti tiinifice, de a gusta diferite
preparate, de a mnca o mncare pe care au preparat-o singuri i de a nelege concepte matematice
cum ar fi msurarea. Aici nva s se socializeze, s mpart cu alii i s lucreze n perechi.
Centrul pentru jocul de rol va conine costumaii i alte articole care i vor ncuraja s
dramatizeze ceea ce vd n viaa de zi cu zi, ajutndu-i s neleag lumea nconjurtoare i s-i asume
diferite roluri.
Centrul de alfabetizare include cri i materiale pentru activiti de audiie i scriere. E o zon
linitit unde copiii se pot aeza i privi crile sau pot asculta lectura educatoarei, pot inventa
istorioare, pot creea propriile cri.
Centrul pentru matematic-manipulative conine materiale care se pot desface i apoi pot fi
asamblate, materiale care i ajut pe copii s nvee s numere, s fac asocieri i clasificri.
Centrul de activiti n aer liber este o component nelipsit a orarului zilnic. ntregul proces
educaional din interior se poate desfura la fel de bine i n aer liber. Anumite activiti specifice ca:
luarea mesei, gtitul, gradinritul, desenul i pictura, punerea n scen, jocul cu zpad, cu nisip i ap
pot s aib loc afar. Excursiile i drumeiile sunt experiene de nvare mult gustate de copii.
Centrul activitilor tiinifice poate fi utilizat pentru explorarea unor comori interesante.
nvarea se face prin nsuirea unor elemente tiinifice de mediu, pe msur ce copiii exploreaz
natura, plantele, copacii i animalele.
Materialele din centrele de activitate promoveaz i stimuleaz copiii n utilizarea tuturor
senzorilor. Prin experimentare, investigare i descoperire copiii testeaz idei i dobndesc informaii pe
ci proprii. Acesta este modul prin care ei i dezvolt obinuina de a rezolva probleme, de a gndi
critic i de a alege. Va exista un zumzit n timpul activitilor n centre, cci copiii interacioneaz n
mod spontan cu colegii lor. Rolul echipei de educatori este de a aciona ca mediatori. Copiii mici nu
trebuie forai s continuie o activitate care nu le trezete interesul. De aceea, clasa trebuie s fie
organizat nct s ofere o gam larg de activiti i materiale dintre care copiii s poat alege.

Concluzia:
Unii copii sunt precum niste roabe:
trebuie impinsi.
Unii sunt precum barcutele:
trebuie sa fie vaslite.
Unii sunt precum zmeele:
daca nu le tii de sfoara,
vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicutele:
tare multumite cand sunt mangaiate.
Unii sunt ca niste remorci:
folositoare numai cand sunt trase.
Unii sunt precum baloanele:
tare usor de vatamat,
de nu le manuiesti cu grija.
Unii sunt mereu
de nadejde si gata sa te ajute .
Fiecare copil este diferit; acest lucru este exact ceea ce il face sa fie special.

Educatia incepe de la nastere si dureza toata viata;


Fiecare copil este o individualitate distincta, cu nevoile lui specifice care se
reactualizeaza periodic;
In centrul activitatii educative se afla cerintele individuale ale copilului;
Educatia nu se adreseaza doar copiilor, ci fiecarui copil in parte;
Nevoile copilului sunt cerinte importante pentru educatie, ele fiind diferite de la copil la
copil si la acelasi copil, in perioade diferite ale dezvoltarii ontogenetice;
Prin observatie, educatoarea poate cunoaste permanent cerintele copilului si le poate
satisface.

Bibliografia:
Predarea orientata dupa necesitatile copilului Kate Burke Walsh in colaborare cu Institutul
pentru o societate deschisa
Manualul cadrului didactic pentru intalnirea de dimineata Buna dimineata! Ma bucur ca esti
aici Colleen Bane
Cuco Pedagogie, Editura Polirom,2002
Diana Caraus, Valentina Lungu- Sedinte cu parintii, editura Arc 2008
Internet: didactic.ro