UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 Prezentarea

alternativei educaționale Step by Step, în

învățământul românesc

CUPRINS:
1.1 Introducere
1.2 Obiective
1.3 Subiecte de studiu
1.3.1 Prezentare generală
1.3.2 Principiile de bază ale alternativei educaționale Step
by Step Particularități generale
1.3.3 Principii de dezvoltare a copilului. Dezvoltarea
caracterului
1.3.4 Particularități ale predării – învățării – evaluării în
alternativa educațională Step by Step
1.3.5 Întâlnirea de dimineață- sursă de energie pentru
întreaga zi
1.3.6 Activitățile din centre - instrumente de realizare a
diferențierii și individualizării în clasele Step by Step
1.3.7 Evaluarea permanentă în alternativa educațională
Step by Step
1.4 Rezumat
1.5 Teste de autoevaluare
1.6 Concluzii
1.7 Bibliografie obligatorie
1.1 Introducere
Ce înseamnă alternative educațională Step by Step? Care sunt
caracteristicile acestei alternative educaționale? Cum arată o zi de
școală în cadrul acestui program educaționale? Ce sunt centrele de
interes? Sunt întrebări ale căror răspuns le vei afla în cadrul acestei
unități de învățare.

Cunoștințe preliminare: alternative educaționale, pedagogia

clasică

Resurse necesare și recomandări de studiu: resursele de la

bibliografia obligatorie; instrumente de scris; calculator și acces la
internet pentru sursa bibliografiei suplimentare.
 Durata medie de învățare: 120 de minute

1.2 Obiective
Obiectivul specifice: dobândirea cunoștințelor privind concepte de
bază și aspecte problematice din cadrul acestui domeniu.

Obiective operaționale:

După parcurgerea conținutului, toți studenții vor putea:

 Să prezinte caracteristici generale privind alternativa

educațională Step by Step;
 Să descrie principii ale dezvoltării elevului;
 Să identifice particularități ale predării-învățării-evaluării în cadrul
progrmului Step by Step.

1.3 Subiecte de studiu

1.3.1 Prezentare generală

Programul Step by Step a debutat în România în anul 1994 cu ajutorul

Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. El a fost conceput după
modelul programului introdus în anii 1960 în SUA ca un program
educațional de reformă, care promova metodele didactice centrate pe
elev, precum și implicarea activă a familiilor și a comunității în procesul
educativ din școală. Aplicarea programului a fost reglementată de
Convenția semnată în iunie 1994 cu Ministerul Învățământului,
convenție reactualizată în fiecare an pe măsură ce programul s-a
extins. Programul Step by Step a fost recunoscut ca alternativă
educațională de către MEN, în conformitate cu aprobarea Consiliului
pentru Alternativ nr. 100015 din mai 1995. În martie 1998, Asociația
„Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională” a fost
înregistrată prin Hotărâre Judecătorească drept organizație
neguvernamentală, non profit. Alternativa educațională Step by Step se
derulează, în baza Planului - cadru de învățământ și a programelor
școlare aprobate de MEN. În aprilie, 1998 a fost emis Ordinul
Ministrului nr. 3618 care precizează normarea claselor cu program Step
by Step cu câte două posturi de învățători pentru fiecare clasă.
Step by Step este o alternativă educațională care implementează
metode de predare centrate pe copil și încurajează implicarea familiei și
a comunității în învățământul preșcolar și primar.
În alternativa Step by Step, copiii sunt încurajați să facă alegeri, să își
asume responsabilitatea pentru deciziile lor, să își exprime ideile în
mod creativ, să se ajute reciproc, să își dezvolte abilitățile de gândire
critică și să gândească liber. Copiii educați în spiritul Step by Step
reușesc să definească și să rezolve singuri probleme cu care se
confruntă, să comunice ușor cu cei din jur, să înțeleagă și să
negocieze.
Programul Step by Step promovează neîncetat sisteme de valori ca:
respectul reciproc, responsabilitatea dintre adulți și copii, onestitatea,
grija și seriozitatea. Comunicarea este una dintre deprinderile
importante pentru Programul Step by Step. Capacitatea de a comunica
clar este cheia implicării cu succes într-o societate democratică.

„Step by Step este o metodă alternativă de educație a copiilor, de la

naștere până în adolescență, metodă bazată pe datele științifice ale
psihologiei dezvoltării copilului.

Elaborată în Statele Unite în urmă cu peste 30 de ani și aplicată în

peste 26 de țări, alternativa educațională Step by Step așează copilul –
personalitatea și abilitățile acestuia – în centrul procesului de predare-
învățare, educația fiind individualizată.

Metoda respectă programa școlară a Ministerului Educaţiei Naționale,

dar nu există teme pentru acasă, copiii nu sunt puși în situația de a
concura unul cu celălalt pentru a evita efectele psihologice negative, iar
evaluarea este continuă și ține cont de capacitatea fiecărui copil în
parte.

Cunoștințele teoretice dobândite sunt similare celor din învățământul

tradițional, în schimb este cultivată capacitatea de adaptare în societate
sau în oricare alt tip de mediu educațional ulterior; copiii sunt încurajaţi
să facă alegeri, să îşi exprime ideile în mod creativ, să se ajute
reciproc, să gândească liber și să îşi dezvolte abilităţile de gândire
critică.

Astfel, în sistemul Step by Step copilul învață prin descoperire și

interacțiunea sa cu mediul, iar familia și comunitatea sunt încurajate să
fie parte din acest proces.

În România, alternativa educaţională Step by Step a fost pusă în

practică la nivel naţional, în învăţământul preşcolar şi primar, începând
din anul 1994. În prezent, în 39 de județe, doar în instituțiile publice de
învățământ există peste 700 de grupe de preşcolari şi peste 500 clase
de învăţământ primar care beneficiază de aplicarea metodei Step by
Step.”( https://www.scoalastepbystep.ro/step-by-step/metoda-step-by-
step/)

1.3.2 Principiile de bază ale alternativei educaționale

Step by Step

Particularități generale
Sunt ceea ce pot să fac. Erik Erikson

Alternativei educaționale Step by Step se bazează pe o credință fermă

în principiile democrației. Programul educațional vine să încurajeze
copiii să devină cetățeni activi și să aprecieze valorile inerente unui
mod de viață democratic. Copiii sunt mereu încurajați în a-și formula și
exprima propriile opinii, a pune întrebări, a pura discuții. Învățătorii îi
îndrumă pe elevi în luarea de decizii, efectuarea alegerilor, preluând
răspunderea personală a acestor alegeri. Programul Step by Step pune
în valoare următoarele trăsături: respectul reciproc, responsabilitatea
față de cei din jur, onestitatea, civismul și seriozitatea.

Principiile și practicile acestui program includ implicarea prin:

 Participarea familiei
 Didactici adecvate ce au în vedere personalitatea fiecărui elev în
parte
 Abordarea demersului educațional se bazează pe
individualizare, elevul aflându-se în poziția centrală
 Centre de activitate
 Instruirea continuă și susținerea logistică a învățătorilor

În ceea ce privește psihologia dezvoltării nu exisă o bază

teoretică care să o cuprindă, de fapt există mai multe teorii. Modelul
Step by Step pentru învățământ primar are la bază ideile și operele lui
Rousseau, Pastalozzi, Froebel și Montessori; aceștia fiind considerați
multă vreme pilonii principali în educație.

În cadrul acestui sistem educațional, predarea este centrată pe

elev, pe nevoile acestuia de dezvoltare și interesele lui. Învățătorii sunt
cei care îi susțin pe elevi pentru a-și atinge scopurile propuse sub o
multitudine de forme – sunt mai multe căi care duc la vârful muntelui. În
clasele de step, elevii își asumă diferite roluri pentru a putea atinge țelul
dorit: meditează asupra lucrurilor înfăptuite, fac conexiuni între lucrurile
nou învățate și cele dobândite deja; elevii sunt instruiți în a rezolva
probleme și asupra faptului că toate probleme indiferent de modul lor
au și cel puțin o soluție de a fi rezolvate; elevii vor dezvolta capacitatea
de a comunica propriile lor idei și gânduri, sentimente; elevii vor învăța
să coopereze, să fie un bun coechipier; vor învăța de asemenea să-și
focalizeze atenția pentru a deveni auditori activi și receptivi; vor
dezvolta sentimente de încredere, apartenență, loialitate, altruism, să
se îngrijească și de colegi, dar și faptul că și ceilalți vor proceda la fel
față de ei.

În ceea ce privește programa școlară, clasele din alternativa

educațională Step by Step parcurg aceiași programă ca și clasele din
învățământul tradițional, diferența constă în modul de abordare și de
aplicare a cesteia. În cazul clasele tradiționale, programa este creată în
funcție de criterii externe. În ceea ce privește comportamentul social,
cât și nivelul realizărilor didactice se tinde spre o globalizare. Ca bază
a studiului stau manualele școlare și caietele de lucru auxiliar, învățarea
deprinderilor de bază și dezvoltarea priceperilor sunt cele mai vizate. În
cadrul alternativei, materia este structurată în funcție de nevoile
elevului, interesele și aptitudinile, posibilitățile acestuia. „programa
școlară este organizată în funcție de copii, ale căror interese și nevoi
constituie principalele repere în stabilirea materiei care urmează a fi
predată.” (Kate Burak – Waltson, 1999)

Cadrul didactic are menirea în a dezvolta la fiecare elev o

serie de caracteristici: de a comunica ușor cu semenii lui, dar și cu
persoane adulte, de a înțelege un mesaj, de a fi creativ, spontan,
imaginativ, inventiv; de a avea o gândire critică, de a fi un bun
coechipier, de a rezolva probleme și de a defini probleme, de a fi
deschis schimbărilor, de a fi preocupat de mediul natural, cât și de
comunitate, de a negocia și de a crea opțiuni. Pentru a atinge aceste
deziderate, cadrul didactic ține cont de etapele dezvoltării elevului, cât
și planificarea unei succesiuni de activități care să – i asigure elevului o
experiență de succes, să - i stârnească setea după cunoaștere și nou.
Totodată, învățarea se produce, în bună măsură, respectându-se ritmul
de lucru al fiecărui copil, prin descoperirea noului de către el,
sprijinindu-se modurile personale, originale de a înainta în cunoaștere
și în dezvoltarea deprinderilor, abilităților. Scopul cadrului didactic este
acela de a deschide drumuri spre explorarea lumii înconjurătoare, de a-
i încuraja în punerea întrebărilor și căutarea, găsirea și oferirea
răspunsurilor.
În clasele Step by Step nu se încurajează competiția între elevi, ci
aceștia concurează cu ei însuși. Elevi nu primesc calificative.
Desfășurarea activităților se desfășoară sub îndrumarea a două cadre
didactice, pe parcursul a opt ore, în săli de casă special amenajate cu
mobilier de tip modular, pe așa numitele centre de activitate/ interes.

În ceea ce privește scopul alternativei Step by Step, fixează nevoile

intelectuale și sociale de dezvoltare ale copilului. Pentru fiecare an
școlar se stabilesc scopurile în cadrul unei scheme unitare cu privire la
dezvoltarea copilului ținând cont de următoarele domenii: intelectual,
social-emoțional și estetic. Învățătoarea va avea în vedere
personalitatea elevului atunci când proiectează programa școlară,
procesul de instruire și evaluare.

1.3.3 Dezvoltarea caracterului

Pornind de la convingerea că fiecare copil este unic, diferit cadrul
didactic trebuie să privească educația ca un proces de viață, și nu ca o
pregătire pentru viața viitoare de adult. Copiii sunt precum fluturii care
zboară în văzduh. Unii de înalță mai sus ca alții, însă fiecare zboară cât
de bine poate. De ce să-i comparăm între ei? Fiecare este special.
Fiecare este unic. Fiecare este frumos.

„Ce înseamnă educare dezvoltării caracterului? Înseamnă că, în

calitate de pedagogici, trebuie să acceptăm idea că noi educăm atât
inima cât și mintea fiecărui copil aflat în grija noastră. Scopul nostru
este de a dezvolta deprinderile minții și inimii tuturor celor care lucrează
împreună într-o comunitate școlară. Aceste deprinderi își trag seva din
respectul reciproc și responsabilitate. Educația dezvoltării caracterului
influențează comportamentul zilnic al adulților față de copii și invers,
felul în care sunt luate deciziile, maniera în care e împărțită puterea și
modul de alocare a resurselor, precum și procesul de învățare și
predare. Cu alte cuvinte, ea este esența însăși a unei comunități
școlare puternice.” (Kate Burke Walsh, 1999, p. 31)

Pentru a-i dezvolta caracterul fiecărui elev, învățătoarea trebuie să

creeze situați concrete și reale prin care să îl stimuleze pe elev în
alegerea activităților, expunerea ideilor, gândurilor, în luarea de decizii,
de a hotărî ei însuși, să-și aleagă materialele cu care vor lucra, locul
unde vor sta, modul în care vor aborda o sarcină.

Învățătoarea trebuie să conștientizeze faptul că ea este un model

pentru elevii ei prin felul ei de a fi, prin modul cum se raportează la
anumite situații, prin atitudinile ei, modul în care vorbește, calmul,
răbdarea, corectitudinea, bunătatea, respectul, imparțialitatea,
responsabilitatea toate acestea sunt doar câteva dintre tipurile de
comportament dorit pe care orice elev trebuie să le dezvolte întru-un
mod cât mai frumos.

Pentru a primi, mai întâi trebuie să oferi așa este și în ceea ce privește
munca noastră la clasă, noi suntem oglinda, ceea ce văd elevii acea
vor face și ei la rândul lor. Iată câteva responsabilități pe care orice
cadru didactic implicat în alternativa educațională Step by Step trebuie
să țină cont:

 A aprecia munca fiecărui elev

 A crede că fiecare copil poate să exceleze și să reușească
 A valora diferențele și nu asemănările
 A fi consecvent și imparțial
 A fi un bun prieten, a nu trăda confidențele, a asculta
 A aprecia eforturile individuale, ideile noi
 A aștepta mult de la elevi
 A respecta fiecare elev
 A forma o atmosferă de lucru stimulatoare
 A participa la momente comice, distractive
 A se perfecționa permanent

Programul Step by Step pentru învățământul primar urmărește să

formeze și să dezvolte la fiecare elev sentimentul încrederii în sine, în
propriile lui forțe și puteri, precum și cultivarea autodeterminării,
autonomia, gândirea independentă, ci nu supunerea. Creșterea
succesului școlar ține și de stimularea elevului, dar și de posibilitatea
acestuia de a controla procesul de învățare, de implicarea directă a
elevului într-o sarcină de învățare.

Cu toții știm că elevii își dezvoltă caracterul, învață principiile morale și

etice cel mai bine prin exemplul persoanelor adulte , dar și a faptului că
ei încearcă să facă lucruri care sunt de datoria adultului. De aceea,
elevul trebuie integrat în diferite activități și responsabilizat, de exemplu,
udatul florilor, ordinea la centru, grija pentru cărți, etc. De asemene,
citirea unor texte care au ca temă desprinderea unor învățături morale,
a facerii de bine, a dărniciei. Toate acestea nu fac decât să scoată în
evidență valori pozitive care ar putea fi standarde de comportament:
onestitatea, respectul, cinstea, responsabilitatea, grija față de colegi,
grija față de mediul înconjurător, etc.

1.3.4 Particularități ale predării – învățării – evaluării în

alternativa educațională Step by Step
În modelul Step by Step procesul de învățământ se caracterizează prin
conținuturi, formele de organizare a activităților, strategiile de predare-
învățare-evaluare și medii școlare specifice, asemănându-se mai mult
sau mai puțin cu sistemul tradițional.

Predarea apare ca o activitate interdependentă, ca o acțiune creativă a

elevului care ajunge să dobândească deprinderi, priceperi, cunoștințe
în mod activ prin interacțiunea cu mediul. Elevii sunt îndemnați să
descopere pe cât se poate singuri metodele care îi duc la soluționarea
problemelor. Dacă li se arată direct elevilor calea de rezolvare a unei
probleme, elevii sunt tentați să imită aceleași comportament pentru a
ajunge la rezultatul dorit. Elevii trebuie ghidați să inițieze propriile
căutări în vederea descoperirilor de cunoștințe și să construiască idei
noi. Acest tip de predare duce la participarea activă și conștientă a
elevilor, a dezvoltării competențelor, a gândirii creatoare.

Învățarea se bazează pe structurile cognitive deja existente,

experiențele noi sunt legate de cele anterioare. Învățarea se produce,
în bună măsură, prin descoperire individuală și în ritmul propriu al
copilului, încurajându-se modele proprii de a progresa în cunoaștere și
în dezvoltarea competențelor. Conținutul învățării ar trebui să depindă
de cel care învață. De cele mai multe ori indivizi învață atunci când vor,
nu atunci când trebuie. Învățătorul trebuie să aibă o relație de
parteneriat cu elevii săi, să negocieze obiectivele învățării, formele de
evaluare , analizând regulile, evitând ierarhizarea rezultatelor elevilor.
Se promovează exprimarea personală, se stimulează cooperarea cu
scopul de a se evita ,marginalizarea și excluderea. Astfel, clasa devine
o comunitate de învățare.

Evaluarea este o componentă în procesul de predare-învățare și în

alternativa educațională Step by Step, păstrând caracteristicile
alternativei, adică individualizarea ca componentă a respectării predării
după nevoile copilului și să stabilim exact la ce nivel de dezvoltare se
află fiecare copil în parte, programa să vină în întâmpinarea nevoilor
copiilor, priviți individual și să asigure succesul experiențelor tuturor.
Evaluarea merge dincolo de formularele scrise convențional, pentru a
crea o gamă mai largă de modele, care să redea mai corect capacitățile
intelectuale ale elevului și să permită mai multe demonstrații ale
competenței. Ea trebuie să valorifice punctele forte ale fiecărui copil, nu
să-i detecteze erorile, să prezinte o componentă permanentă a
procesului de instruire, să accentueze importanța învățării, să fie corect
înțeleasă de elevi și părinți.

„Educația presupune o convergentă a realizărilor individuale ale

educatorului și educatului, determinată de o anumită formă de
interacțiune socială.” ( I. Albulescu, 2014)

1.3.5 Întâlnirea de dimineață- sursă de energie pentru

întreaga zi
Întâlnirea de dimineaţă este o componentă esențială a unei
clase democratice centrate pe copil. Este o adunare planificată,
structurată, care ocupă un loc proeminent în programul zilei. În cadrul
Întâlnirilor de dimineaţă se creează o atmosferă prietenoasă, caldă, în
care copiii trăiesc sentimentul apartenenţei, implicării, încurajării,
încrederii, onestităţii şi echităţii în cadrul grupului.

Locul desfăşurării Întâlnirii de dimineaţă este ales de către învăţător, în

general copiii sunt așezați în semicerc, pe mochetă deoarece permite
reunirea întregului grup, iar învățătorul se află în mijlocul lor.

Întâlnirea de dimineaţă îşi propune:

1. să creeze o comunitate;

2. să încurajeze ascultarea, împărtăşirea sentimentelor,

participarea;

3. să înveţe prin ritualurile şi tiparele zilnice, deprinderile necesare

pentru a deveni un membru activ în cadrul grupului, al şcolii, al
comunităţii.

Întâlnirile de dimineață au o structură specială și trebuie să înceapă

odată cu sosirea fiecărui copil. Acest eveniment satisface nevoile
școlare și sociale ale elevilor și sunt esențiale pentru reușita lor în
școală. Regularitatea acestor întâlniri duce la practicarea și repetarea
trăsăturilor comportamentale pe care le dorim de la elevi. Așa cum
modul de a cânta, de a citi, de a desena, îndemânarea se îmbunătățesc
prin munca, perseverență și practică, la fel se întâmplă și cu
comportamentul etic. Întâlnirea de dimineață:

 îi învață pe copii să aibă grijă de ei și de cei din jurul lor;

 creează o atmosferă vioaie, entuziastă, prietenoasă pentru

întreaga zi;

 stabilesc ritualuri și rutine;

 dau ocazia participării individuale și de grup;

 recunosc importanța contribuției fiecărui;

 exersează deprinderi importante pentru succesul în școală cum

ar fi cele de ascultare, sintetizare, vorbire, rezolvare de
probleme, urmare a indicațiilor, citire, scriere, ortografie și de
calcula

În cadrul Întâlnirii de dimineaţă, treptat, sporesc aptitudinile de

comunicare ale copiilor. A vorbi şi a asculta sunt calităţi de bază într-o
cultură democratică. Prin comunicare eficientă copii vorbesc astfel încât
mesajul transmis să fie înţeles, ascultă când alţii vorbesc, folosesc
limbajul pentru a formula întrebări, contribuie cu idei în cadrul discuţiilor
de grup. Aceste aptitudini sunt esenţiale pentru o colaborare eficientă în
cadrul grupului, pentru implicarea într-un proces de învăţare prin
cooperare.

Etape:

1. Salutul

2. Calendarul zilei

3. Mesajul zilei

4. Noutăţi

5. Agenda zilei
 Salutul: prima secvenţă a întâlnirii de dimineaţă este
întâmpinarea tuturor celor prezenţi în clasă. Fiecare foloseşte o formulă
de salut şi numele persoanei căreia i se adresează creând o atmosferă
prietenoasă: „Bună dimineaţa, Maria! Mă bucur să te văd astăzi!“
;„Bună dimineaţa, Mihai! Sper că astăzi ne vom simţi bine împreună!“

Se pot introduce o varietate de saluturi care să fie distractive,

mobilizatoare şi atractive. De asemenea se pot modifica, prin
includerea unor noi cuvinte, gesturi, complimente, etc.Acest moment
cultivă norme de bază în comportamentul copiilor, îi învaţă respectul
pentru cei din jur şi creează premizele pentru formarea unui colectiv
sudat bazat pe relaţii de prietenie.

Calendarul zilei: se realizează pe un carton mare pe care sunt

demarcate săptămânile şi zilele lunii în curs. În funcţie de anotimp, de
lună, calendarele pot fi ilustrate sugestiv de către învăţător sau copii.
Se folosesc diverse simboluri pentru marcarea zilelor: figuri geometrice
(realizarea unui şir logic pe bază de formă şi culoare), frunze, fulgi, flori,
se marchează evenimentele importante (zilele de naştere, evenimente
istorice, culturale, etc.) Completarea se realizează de către un elev şi
presupune marcarea zilei cu simbolul corespunzător. Prin întrebările
adresate se pot exersa deprinderi matematice, se poate valorifica
vocabularul prin utilizarea expresiilor în descrierea zilei, se dezvoltă
vocabularul specific ştiinţelor, educaţiei plastice.

Calendarul reprezintă un material multifuncţional, cu ajutorul căruia

copii înţeleg timpul prin intermediul evenimentelor zilnice, ciclice,
periodice şi secvenţiale din viaţa lor cotidiană. Treptat copiii îşi clarifică
conceptul de durată al unui interval de timp cum ar fi: „mâine”,
„poimâine”, „ieri”, „peste o oră”, etc. Folosirea acestor termeni le
permite copiilor să asocieze programul lor zilnic cu ceasul.

Mesajul zilei - este pregătit cu minuţiozitate de către învăţător

sau la clasele mai mari cu indicaţii şi precizări din partea învăţătorului,
de către copii. Se redactează pe un poster şi se afişează pe şevalet.
Încă din prima zi de şcoală copii fac cunoştinţă cu „Mesajul zilei”. Sunt
încurajaţi să participe la descifrarea lui voluntari, care ştiu deja să
citească.

Mesajul începe cu o formulă de salut: „BUNĂ DIMINEAŢA, BOBOCEI!”,

„BUNĂ DIMINEAŢA, ŞCOLĂREI!”, „BUNĂ DIMINEAŢA, PRIETENI!”,
„BUNĂ DIMINEAŢA, DRAGI MATEMATICIENI”. La clasa pregătitoare
este indicat să fie folosită scrierea cu majuscule, fiind cunoscută de mai
mulţi copii. În redactarea conţinutului mesajului se menţine aceeaşi
culoare de marker pentru fiecare idee şi de asemenea aşezarea în
pagină. Propoziţiile trebuie să fie scurt formulate, clare pentru a oferi
bucurie în momentul decodării. În mesaj se poate include un conţinut
nou din ziua respectivă, o informaţie nouă, o scurtă poezie. De
asemenea mesajul conţine şi o sarcină ce trebuie rezolvată (să
răspundă la întrebarea zilei, să rezolve o problemă de perspicacitate,
de logică, etc.). Cu ocazia citirii se pot exersa deprinderi nou formate,
se pot completa propoziţii lacunare, se pot descoperi cuvinte „ascunse”,
se pot număra propoziţiile, completa semnele de punctuaţie lipsă.
Mesajul are rolul de a capta atenţia copiilor, de a stârni interesul şi
curiozitatea, de a implica. Mesajul zilei este starul unei provocări de zi
cu zi.

Noutăţile - sunt parte componentă a mesajului. Copiii se înscriu

(3-4), în momentul sosirii la şcoală. Reprezintă momentul cel mai
important din cadrul întâlnirii de dimineaţă, deoarece locul de
prezentare este menit să-l situeze pe vorbitor în atenţia tuturor
colegilor. Pe rând, copiii înscrişi sunt invitaţi în „Scaunul autorului”,
unde au ocazia să împărtăşească ascultătorilor o întâmplare, o
experienţă trăită, un eveniment la care au participat. Se pot prezenta
obiecte care au o valoare şi o semnificaţie aparte, lucrări scrise, desene
realizate în timpul liber, cărţi citite, curiozităţi. După expunerea noutăţii,
se adresează întrebări pentru a se obţine mai multe date sau se fac
comentarii pe marginea celor povestite. Pentru a diversifica temele de
discuţie se pot propune de către învăţător sau elevi subiecte noi. La
clasa pregătitoare, copiii trebuie îndrumaţi şi ajutaţi să-şi exprime
gândurile, ideile, sentimentele. După finalizarea noutăţilor se
sintetizează informaţiile şi se redactează pe un poster. Aceste informaţii
succinte pot fi utilizate ulterior în diferite momente.

Prin intermediul Noutăţilor, copii ajung să se cunoască mai bine, să

facă observaţii privind asemănările şi deosebirile dintre ei, să accepte
diferenţele, să fie mai înţelegători, mai răbdători şi mai toleranţi.

Agenda zilei– familiarizează elevii cu programul zilei. Conţine

activităţile din ziua în curs fără repere orare, fiind incluse şi pauzele. La
centrele de activităţi care urmează să funcţioneze sunt precizate şi
conţinuturile. Agenda reprezintă un ghid cu ajutorul căreia copiii îşi
dozează şi valorizează energia.

1.3.6 Activitățile din centre - instrumente de realizare a

diferențierii și individualizării în clasele Step by
Step
Alternativa educațională Step by Step are în prim plan un scop
important, și anume, înzestrarea elevilor cu trăsături cum ar fi
imaginația, creativitatea, gândirea critică, lucrul în echipă,
spontaneitatea, curiozitatea, admirația, simțul frumosului.

Fiecare copil prezintă particularități specifice care îl caracterizează și, în

consecință, adoptă atitudini specifice în fața situaților de învățare și a
sarcinilor de lucru, pricep în modalități particulare, reacționează diferit la
ceea ce li se întâmplă. De aceea, se recomandă individualizarea
activităților.

A individualiza înseamnă a scoate în evidență trăsăturile specifice

unei persoane, a considera pe cineva în mod individual înseamnă a – i
da un caracter propriu, făcând – ul să se deosebească de ceilalți.

„Potrivit principiului individualizării, organizarea și desfășurarea

procesului de învățământ trebuie să se realizeze pe măsura
posibilităților reale ale elevilor, dându-se seama de particularitățile de
vârstă, sex, nivelul pregătirii anterioare, precum și de deosebirile
individuale, de potențialul intelectual și fizic al fiecărui elev în parte.
Aceste cerințe se referă atât la obiectivele, conținutul și volumul celor
studiate în școală, cât și la modalitățile de predare – evaluare.” ( I.
Cerghit, T. Radu, 1978, p. 155)

„Instruirea diferențierii constituie o modalitate de optimizare a

procesului de învățământ și care are în vedere desfășurarea procesului
de predare – învățare pe baza unei strategii didactice adaptate
posibilităților diferite ale elevilor, capacităților lor de înțelegere și de
lucru proprii unui grup de elevi sau chiar fiecărui elev în parte.” ( I. T.
Radu, p. 13)

Principiul individualizării și al tratării diferențiate a elevilor exprimă

necesitatea adaptării conținuturilor și a strategiilor didactice. Predarea
individualizată înseamnă o abordare educațională care ia în
considerare ceea ce aduce cu sine fiecare elev în fiecare situație de
predare – învățare. Au la bază următoarele premise teoretice și
practice:

 Nu există doi copii identici chiar și gemenii sunt diferiți;

 Copiii vin cu propriile experiențe, comportamente,
atitudini, deprinderi și stiluri de învățare în activitățile de
predare - învățate;
 Cadrele didactice sunt receptive la diferențele individuale
dintre copii.
Instrumentele prin care se realizează individualizarea sunt:

 Activitățile la centru ( alegerea activităților la centre)

 Sarcini de lucru
 Materialele utilizate
 Evaluarea fiecărui elev prin activitate și propriile
realizări/ fișarea lucrărilor

Centrele de activitate - Organizarea clasei Step by Step este un

element esențial in individualizarea educației. Aici, elevii învață în așa
zisele „Centre de activitate”. Acestea sunt zone delimitate ale clasei,
dotate cu material didactic specific unei activități, în care un număr mic
de elevi se confrunta, individual, în perechi sau în grup, cu sarcini
adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clasa conține obligatoriu: un
Centru de citire, un Centru de scriere, un Centru de știință, un Centru
de matematică, un Centru de arta si un Centru de construcții.
Centrul de citire cuprinde următoarele materiale: cărți, reviste, poezii cu
imagini, casete, imagini, jocuri de citit, fişe cu cuvinte, afișe, hărți și un
glob pământesc ( care pot fi mutate și la alte centre la nevoie).
Centrul de scriere este dotat cu: instrumente de scris (stilouri, creioane
negre și colorate, carioci), table magnetice/ tăbliţe magnetice, litere
magnetice sau de plastic, jetoane cu litere, hârtie, caiete, lipici sau
bandă scotch, perforatoare și sfoară.
Centrul de matematică cuprinde următoarele materiale: instrumente de
scris, zale, clepsidră, ceasuri, balanţa, cuburi Unifix, trusă piese
geometrice, Lego, cifre, trusa Logi2, puzzle, jocuri de masă, loto,
riglete, abac, imagini cu cifre, rigle, hârtie de scris, zaruri, beţișoare,
ursuleţi, domino, tablă magnetică. Un rol deosebit în dotarea centrului
de matematică îl constituie materialele din natură: nuci, castane,
ghinde, pietricele, elevii de clasă pregătitoare fiind mult mai atraşi de
acestea, totodată învăţând foarte repede, prin intermediul lor, conceptul
de număr natural precum şi adunarea şi scăderea, înmulțirea și
împărțirea.

Centrul de ştiinţe cuprinde următoarele materiale: materiale din natură,

lupe, cântar, măsurători neconvenţionale şi convenţionale, magneţi,
microscop, recipient de diferite mărimi, colecţii diferite, enciclopedii,
atlase, glob, hărţi geografice, instrumente de scris, hârtie de scris,
seminţe, roci, sare, mostre de diferite materiale, scoici. Materialele care
formează acest centru sunt deosebit de atractive pentru copii, aceştia
fiind tentaţi să le folosească şi în pauze, nu numai în cadrul activităţilor
de matematică şi explorarea mediului. Copiii au fost deosebit de
încântaţi atunci când am confecționat împreună diverse obiecte
utilizând materiale reciclate cum ar fi: sticle de plastic, cd-uri, becuri
arse, etc.

Centrul de arte cuprinde următoarele materiale: hârtie de diferite mărimi

si grosimi, instrumente de pictat şi desenat, trafaleţi, bureţi, plute,
foarfece, lipici, pânză, plastilină, lut, făină, şevalet, cutii de carton,
capace de plastic. Se valorifică toate materialele, prin realizarea cu
elevii a cât mai multe activităţi atractive: pictură, colaje, dactilopictură,
colorare.

Centrul de construcţii cuprinde: cuburi de construcţie, Lego, diverse

jocuri de construcţie, geoborduri, piese 3D, elastic. La acest centru,
copiii utilizează în cadrul activităţilor la centre, dar şi în pauze toate
materialele construind diverse lucruri: castele din Lego, căsuţe din
piese 3D, garaje pentru maşini, castele după un anumit criteriu de
selecție a cuburilor.

Această organizare aduce cu ea în primul rând, învățătorul nu mai sta

față în față cu elevul – poziție de confruntare, inegală, ci umăr la umăr –
poziție de colaborare, egala. In plus, in Centrele de activitate se
realizează colaborarea si comunicarea cu colegii în realizarea unor
sarcini comune, sămânța lucrului in proiecte colective de mai târziu.
Alegerea centrului de activitate se realizează de către elev. Acesta
dimineața se așează la centrul la care va lucra mai întâi în ziua
respectivă.
Individualizarea activităților se realizează și pe baza observării
permanente și a construirii unui plan de învățare individual în funcție de
interesele elevului, ritmul lui de lucru, nivelul de dezvoltare intelectual.
Prin aceasta se respectă caracteristicile individuale ale fiecărui elev, cât
și caracteristicile relativ comune ale grupului de elevi.

Elaborarea cerințele în rezolvarea unei sarcini sau probleme trebuie să

fie clare, concise, raportate nivelului lor de înțelegere, gradând
dificultatea și corelate cu conținutul mesajului. Acestea se pot împărți
în:

a) Cerințe individuale:
–cu aceiași sarcină pentru întreaga clasă unde se
vizează rezultatele muncii individuale ale elevilor.
- Cu sarcină diferențiată în funcție de nivelul de
dezvoltare al elevului
 b) Cerințe în perechi: elevii lucrează câte doi în rezolvarea
sarcinilor; stimulează cooperarea
c) Cerințe în grupe: elevii lucrează câte 4-5, împart sarcinile între
ei; fiecare își asumă responsabilitatea pentru ceea ce face;
stimulează cooperarea
d) Cerințe suplimentare: pentru elevii care reușesc să rezolve
cerințele avute într-un timp mai repede

ACTIVITĂȚI PE CENTRE

CENTRUL CLASA A II- A

Citire A. Individual
1. Citește poezia „Bunica” de
Ș. O. Iosif respectând
semnele de punctuație și
răspunde la întrebările date.
2. Subliniază cuvintele care
arată însușirile bunicii
3. Încercuiește cuvintele pe
care nu le înțelegi
B. În perechi
1. Citiți fiecare strofă în lanț
2. Cuvinte perechi – un elev
citește un cuvânt care
exprimă o însușire, alt elev
cuvântul care îi aparține
însușirea
C. Lucru în echipă
1. Explică înțelesul expresiilor:
păr nins, ochi calzi, viața
trecută.
D. * Memorează o strofă la
alegere
Scriere A. Individual
1. Transcrie versurile care
prezintă înfățișarea bunicii
2. Transcrie o strofă care ți-a
plăcut
B. În perechi
1. Transcrieți din text, expresii
și versuri care alcătuiesc
portretul bunicii
2. Dați un alt titlu poeziei
C. Lucru în echipă
1. Realizați un text utilizând
expresii din poezie
 D. * Compuneți o ghicitoare
despre bunica
Matematică A. Individual
1. Ordonează crescător și
descrescător numerele:
334, 711, 514, 862, 101,
948.
2. Află suma numerelor: 376 și
254; 510 și 222.
B. În perechi
1. Află termenul lipsă fără să
calculezi:
486+263=263+____;
_____+523= 71+_____
2. Calculează, apoi verifică
prin operația inversă:
327+197=_____;
465+288=_____;
275+667=_____
C. Lucru în echipă
1. La o grădiniță, copiii ai băut
dimineața 383 de pahare cu
apă și, după-masă, cu 186
de pahare cu apă mai mult.
Câte pahare cu apă au băut
copiii în acea zi?
2. Schimbați conținutul, dar
păstrați datele numerice
3. Schimbați formularea
numerică, dar păstrați
conținutul de la punctul 1
Științe A. Individual
1. Observați imaginea și
răspundeți la întrebări
2. Completați propoziția de mai
jos cu reguli potrivite: Sunt
sănătos dacă …
B. În perechi
1. Alcătuiește regulamentul de
igienă al clasei. Ce materiale
sunt folosite pentru asigurarea
igienei clasei tale?
C. Lucru în echipă
Folosind revistele de la centru,
realizați piramida alimentelor
sănătoase
Arte Redați într-un desen portretul bunicii
tale
1. Folosiți acuarele, creioane
colorate, carioci
2. Folosiți tehnici variate de
realizare picate, colorare
3. Dați un titlu lucrării
Construcții Construiți casa bunicii din poezie
folosind doar figuri geometrice

1.3.7 Evaluarea permanentă în alternativa educațională

Step by Step
„ Învățarea și dezvoltarea reprezintă procese în continuă evoluție. În
consecință, educatorii trebuie să aibă în vedere o evaluare continuă. Un
prim program de dezvoltare a copilului trebuie să aibă în vedere
perfecționarea continuă a competențelor sale, înțelegerea tot mai
aprofundată a lumii și a propriei persoane.” ( Kate Burke Walsh, 1999,
p. 61)

Pentru a putea surveni neclaritățile, neînțelegerile, dar și progresul

elevilor, nivelul de dezvoltare al fiecărui elev în parte, cadrul didactic
trebuie să aibă mereu în vedere o evaluare continuă a muncii elevilor și
a rezultatelor acestora, astfel încât program școlară să vină în ajutorul
elevului asigurând reușita tuturor.

Evaluarea continuă îi permite învățătoarei să observe și aprecieze

comportamentul elevilor și atunci când lucrează in grup, dar i când
acesta lucrează individual, când are anumite lacune și încercă să le
astupe, când abordează anumite subiecte. Evaluarea trebuie privită ca
un lucru pozitiv prin care se încearcă să se scoată la iveală punctele
forte ale fiecărui elev în parte. Acesta trebuie să se simtă încurajat și
susținut, nu sancționat pentru greșeli și lipsuri, ci făcut să înțeleagă
ceea ce nu a știut. „O evaluare autentică trebuie să treacă dincolo de
formele convenționale tradiționale pentru a surprinde mult mai bine
capacitățile intelectuale ale copilului și pentru ai ermite mai multe ocazii
de a-și demonstra competențele.” ( Ion Albulescu, p. 282)

Evaluarea elevilor trebuie să se realizeze pe următoarele premise:

1. evaluarea trebuie să stimuleze acumularea de

cunoștințe,înțelegerea și încrederea copilului în sine;
 2. trebuie să se axeze pe obiectivele principale și importante,
implicând multiple surse de informații;
3. evaluarea trebuie să sprijine și să informeze asupra practicilor
de instruire conforme gradului de dezvoltare a copilului;
4. părinții și elevii sunt parteneri de bază ai profesorului în procesul
de evaluare.

Scopul evaluării trebuie să fie unul foarte clar:

 Pentru învățători: o modalitate a știi în ce fel va sprijini învățarea

pentru fiecare copil în vederea înțelegerii competențelor vizate
de curriculum;
 Pentru părinți: să cunoască ce activități face copilul lui la școală
și să știe cum sa-l susțină în ceea ce are de învățat;
 Pentru copil: în al ajuta să-și autoevalueze munca și să știe să-și
precizeze direcțiile în care în viitor va avea să depună mai mult
efort sau exercițiu, să-și dezvolte capacitatea de analiză, de
formare a gândirii critice.

În alternativa educațională Step by Step exisă mai multe modalități de

evaluare continuă care vin să îl încurajeze pe elev în procesul de
predare-învățare:

1. Centrul de activitate: elevii lucrează pe centre de activități unde

au de rezolvat sarcini specifice centrului respectiv. Învățătoarea
împreună cu grupul de elevi, discută felul în care au rezolvat,
căile directe în care au lucrat și corectitudinea soluțiilor.
2. Scaunul autorului: este un scaun „special” unde elevii vin pentru
a prezenta colegilor tema efectuată de ei sau a grupului de la
care a lucrat. Prezentarea este urmată de analiză și comentariile
colegilor, dar și a învățătoarei. Acest exercițiu îi formează pe
copii în direcția înțelegerii raționamentelor colegilor și de a
judeca rezultatul muncii colegilor lui pe care îl va compara cu
munca lui.
3. Expunerea lucrărilor: lucrările elevilor de la fiecare centru sunt
expuse în clasă, toți copii pot să examineze cum au lucrat și să
comenteze lucrările, se evaluează împreună munca lor, dar o și
prezintă celor care intră în sala de clasă, în mod special
părinților, bunicilor.
4. Portofoliu/ mapa: fiecare elev are un portofoliu în care sunt
adunate lucrările după ce au fost expuse. Pe lucrare este trecută
data când a fost efectuată. Tot ceea ce este prezent în portofoliu
 reprezintă munca elevului în procesualitatea sa și reprezintă un
document. Astfel acesta poate fi prezentat părinților, care au
posibilitatea de a urmări evoluția copiilor lor.
5. Corespondența scrisă pentru părinți: învățătoarea transmite
părinților sinteze care să cuprindă ce și-a propus să predea, ce a
învățat copilul, în ce direcții are succes și ușurință în rezolvare și
care sunt aspectele în care necesită încă ajutor la care părinții
trebuie să contribuie. Aceste note scrise pot fi transmise
săptămânal sau lunar. Este bine să fie stabilit de către
învățătoare și părinți, încă de la începutul anului școlar, ritmul în
care vor fi transmise aceste note de evaluare.
6. Caietul de evaluare: este instrumentul de evaluare care
înlocuiește tradiționalul catalog. Acesta inventariază
competențele achiziționate de elev pe arii curriculare și pe
discipline.

Învățătoarea este cea care încurajează continuu elevul în munca sa, în

rezolvarea de probleme oferindu-i un feedback ceea ce îl va motiva să
meargă mai departe cu mai multă încredere în el, să înțeleagă mai bine
numite idei și concepte, îi dă tărie și aripi, îi trezește ideea că ea este
interesată de munca lui și este gata să-i vină în ajutor acolo unde simte
o nesiguranță, îl îndrumă. Elevii claselor Step by Step nu primesc
calificative sau note pentru că nu se dorește o competiție în acest fel,
greșelile elevilor nu se corectează folosind roșu tocmai pentru a nu îi
descuraja. Nereușita vreunui elev nu se pedepsește ci este sprijinit atât
din partea învățătoarei, cât și din partea colegilor și al părinților pentru a
învăța mai bine și a progresa în cel mai scurt timp. Elevilor li se aduce
la cunoștință rezultatele evaluării, pentru a vedea unde se situează și
ce progrese au făcut totodată, este încurajat și solicitat să se
autoevalueze, astfel încât să poată aprecia propriul progres și să
devină conștient de procesul învățării astfel, ajunge să devină autonom
și independent, responsabil.

Programul Step by Step este într-o continuă colaborare cu părinții.

Aceștia sunt informații de rezultatele școlare obținute de copiii lor, dar și
de a afla cum să-i sprijine mai departe pe aceștia în vederea învățării.

Modelul Step by Step pentru învățământul primar promovează o viziune

asupra evaluării care încorporează tehnici variate și permite cadrului
didactic să prezinte progresul copiilor, de o manieră semnificativă, atât
părinților cât și altor persoane interesate.
 Cuvinte cheie: pedagogiile alternative; centre de interes;
mesajul zilei; agenda zilei; salutul; noutăți; evaluare permanentă.

1.4 Rezumat
Programul Step by Step a debutat în România în anul 1994 cu ajutorul
Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. El a fost conceput după
modelul programului introdus în anii 1960 în SUA ca un program
educațional de reformă, care promova metodele didactice centrate pe
elev, precum și implicarea activă a familiilor și a comunității în procesul
educativ din școală. Alternativei educaționale Step by Step se bazează
pe o credință fermă în principiile democrației. Programul educațional
vine să încurajeze copiii să devină cetățeni activi și să aprecieze
valorile inerente unui mod de viață democratic. Copiii sunt mereu
încurajați în a-și formula și exprima propriile opinii, a pune întrebări, a
pura discuții. Învățătorii îi îndrumă pe elevi în luarea de decizii,
efectuarea alegerilor, preluând răspunderea personală a acestor
alegeri. Programul Step by Step pune în valoare următoarele trăsături:
respectul reciproc, responsabilitatea față de cei din jur, onestitatea,
civismul și seriozitatea. Programul Step by Step pentru învățământul
primar urmărește să formeze și să dezvolte la fiecare elev sentimentul
încrederii în sine, în propriile lui forțe și puteri, precum și cultivarea
autodeterminării, autonomia, gândirea independentă, ci nu supunerea.
Creșterea succesului școlar ține și de stimularea elevului, dar și de
posibilitatea acestuia de a controla procesul de învățare, de implicarea
directă a elevului într-o sarcină de învățare.
În modelul Step by Step procesul de învățământ se caracterizează prin
conținuturi, formele de organizare a activităților, strategiile de predare-
învățare-evaluare și medii școlare specifice, asemănându-se mai mult
sau mai puțin cu sistemul tradițional. Întâlnirea de dimineaţă îşi
propune: 1. să creeze o comunitate; 2. să încurajeze ascultarea,
împărtăşirea sentimentelor, participarea; 3. să înveţe prin ritualurile şi
tiparele zilnice, deprinderile necesare pentru a deveni un membru activ
în cadrul grupului, al şcolii, al comunităţii. Centrele de activitate -
Organizarea clasei Step by Step este un element esențial in
individualizarea educației. Aici, elevii învață în așa zisele „Centre de
activitate”. Acestea sunt zone delimitate ale clasei, dotate cu material
didactic specific unei activități, în care un număr mic de elevi se
confrunta, individual, în perechi sau în grup, cu sarcini adecvate
nivelului lor de dezvoltare. O clasa conține obligatoriu: un Centru de
citire, un Centru de scriere, un Centru de știință, un Centru de
matematică, un Centru de arta si un Centru de construcții. Evaluarea
continuă îi permite învățătoarei să observe și aprecieze
comportamentul elevilor și atunci când lucrează in grup, dar i când
acesta lucrează individual, când are anumite lacune și încercă să le
astupe, când abordează anumite subiecte. Evaluarea trebuie privită ca
un lucru pozitiv prin care se încearcă să se scoată la iveală punctele
forte ale fiecărui elev în parte. Acesta trebuie să se simtă încurajat și
susținut, nu sancționat pentru greșeli și lipsuri, ci făcut să înțeleagă
ceea ce nu a știut.
1.5 Test de autoevaluare
1. Când a debutat în Români progrmul Step by Step și cu ajutorul
cui?

2. Ce încurajează alternativa educațională Step by Step?

3. Scrie elemente specifice alternativei educaționale Step by Step.

4. Realizează după modelul dat, o activitate didactică pe cele șase

centre de interes.

1.6 Concluzii

Alternativei educaționale Step by Step se bazează pe o credință fermă

în principiile democrației. Programul educațional vine să încurajeze
copiii să devină cetățeni activi și să aprecieze valorile inerente unui
mod de viață democratic. Copiii sunt mereu încurajați în a-și formula și
exprima propriile opinii, a pune întrebări, a pura discuții. Învățătorii îi
îndrumă pe elevi în luarea de decizii, efectuarea alegerilor, preluând
răspunderea personală a acestor alegeri. Programul Step by Step pune
în valoare următoarele trăsături: respectul reciproc, responsabilitatea
față de cei din jur, onestitatea, civismul și seriozitatea.

Principiile și practicile acestui program includ implicarea prin:

 Participarea familiei
 Didactici adecvate ce au în vedere personalitatea fiecărui elev în
parte
 Abordarea demersului educațional se bazează pe
individualizare, elevul aflându-se în poziția centrală
 Centre de activitate
 Instruirea continuă și susținerea logistică a învățătorilor
1.7 Bibliografie obligatorie:
 Ion Albulescu, 2014, Pedagogii alternative, Editura All,
București, pag. 240-293
 Burke-Walsh, Kate, 1999, Predarea orientată după
necesitățile elevului, Editura Cermi, Iași