Principii i etape de elaborare a

curriculumului in viziune
interdisciplinar

M. Manolescu, prof. univ. dr,

Universitatea din Bucureti

Planul dezbaterii
I. Fundamentele/ bazele si principiile constructiei
curriculumului scolar
II. Niveluri ale proiectarii curriculumului
III. Etape ale proiectarii curriculumului
IV. Constructia curriculumului pentru clasa
pregatitoare si pentru clasele I-IV; analiza criticconstructiva
V. Demers practic- aplicativ de proiectare a unui
curriculum integrat din perspectiva invatamantului
centrat pe competente
VI. ntrebri/Probleme deschise/Dileme

I. Fundamentele/ bazele curriculumului colar

Baze social- politice, economice si culturale
Baze epistemologice
Baze psihologice
Baze pedagogice

Baze social- politice, economice si culturale

Principii corespondente
Principiul orientarii filosofice
1. Solicita conceptorilor de curriculum precum si practicienilor si decidentilor sa
fundamenteze curriculumul scolar pe ideile filosofice dominante ale epocii
2. Concretizare :
- identificarea normelor si valorilor care determina:
- structurarea idealului educaional,
- politica privind finalitile educaionale ;
- repercursiuni majore asupra produselor curriculare.

Principiul compatibilizarii cu standardele europene din domeniul educatiei si al

formarii
Solicita compatibilizarea cu ideile teoretice majore si cu paradigmele educatiionale
promovate la nivel european
Tendinta generala este astazi centrarea pe competente ca nivel complex de
manifestare a rezultatelor invatarii
Concretizarea acestui principiu: stabilirea celor 8 categorii de competente cheie .
- Raportarea la standardele internationale unanim acceptatein domeniul reformelor
curriculare;

Principiul relevantei si racordarii la social, inclusiv din perspectiva

insertiei profesionale a absolventilor
1.Ce trebuie sa fie capabil sa faca absoloventul unui ciclu de scolarizare
sau al unui program de instruire?
2.Concretizarea principiului : Dezvoltarea profilurilor de educatie si
formare si corelarea ciclurilor de scolarizare.

Principiul descentralizarii curriculumului

1.Armonizarea trunchiului comun/ curriculum nucleu cu CDS;
2.De la un invatamant proiectat pentru toti la un invatamant proiectat
pentru fiecare.
3.Concretizare: reglementarea raportului dintre obligatoriu si CDS
4.Vezi Legea Educatiei Nationale- Cap despre Curriculum.

Principiul egalitatii de sanse

1.Conditii echivalente privind accesul, parcurgerea si recunoasterea
studiilor;
2.Garantarea oportunitatilor de acces si parcurs scolar;
3.Curriculum comun dar si diferentiat;
4.Concretizare: curriculum comun si CDS; alternative educationale;
programe educationale specifice; proiecte pentru diverse categorii de elevi
etc.

Baze epistemologice
Principiul selectiei si al ierarhizarii culturale
- Selectia continuturilor reprezentative din domeniul stiintelor in raport cu impactul
asupra formarii personalitatii elevilor;
- Esalonarea in timp a studierii acestor continuturi;
- Concretizare;
- Stabilirea disciplinelor scolare sau a domeniilor sau a ariilor curriculare sau a
domeniilor experientiale etc ce sunt/ vor fi integrate in planul de invatamant;
- Stabilirea ponderii acestor discipline;
- Gruparea lor pe arii curriculare etc;

Principiul coerentei sau consistentei interne si externe

- Vizeaza integrarea pe orizontala si pe verticala a ariilor curriculare in

interiorul

sistemului;
- Corelarea trebuie realizata la doua niveluri;
- La nivelul planurilor de invatamant: constructie, structura disciplinelor etc;
- La nivelul programelor : obiective, continuturi etc.

Principiul imbinarii abordarilor disciplinare cu cele de tip interdisciplinar

- Raportarea la dinamica si nevoile actuale;
- Raportarea la finalitatile de perspectiva ale sistemului de invatamant;
- Raportarea la evolutiile stiintei si ale practicii educationale la nivel european/
international;
- Concretizare:
- Legea Educatiei Nationale- Cap Curriculum
- Dezvoltarea unei arii curriculare centrata pe o perspectiva de tip integrat-Studii
cross curriculare;
- Identificarea la nivelul fiecarei programe a doua categorii de competente: competente
disciplinare si competente de tip interdisciplinar;
- Introducerea in cadrul programei fiecarei discipline a unui modul transcurricular- care
promoveaza formarea competentelor transversale prin intermediul curriculumui si al
invatarii integrate;
- Probe de evaluare transdisciplinare.

Principiul descongestionarii
Solicita selectarea, structurarea si esentializarea continuturilor semnificative/ relevante;
Diminuarea supraincarcarii informationale;
Concretizare: renuntarea la continuturi redundante;
Reesalonarea studierii continuturilor pe durata celor cinci ani: da la clasa pregatitoare
pana la finele clasei a IV-a.

Baze psihologice
Principiul individualizarii curriculumului
Trecerea de la invatamantul pentru toti la invatamantul pentru fiecare;
Concretizare: CDS.
25 % din timpul dedicat instruirii si evaluarii este la dispozitia cadrului
didactic in vederea adaptarii la nevoile elevului;

Principiul adaptarii la particularitatile de varsta ale elevilor

Procesul de invatamant trebuie sa fie organizat, planificat si realizat in
conformitate
cu profilul bio- psiho- social al
elevilor;
Concretizare:
Introducerea unor discipline specifice anumitor perioade si cicluri de
scolarizare;
Stabilirea profilurilor de formare;

Principiul echilibrului
Solicita asigurarea dezvoltarii tuturor dimensiunilor personalitatii elevilor
Concretizare:
Discipline si arii curriculare diverse
Domenii experientiale.

Baze pedagogice
Principiul centrarii pe elev
1.Solicita dezvoltarea de contexte de invatare care promoveaza
invatarea activa, contextuala si sociala ;
2.Identificarea situatiilor de invatare efectiva ;
3.Concretizare:
1. Centrarea pe procesele si rezultatele invatarii/
competente;
2. Sugestii metodologice;
3. Calitatile invatamantului centrat pe elev.

Principiul centrarii pe standarde de evaluare

1. Fundamentarea evaluarii pe standarde curriculare de
performanta
2. Concretizare
1. Evaluarea la clasa pregatitoare;
2. Evaluarea in clasele I-IV;
3. Evaluarile la clasele a II-a si a IV-a.

nvmntul centrat pe elev

Calitile nvmntului centrat pe elev
Curriculum-ul i nvarea sunt individualizate la maxim. Selecia coninuturilor se
realizeaz n funcie de posibilitile, interesele, nevoile celui care nva;
Elevii progreseaz n ritm propriu. Utilizarea timpului este supl. Se ncurajeaz
nvarea independent.
Se ncurajeaz iniiativa, elevii sunt activi.
Elevului i se ofer maxim de ocazii pentru a-i construi cunoaterea, att n instituia
colar ct i n afara acesteia.
Orice experien nou de nvare este corelat cu precedentele.
Cadrul didactic este, nainte de orice, persoan resurs. El informeaz elevii i le
faciliteaz accesul la informaii, diagnosticheaz dificultile elevului, l orienteaz
fr a-l contrazice, lucreaz individual sau n grupuri mici.
Actualitatea i problemele vieii intr n instituia de nvmnt.
coala, grdinia sunt deschise spre exterior. nvarea realizat de la persoane din
afara instituiei este la fel de valoroas precum cea de la cadrul didactic;

Relaia cu cadrul didactic este democratic. n funcie de vrst, de nivelul de

experien i de pregtire, elevii particip la formularea cerinelor i la respectarea i
aplicarea lor.
Se stimuleaz, n limita condiiilor concrete, participarea celui care nva, la
stabilirea obiectivelor, selecia coninuturilor, a modalitilor de evaluare. Fiind vorba
de aspecte asupra crora s-a convenit (au negociat), elevii se simt responsabili i
motivai.
Spaiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate flexibil. La dispoziia
didactice , a elevilor st o mare varietate de materiale de nvare.

cadrelor

Sistemul claselor rigide, constituite pe criteriul cronologic, din elevi de aceeai

vrst, este abandonat.
Se prefer eterogenitatea. Este favorizat lucrul n grupuri mici constituite din elevi
de vrste diferite.
Examinrile tradiionale sunt mai puin folosite, chiar pe cale de dispariie. Se
prefer evaluarea formativ, cu ajutorul probelor de evaluare criterial (prin
obiective).
Obiectul evalurilor l reprezint, cu prioritate, procesele mentale (cogniia) ale celui
care nva, n defavoarea produselor nvrii.
Se
stimuleaz/
ncurajeaz
autoreflecia,
autoevaluarea,
comportamentului de nvare (metacogniia). (V de Landsheere).

autoreglarea

II. Niveluri ale dezvoltarii curriculare

Nivelul deciziilor macrostructurale de ordin pedagogic

Solicita stabilirea criteriilor de elaborare a planurilor de

invatamant, a profilurilor de formare, a modalitatilor de evaluare
etc.
Solicita stabilirea obiectivelor specifice pe discipline sau module
de invatamant/ organizare intra si interdisciplinara

Nivelul deciziilor microstructurale de ordin didactic, la nivelul scolii si al

cadrului didactic

Demersuri la nivelul scolii si al cadrului didactic.

III. Etape in constructia curriculumului scolar

Construcia curriculum-ului se face n general dup modelul:
1. Cercetare
2. Planificare/ proiectare
3. Experimentare
4. Difuzare
5. Redimensionare/ ajustare

IV. Constructia / proiectarea curriculumului pentru clasa pregatitoare si

pentru clasele I-IV; analiz critic- constructiv
Conceptualizarea moderna a curriculumului are la baza abordarea
acestuia din trei perspective/ dimensiuni:

dimensiunea structural (modelul pentagonal: obiective,

coninuturi, timp de nvare, strategii de instruire i strategii de
evaluare);

dimensiunea procesual (proiectare, implementare i evaluare);

dimensiunea produselor (plan - cadru, program, manual, auxiliare

curriculare, documente proiectate de cadrul didactic).

Ce ne ofera realitatea romaneasca?

Intrebari si sarcini de lucru
In ce masura curriculumul pentru clasa pregatitoare precum si curriculumul
pentru clasele I-IV se integreaza sistematic si coerent in acest tip de abordare:

structurala

procesuala/ de functionare

a documentelor curriculare?

Care dintre cele trei dimensiuni este mai bine reprezentata in constructia
curriculumului pentru CP si clasele I-IV? Argumentati raspunsul.
Cum apreciati concordanta dintre curriculumul actual pentru ciclul primar si
cerintele pedagogice / paradigmele dominante din domeniul stiintelor educatiei in
planul teoriei si al practicii educationale?
Care credeti ca ar putea fi componenta comisiilor care construiesc curriculumul
pentru ciclul primar( din punct de vedere stiintific, al expertizei practice, in plan
decizional etc)?

Ce ne ofera realitatea romaneasca?

Intrebari si sarcini de lucru
In ce masura curriculumul pentru clasa pregatitoare precum si
curriculumul pentru clasele I-IV se integreaza sistematic si coerent in acest
tip de abordare:

structurala

procesuala/ de functionare

a documentelor curriculare?

Care dintre cele trei dimensiuni este mai bine reprezentata in constructia
curriculumului pentru CP si clasele I-IV? Argumentati raspunsul.
Cum apreciati concordanta dintre curriculumul actual pentru ciclul primar si
cerintele pedagogice / paradigmele dominante din domeniul stiintelor
educatiei in planul teoriei si al practicii educationale?
Care credeti ca ar putea fi componenta comisiilor care construiesc
curriculumul pentru ciclul primar( din punct de vedere stiintific, al expertizei
practice, in plan decizional etc)?

Obiectivele educationale
Definirea tintelor in termeni de competente este tendinta generala atat in
spatiul european cat si in invatamantul romanesc .
Ce ne ofera realitatea romaneasca ?
O mare diversitate conceptuala in stabilirea tintelor;
Operm cu:
oObiective cadru si obiective de referinta in invatamantul prescolar
si in clasele I-IV;
oCompetente generale si competente specifice in curriculumul
pentru clasa pregatitoare dar si in clasele gimnaziale si liceale;
oCompetente cheie provenite din spatiul european
oCompetente generice- echivalentul competentelor cheie in
invatamantul romanesc;
oObiective operationale la nivelul cadrului didactic- pe tot parcursul
scolaritatii.

Ce ne ofera realitatea romaneasca?

Intrebari si sarcini de lucru
In ce masura curriculumul pentru clasa pregatitoare precum si curriculumul
pentru clasele I-IV se integreaza sistematic si coerent in acest tip de abordare:

structurala

procesuala/ de functionare

a documentelor curriculare?

Care dintre cele trei dimensiuni este mai bine reprezentata in constructia
curriculumului pentru CP si clasele I-IV? Argumentati raspunsul.
Cum apreciati concordanta dintre curriculumul actual pentru ciclul primar si
cerintele pedagogice / paradigmele dominante din domeniul stiintelor educatiei in
planul teoriei si al practicii educationale?
Care credeti ca ar putea fi componenta comisiilor care construiesc curriculumul
pentru ciclul primar( din punct de vedere stiintific, al expertizei practice, in plan
decizional etc)?

Coninuturile invrii
Trei categorii de factori i condiii influenteaza continuturile
educatiei moderne:

multiplicarea surselor i mesajelor lumii contemporane

modificrile n structura finalitilor educaiei

necesitatea construirii unitii i integralitii personalitii

elevilor.

Strategii de integrare a coninuturilor

Strategiile care stau la baza organizarii coninuturilor sunt ghidate,
de regula, dupa principii polare :

difereniere sau integrare a continuturilor?

discipline obligatorii sau opionale?

instructie sau educatie?

cultur general sau specializare?

Ce ne ofera realitatea romaneasca ?

Intrebari si sarcini de lucru
Care sunt conceptele care definesc tendintele de diferentiere si de integrare a
continuturilor specificate in planurile de invatamant in invatamantul romanesc?
Enumerati cel putin 5 dintre acestea pe cicluri de scolarizare.
Ariile curriculare, respectiv domeniile experientiale, sunt sufiecient de relevante si
sugestive in raport cu dezirabilul ?
Cum se regaseste axa diferentiere versus integrare in curriculumul pentru clasa
pregatitoare? Realizati corespondente intre disciplinele din Planul de invatamant
pentru CP si ariile curriculare consacrate.
Raportul dintre disciplinele obligatorii si cele optionale este bine reprezentat in
curriculumul pentru clasa pregatitoare? Dar in curriculumul pentru clasele I-IV ? Cum
ar trebui sa se prezinte un raport optim intre cele doua categorii de discipline?
Disciplinele si continuturile corespunzatoare din curriculumul pentru clasa
pregatitoare raspund dezideratului de asigurare a unui raport optim intre instructie si
educatie in concordanta cu functiile clasei pregatitoare?
Construiti un program educational pentru elevii unei clase pregatitoare pe durata
unei saptamani care sa articuleze influentele educationale formale- nonformale si
informale.
Construiti un program educational pentru elevii unei clase pregatitoare pe durata
unei zile scolare care sa articuleze influentele educationale formale- nonformale si
informale ( eventual intre orele 8,00- 16, 00).

Niveluri ale integrrii coninuturilor

Nivelurile integrrii identificate de literatura de specialitate:
- integrare intradisciplinar
-

integrare multidisciplinar

integrare pluridisciplinar

integrare interdisciplinar

integrare transdisciplinar.

n teoria, dar mai ales n practica educaional, se folosete termenul

generic de integrare interdisciplinar a coninuturilor, pentru a acoperi toate
perspectivele, cu excepia intradisciplinaritii.
Specialitii ne avertizeaz ns c n aceste situaii ar fi preferabil s se
vorbeasc de perspective disciplinare si nondisciplinare. (DHainaut, Programe
de nvmnt i educaie permanent, Bucureti, EDP).

Ce ne ofera realitatea romaneasc ?

o mare confuzie terminologica si metodologica privind nivelurile si gradele
integrarii continuturilor.

ntrebri si sarcini de lucru

Care sunt posibilitatile si limitele de integrare disciplinara si integrare
interdisciplinara pe care le ofera curriculumul pentru clasa pregatitoare?
Care sunt posibilitatile si limitele de integrare disciplinara si integrare
interdisciplinara pe care le ofera curriculumul romanesc?
Care sunt diferentierile pe care ar trebui sa le facem intre nivelurile integrarii in
clasa pregatitoare si clasele I-IV?

Timpul de invtare
Caracteristici ale timpului de invatare reflectate in Planurile de invatamant (nr . de
ore, distributia timpului etc)
Intrebari si sarcini de lucru
Ce observatii, recomandari, sugestii se pot face privind orarul zilnic si saptamanal al
elevului din clasa pregatitoare? Propuneti un orar ideal pentru elevii din clasa
pregatitoare.
Care este realitatea romaneasca privind organizarea programului elevilor din clasele
simultane?
In conditiile in care clasa pregatitoare este integrata ciclului primar ce combinatii de
clase simultane ar fi mai potrivite? Propuneti cateva variante si argumentati optiunea
dumneavoastra.

Strategiile didactice/ Posibilul actional pedagogic

Conceptul de strategie didactica
Exist o varietate extrem de mare de combinaii sau strategii pedagogice aplicabile pentru
a dirija nvarea. Aceste combinaii nu se realizeaz ntmpltor, ci n funcie de anumite
criterii.
In construirea strategiilor pedagogice pot fi luate n seam ase criterii, fiecare cu cte trei
diviziuni. Din combinaiile acestora rezult Posibilul acional pedagogic.
Organizarea elevilor:
individual
grupal
frontal
Organizarea coninutului transmis:
fragmentat
integrat n uniti
global
Prezentarea coninuturilor:
expozitiv
problematizator
descoperitor

Interveniile cadrului didactic:

permanente
episodice
alternante
Exerciiile aplicative sau de consolidare:
imediat
seriat
amnat
Evaluarea:
sumativ
formativ
alternant
Strategiile rezult din combinaiile diviziunilor fiecrui criteriu:
C36 = 3x3x3x3x3x3 = 729 strategii posibile
Ele alctuiesc POSIBILUL ACI ONAL DIDACTIC( concept dezvoltat de
prof. Dan Potolea).

Pedagogia
competentelor
si
interactiva. Interdependente si interactiuni

Pedagogia

Pedagogia interactiva militeaza pentru promovarea metodelor activparticipative;

Concepia actual asupra invatarii este:

constructivist/ procesarea informatiei
interacionist/ colaborationista
Interaciunea ntre egali st la baza construciei cognitive/
interaciunea simetric;

Conceptul

fundamental

este interaciunea
interaciunea ntre parteneri de acelai nivel.

simetric,

Cadrul didactic este garantul simetriei interaciunilor.

adic

Teoria conflictului sociocognitiv- baza Pedagogiei

interactive
Esenta acestei teorii este confruntarea ntre egali.
Psihologia social genetic vehiculeaz, n procesul constructiv al
cunoaterii, dou concepte cheie:

obstacolul cognitiv o dificultate n calea cunoaterii;

conflictul socio-cognitiv, bazat pe confruntarea propriei experiene de

cunoatere cu a celorlali.

Intrebari si sarcini de lucru

Cum se explic faptul c la clas profesorii, institutorii, nvtorii,

educatoarele fac apel tot mai frecvent la activiti care solicit munca n
echip?

Ce observatii, recomandari, sugestii metodologice se pot face privind

organizarea activitatilor pe grupe si pe echipe?

Proiectati o activitate bazata pe munca pe grupe la o disciplina la

alegere. Precizati cum distribuiti sarcinile de lucru si cum realizati
evaluarea elevilor.

Evaluarea colar reconsiderat/

european si national

redimensionat

la

nivel

Fundamentarea evaluarii pe standarde curriculare de performanta

Evaluarea pe baz de competene- un model integrator
Evaluarea dezvoltrii cognitive sau tranzitia de la rezultate msurabile la
procese ale cunoaterii i nvrii
Accent pe evaluarea criteriala( raportarea elevului la el insusi, nu la
ceilalti
Evaluarea formativa, continua, sistematica si complexa
Folosirea metodelor alternative de evaluare etc.

Standardele curriculare de performan

Standardele curriculare de performan sunt standarde naionale;
Ele reprezint, pentru toi elevii, un sistem de referin comun i echivalent, viznd
sfritul unei trepte de colaritate (Curriculum Naional);

Standardele curriculare de performan sunt criterii de evaluare a calitii

procesului de nvmnt;

Standardele de performan, definite pentru nivelurile minimal, mediu i maximal,

au caracter normativ, constituind repere de evaluare pentru elevi, profesori, prini,
conceptori de curriculum i evaluatori ai procesului i sistemului de nvmnt.

Ce ne ofer realitatea romaneasc ?

Intrebri si sarcini de lucru

Cat de actuali mai sunt Descriptorii de performanta pentru invatamantul

primar?

Construiti descriptori de performanta pentru cel putin trei competente specifice

la o disciplina la alegere din CP, pentru nivelul minimal, pentru nivelul mediu si
pentru nivelul maximal.

Cum apreciati distanta dintre discursul teoretic al cadrelor didactice privind

evaluarea elevului prin raportarea la el insusi si realitatea din clasa?

Apreciati ca acordarea calificativelor elevilor din clasele I-IV se realizeaza in

concordanta cu metodologia aprobata in acest sens?

Cum apreciati sistemul metodologic de evaluare a elevului din clasa pregatitoare,

sistem pe care tocmai l-ati cunoscut cu ocazia acestei formari? Ce sugestii puteti
sa oferiti?

Evaluarea pe baza de competente in invatamantul romanesc este mit sau

realitate?

Ce opinii aveti in legatura cu specificitatea, continutul, modul de realizare si

valorificare a evaluarii elevilor din clasa a II-a?

Dar in legatura cu evaluarea la clasa a-IV-a?

COMPETENE GENERICE I COMPETENE CHEIE

Definirea competenelor cheie n documentele europene
Competenele cheie reprezint un pachet transferabil i multifuncional de
cunotine, abiliti i atitudini de care toat lumea are nevoie pentru dezvoltarea
i mplinirea personal, incluziune i angajare. Acestea ar trebui s fie dezvoltate
pn la terminarea/finalizarea educaiei sau formrii obligatorii i ar trebui s
constituie fundaia procesului viitor de nvare, ca parte a nvrii pe tot
parcursul vieii. Competenele cheie trebuie s fie transferabile i
multifuncionale. (Comisia UE: Implementation of Education and Training 2010
Work Programme (Implementarea educaiei i formrii, November 2004)

Competenele cheie prevzute de Legea educaiei naionale

(nr.1/2011) sunt stipulate n art.68 n formularea i ordonarea
urmtoare:
Curriculumul naional pentru nvmntul primar i gimnazial se axeaz pe 8
domenii de competene-cheie care determin profilul de formare a elevului:

competene de comunicare n limba romn i n limba matern, n

cazul minoritilor naionale;

competene de comunicare n limbi strine;

competene de baz de matematic, tiine i tehnologie;

competene digitale de utilizare a tehnologiei informaiei ca instrument

de nvare i cunoatere;

competene sociale i civice;

competene antreprenoriale;

competene de sensibilizare i de expresie cultural;

competena de a nva s nvei.

Definirea competenelor generice

Competenele generice= competente cheie in invtmntul romnesc
apte competente generice echivalente celor opt competente cheie din spatiul
european

Utilizarea de modaliti de comunicare, n limba romn, n limba matern

i n cel puin o limb strin, ntr-o varietate de situaii
1.Utilizarea eficient i corect a limbajelor (coduri, convenii etc.) care aparin
diferitelor domenii ale cunoaterii (limbaje tiinifice, tehnologice, artistice etc.)
2.Operarea cu o varietate de mesaje verbale i nonverbale, pentru a recepta i a
transmite idei, experiene, sentimente i opinii n contexte private, educaionale
i profesionale
3.Monitorizarea propriei comunicri i adaptarea acesteia la diferite contexte
sociale, profesionale i culturale i la diferite categorii de audien

Utilizarea conceptelor i a metodelor specifice diferitelor domenii ale

cunoaterii i a instrumentelor tehnologice, n vederea rezolvrii de
probleme n contexte colare, extracolare i profesionale
1.Utilizarea, evaluarea i ameliorarea unor strategii funcionale pentru
rezolvarea de probleme n contexte colare, extracolare i profesionale
2.Folosirea perspectivelor multiple i a capacitilor de analiz critic, pentru
luarea de decizii pe baz de argumente i dovezi pertinente
3.Aplicarea de principii i metode de investigaie/cercetare pentru a explora i
a explica procese naturale, tehnologice i sociale

Integrarea, participarea activ i responsabil la viaa social

1.Contientizarea i exercitarea drepturilor i a responsabilitilor, n calitate
de ceteni ai Romniei i ai Europei; manifestarea ceteniei active
2.Relaionarea interpersonal pozitiv i asumarea diferitelor roluri sociale, n
contexte specifice (grupuri de nvare/ echipe de studiu/ de cercetare/
profesionale, comunitate etc.)
3.Promovarea i susinerea cooperrii i a competiiei n grupurile de nvare
i de munc
4.Respectarea diversitii socio-culturale, nelegerea i evaluarea raporturilor
dintre identitate i alteritate, dintre local i naional, dintre naional i global
5.Gestionarea situaiilor de risc, de criz sau conflict care pot aprea n
diferite circumstane educaionale, profesionale sau sociale

Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaiei pe tot

parcursul vieii
1.Identificarea i selectarea de informaie relevant i pertinent, n raport
cu diferite scopuri (documentare, nvare, cercetare, elaborare de noi
produse);
2.Aplicarea

unor

tehnici

de

munc

intelectual

care

valorizeaz

autonomia, disciplina i perseverena; a nva s nvei;

3.Reflecia critic, autoreglarea i asumarea responsabilitii pentru
propria nvare;
4.Folosirea

responsabil

informaionale.

noilor

tehnologii

comunicaionale

Interiorizarea unui sistem de valori care s orienteze atitudinile i

comportamentele
- Cunoaterea i asumarea critic a unui set/sistem de valori recunoscute social i
cultural ;
- Aderarea contient la un set de valori etice confirmate/recunoscute n plan social;
- Dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali: stim de sine,
respect, ncredere n propriul potenial de reuit, responsabilitate, rigoare etc.
- Promovarea unui mediu natural, tehnologic i social, propice vieii n acord cu
principiile dezvoltrii durabile;
- Exprimarea opiunii pentru o via sntoas i echilibrat, pentru dezvoltarea
propriului potenial fizic i mental i manifestarea unor comportamente favorabile
acestora;
- Contientizarea impactului dezvoltrii tehnologice asupra vieii individuale, mediului
i societii;
- Adoptarea i promovarea spiritului antreprenorial, ntreprinztor i pragmatic n
activitile educaionale, profesionale i sociale.

Manifestarea creativitii i a spiritului inovator

1. Manifestarea iniiativei n vederea producerii de schimbri i a inovrii
mediilor educaionale, profesionale i sociale
2.I niierea, dezvoltarea i aplicarea de proiecte individuale i de grup, ntr-o
varietate de contexte
3. Realizarea de produse tiinifice, tehnologice i artistice utiliznd sau
inovnd variate metode i tehnici de lucru specializate
4. Adaptarea perspectivei inter-, pluri- i transdisciplinare n descoperirea
i/sau analiza i rezolvarea original a unor probleme teoretice i practice

Managementul vieii personale i al evoluiei n carier

1. Utilizarea capacitilor cognitive superioare (gndire critic, strategic,
creativ etc.), a disponibilitilor socio-emoionale (inteligen emoional,
echilibru

afectiv)

motivaionale,n

contexte

private,

publice

profesionale;
2. Evaluarea resurselor personale i elaborarea de proiecte de dezvoltare
personal i profesional;
3. Afirmarea spiritului de iniiativ i antreprenorial n gestionarea evoluiei
personale i a carierei;
4. Automotivarea n privina propriului potenial de reuit, dezvoltarea
imaginii de sine, disponibilitatea pentru efort fizic i intelectual;
5. Valorificarea oportunitilor oferite de diferite filiere profesionale, din
perspectiva aptitudinilor i a intereselor individuale;
6. Utilizarea eficace a serviciilor publice, sociale i culturale;
7. Asumarea responsabilitilor i gestionarea problemelor specifice vieii
de familie.

Relaia: competene cheie competene generice:

Competene
cheie

Competene generice

Domenii
majore

ale
educaiei
a) competene de 1 Utilizarea de modaliti de comunicare n Educaie
comunicare
n
limba roman, n limba matern* i ntr-o pentru
limba romn i
limb de circulaie internaional ntr-o comunicar
n limba matern,
varietate de situaii
e
n
cazul
minoritilor
naionale
b) competene de
comunicare
n
limbi strine;
c) competene de 2 Utilizarea conceptelor i a metodelor
baz de
5 specifice
matematic,
6 diferitelor domenii ale cunoaterii i a
tiine i
instrumentelor tehnologice n vederea
tehnologie;
rezolvrii de probleme n contexte colare,
extracolare i profesionale
Interiorizarea unui sistem de valori care s
orienteze atitudinile i comportamentele
Manifestarea creativitii i a spiritului
inovator
d) competene
digitale de
utilizare a
tehnologiei
informaiei ca
instrument de
nvare i
cunoatere;
e) competene
sociale i civice;

Educaie
tiinific
Educaie
tehnologic

4 Utilizarea eficace a instrumentelor necesare Educaie

educaiei pe tot parcursul vieii
tehnologic

3 Integrarea,
participarea
activ
i
5 responsabil la viaa social
Interiorizarea unui sistem de valori care s
orienteze atitudinile i comportamentele
f) competene
6 Manifestarea creativitii i a spiritului
antreprenoriale
7 inovator
Managementul vieii personale i al
evoluiei n carier
g) competene de 5 Interiorizarea unui sistem de valori care s
sensibilizare i de
orienteze atitudinile i comportamentele
expresie cultural
h) competena de 4 Utilizarea eficace a instrumentelor necesare
a nva s nvei 7 educaiei pe tot parcursul vieii
Managementul vieii personale i al
evoluiei n carier

Educaie
Social

Educaie
antepreno
rial
Educaie
Estetic
Educaie
permanent

Dimensiunea procesual a curriculumului scolar

Vizeaz:
1. Proiectarea curriculumului

2. Implementarea curriculum-ului
3. Evaluarea modului n care a fost implementat curriculum-ul colar

Proiectarea unui curriculum colar

ntrebri fundamentale
Ce obiective educative trebuie s realizeze coala/instituia?
Care sunt experienele educative n msura s conduc la realizarea acelor obiective?
Prin ce metode se va realiza nvarea?
Cum vom evalua ceea ce s-a realizat?

Trei concepii:
Curriculum centrat pe cunotine
Curriculum centrat pe elev
Curriculum centrat pe cerinele societii

Ce ne ofer realitatea romaneasc ?

Intrebri si sarcini de lucru
- Cum apreciati demersul realizat la nivel central pentru proiectarea
curriculumului pentru clasa pregatitoare ? Argumentati opinia dumneavoastra!
- Ce dificultati credeti ca vor aparea in procesul de implementare a acestui
cuirriculum in anul scolar viitor?
- Cum apreciati coerenta curriculumului pentru clasa pregatitoare in raport cu
grupa mare si cu clasa I din punct de vedere al asigurarii continuitatii din
perspectiva obiectivelor/ finalitatilor, continuturilor si al celorlalte elemente
structurale?

Dimensiunea produselor sau documentelor curriculare

Clasificare
Produsele curriculare pot fi clasificate astfel:
Principale
- Planul de nvmnt
- Programa colar
- Manualul colar
Auxiliare
- ghiduri metodice pentru cadrele didactice
- caiete de munc independent pentru elevi
- pachete de nvare
- seturi multimedia
- softuri educaionale
Produse curriculare specifice proiectrii pedagogice, rezultat al activitii realizat
de ctre cadrul didactic:
- planificarea calendaristic
- proiectarea pe uniti de nvare/ teme / module
- proiectul pedagogic al leciei

Ce ne ofer realitatea romneasc ?

Intrebri privind Planul de invatamant

Cum apreciati dinamica disciplinelor din Planul de invatamant pentru CP

din punct de vedere al obiectivelor(tintelor, al continuturilor etc ) in raport
cu domeniile experientiale din invatamantul prescolar si cu ariile
curriculare / disciplinele din clasele I-IV?
Cum apreciati relatiile dintre competentele generale si specifice mentionate
in programele disciplinelor din Planul de invatamant pentru CP cu
standardele curriculare de performanta stabilite pentru aceasta clasa?
Cum se coreleaza disciplinele din Planul de invatamant pentru CP cu cele
cinci domenii de dezvoltare stabilite de Legea Educatiei Nationale pentru
elevii din aceasta clasa?
Care sunt opiniile dumneavoastra privind posibilitatile realizarii unui
curriculum integrat in CP si in clasele I-IV?
In ce masura Planul de invatamant pentru CP respecta principiile care stau
la baza constructiei unui curriculum integrat?
Cum apreciati raportul dintre ponderea disciplinelor obligatorii si ponderea
disciplinelor optionale in CP si in clasele I-IV?
Construiti o grila care sa va permita evaluarea Planului de invatamant
pentru CP in baza unor criterii si indicatori concordanti cu cerintele/
fundamentele/ bazele constructiei curriculumului scolar.
Propuneti alte variante de Plan cadru de invatamant pentru clasa
pregatitoare. Argumentati optiunea dumneavoastra.

B. Intrebari privind Programele scolare

Cum apreciati identitatea programelor scolare pentru CP in raport cu

problematica pe care o vizeaza/ la care se refera?
In ce masura programele scolare propuse/ elaborate pentru CP raspund
principiului de asigurare a coerentei / consistentei interne si externe?
Construiti o grila care sa va permita evaluarea programelor scolare pentru
CP in baza unor criterii si indicatori concordanti cu cerintele/ fundamentele/
bazele constructiei curriculumului scolar.

C. Intrebari privind auxiliarele educationale

Cum apreciati rolul auxiliarelor educationale in conditiile absentei

manualelor pentru CP?
Identificati cel putin cinci avantaje si cinci dezavantaje ale absentei
manualelor pentru CP.
Realizati o analiza- critic constructiva a unui auxiliar pentru clasa
pregatitoare.
Realizati o analiza critic -constructiva a unui auxiliar pentru clasele I-IV.

D. Intrebari privind proiectarea la nivelul cadrului didactic

Considerati ca sunt necesare modificari majore in abordarea Planificarii

calendaristice realizata de cadrul didactic care va lucra la CP comparativ cu
Planificarea la clasele I-IV?
Dar in ceea ce priveste proiectarea temelor/ modulelor/ unitatilor de
invatare?
Dar in ceea ce priveste Proiectul pedagogic al lectiei?

V. Proiectarea unui curriculum integrat din perspectiva

invatamantului centrat pe competente
Doua interpretari ale competentei in planul practicii educationale
1. Demersuri care reduc competena la uniti msurabile, la rezultate (ieiri =
output).

Importante sunt comportamentele msurabile, ca semne ale competenei.

Aceasta interpretare ne conduce la nelegerea conceptului de competen
dobndit prin adiionarea unor subuniti msurabile, a unor comportamente
observabile, definite prin obiectivele procesului educaional respectiv.
Acest mod de a nelege competena se cantoneaz n zona proxim a PPO
(Pedagogia prin obiective).

2. Demersuri care definesc competena n termeni de capacitate de a

realiza sarcini complexe, multidimensionale i interdependente
(Colardyn, citat de A. Stoica, pag. 176).

Rezultatele procesului educaional trebuie estimate, evaluate i judecate n

termeni calitativi (idem, pag. 177).

Aceasta acceptiune se asociaz perfect cu calitatea nvrii realizat de elevi,

apreciat prin raportare la descriptori de performan care reprezint criterii

calitative de evaluare.

Evoluia semantic a conceptului de competen a evoluat spre cea

de-a doua interpretare a acesteia.

Competenta- performanta

Competenta este un potential care trebuie probat/ demonstrat de elev

in situatii concrete.
Competenta este un megarezultat educational, este realizabil n
intervale lungi de timp;
Performanta este expresia competentei, forma ei de manifestare.
In educatie, performanta trebuie raportata la fiecare elev in parte.

Specificarea/ definirea unei competene

Specificarea competentelor const n delimitarea capacitilor sau operaiilor
intelectuale de genul:
o capacitatea de a detecta, identifica etc,
o capacitatea de a selecta,
o capacitatea de a analiza i sintetiza date, informaii sau
relaii,
o capacitatea de a nva, de a aciona sau judeca
o capacitatea de a argumenta etc.
Fiecare capacitate se bazeaz pe anumite operaii mentale.
Uneori se iau ca referin procesele psihice (percepie, gndire,
memorie, imaginaie etc.) i operaiile specifice fiecruia, privite n
mod genetic (Yvan Abernot, pag.187; L.Vlsceanu, 1995, pag.34).
Capacitatile sau operatiile mentale devin obiective cognitive ale
educatiei.

Obiectivele cognitive- tinte ale formarii si evaluarii elevilor

Argumente

Operatiile mentale sunt deopotriva obiective educationale dar si

sarcini de invatare si de evaluare pentru elevi;

La nivelul disciplinei de studiu, transformarea operatiilor mentale

in sarcini de invatare si de evaluare inseamna identificarea
operatiilor specifice:

nseamna selectare, ordonare, grupare, argumentare, estimare etc

conform criteriilor de constructie a unui curriculum.

Procesul formrii instrumentelor cognitive

Etape. Niveluri

Sistemul cognitiv - procesarea informaiilor

mecanisme - operaii - aciuni proceduri
Deprinderi > Priceperi > Abiliti > Capaciti > Competene

Tratarea
precoce
(senzaii)
Prelucrarea
profund
primar
(percepii)

sesizare; orientare; codificare; observare; adaptare; detectare;

identificare; recunoatere; difereniere; analiz; ordonare; explorare;
descompunere; grupare; verificare; relaionare; interacionare

Formarea
imaginilor
mentale
(reprezentri)
Mecanisme
abstracte
(gndirea)
1. Integrarea

prelucrare; sistematizare; combinare; recombinare; aso-ciere; modelare;

selectare; structurare; corelare; organizare; generalizare; nregistrare;
pstrare;
reactualizare; reproducere; transformare; proiectare;
codificare; comparare; generare; construire; scanare; orientare;
schematizare; esenializare; integrare; relaionare
analiz; comparare; sintez; generalizare; integrare; reactualizare;
corelare; transformare; structurare; formulare de ipoteze; argumentare;
explicare;
difereniere; interpretare; demonstrare; ordonare;
exemplificare; prevedere de consecine; clarificare; descriere proprie;
corectare; sesizare; relaionare; semnificare; asimilare; combinare;
inducere; deducere; simbolizare; extindere semantic; explicitare;
conextualizare; apreciere; anticipare; reorganizare; ilustrare; rescriere ;
redefmire; extrapolare

2.
Categorizare
i
conceptualiza
re

ordonare; reordonare; structurare; restructurare; comparare; sintez;

generalizare; abstractizare; relaionare; clasificare; combinare;
recombinare; grupare; corelare; esenializare; tipizare; modelare;
definire; corectare; codificare; simbolizare; difereniere; schematizare;
asmblare; reprezentare; deducere; exprimare; recunoatere; concluzionare; argumentare; numire

3.
Construirea
de
raionamente

raionare; formularea de judeci; prelucrare; combinare; argumentare;

oncluzionare; inducere; deducere; generalizare; atribuire; schematizare;
decizie; relaionare; particularizare; modelare; formularea de ipoteze;
proiectare; inferen; corectare; organizare; recombinare; transferare;
operare; explicare; interpretare; convingere; construire; reflectare;
simbolizare; exprimare

detectare; sesizare; orientare; observare; analiz; identificare;

distingere; discriminare; extragere; segmentare; interpretare; comparare;
descompunere; filtrare; corelare; difereniere; clasificare; ordonare;
grupare; relaionare; compunere; sintez; combinare; explorare;
anticipare; schematizare; organizare; modelare; msurare; suprapunere;
verificare; apreciere; corectare ; recunoatere

( E. Joita, Educatia cognitiva, Editura Polirom, Iasi, 2003)

4. Rezolvarea analiz; comparare; identificare; recunoatere; contrastare;

de probleme
sintez; explicare; argumentare; sesizare; elaborare de ipoteze;
exprimare; corelare; schematizare; reasmblare; reprezentare;
reorganizare; reactualizare; alegere de strategii; investigare;
reelaborare; utilizare; evaluare; restructurare; recorelare;
aplicare; alegere; transferare; deducere; clasificare; prelucrare;
reintegrare; raionare; valorizare; encodare; nelegere;
transformare; operare; difereniere; proiectare; modelare; creare;
determinare; identificare; concluzionare; apreciere; efectuare;
verificare; decizie; formulare; rezolvare
5. Luarea de formularea de alternative; analiz; alegere; sintez; comparare ;
decizii
raionare; raportare la norme; corectare; modelare; estimare;
proiectare; valorizare; evaluare; descriere; explicare;
argumentare;
reprezentare;
restricionare;
schematizare;
prelucrare; categorizare; grupare; prevenire; combinare;
recombinare; identificare; sesizare; documentare; selectare;
soluionare; comunicare; organizare; reorganizare
6.Mecanisme
ale sistemelor
mnezice
(memorie)

encodare; codificare; ntiprire; stocare; fixare; interiorizare; reinere;

pstrare; recuperare; prelucrare; reactualizare; reamintire; recunoatere;
metamemorare; combinare; regrupare; relaionare; schematizare;
resistematizare; uitarea ; relaionarea; reinterpretare; interacionare;
modelare; remodelare; codificare semantic; organizare; reorganizare;
structurare; restructurare; activare; reactivare; reconstruire; conservare;
tergere.

Demers practic- aplicativ de proiectare a unui

curriculum integrat din perspectiva nvmntului
centrat pe competene n ciclul primar

COMPETENA
Procesul psihicGndirea
Nivel
Integr
area

Nivel
Catego
rizare /
concep
tualiza
re

Obiectivul
cognitiv:
capacitatea
de a analiza
i sinteza
capacitatea
de a
transforma
capacitatea
de a
esenializa
etc
Capacitatea
de a ordona
Capacitatea
de a
compara
Capacitatea
de combina
etc

PROIECTAREA UNOR ACT. DE PREDARENVARE-EVALUARE

STRATEGII
Discipli
na/ aria Continuturi Metode de Organiza Mijloac
rea
e de inv. Evaluare
curric. corespondent predare/
invatare
activitatii
e
Matem
atica
tiine
..

Celelalt
e
discipli
ne

Din
Matematica:
Clasa preg.
Clasa I
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
Din tiine
Clasa preg.
Clasa I
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a
Din
celelalte
discipline:
Clasa preg.
Clasa I
Clasa a II-a
Clasa a III-a
Clasa a IV-a

VI. ntrebri/Probleme deschise/Dileme

Ce anse de reuit are armonizarea educaiei precolare cu clasa pregtitoare
i cu clasele I-IV n condiiile actualelor planuri de nvmnt ?
Cum se vor armoniza influenele formale, nonformale i informale pentru a fi n
consonan cu semnificaia actual a conceptului de curriculum colar?
Ce raport trebuie instituit ntre norma european i specificitatea sistemului
romnesc de nvmnt?
Cum se va reflecta n documentele curriculare i n practica educaional trecerea
de la PPO la Pedagogia competenelor? Ce raporturi vor exista ntre acestea?
Care sunt competenele care vor transcende graniele dintre ciclurile/nivelurile
nvmntului obligatoriu? Care va fi zona de ncredere reciproc ntre acestea?
Ce viitor se prevede Pedagogiei competenelor? Va fi o mod sau reprezint
ntr-adevr o soluie de ieire a educaiei din impas?
Ce caracteristici va avea formarea iniial a cadrelor didactice? Dar formarea
continu? Cum se vor articula?
Cum se vor armoniza dezideratul formrii unei culturi generale specific
sistemelor de nvmnt europene cu spiritul pragmatic utilitarist excesiv promovat de
Pedagogia competenelor?
Care va fi raportul optim ntre timpul de nvare i timpul colar al elevului?

BIBLIOGRAFIE
1.Abrecht, Roland, 1991, Levaluation formative. Une analyse critique, Bruxelles, De Boeck;
2.Bercovitz Alain; Fievet, Pascale; Poirier Dominique, 1994, Pour apprecier la qualit de la formation.
Giude methodologique, LHarmattan;
3.Birch, A., Hayward,Sh., Diferene interindividuale, Bucureti, Editura Tehnic,1999;
4.Boco, Muata, 2002, Instruirea interactiv, Presa Universitar Clujean;
5.Bosman Christian, Gerard Franois-Marie, Roegiers Xavier, 2000, Quel avenir pour les
competences? De Boeck Universit;
6.Carpentier Claude (coord.), 2001, Contenus dnseignement dans un monde en mutation:
permanences et ruptures LHarmattan; .
7.Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri stiluri i strategii,
Aramis, Bucuresti;
8.Ciolan, Lucian, 2008, Invatarea integrata, Editura Polirom, Iasi
9.Creu, C., 1998;Curriculum difereniat i personalizat, Iai , Editura Polirom,
10.Cristea, Sorin, 1998, Dicionar de termeni pedagogici, EDP;
11.Crian, Al. (coord.), ., 1996; Curriculum colar. Ghid metodologic, Bucureti, M.E.I.-I.S.E
12.Cuco, Constantin, 2002, Pedagogie, Polirom, Iai;
13.DHainaut, L., 1981, Programe de nvmnt i educaie permanent, EDP, Bucureti;
14.Depover, Christian, Nol Bernadette, 2000, Lvaluation des competences et des processes cognitifs,
De Boeck Universit;
15.Depover, Cristian; Nol Bernadette, 1998, Approches plurielles de lvaluation des competences et
des procesus cognitifs, FUCAM;
16.Dragu, A., Structura personalitii profesorului, Bucureti, EDP, 1996;
17.Figari, Gerard; Achouche, Mohamed, 2001, Lactivit valuative reinteroge, Bruxelles, De Boeck;
18.Gagne. R., Briggs, L.J., Principii de design al instruirii, Bucureti, EDP, 1977;
19.Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor, 2002, CNC, Aramis, Bucureti;
20.Gordon, Thomas, 1981, Enseignants efficaces, Le jour, Editeur Division de Sagides LTEE;
21.Ionescu, Miron; Radu, Ion, 1995, Didactica modern, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
22.Iucu, Romi, 2001, Instruirea colar. Perspective teoretice i aplicative, Polirom, Iai;
23.Jinga, Ioan; Negre, I., 1999, nvarea eficient, Bucureti, All;

1.Joia, Elena, 2002, Educaia cognitiv, Editura Polirom, Iai;

2.Kerlan, Alain, 1998, Lcole venir, ESF editeur;
3.Ketele, Jean Marie de, 1986, Lvaluation: approche descriptive ou prescriptive? Bruxelles, De Boeck ;
4.Lang, Peter, 1995, Understanding Curriculum, Peter Lang Publishing, New York;.
5.Macavei, Elena, 1997, Pedagogie, EDP, Bucureti;
6.Manolescu, Marin, Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Bucuresti, Editura Meteor, 2004;
7.Manolescu, Marin, 2002, Evaluarea colar un contract pedagogic, Bucureti, Editura Fundaiei Dimitrie
Bolintineanu;
8.Mialaret Gaston, 1993, Pedagogie generale, PUF;
9.Mialaret Gaston, 1993, Les sciences de lducation, PUF, Paris;
10.Miclea, Mircea, 1999, Psihologie cognitiv, Polirom, Iai;
11.Mitrofan, N;
12.Neacu, I.; 1999, Instruire si invatare, EDP, Bucuresti
13.Niculescu, Rodica, 2000, Formarea formatorilor, Editura ALL, Bucuresti
14.OCDE, 1999, Mesurer les connaisances et competences des leves. Un nouveau cadre dvaluation;
15.OCDE, 1998, Programmes scolaires. Mode demploi;
16.Oprea Crenguta,2006, Strategii didactice interactive, EDP, Bucuresti
17.Paun Emil, Potolea Dan (coord.), Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2002;
18.Pun, Emil, 1999, coala abordare sociopedagogic, Polirom, Iai;
19.Peretti, Andr de, 1996, Educaia n schimbare, Iai, Editura Spiru Haret;
20.Perrenoud Philippe, 1998, Lvaluation des eleves. De la fabrication de lxcelence a la rgulation des
apprentisages. Entre deux logiques, Bruxelles, De Boeck;
21.Potolea, Dan, Paun E. Coord), 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iasi,
22.Pourtois, Jean Pierre, Desmet, Haquette, 1997, Lducation postmodern, PUF, Paris;
23.Resweber Jean-Paul, 1981, La methode interdisciplinaire, PUF;
24.Robert Andr (coord.), 2000, Les contenus denseignement en question. Histoire et actualit, CRDP de
Bretagne;
25.Rogiers Xavier, 1997, Analyser une action dducation ou de formation, De Boeck Universit;

1.Scallon Gerard, 2000, Levaluation formative, Bruxelles, De Boeck;

2.Stanciu I. Gh., 1995, coala i doctrinele pedagogice n secolul XX, Bucureti, EDP;
3.Stoica, Adrian (coord), Roxana Mihail, 2008, ,
4.Toma, Steliana., Profesorul, factor de decizie, Bucureti, Editura Tehnic,1994;
5.Ungureanu Dorel, 2001, Teroarea creionului rou. Evaluarea educaional, Editura Universitii de Vest;
6.Videanu, George, 1988, Educaia la frontiera dintre milenii, Editura Politic, Bucureti;
7.Verza, E., Schiopu, U., Psihologia vrstelor, Bucureti, EDP, 1995.
8.Vlsceanu, Lazr, 1988, Proiectarea pedagogic, n Curs de pedagogie, Universitatea Bucureti;
9.Vogler Jean (coord.), 2000, Evaluarea n nvmntul preuniversitar, Polirom, Iai;
10.Vrasmas Ecaterina,
11.x x x , 1998, Dictionnaire actuel de lducation, Guerin;
12.x x x, 1998, Dictionnaire encyclopedique de leducation et de la formation, Nathan;
13.Zlate, M., Fundamentele psihologiei, Bucureti Editura XXI,1994;
14.Agenia Naional Socrates, Combaterea eecului colar: o provocare pentru construcia european,
Bucureti, Editura Alternative,1996;
15.Curriculum Naional - Cadru de referin , M.E.N.- C.N.C, Corint, Bucureti, 1998.
16.Curriculum pentru invatamantul prescolar, 2008, MEN,
17.Legea Educatiei Nationale nr. 1/ 2011
18.Cadrul de Referin (CR) al Curriculumului Naional din nvmntul preuniversitar, revizuit,
completat i adaptat sistemului actual de nvmnt- Coordonator Dan Potolea- Universitatea din
Bucuresti, Proiectul POSDRU: Cadru de referin al curriculumului naional pentru nvmntul
preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare; Activitatea 7