Pedagogiile alternative

Pedagogia Montessori

Miruna Boari
Bogdan Matei
Adina Șufană
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

Pedagogiile alternative
Pedagogia Montessori
Învăţământul alternativ constă în existenţa unor instituţii şcolare, pe lângă sistemul de învăţământ
oficial organizat de stat, care oferă o nouă variantă de instruire şi educare, propunând alte conţinuturi,
strategii educaţionale şi forme de evaluare, considerate ca reprezentând un progres pedagogic.
Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, art. 59, alineatele 1-3 face următoarele precizări cu privire la
alternativele educaţionale:
(1) În sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale cu
acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternative educaţionale se fac potrivit legii.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi
funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
În sistemul educațional românesc, grupele, clasele sau şcolile de învăţământ alternativ care obţin
acreditare, sunt integrate în sistemul naţional de învăţământ.
Cele 6 alternative educaţionale existente în România sunt:
• Pedagogia Waldorf (din 1990) - pentru nivelul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal;
• Pedagogia curativă Waldorf (acţiuni educative exercitate asupra persoanelor cu
tulburări de natură fizică sau psihică, în vederea ameliorării stării lor);
• Pedagogia Montessori (din 1993) - pentru nivelul preşcolar, primar;
• Pedagogia Freinet (din 1991) - pentru nivelul preşcolar, primar;
• Alternativa Step by Step (din 1994) - pentru nivelul preşcolar,primar;
• Planul Jena (din 1994) - pentru nivelul preşcolar.

2
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
Sistemele de învățământ diferă de la o țară la alta, regăsim diferte metode și concepte
în funcție de contexul socio-politic de pe fiecare continent. Pe lângă metodele ,,tradiționale”
de predare, pe parcursul istoriei observăm apariția unor metode alternative, dintre care 4 fiind
cele mai importante dintre ele: Pedagogia Montessori, Pedagogia Waldorf, Pedagogia Step by
Step si Pedagogia Freinet). Dintre toate aceste tipuri de pedagogii alternative, am ales să
prezint pe mai departe Pedagogia Montessori, o pedagogie ce se află deja la 100 de ani de
aplicare în diferite instituții de învățământ.
În anul 1907 apare prima insituție ,,Casa del bambini”, o instituție unde se va aplica
pentru prima dată metoda dezvoltată de Maria Montessori. După un secol de educație
alternativă practicată în acest tip de ,,case”, regăsim această metodă pe întreg globul
pământesc, această formulă pedagogică este folosită în 117 țări de pe toate continentele.
,,Maria Montessori considera că fiecare fiinţă umană este unică şi vine pe lume cu
capacităţi prin care poate să-şi împlinească propria menire de a contribui la progresul
umanităţii. Educaţia trebuie să ajute ca această menire să fie asumată cu responsabilitate şi să
se poate realiza liber, cu deplină satisfacţie.”1
În mijlocul conceptului dezvoltat de Maria Montessori se află ființa umană și
caracterul unic pe care aceasta îl are. Unicitatea și individualitatea fiecărui copil în parte
reprezintă temelia acestei pedagogii alternative, copilul este în centrul atenției și este
considerat egal parintelui și profesorului. Se pune accentul pe faptul că fiecare copil este
diferit și merită cea mai bună educație, fiecare având traseul său care ulterior va participa la
construirea unei societăți sănătoase. Educatorii/profesorii care fac parte din aceste școli sunt
temeinc pregătiți și sunt gata să ofere tot ce este mai bun din punct de vedere educativ,
informațional și uman. ,, Metoda Montessori pune în evidenţă marile capacităţi cu care este
înzestrată încă de la naştere fiinţa umană. Acum se recunoaşte faptul că în primii şase ani de
viaţă sunt asimilate peste 60% din achiziţiile necesare pe tot parcursul vieţii. De aceea
educaţia timpurie reprezintă un obiectiv principal în politicile actuale privind educaţia.” 2.

Încrederea, respectul, empatia și iubirea necondiționată a fiecărui copil împarte

reprezintă cuvintele-cheie ce defines acest concept inițiat de Maria Montessori. Competiția și
sancționarea sunt termeni ce nu se regăsesc în clasa în care se practică pedagogia Montessori.
Progresul nu este refelectat în evaluare și prin prisma rezultatelor, acesta este mai degrabă
indiviualizat și se pune accentul pe mediul în care copilul se dezvoltă, pe cunoaștere și auto-
cunoaștere.
,,Cadrele didactice care solicităocuparea unui post de profesor în învățământul
alternativ Montessori trebuie să facă dovadă obținerii diplomei, pentru nivelul solicitat, în
domeniul educației Montessori prin cursuri de calificare că profesor Montessori,
organizate în țarăsau în străinătate, conform standardelor Association Montessori
Internaționale (AMI), Academia Montessori din Viena (Austria) sau North American
1
Cuciureanu, M, Punţi De Trecere Între Învăţământul Tradiţional Şi Cel Bazat Pe Modele Pedagogice
Alternative În Sistemul Românesc De Învăţământ, pag. 55, INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, București,
2011
2
Idem 1, pag. 56
3
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
Montessori Teachers’ Association (NAMTA), American Montessori Society (AMS). Aceste
cursuri implică, pentru nivelurile de 0-3 ani, 2, 5-6 ani și 6-12 ani, un minimum de 600 de ore
cumulate de teorie predate de traineri certificați de către instituțiile de mai sus,
practicăsupervizatăcu materiale Montessori, practică de observare ș ipredare în clase
Montessori”3

Colaborarea, mișcarea, învățarea în contexte seminificative, antrenarea tuturor

simțurilor, stimularea imaginației, creativității, perseverenței reprezintă valori ale școlii
Montessori. Materialele didactice Montessor iau ca scop învățarea conceptelor abstracte
prin manipularea obiectelor concrete.
În România, pedagogia Montessori apare datorită lui Ilie Șulea pe care Maria
Montessori îl va delega ca reprezentant al acestei mișcări în țara noastră. Pedagogia
Montessori este bine dezvoltată în România, se găsesc grădințe Montessori în majoritatea
județelor din țară iar în unele orașe se găsesc și școli Montessori pentru copii cu vârste
cuprinse între 6 și 12 ani. În Timișoara exista diferite școli care funcționează după acest tip de
pedagogie. Un aspect important este faptul că pentru prima oara în România a fost aplicată
pedagogia Freinet într-un liceu din Timișoara, un alt aspect este că prima grădiniță
Montessori acredidată a fost înființată în 2007 în Timișoara.
Pedagogia Montessorri este structurată astfel:
0-3 ani – clasa anteprescolară
3-6 ani – clasa prescolară
6-9 ani – ciclul Primar 1
9-12 ani – ciclul Primar 2
12-15 ani – ciclul Secundar 1
15-18 ani – ciclul Secundar 2

În pedagogia Montessori copilul învață singur și ghidat de pedagog, ii se oferă ocazia

să fie la rândul său ,,pedagog” lucrând în echipe mixte de vârsta astfel învață și evolueaza
împreună. Se consolideaza în acest mod și infomațiile pe care le cunoaște prin predare.
Atmosfera relaxată, ordonată, mediul pregătit și profesorii cu un foarte bun background
informațional fac din școala Montessori un adevărat centru de învățare și dorință de
cunoaștere.
În acest proces sistematic de educație, copilul este incurajat să devină independent.
Este stimulat să avaseze pe cont propriu din punct de vedere intelectual și să-și satisfaca
nevoia de cunoaștere în funcție de nevoile sale.

3
Balcanu, A., Studiu privind alternativele educaționale existente în sistemul de învățământ preuniversitar din
România, București, 2019
4
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
,,În conformitate cu caracteristicile generale ale curriculum-ului, activitatea de
predare-învăţare-evaluare respectă câteva cerinţe de bază (apud. Negreanu, E., 2006, pp.23-
24):
• Este necesară o abordare calitativ diferită a copiilor, deoarece se urmăreşte
prin activităţile întreprinse, desăvârşirea integrală şi de perspectivă a personalităţii acestora.
• Educaţia copilului se realizează într-o modalitate completă atât pe planul fizic,
mental, emoţional, cât şi pe cel social. În acest sens, se stabilesc scopuri şi obiective clare
precum şi strategia de desfăşurare a activităţilor pentru atingerea acestora.
• Copilul ajunge la însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor prin învăţare activă.
El este îndrumat şi poate să-şi aleagă singur activităţile şi materialele
corespunzătoare învăţării.
• Este încurajată dezvoltarea motivaţiei intrinseci prin utilizarea adecvată a
sancţiunilor pozitive şi a celor negative. De asemenea, se pune accent pe încrederea în sine,
disciplina interioară şi autodisciplinarea prin folosirea strategiilor de control al erorilor,
gradarea dificultăţilor şi a efortului în timpul desfăşurării acţiunilor.
• Activităţile psihomotorii şi cele de formare a priceperilor şi deprinderilor
practice sunt observate de educator şi notate în fişele individuale ale copilului care
urmăresc progresele acestuia.
• Un aspect important este amenajarea mediului, care să iradieze armonie şi să
atragă copii spre comunicare, în vederea asimilării de noi cunoştinţe şi informaţii.
• Este cultivat respectul faţă de trăirile interioare ale copilului şi sunt
promovate prietenia, cooperarea şi este descurajată competiţia. Calitatea relaţiilor
interumane este primordială în educaţia Montessori.” 4 Observăm pe baza acestor
caracteristici cât de mult se pune accent pe centrarea pe educabil și cum individul aflat în
perioada copilăriei este privit ca viitorul adult ce se integrează într-o societate funcțională ce
operează conform unor principii și concepte cu înalte valori etice și morale, focusul fiind pe
unicitatea ființei si pe relaționarea inter-umană.

,, În pedagogia Montessori rolul educatorului este complex, el este un facilitator al

autoeducaţiei şi un coordonator al activităţii copilului, care direcţionează dezvoltarea şi
progresul acestuia. Cel care predă, face lecţii şi prezentări pentru tot ceea ce copilul

realizează individual, începând cu îngrijirea personală şi a mediului proxim, cu dezvoltarea

senzorială prin punerea în corespondenţă a obiectelor şi ideilor cu semnificaţia şi simbolul

4
Ilie, M., Tiru, C., Petrescu, M., Domilescu, G., Harkai M., Introducere în pedagogie, pag. 105, Timișoara, 2012
5
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
lor, cu asimilarea limbajului scris-citit, cu formarea abilităţilor pentru ştiinţe exacte, artă, cu
dezvoltarea gândirii şi creativităţii” 5
Evaluarea în pedagogia Montessori este diferită față de sistemul tradițional, nu exista
competitivitate, se urmărește dezvoltarea etapizată iar educatorul observă acest parcurs.
Princpiul aceste pedagogii este acela de a inspira educabilului dorința de a învăța singur.
Consider că rolul educatorului/profesorului, indiferent la ce tip de pedagogie ne
raportăm trebuie să fie unul foarte important, dar nu centrat pe acesta. Întotdeauna un bagaj
solid de informații, dorința de a da mai departe și empatia vor fi peste un sistem care folosește
memorarea mecanică și dorința de produce indivizi capabili doar să jongleze cu un flux imens
de informații fără ca macar 20% dintre acestea să aiba aplicabilitate. În ceea ce privește
pedagogia Montessori, consider ca fiind foarte utile metodele acesteia și rezonează foarte
mult cu imaginea pe care mi-am dezvoltat-o despre modul în care aș putea începe o revoluție
moleculară în cadrul facultății de arte unde doresc să-mi pun bazele unei viitoare cariere
didactice.
Un alt tip de pedagogie, cel puțin la fel de interesant ca cel analizat în această lucrare,
este conceptul dezvoltat de Freinet care urmărește ,,centrarea şcolii pe elev, tatonarea
experimentală, educaţia muncii, exprimare şi comunicare, cooperarea şi individualizarea
instruirii prin tehnici de instruire specifice.”6
În conculzie, pedagogiile alternative oferă posbilități solide în ceea ce privește
educația și este imperios necesară existența acestor. Metodele pe care le consider cele mai
apropiate de perspectiva mea despre cum aș putea participa activ la schimbarea educației sunt
pedagogiile Montessori și Freinet. Aș prelua diferte aspecte ale acestor concepte și aș încerca
să creez altfel de cursuri în cadrul facultății de arte. Experimentarea, dezbaterea, gândirea
critică reprezintă pentru mine cuvintele-cheie în ceea ce privește educația.

Pedagogia Waldorf
5
Idem 3, pag. 106
6
Idem 4, pag. 119
6
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

edagogia Waldorf a fost creată în 1919 de către Rudolf Steiner prin înfiinţarea unei şcoli
pentru copiii muncitorilor de la Waldorf Astoria. Şcolile aparţinând acestei alternative sunt
cunoscute ca Şcoli Waldorf sau Şcoli Rudolf Steiner. Pentru pedagogia Waldorf importantă
este integrarea copilului în realitatea socială şi conducerea copilului spre o libertate a
individualităţii. Pentru Steiner calitatea supremă este liberul arbitru, educaţia fiind chemată
să-i ajute pe copii să devină ei înşişi, să găsească relaţia potrivită dintre trup şi suflet, dintre
individualitatea proprie şi mediul natural.

În teoriile sale Steiner distinge între trupul fizic, care se regăseşte atât la om, cât şi la regnul
mineral; apoi trupul eteric (al forţelor de creştere) pe care omul îl are în comun cu regnul
vegetal; trupul astral (emoţii, sentimente, pasiuni, dorinţe) comune omului şi regnului
animal şi Eu-ul propriu numai fiinţei umane.
Pedagogia Waldorf se bazează pe cunoaşterea şi aplicarea particularităţilor, etapelor de
dezvoltare a copiilor în care ritmul biologic de 7 ani este bine delimitat şi totodată sunt
parcurse trepte de maturizare sufletească diferite de la o perioadă la alta.

CARACTERISTICILE ETAPELOR DE DEZVOLTARE A COPIILOR

Prima etapă cuprinde perioada de la naştere până la 7 ani

Copilul în această perioadă are încredere totală în persoanele adulte şi învaţă să imite
comportamentul acestora formându-şi fundamentele existenţiale. Acum se conturează la
copil educaţia celor „7 ani de acasă”, de aceea se acordă o importanţă deosebită preluării
imitative a aspectelor cu conotaţie pozitivă din comportamentul adulţilor.

A doua etapă între 7 ani şi 14 ani

Acum copilul doreşte să cunoască lumea în care trăieşte, iar capacitatea copilului de a
învăţa prin imitaţie rămâne activă până la 9 ani. La această vârstă copilul face un pas
esenţial, devenind autonom sufleteşte, se detaşează afectiv de cei din jur şi abordează
şcoala în mod

conştient. Între 9 şi 12 ani, copilul parcurge o perioadă de dezvoltare şi armonizare fizică

7
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
care îi conferă dispoziţia necesară studierii disciplinelor şcolare referitoare la spaţiul
cultural, literatură, forme geometrice, muzică. După 12 ani copiii intră în stadiul
pubertăţii cu toate caracteristicile sale. În această perioadă sunt recomandate discipline
îndreptate mai mult spre mediul exterior care studiază fenomene fizice, chimice,
artistice, cultivarea unui limbaj diferenţiat.

A treia etapă după vârsta de 14 ani până la 21 de ani

Copilul după vârsta de 14 ani se pregăteşte să întâmpine EUL şi dobândeşte calităţi de
cunoaştere şi de stăpânire a întregii personalităţi. În căutarea unor repere personale şi
sociale, copilul trebuie să găsească în educator un prieten mai mare, mai experimentat pe
care se poate baza. După 16 ani perioada pubertăţii este în mare parte depăşită, iar
tânărul se redescoperă echilibrat, cu atitudine ponderată faţă de tot ce îl înconjoară. Se
consideră potrivite disciplinele care studiază mari curente istorice, literare, artistice şi
se recomandă studiul individual al copiilor. De asemenea, este indicat ca tinerii, în
vederea alegerii profesiei viitoare, să întreprindă activităţi practice concrete în diverse
domenii sociale, agricole, industriale.

SPECIFICUL PEDAGOGIEI WALDORF ÎN PROCESUL DIDACTIC

Principiile activităţilor didactice şi administrative ale învăţământului Waldorf, pentru orice

spaţiu cultural, s-au concretizat şi dezvoltat pe baza cunoaşterii propuse de Steiner.
A. PROCESUL DIDACTIC ÎN GRĂDINIŢE
Grădiniţa Waldorf oferă activităţi conduse de educatori sau activităţi libere, activităţi de
imitare şi de creare, care pot fi preluate diferit de copii. Principalele competenţe
dezvoltate la copii pe parcursul parcurgerii procesului didactic din grădiniţe sunt (Dumitriu,
L., 2006, p.88):
a. competenţa corporală şi de mobilitate - prin multe jocuri de mişcare, gesturi, jocuri de
degete, autoperceperea corporală, grădinărit, împletit;
b. competenţa senzorială şi de percepţie – prin diverse materiale naturale şi jucării;
c. competenţa lingvistică – prin cântece, jocuri ritmice, jocuri tematice, basme, joc cu
păpuşi;
d. competenţa în fantezie şi creativitate – prin jucării simple ce se pretează la diverse

8
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
interpretări; serbări cu teme cotidiene, meserii, roluri; mici dramatizări;
e. competenţa socială – prin faptul că ei trăiesc după ritmuri naturale (ziua, săptămâna,
anul), în care viaţa capătă o rânduială firească;
f. competenţa motivaţională şi de concentrare – prin multe activităţi care, alternativ, se fac în
grupuri mici, apoi mari, ritmurile sănătoase şi activităţile diverse evită oboseala;
g. competenţa etic-morală a valorilor – prin faptul că sunt aplicate reguli, succesiuni logice
ale activităţilor, părinţii sunt prezenţi la activităţi comune,dedicate binelui celorlalţi.

B. PROCESUL DIDACTIC ÎN ŞCOLI

În cadrul învăţământului, Pedagogia Waldorf nu urmăreşte să realizeze o anumită
specializare, ci urmăreşte să dezvolte personalitatea copilului în ansamblul ei. Activităţile de
învăţare prezentate în primii ani de şcoală pornesc de la concret la abstract, cu accent pe
perceperea calităţii estetice, valorice a conţinuturilor studiate, iar pe parcursul anilor de
studiu se trece treptat la asimilarea elementelor cognitive şi intelectuale.
Obiectivul fundamental al pedagogiei Waldorf este, astfel, întărirea, cultivarea și organizarea
celor trei componente esențiale ale ființei umane: voința, simțirea și gândirea, la fiecare nivel
de vârstă. Concepția pedagogică a școlilor Waldorf susține că numai printr-o predare
corespunzătoare necesităților interioare ale fiecărei vârste se poate ajunge la o dezvoltare a
omului în sensul libertății, fiind și numită "educație pentru libertate", nefiind vorba de un
învățământ ce acordă o libertate deplină copilului, ci de o pregătire în vederea dobândirii unei
gândiri independente, odată cu maturitatea.
Programele şcolare Waldorf prezintă câteva elemente distincte: (Dumitriu, L., 2006, p.89):
 În clasa I începe studiul a două limbi străine.
 Până în clasa a -VIII- a sunt prevăzute în programa şcolară discipline
aparţinând trunchiului comun: cunoştinţe despre zona în care trăiesc, desenul, muzică
instrumentală, euritmie, activităţi tehnologice manuale.
 În perioada liceului se studiază: geologia, istoria artei, euritmia, cor, sculptură,
tehnologii, activităţi practice diferite. O caracteristică a acestui proces didactic îl
constituie învăţarea copiilor să cânte la un instrument muzical, iar din clasa a - III- a,
elevii talentaţi pot începe studiul special al unui instrument de orchestră.
 În general, în clasele primare şi gimnaziale elevii nu folosesc manuale,
informaţia este comunicată în mod direct de cadrul didactic. Se pot utiliza în acest
sens diverse cărţi care fac referire la domeniul studiat.
9
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
 Disciplinele, (limba maternă, matematică, fizică, chimie, istorie, geografie, ştiinţe
sociale), sunt predate în module de câte 2 – 4 săptămâni denumite epoci sau ere.
Astfel, elevii studiază una din aceste discipline în primele două ore ale zilei, după
care urmează alte discipline ca: limbi străine, educaţie fizică, tehnologii, muzică sau
exerciţii de matematică, gramatică, literatură.
 Orarul disciplinelor este alcătuit conform desfăşurării ritmice a anului şcolar, a lunii,
a zilei de şcoală şi ţine cont de aspectele natural–biologice ale copiilor (receptivitate,
repaus, nevoie de mişcare)
Astfel, ritmul orei, al zilei, al lunii, al anului au un rol important în educarea voinței în
sistemul Waldorf. Acesta este evidențiat de împărțirea cursului principal, care durează două
ore, în trei părți:
- o parte ritmică, ce solicită voința copilului;
- o parte cognitivă, adresată intelectului;
- o parte de povestire, adresată simțirii.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv în prima parte a acesteia şi a
celor artistice şi practice în cea de a doua parte. Acest lucru face posibilă adâncirea
subiectelor teoretice prin aplicarea lor în practică şi prin însufleţirea lor artistică.
Ritmul lunii se referă la existenţa unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele 8 şi
10 sunt studiate materiile principale (română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie,
biologie etc.). Aceste module poartă denumirea de epoci.
 Cursurile artistice și cele practice au o pondere ridicată în Școala Waldorf, dorind
astfel să ofere fiecărui copil ceea ce i se potriveşte, dar intervenind şi cu preocupări în
domenii spre care acesta nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei educaţii
complete.
 Procesul de predare şi învăţare respectă cele trei faze: descoperirea-
experimentarea, caracterizarea-înţelegerea, definirea-aprofundarea şi se desfăşoară pe
parcursul a două sau trei zile.
 Evaluarea se realizează în mod descriptiv, astfel elevii primesc la sfârşitul clasei o
caracterizare psihopedagogică efectuată de educator şi cuantificată în registrul
matricol.
 O precizare importantă o reprezintă faptul că pentru tezele unice şi bacalaureat
programele Waldorf au aceleaşi conţinuturi cu cele din sistemul naţional de
învăţământ.

10
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
Alternativa Waldorf este une centrată pe elev, pe necesitățile, abilitățile și personaliatea
acestuia, urmărindu-se stimlarea creativității, comunicării, descoperirea și dezvoltarea
înclinațiilor artistice și practice și pregătirea copilului pentru interacțiunea cu lumea
înconjurătoare.
Dezvoltarea copilului și învățarea școlară se realizează în relația bazată pe încrederea
copilului în cadrele didactice, în spațiul înconjurător și în percepția lui asupra lumii.
Profesorii Waldorf poartă o răspundere specială cu privire la configurarea vie a acestei relații.
La vârsta adolescenței, această relație se transformă, căci acum stau în prim plan, din
perspectiva materiilor, întâlnirea și disputa cu lumea, pentru a stimula la elevi formarea
propriilor judecăți, a empatiei și a acțiunii independente. Aici este hotărâtor faptul că
profesorii din ciclul secundar aduc, pe lângă cunoștințele lor cu privire la materie, și abilitatea
să interacționeze cu adolescentul în așa fel, încât acesta să descopere ceea ce își dorește de la
sine. Predarea este reușită atunci când aceasta trezește în adolescenți întrebări care conduc
mai departe iar aceștia nu dezvoltă și nu arată plictis, ci interes față de oamenii din jurul lor și
față de lume. Școala găsește soluții și căi să păstreze un echilibru între presiunea performanței
în pregătirea pentru examene și cerințele unei dezvoltări sufletești și fizice sănătoase.
Fundamentul școlilor Waldorf îl reprezintă comunitatea școlară și relația la nivel uman între
părinți, profesori, elevi și colaboratori. Toate activitățile și acțiunile comune stau sub semnul
omeniei și al demnității umane. Împreună pot dezvolta, toți cei implicați forme de colaborare
importante, ne-ierarhice. Transparența și claritatea (în locul puterii personale și instituționale)
sunt urmărite în toate procesele privind conducerea școlii precum și în luarea deciziilor.
Pentru a putea preda în acest sistem alternativ, profesorii trebuie să urmeze, obligatoriu,
cursuri de pedagogie Waldorf, adaptate diferitelor nivele, care include module cu tematici
diverse, de la antropologie/dezvoltarea copilului, pe vîrste/etape, curriculum specific si
organizarea ciclurilor de învățământ la cursuri artistice, filozofia libertății sau cunoașterea
naturii și a spiritului.

În țara noastră, sistemul Waldorf este implementat în 26 de localități, organizat pe diverse

nivele de învățământ, cu predare preponderent ăn limba română: Alba Iulia (înv.primar), Baia
Mare (înv.preșcolar în lb.română și maghiară), Bistrița (preșcolar), Brașov (nivel preșcolar –
lb.română și maghiară, primar, gimnazial), Brăila (preșcolar), București (toate nivelele de la
preșcolar la liceal), Buzău (preșcolar), Cluj-Napoca ((toate nivelele de la preșcolar la liceal în
limba română și maghiară), Constanța(preșcolar), Iași (toate nivelele preșcolar - liceal),

11
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
Miercurea Ciuc (preșcolar, primar, gimnazial în limba maghiară), Năsăud (preșcolar),
Odorheiu Secuiesc (preșcolar lb.maghiară), Oradea (preșcolar în lb.română și maghiară),
Pitești (preșcolar), Polonița -Harghita (preșcolar, lb.maghiară), Pucioasa (preșcolar),
Rm.Vâlcea (preșcolar, primar, gimnazial), Râșnov (preșcolar), Roșia – Sibiu (preșcolar,
primar, gimnazial), Sfântu Gheorghe (preșcolar, primar, gimnazial în limba română și
maghiară), Sibiu (preșcolar), Sovata (preșcolar lb.maghiară), Târgu Mureș (nivel preșcolar și
primar în lb.română și maghiară), Timișoara (toate nivelele de la preșcolar la liceal), Turda
(preșcolar și primar).
La Rm.Vâlcea, orașul meu natal, sistemul de învăţământ alternativ Waldorf a luat fiinţă în
1993. Odată cu înfiinţarea primei grupe de grădiniţă şi a clasei I Waldorf, s-a constituit şi
Asociaţia ,,ProWaldorf”, cuprinzând colectivul cadrelor didactice, părinţi ai elevilor şi
membri simpatizanţi.
În prezent, Şcoala Waldorf îşi desfăşoară activitatea educațională având 4 grupe de
preşcolari.și clasele I-VIII Prin diversitatea activităţii şcolare şi extraşcolare, elevii şcolii au
fost implicaţi permanent în acţiuni organizate de Primăria Municipiului Rm. Vâlcea,
Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanu”, Centrul de pictură şi modelaj, Consiliul Judeţean,
Centrul Europe Direct etc.
Şcoala este cunoscută în comunitatea oraşului nostru ca o şcoală cu bune rezultate atât pe
plan informaţional, cât şi pe plan cultural-artistic şi social, obţinând rezultate deosebite în
cadrul unor acţiuni şi concursuri precum:
 În cadrul proiectului ,,Spring Day in Europe”, în parteneriat cu ,,Centrul Europa” din
Rm. Vâlcea, elevii şcolii noastre au fost mesagerii judeţului Vâlcea în Parlamentul
European de la Strasbourg, unde au prezentat piesa de teatru ,,Războiul îngheţatei de
zmeură”, precum şi o expoziţie cu obiecte de ceramică şi costume populare specifice
zonei vâlcene.
 La Biblioteca Judeţeană ,,Antim Ivireanul”, în cadrul sărbătorii anuale a Zilelor
Francofoniei, copiii noştri au impresionat prin dramatizarea ,,Legendele Olimpului”,
precum şi prin muzicalitatea interpretării la blockflote, în montajul literar ,,Pe aripi de
primăvară”, în limbile engleză şi germană.

12
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

Procesul de învăţământ şi orarul şcolii, realizat pe baza planului de învăţământ WALDORF,

are următoarele principii specifice pedagogiei Waldorf:
Acest ritm este reflectat în pedagogia Waldorf prin planificarea pe „epoci de studiu” (etape,
perioade de 2-5 săptămâni) a materiilor de bază, ca şi în pregătirea serbărilor (serbarea anuală
constituind un exemplu de moment „cheie”). Acest învăţământ organizat în etape oferă mari
posibilităţi de concentrare și activare a elevilor cât și a profesorilor, reduce numărul
materiilor predate în paralel şi disciplinează, mai ales în mijlocul unei civilizaţii în care
asaltul informaţional şi efectul de dispersie joacă un rol atât de important. Prin aceasta
procedura se asigură şi un echilibru între procesele de memorare şi cele de uitare: teme din
materiile fundamentale sunt prelucrate intensiv un timp mai îndelungat până se ajunge la o
imagine închegată şi lesne de reţinut, după care are loc trecerea la altă disciplină. La o scară
mai mică, aceasta pendulare este de regăsit în fiecare unitate de predare-învăţare (epocă, zi,
oră).
 

Structura zilei
La început sunt programate materiile ce presupun o mai mare implicare a componentei
cognitiv-aptitudinale. Urmează cele ce necesită o continuă repetare ritmica (limbile moderne,
euritmia, gimnastica, muzica, religia). Spre prânz sau după-amiaza se desfăşoară activităţile
practice, deci cele care se adresează mai mult componentei
volitiv-acționale (lucrul manual, meserii, grădinărit etc). Sensul este deci: preluare – trăire –
executare – plăsmuire.
 

Structura cursului principal

•  partea ritmică – se adresează mai mult componentei afectiv-motivaţionale şi are drept scop
activarea elevilor, pregătirea pentru lecţie prin crearea unei atmosfere adecvate (se fac
exerciţii ritmice de mişcare, se cultivă rostirea prin exerciţii de plastica vorbirii, se cântă
vocal şi la block flote); este obligatorie pentru fiecare curs principal de la ciclul primar şi
până la liceu;
• partea de predare-învăţare – se adresează componentei cognitiv-aptitudinale;

• partea acţională constituie componenta volitivă prin lucrul la caietele de epocă şi prin
efectuarea unor exerciţii individuale;

• partea de povestire constituie componenta afectivă şi de cunoaştere, fiind obligatorie de la

clasele primare la liceu.

13
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

4.    Principiul creării unui ambient educaţional adecvat obiectivelor se referă la faptul că o
şcoală Waldorf presupune o anumită atmosferă şi un ambient arhitectonic adecvat, cu o
anumită cromatică şi decoraţiune a interioarelor, cu spaţii potrivite activităţilor
complementare la care elevii participă în funcţie de afinităţi şi înclinaţii.
5.    Principiul asigurării unui echilibru între teorie şi practică.
6.     Principiul predării artistice se referă la faptul că predarea este considerată o artă şi e
profesată ca atare. Profesorii ajută copiii să descopere şi să iubească lumea înconjurătoare în
contextul fundamentării antropologice a predării. Ei trebuie să trezească facultăţile latente ale
copilului astfel încât în faza liceală să fie apt de a dezvolta o gândire cu un înalt grad de
abstractizare.
7.    Principiul flexibilizării şi integrării noţiunilor se referă la faptul că spiritul vremii actuale
pretinde o vocaţie cu caracter global în ordonarea stocului imens de informaţii a căror
aglomerare ameninţă fiinţa cu strivirea. Pedagogia Waldorf promovează o orientare
integralist-funcţionalistă, străduindu-se să livreze noţiuni vii cu un grad de abstractizare
potrivit vârstei. În acest sens, ea recomandă traseele: de la întreg la parte, de la cunoştinţe la
cunoaştere, de la nominal la noţional, de la cuvânt la gând. Prin aceasta întregul proces
instructiv-educativ este privit ca un permanent proces de formare a personalităţii de sine
stătătoare, aptă de a se integra în societate.
 

Plaja orară a şcolii, construită pe baza planului cadru are următoarele elemente specifice
pedagogiei Waldorf:
– activitatea didactică începe zilnic la orele 7,45 – prin întâlnirea colectivului de cadre
didactice;

– ziua de şcoală începe cu cursul principal, curs care ocupă 110 minute (două ore fără pauză)
şi cuprinde una dintre disciplinele: limba română, matematică, biologie, fizică, chimie,
istorie, geografie, istoria artei. Aceste discipline se predau în epoci (module); elevii nu
primesc calificative sau note, neexistând medii de sfârșit de semestru, ci numai la sfârșit de
an școlar; la sfârșitul anului școlar, pe lângă acestea, părinții primesc o evaluare descriptivă
completă privind activitatea și evoluția copilului pe parcursul anului școlar;

– lungimea epocii se calculează în funcţie de numărul de ore alocat disciplinei; de obicei, o

epocă/modul durează 3-4 săptămâni;

– lecţia de la cursul principal este urmată de o pauză mare (20 min);

– după cursul principal ziua continuă cu limbile străine (engleză, germană, franceză),
începând din clasa I, educaţie muzicală, pictură, educaţie fizică, tehnologii, ore de exerciţii
pentru disciplinele studiate în epoci; aceste ore au durata de 50 minute;
14
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

– fiecare cadru didactic foloseşte materiale selectate în funcţie de cerinţele programei;

– la cursul principal se întocmeşte pentru fiecare disciplină caietul de epocă cu toţi elevii
clasei, caiet ce se substituie manualului;

– demersurile educative din cadrul orelor de curs se completează cu activităţile extraşcolare;

– activităţile extraşcolare se desfăşoară în funcţie de situaţie în sala de concert, de teatru, în

muzee, în sere, pe terenul agricol, etc. cu participarea cadrelor didactice şi eventual a
părinţilor; cele mai importante sunt serbările și spectacolele susținute de elevi, bazarele și
sărbătorile de peste an, la care cadrele didactice, elevii și părinții participă împreună;
implicarea permanenta a părinților în activitățile scolii și ale clasei din care face parte copilul
este esențială, din punctul nostru de vedere, pentru evoluția prezentă și ulterioară a copilului.

Personal, sunt ”produsul” acestei școli și al sistemului de învățământ Waldorf din Rm.Vâlcea,
ca absolvent al ciclului primar și gimnazial.
Din punctul meu de vedere, experimentarea acestui sistem educațional, timp de opt ani de
zile, a contribuit fundamental la formarea mea ca artist, înclinația spre artă și creativitate fiind
stimulată în cadrul cursurilor școlare de profil, al orelor de tehnologie, lucru manual și, în
general, la toate materiile. Argumentez acest ultim lucru prin faptul că notițele se luau, încă
din clasa I, pe caiete fără liniatură, ceea ce ducea spre o responsabilizare a copilului spre o
proprie organizare a spațiului paginii dar și o estetică personalizată a caietului, neîngrădită de
linii/margini etc., dublată de libertatea de a folosi culori și ilustrații sugestive ale conținutului
scris, astfel încât, la finalul anului, aceste caiete puteau fi considerate ”mici manuale” ale
materiei respective. Mărturisesc ca le am și acum și le răsfoiesc cu aceeași plăcere și
surprindere văzând de câtă imaginație dispuneam la vremea respectivă în ceea ce privește
ilustrația și cromatica lor.
Un alt aspect experimenteat în școala Waldorf a fost acela că scrierea, în clasa I, se începea
cu lutere mari de tipar, ca mai apoi, în clasa a II-a sau chiar a III-a să se treacă la caligrafia
”de mână”. De asemenea, limbile străine studiate încă din primul an a fost Lb. Germană și
Lb. Ebgleză și, deși poate părea dificil ca un copil care abia atunci învață să scrie sau să
citească în limba maternă să studieze încă două limbi străine, lucrurile au stat foarte bine
întrucât profesorii, foarte buni pedagogi, au știut să-i facă pe elevi, prin intermediul jocurilor,
al exercițiilor creative, să îndrăgească și să aprofundeze aceste materii.
Scoala Waldorf din Rm.Vâlcea, prin implicarea și comunicarea permanentă dintre cadrele
didactice, copii și părinți, a reușit să creeze întotdeauna atmosfera unei ”mari familii”. Acest
15
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
lucru s-a datorat faptului că majoritatea problemelor erau discutate deschis, căutam soluții
împreună, se stimula lucrul în echipă, colaborarea, empatia și într-ajutorarea, experiențe care
m-au format în acest sens și îmi sunt de un real folos și astăzi.
Concluzionând, toate caracteristicile pedagogiei Waldorf (învățarea pe epoci, fără manuale
prestabilite, lipsa notelor și a competiției între copii, pe principiul că toți copiii au ceva
valoros, care poate fi dezvoltat, învățarea centrată pe elev, adaptată nevoilor și personalității
sale, stimularea gândirii critice etc.) le-am regasit și experimentat pe parcursul anilor de
școală și pot spune că nu au creat, în momentul mutării la un liceu ”normal”, niciul fel de
inadaptare la noul sistem, dimpotrivă, au dus la o abordare senină a noii realități școlare și o
integrare rapidă în comunitate de elevi.

16
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

PEDAGOGIA FREINET

Célestin Freinet (1896-1966) a lansat în Franţa mişcarea pedagogică ce are ca principiu

fundamental „centrarea şcolii pe elev”. Pedagogia Freinet este o şcoală a exprimării şi
comunicării, care opune şcolii tradiţionale (acuzată de verbalism) o pedagogie a acţiunii şi a
muncii. Astăzi, pedagogia Freinet este prezentă în peste 40 de ţări din întreaga lume, zeci de
mii de copii din ciclul primar învaţă să scrie, să citească, să se descurce în viaţă conform
acestei alternative7.

Pedagogia Freinet este o pedagogie deschisă spre exterior. Copilul nu trăieşte numai în
şcoală, această pedagogie ţinând seama de mediul său familial, cultural şi social, permiţându-
i să vorbească, să facă propuneri referitoare la acestea.

Copiii şi elevii din această școală alternativă s-au adaptat cu uşurinţă la trecerea într-un nou
ciclu de învăţământ şi au demonstrat deprinderi de muncă intelectuală independentă, spirit de
iniţiativă, capacitate de autoevaluare şi evaluare, autonomie şi responsabilizare. De remarcat
la aceşti copii este competenţa de comunicare, disponibilitatea pentru munca în echipă,
cooperare şi întrajutorare.

Caracteristicile pedagogiei Freinet:

1. Centrarea pe elev - în centrul activității educative se află elevul, el având un rol activ în
învățare (activitatea școlară se bazează pe preocupările, gusturile, dorinețele și preferințele
elevului). Profesorul are rolul de a organiza clasa astfel încât să permită fiecărui elev să
lucreze liber. Relaţia profesor-elev se bazează pe înţelegere, încredere şi cooperare. În
pedagogia Freinet se acordă o atenţie deosebită reuşitei şcolare şi evitării eşecului şcolar prin
suprimarea pedepselor, a notelor proaste, prin relevarea cauzelor care îl generează.

7
Marian D. Ilie (Coordonator), Carmen Maria Ţîru, Magdalena Petrescu, Gabriela Domilescu,
Miloranca Harkai, Introducere în Pedagogie, 2012, pag. 111

17
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

2. Învățarea prin tatonare - numită de Freinet metoda naturală, poate fi perfecţionată şi

accelerată de un mediu ajutător, dar esenţială rămâne experienţa personală. Freinet afirma:
„important nu este a şti, nici măcar a descoperi; important este a cerceta”.
3. Educația muncii - centrarea activităţii educative pe cel ce învaţă, dar nu în forma jocului ci
prin muncă. Școala trebuie să conţină:
- „o sală comună, transformabilă, care să servească pentru demonstraţii, reuniuni, conferinţe,
expoziţii etc.;
- ateliere interioare specializate şi ateliere exterioare care să permită cultivarea plantelor,
creşterea animalelor. Sunt prevăzute opt ateliere specializate:
- 4 ateliere pentru munca de bază (Atelier 1: munca la câmp, creşterea animalelor; Atelier 2:
fierărie, tâmplărie; Atelier 3: filatură, ţesătorie, confecţii, bucătărie, menaj şi Atelier 4:
construcţii, comerţ, mecanică); şi - 4 ateliere de activitate evoluată, socializată,
intelectualizată (Atelier 5: prospectare, cunoştinţe, documentare; Atelier 6: experimentare;
Atelier 7: creaţie, expresie şi comunicări grafice; Atelier 8: creaţie, expresie şi comunicare
artistică).”
4. Exprimarea și comunicarea:
Fiecare are dreptul de a se exprima.
Fiecare trebuie să dispună de mijloacele de a crea.
Fiecare trebuie să aibă dreptul de a comunica liber în cadrul grupului său cu membrii altor
grupuri (de exemplu, prin schimbul de jurnale şcolare).
Tehnicile de exprimare nu trebuie impuse în prealabil.
Exprimarea liberă presupune ascultarea celorlalţi şi respectul faţă de ei.
Exprimarea liberă este valoroasă atât prin demersurile sale creative, cât şi prin producţiile
sale8.

Textul liber este acela pe care copilul îl scrie fără a fi constrâns, atunci când crede de
cuviinţă, căutându-şi singur subiectul. Textele sunt redactate fie la şcoală, fie acasă. Etapele
tehnicii textului liber sunt: a) elaborarea individuală; b) prezentarea publică; c) alegerea
textului
8
Monica Cuciureanu, Punţi de trecere între învăţământul tradiţional şi cel bazat pe modele pedagogice
alternative în sistemul românesc de învăţământ, 2011, pag. 65

18
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

îndreptăţit să fie dat publicării sau trimiterea corespondenţilor; d) ameliorarea textului în

colectiv şi e) tipărirea şi publicarea textului (Rădulescu, M. Şt., 2006, p.58).
Corespondenţa şcolară presupune schimbul de texte libere realizate de elevii din şcoli
diferite. Prin corespondenţă se pot îmbunătăţi experienţele lor curente. Tehnica
corespondenţei, în aplicarea ei actuală, cunoaşte multe adaptări impuse de progresul
tehnicilor informaţionale computerizate, de utilizarea Internetului în clasă, fapt ce a dezvoltat
considerabil schimburile şi comunicarea interşcolară.

5. Cooperarea - colaborare, schimb de idei şi activităţi, atât între elevi, între elevi şi profesor,
şi între profesori
6. Personalizarea învățării este condiția succesului tuturor elevilor - îmbinarea muncii
şcolare individualizate cu munca în grup şi concepe în acest sens şi tehnici adecvate pentru
realizarea lor: textul liber, tipografia şcolară, corespondenţa şcolară, ziarul şcolar, fişiere
autocorective, caiete autocorective, etc.

Principii:
Metoda naturală în educație asigură eliberarea întregii energii creative și respectarea
patrimoniului cultural atât al elevilor, cât și al profesorilor.
Încercarea experimentală și organizarea planificată a muncii introduse în primii ani școlari
ajută copilul să-și dezvolte abilitățile de cercetare științifică.
Organizația cooperativă contribuie activ la socializare și solidaritate între copii.
Textul liber, corespondența, tipărirea, revista școlii, rapoartele științifice, instrumentele
audiovizuale, precum și utilizarea critică a noilor tehnologii comunicative și de producție
permit copilului să intre în contact cu realitatea lumii în 21e secol9.

Formarea cadrelor didactice în pedagogia Freinet se face prin stagii de formare organizate
de Asociaţia Română pentru o Şcoală Modernă C. Freinet (ARSM C.Freinet), Institutul
Cooperativ al Şcolii Moderne (ICEM), Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Şcolii Moderne

9
https://www.fimem-freinet.org/en/node/29

19
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

(FIMEM). În prezent stagiile de formare sunt incluse în oferta Caselor Corpului Didactic care
asigură și certificarea cadrelor didactice. Abilitarea/ avizul alternativei acordat cadrelor
didactice interesate de a constitui o grupă/ clasă Freinet integrată în învăţământul de stat sau
particular, se obține la solicitarea acestuia, în urma parcurgerii a cel puțin două stagii şi
prezentarea unui portofoliu cu exemple de bună practică din grupă/ clasă.

Într-o clasă Freinet evaluarea nu vizează o ierarhizare, ci urmăreşte depăşirea eşecurilor

şcolare şi valorizarea reuşitelor parţiale ale copiilor care, ajutaţi, trebuie să ajungă la
realizarea proiectelor lor individuale. Punctul de plecare în evaluare este Planul individual de
muncă/activitate. Tipurile de evaluare în pedagogia Freinet sunt: autoevaluare, evaluarea
colectivă și evaluarea finală. notele sunt înlocuite cu grile de evaluare

În România - în 1991, la Timişoara s-a făcut un stagiu de iniţiere şi formare în pedagogia

Freinet. Absolvenţii stagiului şi-au asumat practicarea tehnicilor Freinet în munca şcolară,
cu precădere în Liceul „Jean-Louis Caldéron”, acesta devenind un centru pilot al
pedagogiei Freinet în România. Ulterior practicarea pedagogiei Freinet s-a extins şi în alte
şcoli din Timişoara (Şcoala generală nr. 6, 7 şi 13) şi din ţară (ex. nr. 6 din Iaşi, nr. 3 din
Cluj-Napoca). Mişcarea Freinet din România a dobândit personalitate juridică sub forma
Asociaţiei Române pentru o Şcoală Modernă „Célestin Freinet” (ARSM) creată în 1993, cu
sediul în Timişoara.
Anul şcolar 2001 – 2002 a reprezentat momentul de maximă expansiune pentru alternativele
educaţionale, care s-au extins în toate judeţele ţării. Creşteri semnificative au înregistrat toate
alternativele care au reprezentare în România: Waldorf, Pedagogia Curativă Waldorf, Step by
Step, Montessori, Freinet, Planul Jena.
Pedagogia Freinet respectă curriculum-ul naţional şi este practicată în învăţământul alternativ
de stat. Este aplicată în învăţământul preşcolar şi primar (grupe şi clase integrate în unităţi
şcolare de stat constituie reţeaua de învăţământ alternativ), la nivel gimnazial şi liceal (unde
apar tehnici Freinet), în educaţia nonformală realizată în cadrul Palatului Copiilor şi în
activităţi extracurriculare, tabăra naţională şi internaţională „Şcoala de vacanţă Freinet”.

20
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

PEDAGOGIA STEP-BY-STEP

În 1994, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă lansa prin Fundaţiile Naţionale din 15
ţări din Europa Centrală şi de Est, ţări foste comuniste, un ambiţios program regional care se
adresa copiilor de vârstă preşcolară şi familiilor lor, grup ţintă aflat în situaţie socio-
economică defavorizată. Denumit iniţial Head Start, programul a fost conceput după modelul
introdus în SUA în anii 60, ca un program educaţional de reformă, care promovează metode
de predare învăţare centrate pe copil, precum şi implicarea familiei şi a comunităţii în
procesul instructiv educativ. Iniţial, programul a fost implementat şi monitorizat cu asistenţă
tehnică din partea Children’s Resources International Washington. În primul an, programul s-
a aplicat în 15 ţări, la nivelul a 200 de grupe de grădiniţă. În mod firesc, programul a trebuit
să respecte legislaţia în domeniul educaţiei, specificul cultural şi tradiţiile din fiecare ţară în
parte, îndepartându-se oarecum de modelul american. Astfel, din 1995 programul a luat
numele de Step by Step, nume de licenţă pentru toate ţările în care se aplică.
În 1999 a luat fiinţă Asociaţia Internatională Step by Step organizaţie neguvernamentală,
înregistrată în Olanda, care reprezintă Asociaţiile Naţionale Step by Step din 29 de ţări din
Europa, Asia şi America de Sud, organizaţie din care face parte şi Centrul pentru Educaţie şi
Dezvoltare Profesională Step by Step Romania.

Programa școlară (curriculum școlar) în alternativa educațională Step by Step este aceeași cu
cea din învățământul obișnuit. Aceasta înseamnă că deprinderile şi cunoștințele programate a
fi asimilate pe parcursul școlii sunt aceleași ca şi pentru învățământul tradițional diferența
constând în metoda de formare a acestora care derivă din principiile Step by Step.

Caracteristicile pedagogiei Step by step:

1. Procesul de învăţământ este centrat pe copil, educaţia este individualizată - Predarea este
orientată în funcţie de necesităţile copilului, iar învăţarea se produce prin descoperire
individuală, în ritmul propriu. Se pune accent pe dezvoltarea conceptuală, pe învăţarea în
profunzime.

21
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
2. Învăţarea este organizată pe Centre de activitate - Centrele de activitate sunt zone
delimitate ale clasei, dotate cu material didactic specific unei activităţi, în care un număr mic
de copii se

confruntă, individual sau în grup, cu sarcini adecvate nivelului lor de dezvoltare. O clasă
conţine următoarele centre de activitate: alfabetizare, materiale de construcţie, mediul
exterior, ştiinţe naturale, matematică, arte, muzică, bucătăria şi jocul de rol (pot fi și alte
centre facultative). Aceste activități permit educatorul să fie partener de învăţare şi nu sursă
de cunoaştere.
Clasele mai conțin și un spațiu de întâlnire pentru comunicarea în grup.
3. Rolul educatorilor - doi educatori în fiecare clasă și au ca rol să schimbe poziția centrelor
de activitate, să stimuleze interesele elevilor și să le susțină, să supravegheze și să ghideze.
4. Participarea părinţilor - grădiniţa şi şcoala colaborează cu familia şi cu comunitatea
locală.

Nu încurajează situații de competiție între copii deoarece se consideră că până la vârsta de

12–14 ani funcțiile de cunoaștere şi procesele emoționale ale copiilor nu sunt complet
dezvoltate, mature iar copilul nu e încă apt să înțeleagă şi să suporte competiția fără urmări
negative.

Alternativa educaţională Step by Step promovează prin metodologia sa:

• iniţiativa personală;
• eficacitatea personală şi consolidarea încrederii în sine;
• libertatea de gândire şi expresie;
• respectul pentru ceilalţi;
• respectul şi aprecierea diferenţelor.

Fiecare grupă şi fiecare individ prezintă în plen rezolvarea sarcinilor la centrul respectiv din
Scaunul autorului. Este un moment al evaluării – la care iau parte colegii, dar şi învăţătorul,
cu întrebări şi sugestii. Completările, întrebările celorlalţi şi întrebările conducătoare ale
învăţătorului îl vor face să-şi înţeleagă corectitudinea sau incorectitudinea demersului, fără să
fie notat, clasificat. Nu există categorisiri şi ierarhizări ale copiilor. Lucrările care s-au
efectuat sunt afişate în clasă; câteva zile ele reprezintă prilej de comparaţie şi oglindire a

22
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
demersurilor mintale, a deprinderilor şi dexterităţilor achiziţionate în acel moment. Ulterior
ele trec în mapa cu lucrări a fiecărui copil, care se păstrează în clasă şi este la îndemâna
copilului sau părintelui. Mapa cu lucrări a fiecărui copil devine oglinda progresului acestuia
faţă de el însuşi. Învăţătorii

au un caiet de evaluare, în care demersurile de progres pe fiecare proces de cunoaştere sunt

înregistrate descriptiv, la câteva zile de la observarea fiecărui copil în parte.

Formarea cadrelor didactice inițială şi continuă a presupus formarea unei reţele de formatori
la nivel naţional. Astfel, în 1996, în urma unei evaluări externe au fost stabilite cinci
Grădiniţe Model de Training şi un număr de 27 de formatori naţionali pentru alternativa
educaţională Step by Step la nivelul învăţământului preşcolar. Formarea iniţială presupune
parcurgerea a două module de câte 18 ore fiecare.
În 1998 CEDP Step by Step a organizat cursuri de formare de formatori pentru învăţământ
primar. S-a format astfel o echipă de 26 de cadre didactice formatori la Târgovişte, Slatina,
Constanţa, Tulcea, Buzău, Botoşani, Satu Mare, Oradea, Bistriţa Năsăud. Acestea
funcţionează ca Centre Zonale de Formare, care se activează în fiecare an şcolar în funcţie de
gradul de arondare care se stabilişte pe criterii geografice.
Cursurile de formare se desfăşoară în timpul vacanţei de vară după cum urmează:
Modul pentru clasa I – 24 ore
Modul pentru clasa a IIa – 18 ore
Modul pentru clasa a IIIa – 12 ore
Modul pentru clasa a IVa – 12 ore

CONCLUZII

De la fiecare pedagogie alternativă studiată aș lua câte ceva, de exemplu de la Montessori aș

alege autoeducarea: prin această tehnică copilul care îi învață pe alții își consolidează
cunoștințele ce le expune, indirect se crează legături mai bune între copii (încredere, respect,),
iar nu în ultimul rând ceilalți copii învață lucruri noi ce sunt prezentate pe înțelesul lor. La
pedagogia Waldorf mi-a plcăut că se pune accent pe stimularea creativității. Toate aceste
pedagogii alternative sunt centrate pe elev, dar cea Step by step implică foarte mult familia și

23
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
societatea. La pedagogia Freinet mi-a plăcut cum este organizată clasa, mai exact faptul că au
cele opt tipuri de ateliere. O altă metodă comună acestor pedagogii este neîncurajarea
situațiilor de competiție, până la vârsta de 12-14 ani - Step by step, în cazul celorlate
pedagogii cred că nu este încurajată în general.

Este interesantă evaluarea cum se face la fiecare pedagogie alternativă în parte. Lpedagogia
Montessori profesorul observă elevii și au loc întâlniri regulate cu fiecare elev în parte. La
Waldorf se face în mod descriptiv. La Step by step se folosește metoda mapei cu lucrări ce
este la dispoziția elevului și a părinților, iar profesorul are și un caiet de evaluare. Iar la
Freinet avem autoevaluare, evaluare colectivă și evaluare finală. Dacă ar fi să aleg o
modalitate de evaluare dintre cele prezentate ar fi cea de la Freinet, consider că este destul de
complexă și nu vizează doar elevul evaluate, ci sunt implicați și ceilalți.
Pedagogiile alternative analizate (Waldorf, Step by Step, Montessori, Freinet), se disting prin
câteva trăsături comune: sunt flexibile, foarte deschise comunicării şi colaborării cu toţi
partenerii educaţionali, promovează dezvoltarea la potenţial maxim al copiilor,
individualizarea în procesul de învăţământ, stimularea unor relaţii sociale sănătoase între toţi
membrii comunităţii educaţionale.
La nivelul reţelei de învăţământ pentru anul şcolar 2010-2011 reţeaua alternativelor
educaţionale cuprindea 311 unităţi, între acestea nefiind cuprinse grădiniţele Step by Step, iar
ca distribuţie teritorială reţeaua de învăţământ alternativ a acoperit 38 din cele 42 judeţe ale
ţării, fiind organizat majoritar în localităţi urbane.

Biblografie
24
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6

Albulescu, I., Pedagogiile alternative, Editura All, București, 2014

Balcanu, A., Studiu privind alternativele educaționale existente în sistemul de învățământ
preuniversitar din România, București, 2019
Cuciureanu, M, Punţi De Trecere Între Învăţământul Tradiţional Şi Cel Bazat Pe Modele
Pedagogice Alternative În Sistemul Românesc De Învăţământ, pag. 55,  INSTITUTUL DE
ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, București, 2011
Ilie, M.D., (2012) Introducere în pedagogie, Editura , Timișoara
Ilie, M., Tiru, C., Petrescu, M., Domilescu, G., Harkai M., Introducere în pedagogie,
Timișoara, 2012
Marian D. Ilie (Coordonator), Carmen Maria Ţîru, Magdalena Petrescu, Gabriela Domilescu,
Miloranca Harkai, Introducere în Pedagogie, 2012
Vasile Chiş, Ion Albulescu, Horaţiu Catalano, PEDAGOGIILE ALTERNATIVE –
conceptualizări, dezvoltări curriculare, exemple de bune practici, Editura Eikon, Cluj-
Napoca, 2013
Programele și planurile cadru pentru învățământul Waldorf.
Felea, G., (2002) Alternativele educaționale din România, Editura Triade,
Cluj-Napoca.
Steiner, R., (2001) Antropologie generală, Editura Triade, Cluj-Napoca.

Articole 
25
Miruna Boari – Pedagogia Waldorf
Bogdan Matei – Pedagogia Montessori
Adina Șufana – Pedagogia Step by step, Freinet
Grupa 6
https://scoalamonterra.ro/scoala/cum-se-invata-la-o-scoala-montessori/
https://www.montessorihaus.ro/sample-page/
https://scoalamariamontessori.ro/despre-noi/
https://waldorf.ro/pedagogia-waldorf/.

Interviuri, conferințe
Teaching Methods for Inspiring the Students of the Future | Joe Ruhl | TEDxLafayette
https://www.youtube.com/watch?v=UCFg9bcW7Bk

Montessori School Education

https://youtu.be/UzmvtVAuuyI

The Montessori Method: Education for Life

https://youtu.be/3ZFajh6uVWM

Metoda de educaţie Montessori

https://youtu.be/wwL8SfTG3B4

Pedagogia Montessori, Montessori-Haus Timisoara

https://youtu.be/w6bUQ-wOQgY

https://www.fimem-freinet.org/en/node/29
https://edict.ro/step-by-step-alternativa-educationala/
http://thewordmagazine.com/neighbourhood-life/the-growth-of-the-freinet-movement-and-
alternative-education-in-belgium/
http://www.ibe.unesco.org/sites/default/files/freinete.pdf

26