n coala Waldorf, ritmul are un rol important n educarea voinei, urmrindu-se ritmul unei ore,

al zilei, al lunii i al anului. Ritmul orei este reliefat de mprirea cursului principal, ce se
desfoar la nceputul cursurilor n primele dou ore, n trei pri:
*
*

partea
o

partea

ritmic,
cognitiv

prin

care
care

este
se

solicitat

voina

adreseaz

copilului

intelectului

* o partea de povestire care se adreseaz simirii.

Utilizarea ritmului n educaie permite ca ntreaga fiin a persoanei educate s fie abordat i nu
numai componenta sa intelectual.
Ritmul zilei presupune studierea materiilor cu caracter cognitiv n prima parte a acesteia i a celor
artistice i practice n cea de a doua parte. Acest lucru face posibil adncirea subiectelor teoretice
prin aplicarea lor n practic i prin nsufleirea lor artistic.
Ritmul lunii se refer la existena unor module de 2-4 sptmni n care zilnic ntre orele 8 i 10
sunt studiate materiile principale (romn, matematic, fizic, chimie, geografie, istorie, biologie
etc.). Aceste module poart denumirea de epoci.
nvarea n epoci
Materiile cognitive sunt studiate n epoci; o clas studiaz, de exemplu fizica, zilnic, primele doua
ore fr pauz, timp de 24 sptmni. ntr-o astfel de epoc se poate parcurge chiar i materia
pe un an colar, economia lucrului fiind deosebit de eficient.
Urmeaz alte epoci, elevii rentlnindu-se cu fizica doar peste cteva luni, poate chiar peste un an.
Desigur c ntre timp elevii uit ce au nvat, dar aceasta nu trebuie s ngrijoreze.
n coala Waldorf uitarea este considerat un aliat, din dou motive: n primul rnd pentru c
uitnd fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacitile unui nou domeniu, de exemplu
literaturii, iar n al doilea rnd pentru c, dup ce fizica a fost uitat aparent complet, la rentlnirea
cu aceast tiin, elevul i va reaminti mult mai intens cele nvate.
Un alt avantaj al predrii n epoci este faptul c informaiile i ntrebrile primite peste zi sunt
prelucrate subcontient noaptea, iar a doua zi, att elevii, ct i profesorii, gsesc mai uor
rezolvarea lor.
ns nu toate materiile particip la acest carusel al epocilor. Se predau n sistem modular limba
matern i gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia i tiinele naturii. Aceste
materii pot s apar i n ore de exerciii care au rolul de a fixa ct mai bine materia la cursul de
baz. Celelalte materii, cum ar fi limbile strine, educaia fizic, desenul i celelalte activiti
artistice sau practice, apar ca i ore fixe dup cursul de baz i orele de exerciii.
O coal fr manuale

Absena manualului unic contribuie la creterea respectului fa de cri i la ntrirea autoritii

profesorului, care are astfel o legtur direct n comunicarea cu elevii.
Pe de alta parte, elevii se obinuiesc s se documenteze din ct mai multe surse n studiul unei
teme. De asemenea, profesorul poate astfel introduce n cadrul procesului de nvmnt noi
informaii sau materiale aprute n domeniul respectiv, i are posibilitatea de a adapta nivelul
predrii i al cerinelor la nivelul clasei.
Formarea unei preri ct mai obiective, antrenamentul pentru facultate i viaa de autodidact sunt
caliti evidente pe care le dobndesc elevii astfel colarizai.
Ponderea deosebit a cursurilor artistice i practice
Ponderea ridicat a cursurilor artistice i a celor practice iese n eviden de la prima privire asupra
orarului obinuit din coala Waldorf, ntruct aceasta i propune s realizeze o educaie echilibrat,
oferind pe de o parte fiecrui copil ceea ce i se potrivete, ns intervenind i cu preocupri n acele
domenii spre care acesta nu are nclinaii, dar care sunt necesare unei educaii complete.
Un argument n plus pentru acest principiu: de regul, educaia intelectului prin tiine cultiv
distana, individualismul, antipatia i concurena iar, dimpotriv, educarea sufletescului prin arte i
meteuguri cultiv simpatia, apropierea, lucrul n echip i colaborarea.
Ambele laturi ale educaiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic s-i controleze
singur viaa, fr a se lsa manipulat din exterior.
Indirect ns, la nivelul manualitaii, cursurile artistice sau practice susin materiile adresate
intelectului. Iat dou exemple: o n clasele mici, att fetele ct i bieii tricoteaz, activitate care
ajut puternic la formarea vederii n spaiu, necesar ndeosebi matematicii; o la nceputul fiecrei
zile, ntreaga clas parcurge o parte ritmic n care cnt, recit sau danseaz (jocuri adecvate
vrstei, nsoite de bti din palme, jocuri ritmice i gesturi sugestive).
Partea ritmic i aduce pe toi la unison, le canalizeaz energia i i pregtete pentru or.
Importana cursurilor artistice rezid i n faptul c le educ strile sufleteti. Ele sunt evideniate
n arte, iar elevul triete, n procesul reprezentrii lor, caracteristicile propriei personaliti, pe care
astfel o cunoate i o stpnete bine. El i cultiv capacitatea de a percepe strile sufleteti,
dezvoltndu-i abiliti de comunicare dincolo de calea verbal.
Conducerea clasei de ctre nvtor, dincolo de clasa a IV-a
Activitatea de ndrumare a clasei este realizat, de regul, de ctre o personalitate, care i asum
corelarea i coordonarea evoluiei colare a elevilor pe parcursul unei trepte colare.
Particularitile de vrst, antropologice, care sunt unitare n perioada de la 7 la 14 ani, cer n mod
obiectiv prezena unei aceleiai persoane n aceasta funcie coordonatoare.

n sistemul clasic de nvmnt Waldorf, aceast funcie didactic este numit nvtorul clasei
i are ca i ndatoriri pedagogice predarea unui numr de discipline, cuprinse n epoci, de-a lungul
celor opt ani de studiu pn la liceu.
Disciplinele predate n epoc sunt, de obicei, cele cognitive, iar predarea lor interdisciplinar este
un deziderat esenial al acestei pedagogii. Cu toii cunoatem faptul c, la aceast vrst, elevii
percep evenimentele, aciunile din realitate iar predarea trebuie s in cont de acest fapt i s
menin treaz aceast capacitate de observare, bazat pe interesul firesc al elevului.
Experimente, excursii, observaii minuioase sunt modaliti fundamentale de organizare a
nvmntului pn la pubertate. Formele de lucru introduse n clasele primare sunt baza pe care
se aeaz munca de observare din clasele gimnaziale.
De aceea este esenial ca una i aceeai persoan s nsoeasc elevul pe parcursul acestor opt ani,
cnd i formeaz instrumentele de cunoatere.
Din punct de vedere psihologic, schimbarea nvtorului n clasa a cincea nu nseamn doar
desprirea de o persoan, adesea ndrgit, ci i de un mod de lucru. n mod natural, aceast
desprire se realizeaz la pubertate, cnd tnrul nu mai accept prezena unui model de imitat,
ci i caut propria form de exprimare. Aici este normal s apar mai multe personaliti n faa
elevului, pentru a-i da posibilitatea s aleag elemente diverse i de a-i exersa formele proprii,
prin acceptare sau combatere sntoas.
Datorit formelor legislative i de pregtire existente, aceast form de organizare nu este oficial
acceptat n Romnia, dar este ncurajat de unele inspectorate i de cercettori n pedagogie i de
psihologi.
Conducerea colegial
Rudolf Steiner a cerut corpului profesoral s accepte ca fundament pedagogico-organizatoric
discutarea tuturor problemelor colii, ndeosebi a celor pedagogice, n consiliul profesoral.
Acesta este de fapt directorul colii. i pentru c problemele curente se cer discutate pe msur ce
au loc, consiliul profesoral se ntrunete sptmnal. Aici profesorii spun ce predau, cum predau,
dac au avut succes cu o tem sau eec cu alta. Aici sunt luate n discuie clase de elevi sau elevi
n parte, care trec printr-o situaie mai dificil sau mai deosebit i au nevoie de atenia ntregului
corp profesoral pentru a depi situaia creat. Aici sunt dezbtute teme pedagogice generale,
indiferent de specialitate, la care particip toi profesorii i nvtorii, cci pe toi membrii familiei
i intereseaz drumul celuilalt.
Imaginea copilului rmne ns mereu ca imagine central a preocuprii fiecrei teme, fie ea i
administrativ. Bineneles c mai exist i probleme delicate. Unul sau altul dintre dascli are
dificulti majore n stpnirea clasei; exist dascli noi n activitate, care trebuie ndrumai; se cer
organizate ncadrrile cu personal pentru anul colar urmtor: toate acestea sunt discutate ntr-un
cerc mai restrns, n consiliul de administraie.

La el particip acei pedagogi care au experien pedagogic i n existena colii respective, care i
asum de bun-voie viitorul colii, ca viitor al propriei biografii. Dintre toi colegii, unul este ales ca
reprezentant al colii n faa terilor. Nu este de confundat acesta cu funcia obinuit a directorului,
cci nu are puteri decizionale supreme, nu poate lua decizii singur i nici nu are toate
responsabilitile pe umerii si. Acestea sunt mprite ntre diferii profesori sau nvtori.
Purtarea responsabilitii de ctre mai muli oameni duce la creterea implicrii n familie.
Materii i activiti specifice
Prezentarea complet a tuturor materiilor Waldorf ar necesita un spaiu prea mare i de aceea ne
propunem doar o prezentare succint, care s ofere o imagine de ansamblu asupra stilului de
predare i a metodelor folosite.

Alternativa educationala Montessori

Preferate de parintii care vor sa ofere copilului posibilitatea de a se dezvolta intrun mediu liber, care sa le ofere experiente de invatare diverse si care sa ii
motiveze sa invete, sistemele alternative de invatamant sunt un subiect despre
care ne-am propus sa iti aducem mai multe informatii.
Doamna Bobu Victoria, profesor la Gradinita 188Castelsector 2, Bucuresti, nea raspuns la cateva intrebari despre sistemul de invatamant Montessori.
1. Prin ce se diferentiaza sistemul Montessori de sistemul traditional de
invatamant?
a) Sa nu faci niciodata pentru copil ceea ce poate face singur, spunea
Maria Montessori in lucrarea Descoperirea copilului. Copilul si invatarea in ritm
propriu, in acord cu interesele, dorintele si posibilitatile sale se situeaza pe primul
plan, iar curriculum-ul si predarea pe locul doi.
b) Maria Montessori vorbea despre conceptul de minte absorbanta a
copilului, de programe genetice de invatare care ii permit copilului sa asimileze
singur cunostinte de limba, deprinderi, comportamente, obiceiuri intr-un mod
individual si in ritm propriu. Copilul nu este privit ca un recipient gol ce trebuie
umplut cu nenumarate cunostinte si competente, ci ca un copil care vine pe lume
echipat cu tot ceea ce are nevoie pentru a supravietui.
c) Metoda Montessori ofera o alta organizare a mediului si a demersului
didactic incercand astfel sa rezolve problemele actuale de care sufera si
invatamantul romanesc: violenta si dezordinea. Acestea apar atunci cand mediul

pune obstacole in calea dezvoltarii psihice naturale a copilului sau cand din
mediu lipsesc stimuli necesari in fiecare perioada a cresterii. De exemplu, in
clasele Montessori nu este folosit mobilierul fix, care separa cele doua curente ale
cresterii: miscarea si dezvoltarea psihica (activitatea mintala).
d) In clasele Montessori copilul se poate misca liber, ascultand doar de
propriul impuls interior, alegand singur activitatea si locul de desfasurare. In
timp, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului
de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia
decizii pentru ei insisi devine cu timpul o miscare inteligenta, cu obiectiv, dictata
de vointa. Mai mult, aceasta miscare merge impreuna cu invatarea, fara miscare
invatarea fiind nenaturala la varsta copilariei.
e) Materialele de invatare sunt simple si provocatoare si ofera copiilor un
feedback imediat. Aceasta trasatura, numita controlul erorilor, ofera copiilor
posibilitatea sa stabileasca singuri daca au facut exercitiul in mod corect.
Existenta unui singur exemplar dintr-un material presupune ca, implicit, un singur
copil va putea sa-l foloseasca la un moment dat. Acest lucru faciliteaza educarea
respectului pentru activitatea altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina randul.
f) A gresi este un element vital al procesului de invatare: investigatia,
descoperirea, rezolvarea de probleme implica blocaje, cai gresite, reveniri,
incercari repetate. Aceste experiente fac parte din procesul de dezvoltare a
autodisciplinei si a autocontrolului. Copiii nu sunt certati si nici laudati pentru
nereusitele sau reusitele lor. Evaluarea se face permanent si are importanta
pentru cadrul didactic, care urmareste atent si inregistreaza evolutia copilului,
fiind pregatit pentru a introduce un nou concept.
g) Copiii nu se concentreaza pe obtinerea unor performante apreciate
prin calificative sau note, ci pe dezvoltarea unei dorinte fundamentale pentru
invatare, in perfect acord cu A. Toffler care remarca: Analfabetul de maine nu va
fi cel care nu stie sa citeasca, ci va fi cel care nu a invatat cum sa invete.
h) Intr-o clasa Montessori, copiii sunt de diferite varste. De exemplu, la
gradinita sunt copii intre 2-5/ 6 ani care se afla in acceasi grupa, la fel cum se afla
intr-o familie, ceea ce incurajeaza, toleranta, diversitatea, intrajutorarea,
rabdarea.
2. Clasele Montessori functioneaza doar in gradinitele sau scolile
Montessori sau pot fi infiintate si in scolile traditionale?
Din cate stiu, exista in Romania cateva gradinite si scoli care lucreaza pe
alternativa educationala Montessori. Profesorul universitar dr. Marcel Capraru a
tradus lucrarea Minte absorbanta a Mariei Montessori si a promovat aceast mod
de abordare a invatarii Montessori prin Proiectul Montessori in Romania in

cadrul Asociatiei Alternative Pedagogice, la Turnul Severin, unde exista mai multe
grupe de prescolari.
Mentionez de asemenea Centrul de zi Veverita Roz de la Fagaras, jud. Brasov,
o clasa Montessori in Bucuresti, o Scoala elementara la Cluj. Centrul Veverita
Roz a fost infiintata de GRUF.- Universitatea din Florenta Italia.
De asemenea, exista la Miercurea Ciuc o Scoala Reformata cu Pedagogia
Montessori.
Procedeul de obtinere a avizului de a deschide o astfel de unitate si de a obtine
acreditarea din partea A.R.A.C.I.P este foarte dificil, iar pregatirea personalului
care ar trebui sa lucreze in aceste institutii se deruleaza in strainatate si dureaza
3 ani. Nu exista sectii in cadrul facultatilor de profil care sa pregateasca aceste
cadre, de aceea, fara o articulare coerenta la nivelul sistemului de invatamant si
a factorilor de decizie, ar fi utopic sa vorbim despre o dezvoltare a alternativelor
educationale in tara noastra.
3. Cum se realizeaza evaluarea copiilor in scolile sau gradinitele
Montessori?
Totul se face prin cooperare, nu pe principiul competitiv. Copiii fac alegeri
independente si exploreaza singuri conceptele, isi construiesc singuri
cunoasterea, sentimentul identitatii individuale si intelegerea notiunilor morale
de bine si rau. Copiii nu sunt certati, iar evaluarea are ca scop imbunatatirea
activitatii si stimularea copilului, nu sanctionarea lui cu orice pret. Copiii nu sunt
evaluati in raport cu ceilalti si nu se constituie ierarhizari, ci evaluarea are rolul
de a sesiza evolutia, progresul, achizitiile fiecarui copil in parte. Strategiile de
evaluare actuale cauta sa ofere copiilor suficiente si variate posibilitati pentru a
demonstra ceea ce stiu, dar mai ales ceea ce stiu sa faca.
4. Cate ore petrece un copil la scoala/gradinita si cum arata o zi din
viata unui copil inscris intr-o scoala /gradinita Montessori?
Din informatiile primite la cursul de formare din Florenta, Italia, copiii de gradinita
au un program asemanator cu al copiilor de gradinitele cu program prelungit si
isi desfasoara activitatea ca intr-o familie.
Metoda de predare este individuala, in clasa Montessori existand un singur fel din
categoria materialelor de dezvoltare, iar copiii invata mai mult prin experienta
decat prin ascultare. Materialele de dezvoltare sunt asezate pe rafturi joase, asa
incat ei se pot descurca singuri si pot sa-si urmeze interesele proprii.
5. Care este implicarea parintilor in educatia copiilor inscrisi in acest
program de invatamant ?
In alternativa Montessori, educatoarea, parintii si copiii lucreaza impreuna pentru
a crea comunitati de invatare in care fiecare se simte in siguranta si este
perceput asa cum este in realitate. Parintele si educatorul sunt priviti ca cele
doua vasle ale unei barci. Daca se misca numai una, barca se invarteste in cerc,
daca vaslele se actioneaza intr-o directie diferita, exista riscul ca barca sa se
rastoarne.

6. Care sunt avantajele si dezavantajele acestui sistem ?

Avantajul primordial il constituie dreptul fiecarui copil de a participa la propria
formare, de a se autoforma si consecintele acestui lucru in evolutia personala.
Programul Montessori ofera experiente care cultiva spiritul de independenta,
respectul de sine, pasiunea pentru lucrul bine facut si respectul fata de spiritul
individual al fiecaruia.
Dezavantajele sunt de ordin material. Pentru dotarea unei clase Montessori cu
trusele si materialul de dezvoltare complet, sunt necesari aproximativ 20.000
euro, dupa cum am fost informati la cursul de la Laboratoarele BELL Florenta.
7. De ce aleg parintii acest sistem de invatamant pentru copiii lor?
Parintii doresc sa isi educe copiii astfel incat sa se adapteze cat mai usor la
provocarile ce vor veni in viata de adult. Mediul educational stimulativ si
materialele de invatare stimuleaza implicarea activa a copiilor in sarcina de
invatare, acestia fiind constienti de responsabilitatea pe care si-o asuma. De
asemenea, se asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, exersarea
priceperilor si capacitatilor in variate contexte si situatii.
8. Care este diferenta dintre un copil care termina scoala in sistemul
traditional de invatamant si un copil care termina scoala in sistemul
Montessori?
Nu am intreprins niste studii referitoare la aceste diferente, dar din ceea ce am
citit si am vazut pot sa-mi fac o parere ca acesti copii stiu de ce sunt capabili, stiu
ce vor si cum pot realiza ceea ce vor. Asadar, au capacitatea de a demonstra
ceea ce stiu, dar mai ales ceea ce stiu sa faca. Copiii sunt mult mai calmi,
linistiti , prietenosi, generosi, respectuosi si se adapteaza usor la diverse medii,
ceea ce nu reprezinta o surpriza, datorita faptului ca traiesc la gradinita ca intr-o
familie cu frati mai mici si mai mari.

Nu-i lsa copiii s se limiteze la ceea ce tii tu,

pentru c ei s-au nscut n alte vremuri
Proverb ebraic
STEP BY STEP ,
O alternativa educationala
ce raspunde cerintelor societatii

I.

Step by Step - alternativa la nvmntul tradiional

II.

Step by Step - de la teorie la practic

III. Concluzii
IV. Bibliografie

I.

Step by Step - alternativa la nvmntul tradiional

Programul STEP BY STEP pentru nvmntul primar este o metod

alternativ de educaie a copiilor, creat ca raspuns la marile schimbri ce se
petrec in societate. Necesitatea unei schimbri in invmnt este de neinlturat,
dac lum in considerare fluxul de informaie din viaa cotidian, schimbrile
atribuiilor din instituiile tradiionale i noile descoperiri privind activitatea
mental.
n Romnia a debutat n anul 1994 sub numele de Head Start, iar n 1995 a
luat numele de STEP BY STEP.
Programul Step by Step pentru invmntul primar pune n valoare
respectul reciproc i responsabilitatea fa de cei din jur, onestitatea, civismul i
seriozitatea. Adulii formeaz contient aceste trsturi de caracter n relaiile
zilnice cu copiii. Aceste trsturi stau la baza dezvoltrii caracterului n Programul
Step by Step pentru nvmntul primar.
Modelul acestui program include implicarea prin:
participarea familiei;
didactici adecvate ce in cont de personalitatea copilului;
poziia central a copilului n abordarea demersului educaional, bazat
pe individualizare;
- centre de activitate n slile de clas;
- instruirea continu i susinerea logistic a nvtorilor.
n acest sistem
educaia se bazeaz pe achiziiile psihologice ale
dezvoltrii copilului i vizeaz cultivarea tuturor calitilor poteniale ale acestuia.
Toi tim c persoane diferite se dezvolt n ritmuri diferite i c exist perioade
critice, individualizate, de dezvoltare. Copilul nva prin descoperire n
interaciunea sa cu mediul. Aceast aternativ educational incurajeaz copiii s
devin ceteni activi i s aprecieze valorile inerente unui mod de via
democratic. Dasclii ii indrum in efectuarea alegerilor, copiii din aceste clase
sunt incurajai in a-i forma i exprima propriile opinii.
-

Metodele i mijloacele de explorare i cunoatere ale copilului sunt

individualizate, adesea neateptate, originale.

Educaia individualizat l ajut pe copil s mearg spre cunoaterea lumii

nconjurtoare i identificarea comportamentelor utile, pe ci personale. Copilul
descoper efectele i mijloacele colaborrii i negocierii cu semenii n locul unei
competiii pe criterii standard impuse de aduli.
Instrumentele prin care se realizeaza individualizarea sunt:
activitatile din centru (alegerea activitatilor din centre);
sarcinile;
materialele utilizate;
evaluarea fiecarui elev prin activitatea i propriile lui realizri / afisarea
lucrarilor.
Pn la 12-14 ani funciile de cunoatere i procesele emoionale nu sunt
complet dezvoltate, mature. Individualizarea prin motivare pozitiv i nvarea
colaborrii n lucru pe centrele de activitati ajut la formarea i maturizarea unor
funcii.
-

La aceast vrst copilul nu e nc apt s neleag i s suporte

competiia fr urmri negative. Concurena apare i n alternativa STEP BY STEP
dar numai n msura n care copilul o poate accepta sau digera el nsui. De
aceea n acest sistem nu se creeaz explicit situaii de competiie .

II.

Step by Step - de la teorie la practic

Invmntul in alternativa Step by Step ofer un nou model educaional

care ader la o individualizare a procesului de predare, ce respect eforturile i
capacitile intelectuale ale fiecrui copil in strdania lui de a-i insui
cunotinele. Clasele constitute in acest sistem prin chiar modul cum sunt
amenajate i mobilate ofer o nou imagine care reflect posibilitile lumii i
potenialul fiecrui copil. Aceste clase ofer un mediu familial ce d copilului o
stare de bine, de confort. Un astfel de mediu d ocazia invatorului de a crea o
atmosfer de lucru plcut, care s inlture orice bariere psihologice, sociale,
emoionale, dndu-i astfel copilului posibililatea de a gndi liber, de a se
manifesta deschis, sincer, critic i autocritic. Elevii ii dezvolt astfel autonomia,
iniiativa, autocontrolul, fac alegeri, ba chiar mai mult contribuie la stabilirea
regulilor clasei i la luarea deciziilor, privind folosirea timpului in anumite
perioade ale unei zile de coal
Buna desfurare a activitilor in clasele STEP BY STEP este favorizat de
amenajarea slii de clas. Astfel, se face o delimitare spaial a centrelor de
activitate prin:
-

amenajarea mobilierului i etichetarea acestora;

aezarea materialelor pe specificul centrelor;
funcionalitatea spaiilor de expunere: dulapurile, tabla. Peretii reflecta
temele si subiectele in curs de predare;

implicarea copiilor i a prinilor in dotarea centrelor i amenajarea

clasei
Centrele de activiti la clasa sunt:
-

- Citire
- Scriere
- Matematica
- Construcii
- Art
- tiin
Toate formele de activitate colar ce se desfoara in programul Step by
Step de-a lungul unei zile: intlnirea de diminea, activititatea pe centre,
evaluarea, activiti recreative, individualizarea, pregtirea de dup amiaz, se
desfoar intr-o atmosfer bazat pe incredere, cooperare, toleran, atmosfer
creat i dirijat de invtoare.
Pe tot parcursul activitii colare zilnice, copilul este stimulat s adopte o
atitudine activ-participativ, care il va ajuta s dobndeasc cunostine solide, s
ii dezvolte gndirea i trsaturile pozitive de caracter.
n cadrul intlnirii de diminea la prezentarea noutilor unii copii vin cu
informaii ce sporesc bagajul de cunostine, alii prezint situaii problem din
viaa sau anturajul lor, iar ceilali inva s asculte cu interes, s intervin
civilizat cu intrebri, pot exprima opinii asupra celor prezentate.
Fiecare zi, intr-o clasa STEP BY STEP, incepe cu Intalnirea de diminea.

Intalnirea de diminea reprezint una din modalitile eficiente de realizare a

coeziunii grupului prin:
- promovarea respectului fa de cei din jur;
- crearea unui climat propice desfaurrii activitii intregii zile.
Ii propune :
-

s creeze o comunitate
s incurajeze ascultarea;
- imprtirea sentimentelor;
- participarea individual i de grup;

s-i invee pe copii deprinderile necesare devenirii unor membrii activi

ai unui grup, ai comunitii
s promoveze respectul fa de cei din jur;
s creeze un climat propice desfurrii activitilor;
s exerseze deprinderi importante succesului colar: de a asculta, de a
vorbi, de a scrie, de a sintetiza informaii;
practicarea i exersarea unor trsaturi comportamentale.

Intlnirea de diminea este urmat de activitile pe centre, care ofer

elevilor posibilitatea :

de a alege activitatea din centre (dup ce acestea au fost prezentate),

de a explora,
de a-i asuma responsabiliti,
ele dezvolt: - respectul,
- comunicarea,
- spiritul de cooperare;

La activitatea pe centre fiecare grup are un responsabil, se studiaz

sarcinile de lucru care solicit copiilor s lucreze individual, in perechi, in echip.
Sunt valorificate aici cu succes metodele activ-participative capabile s
canalizeze energiile elevului, il ajut s-i insueasc cu interes i curiozitate
noile cunostine, il indeamn s ii pun in joc imaginaia, intelegerea, puterea de
adaptare i anticipare, memoria. Folosind aceste metode elevul este pus in
situaia s caute, s cerceteze, s gseasc singur sau in grup cunostinele ce
trebuie s i le insueasc, s afle soluii la probleme, s prelucreze cunotinele.

Activitatea pe centre reprezint invarea prin descoperire, prin contact

direct cu materialele, activitate de fixare, consolidare. Invarea in centre de
activiti respect ritmul fiecrui copil i rspunde nevoilor acestuia.
In timpul activitilor pe centre :
trecerea de la un centru la altul se face cu tot grupul respectiv;
sarcinile din centru sunt schimbate la fiecare rotire;
toi elevii s treac in aceeai zi prin toate centrele in care se lucreaz;
evaluarea se face obligatoriu dupa prima rotire i la sfrit, dar se poate
face i dup fiecare rotire;
- lucrrile vor fi expuse.
Momentul evalurii ce se desfoara dup parcurgerea unui centru de
ctre fiecare grup de elevi, este o situaie de invare in care responsabilul
fiecarei grupe ii prezint constatrile, observaiile pozitive i recomandrile
asupra realizrii sarcinilor de lucru de ctre fiecare copil din grupa lui. Se fac
aprecieri sincere, corecte, critice i autocritice iar prin ridicarea de mna ceilali
intervin cu intrebri sau aduc completri la cele prezentate.
-

Situaiile problem, ivite uneori, supuse opiniei unui grup de copii sau
intregului colectiv, sunt analizate i rezolvate cu participaiea efectiv a colegilor
care dovedesc nu numai justee i sim critic, dar fac i recomandrile de rigoare.

Alternativa STEP BY STEP nu recurge la sistemul de notare cu calificative.

Evaluarea cunotinelor fr notare se dovedete a fi o modalitate eficient
de urmrire a progresului colar n nvmntul primar.
Instrumentele de evaluare se bazeaz pe consemnarea competenelor ce
trebuie achiziionate de ctre elev pe parcursul anului colar, n concordan cu

obiectivele prevzute de programa analitic; precizeaz coninuturile abordate,

achiziiile dobndite, eventualele dificulti, progresul colar i unele observaii.
n alternativa STEP BY STEP se marcheaz gradul de achiziie astfel: competen
achiziionat, competen in curs de achiziionare, competen neachiziionat.
Bilanul de sfrit de an constituie o sintez a achiziiilor elevului i
observaii ale nvtorului necesare pentru continuitatea educaional.

Programa colara (curriculumul colar) pentru clasele I-IV este aceeai cu

cea din nvmntul tradiional (deprinderi de limb i limbaj, scrisul, cititul,
deprinderi de msurare, cele 4 operaii aritmetice, deprinderi artistice de desen,
pictur, modelaj, muzic, cunotine despre natur, dezvoltarea fizic, educaie
pentru sntate).

III. Concluzii

Sistemul alternativ Step by Step este bine structurat i corespunde att

intereselor i nevoilor de grup, ct i a celor individuale, incluznd i ndrumrile
necesare pentru observarea i evaluarea progresului fiecrui copil. nvarea prin
cooperare este o metod de predare ce i face pe copiii capabili s-i dezvolte
abiliti de relaionare interpersonal prin lucrul mpreun i n grupuri flexibile.
Percepnd copilul ca un individ unic, demn de respect i inelegere,
alternativa Step by Step, prin formele ei de organizare, ii stimuleaz pe copii s
dialogheze deschis, sincer, s pun intrebri, s exprime opinii, s aduc critici
justificate, s emit judeci de valoare originale, s pun in eviden valorite i
non-valorile, s ia decizii i s-i asume responsabilitatea pentru deciziile luate,
s manifeste toleran i inelegere, s colaboreze i s coopereze la munca in
echip.
O asemenea colaborare dezvolt niveluri nalte de nelegere prin
mprtirea cunotinelor, opiniilor i ideilor. Capacitatea de a comunica este
cheia implicrii reuitei ntr-o societate democratic.
Toate aceste situaii vor duce la formarea unui individ cu un caracter
puternic, capabil s se adapteze cu uurin cerinelor societii intr-o rapid i
continu schimbare.

IV. Bibliografie
1.

Predarea orientata dupa necesitatile copilului Kate Burke Walsh in

colaborare cu Institutul pentru o societate deschisa
2. Manualul cadrului didactic pentru intalnirea de dimineata Buna dimineata!
Ma bucur ca esti aici Colleen Bane

3. Step by Step Un alt fel de jurnal Satu Mare 2008