Alternative educaționale

Nume:Cocoară Giorgiana Mihaela

1. TITLU

Alternative educaționale- Waldorf

2. CUPRINS

 Introducere

 Apariția și dezvoltarea alternativei

 Componentele pedagogice – descriere caracteristici pedagogice ale alternativei

(elemente diferite, asemănătoare, comune cu curriculum-ul tradițional)

 Exemplu de activitate

 Concluzii

 Bibliografie

3. INTRODUCERE

Pedagogia Waldorf este o formă de învățământ bazată pe metode antroposofice de

predare și educare. Pedagogia Waldorf urmărește să dezvolte personalitatea copilului în
ansamblul ei și să își orienteze oferta de predare în funcție de particularităților
diferitelor trepte de vârstă ale copiilor și de cerințele acestor trepte. Ea nu este orientată
spre oferirea unei anumite pregătiri profesionale înguste sau a unei specializări.
Obiectivul principal al pedagogiei Waldorf îl constituie dezvoltarea sănătoasă și
armonioasă în simțire, în gândire și în voință a copilului văzut ca individualitate în
formare. La această vârstă punem temelia educației spre libertate și responsabilitate
socială.
4. ARGUMENTARE APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA ALTERNATIVEI

Prima școală Waldorf a fost întemeiată în 1919 în Stuttgart, Germania, și a fost

condusă de un colectiv de dascăli pregătiți de Rudolf Steiner, finanțată de către adeptul
său Emil Molt, proprietarul fabricii de tutun Waldorf din Stuttgart, pentru copiii
angajaților fabricii sale. Prima școală Waldorf a avut 8 clase, 256 copii și 12 pedagogi.
După 3 ani la Hamburg a apărut a doua școală Waldorf, iar a trei școală a luat ființă în
Essen (1923), tot în Germania. La patru ani distanță de la înființarea primei școlii
Waldorf, această pedagogie părăsește hotarele Germaniei și ajunge în Olanda, Marea
Britanie, Elveția, Norvegia, Portugalia, Ungaria. Astfel, în primii șapte ani pedagogia
Waldorf se transformă într-o mișcare internațională care cuprindea 11 școli în 7 țări de
pe continentul european. Din 1928 se extinde peste Oceanul Atlantic, mai precis în New-
York (SUA). Până în 1933 se deschid încă nouă școli Waldorf noi, atât în Germania cât
și în alte țări.
Prima grădiniță Waldorf a fost înființată în 1921, apoi s-a dezvoltat paralel cu școlile. În
1978 erau 240 de grădinițe, iar în prezent în jur de 1706.
Metodica școlilor Waldorf este bazată pe o serie de noțiuni despre dezvoltarea omului în
domeniile trupesc, sufletesc și spiritual, ce sunt menite să îi ofere dascălului înțelegere
pentru ființa lăuntrică a copilului. Acestea rămân însă numai metode de lucru și nu
devin conținuturi propriu-zise de predare. De pildă, se consideră că fiecare copil
parcurge o dezvoltare în septenarii (perioade de câte 7 ani) și în funcție de
caracteristicile acestora se stabil. Scopul ultim al educaţiei este formarea concepţiei
spiritualiste despre lume, care include şi ideea reîncarnării. Dar, precizează Rudolf
Steiner, „Şcoala Waldorf nu este o şcoală a concepţiei despre lume”, căci, sub aspect
religios, elevii sunt îndrumaţi într-o neutralitate confesională (Rudolf Steiner, 1993, p.
182). Printr-o astfel de educaţie, care infuzează copiilor o concepţie spiritualistă, se oferă
remediul pentru tămăduirea „societăţii îmbolnăvite”.
ultim al educaţiei este formarea concepţiei spiritualiste despre lume, care include şi ideea reîncarnării. Dar, precizează Rudolf Steiner,
„Şcoala nu este o şcoală a concepţiei despre lume”, căci, sub aspect religios, elevii sunt îndrumaţi într-o neutralitate confesională
(Rudolf Steiner, 1993, p. 182). Printr-o astfel de educaţie, care infuzează copiilor o concepţie spiritualistă, se

oferă remediul pentru tămăduirea „societăţii îmbolnăvite”.

5. COMPONENTELE PEDAGOGICE – DESCRIERE CARACTERISTICI

PEDAGOGICE ALE ALTERNATIVEI (ELEMENTE DIFERITE,
ASEMĂNĂTOARE, COMUNE CU CURRICULUM-UL TRADIȚIONAL)

În pedagogia Waldorf, materiile cognitive sunt studiate în epoci, spre exemplu: o

clasă studiază fizica, zilnic, primele două ore fără pauză, timp de 2–4 săptămâni. Într-o
astfel de epocă se poate parcurge chiar şi materia pe un an şcolar, economia lucrului
fiind deosebit de eficientă.
 Urmează alte epoci, elevii reîntâlnindu-se cu fizica doar peste câteva luni, poate
chiar peste un an. Desigur că între timp elevii uită ce au învăţat, dar aceasta nu trebuie
să îngrijoreze.
În Şcoala Waldorf uitarea este considerată un aliat, din două motive: în primul rând
pentru că uitând fizica, elevul se va putea dedica cu toate capacităţile unui nou domeniu,
de exemplu literaturii, iar în al doilea rând pentru că, după ce fizica a fost uitată aparent
complet, la reîntâlnirea cu această ştiinţă, elevul îşi va reaminti mult mai intens cele
învăţate.
Un alt avantaj al predării în epoci este faptul că informaţiile şi întrebările primite peste
zi sunt prelucrate subconştient noaptea, iar a doua zi, atât elevii, cât şi profesorii, găsesc
mai uşor rezolvarea lor.
Însă nu toate materiile participă la acest carusel al epocilor. Se predau în sistem
modular limba maternă şi gramatica, matematica, fizica, chimia, istoria, geografia şi
ştiinţele naturii. Aceste materii pot să apară şi în ore de exerciţii care au rolul de a fixa
cât mai bine materia la cursul de bază. Celelalte materii, cum ar fi limbile străine,
educaţia fizică, desenul şi celelalte activităţi artistice sau practice, apar ca şi ore fixe
după cursul de bază şi orele de exerciţii.

Principalele fundamente și caracteristici ale pedagogiei Waldorf sunt:

1.vizează transformarea ființei omenești, dezvoltarea sa și crearea unei relații între

individ și lumea înconjurătoare, vizând integrarea sa în viața socială;
2.în curriculum-ul Waldorf un loc important îl ocupă artele, lucrul manual, care oferă
elevilor un contact cu diverse materiale și nenumărate activități de bază ale omului
(sculptură, modelare, pictură etc.), la acestea se adaugă limbajul, istoria, geografia,
matematica etc.;
3.elevii reprezintă „scopul și rațiunea existenței școlilor Waldorf” (R. Lanz, 1994, p.85),
aceștia sunt considerați individualități și acceptați fără nicio prejudecată socială;
4.unitatea o reprezintă clasa, iar în cazul școlii Waldorf copiii nu sunt lăsați repetenți,
considerându-se ca acest fapt are consecințe dezastroase asupra dezvoltării armonioase
a copilului;
5.relația elev- profesor are un rol esențial;
6.activitatea pedagogică are o caracteristică mai personală, deoarece profesorul ia
mereu legătura cu părinții copiilor referitor la activitățile copiilor, în vederea
îmbunătățirii actului didactic;
7.timp de 8 ani profesorul predă mai multe discipline, pentru a descoperi vocațiile
elevilor, practic „scopul său nu este o materie, nici toate materiile, ci clasa” (R.
Lanz,1994, p.74), din clasa a IX-a materiile sunt predate de profesori specialiștii;
8.profesorul predă materia cu propriile cuvinte, fără a recurge la cărți, iar elevii își
alcătuiesc propriile „cărți”, care conțin esențialul materiei predate, redate pe baza
memoriei.
 Și în curriculum actual, relația elev-profesor are un rol esențial, și totodată
profesorul ia legătura cu părinții, astfel se promovează valori democratice.
În predarea obișnuită, profesorul recurge la cărți, manuale, materiale didactice,
spre deosebire de pedagogia Waldorf, unde, predarea se face de către profesor folosind
propriile cuvinte. Totodată, repetenția în școlile normale încă este în vigoare, spre
deosebire de pedagogia Waldorf, unde repetenția este considerată o consecință
dezastruoasă asupra dezvoltării armonioase a copiilor.
Evaluare în școlile Waldorf nu se bazează pe probe, teste, extemporale, teze sau
examene, ci are în vedere toți factorii ce permit să fie evaluată personalitatea elevului:
scrisul, forma, fantezia, logica, gândirea. De asemenea, se va lua în considerare efortul
real pe care elevul l-a făcut pentru a atinge un anumit rezultat.
Evaluarea constă într-o caracterizare calitativă, care evidențiază ceea ce e pozitiv și care
critică ceea ce este negativ doar în legătură cu ceea ce elevul ar fi în stare să realizeze. La
cererea autorităților din învățământ, școala face o evaluare cantitativă, pe care o
menține secretă și o oferă elevului sau părinților numai în momentul în care se încheie
studiile.

Activităţile de predare în Şcoala Waldorf, consideră Rudolf Steiner, trebuie să se bazeze

pe o psihologie, care să provină dintr-o cunoaştere antroposofică a lumii. Doar o astfel
de psihologie permite „o reală înţelegere a sufletului omenesc” (1998, p. 27). Vechile
noţiuni ale psihologiei sunt lipsite de conţinut, deoarece ele nu permit o racordare
sufletească a individului la totalitatea Cosmosului. Ori, tocmai pe baza unei astfel de
racordări ne putem da seama ce înseamnă în esenţă omul. Acesta este motivul pentru
care profesorii ar trebui să aibă, ca fundament pentru tot ceea ce întreprind în şcoală, o
privire atotcuprinzătoare asupra legilor Cosmosului.

6. EXEMPLU ACTIVITATE

Activitățile practice ( lucru de mână, gospodărie, grădinărit ) sunt printre cele mai
importante în alternativa Waldorf pentru că Prin activitățile practice se urmărește
dezvoltarea capacității de percepere și înțelegerea corectă a caracteristicilor diverselor
materiale, unelte, instrumente. Copiii observă caracteristicile materialelor din natură, le
colectează, le sortează pentru realizarea unor lucrări.
Spre exemplu, o activitate practică ar fi grădinăritul. Se va organiza o ieșire într-un
spațiu verde, unde copiii vor fi împărțiți pe două grupe: grupa furnicuțelor(fetele) și
grupa bondarilor( băieții). Fetele vor trebui să se ocupe cu florile, să le ude, să le curețe,
să le îngrijească, iar la final vor trebui să cunoască denumirea fiecărei flori. Băieții vor
trebui să culeagă cireșele și să le sorteze după culoare și mărime, cele mai roșii și mai
mari într-o cutie, iar cele mai mici și mai verzi în altă cutie. Această activitatea ajută la
consolidarea cunoștințelor matematice și dezvoltarea abilităților practice și a
creativității.

7. CONCLUZII
 Şcoala Waldorf se sprijină pe ideea că orice copil învaţă din propriul imbold, prin
urmare, nu este necesară nici permanenta grijă acordată individualcopilului, nici
sfâşierea unităţii clasei, şi niciselecţia conformă cu nivelul performanţelor. Arătaţi care
sunt consecinţele acestei idei în plan didactic, îndeosebi înceea ce priveşte metodologia,
stilul de predare şi relaţiile profesor-elevi.

8. BIBLIOGRAFIE

Alternative educaționale-Ion albulescu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pedagogie_Waldorf
https://scoalaihradulescu.ro/wp-content/uploads/2020/02/Exemple-de-bune-practici-in-
gradinitele-Waldorf.pdf