Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei Universitatea din Bucureti

Analiz comparativ ntre pedagogia Waldorf i pedagogia tradiional

Studente : Anghel Cristina Ghiuzan Alina Specializarea: Pedagogie. Anul II.

 Cei mai buni discipoli ai unui profesor nu sunt cei care repet leciile dupa el, ci cei crora el le-a trezit entuziasmul, le-a fertilizat nelinitea, le-a dezvoltat forele pentru a-i face s mearg singuri pe drumurile lor. Gaston Berger

Societatea noastr se afl ntr-o continu evoluie pe toate planuri i n toate compartimentele vieii. Zi de zi trebuie s facem fa unor numeroase provocri, s ne adaptm condiiilor sociale, politice, morale i economice. La baza societii st, indiferent de aria la care ne raportm, educaia. Educaia a nsoit istoria omenirii de-alungul timpului, asigurnd transmiterea cunotinelor, a desprinderilor i descoperirilor din generaie n generaie. Educaia reprezint o aciune social, desfurndu-se n scopul cultivrii naturii umane, iar prin cultivarea omului ajut la dezvoltarea societii. Proces aplicabil fiinei umane, concentrat la nivelul instituiilor, educaia vizeaz formarea, dezvoltarea, stimularea, orientarea i valorificarea omului. Acest proces are la baza o relaie ntre subiect i obiect, ntre educator i educabil, formator i format, iar interaciunea are un caracter activ, creativ i dinamic. Valoarea relaiei este dat de datele individuale ale celor doi poli. De asemenea este foarte important ca subiectul s cunoasc, s analizeze caracteristicile i structura de personalitate a fiecarui individ (obiect al educaiei). Deprinderile de studiu pe care i le formeaz elevii n coal dezvolt gndirea i imaginaia lor, capacitatea de analiz i de sintez. Ele pun bazele stilului de munc intelectual. In prezent, elevii(studentii) trebuie sa treaca peste provocarile cu caracter global, sa fie pregatiti sa rezolve problemele noi cu care se confrunta si sa se adapteze noilor tehnologii. Unul dintre subiectele mult discutate astazi, este gradul in care invatamantul traditional satisface cerintele societatii moderne. Totodata au fost introduse o serie de forme noi, moderne de formare si instruire. Pedagogia Waldorf Alternativele educaionale sunt variante de organizare colar, care propun modificri ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitii instructiv-educative. Exist

o alt modalitate de abordare a procesului educaional, anume aceea a pedagogiei de reform care are atenia centrat pe copil, pe progresele sale. Tot pedagogia de reform introduce ideea nvrii prin aciune, nvarea autonom i individualizarea programului educaional. coala Waldorf a fost prima coal care a propus o alternativ sistemului educaional clasic. A fost ntemeiat de Rudolf Steiner la Stuttgart, ca urmare a sugestiei date de conductorul fabricii de igarete Waldorf Astoria, pentru copiii salariailor. n Romnia dup anul 1991 Ministerul Educaiei i Cercetrii a aprobat introducerea pedagogiei Waldorf ca alternativ educaional. Pedagogia Waldorf urmrete s dezvolte personalitatea copilului n ansamblul ei i s i orienteze oferta de predare n funcie de particularitile diferitelor trepte de vrst i de cerinele acestor trepte. Ea nu este orientat spre oferirea unei anumite pregtiri profesionale nguste sau a unei specializri Pedagogia Waldorf este un sistem alternativ de invatamant pentru copii.Scoala de tip Waldorf se bazeaza pe promovarea artei si a spiritului artistic in dezvoltarea copilului. Cu alte cuvinte ea se bazeaza pe invatare prin dezvoltarea aptitudinilor innascute prin arta si mestesug. Nu exista manuale, note sau calificative pentru elevi. Sistemul Waldorf este prezent si in scolile si gradinitele din Romania. La pedagogia Waldorf pe primul plan se afl ritmul, ritmul zilei,sptmnii.i n coala tradiional se ocup de ritm, dar nu cu pondere aa de mare.Aici se pune accent i pe colegialitate, arta dramatic, conducerea colegial prin excursii,experimente, observaii minuioase. Pedagogia Waldorf promoveaz valorile umaniste, subliniind c elevii trebuie s-i dezvolte aptitudinile individuale pentru ca n final s-i poat forma o judecat liber i independent. Iat o sintetizare a ctorva diferene importante existente ntre alternativa educaional Waldorf i alte sisteme de nvmnt: se are n vedere educarea omului n ansamblul su, artisticul mpletindu-se cu tiinificul, armonizndu-se n procesul educaional; disciplinele colare nu sunt privite ca scop n sine, ci ca mijloace educaionale; elevii primesc la sfritul epocilor i al anului colar o caracterizare scris de nvtor i de profesori, ce sintetizeaz evoluia lor n epoca sau n anul colar respectiv, progresele dar i greutile ntmpinate la fiecare disciplin de nvmnt;

se evit folosirea manualului ca unic surs de informare pentru elevi, uneori renunndu-se complet la acesta, n favoarea crerii la elevi a obinuinei de consultare a unor surse variate de informare;

disciplinele de nvmnt: limba matern, matematica, istoria, geografia, biologia, fizica i chimia sunt predate n module/epoci de cte 3-4 sptmni, cte dou ore pe zi, de regul la nceputul cursurilor. Limbile strine, educaia fizic, educaia muzical, educaia artistic i orele de exerciiu la limba matern i matematic apar n orar n ritm obinuit; discipline, activiti colare specifice numai pedagogiei Waldorf sunt: dou limbi moderne nc din clasa I, euritmia, nvarea unui instrument muzical nc din clasa I blockflte, desenul de forme, serbarea lunar - la sfrit de epoc, ateliere de aplicaii tehnologice, cuprinznd lucrul n lemn, lut, fier, cupru, material textil etc. curriculum propriu, aprobat de M.Ed.C. la toate nivelele de nvmnt; renunarea la sistemul piramidal de conducere a unitilor de nvmnt n favoarea conducerii colegiale. n cadrul colii se educ elevul nu numai n domeniile propuse ca materii, ci i n reguli de conduit. Diferena major este c acestea nu se abordeaz n orele de dirigenie sau de educaie civic (sau alte gselnie de acest tip). Totul se trateaz pe caz real. ntr-o comunitate Waldorf apsrile elevului sunt exprimate liber, cci nc de la nceput i se creeaz un mediu n care s poat comunica iar soluiile, oricare ar fi ele, sunt discutate liber la nceputul orei. Aceste cuvntri ale suferinelor elevului n cadrul ntregului grup unete relaiile i le intensific de fiecare dat, dnd un nou neles noiunilor de prietenie i de iubire reciproc. Ctigul individului n aceste situaii nu poate fi atins la o coal clasic ntr-o or de discuii pe teme banale, impuse de un sistem rigid i nvechit. n sfera exprimrii artistice primul pas il constituie muzica. Concertele - instrumentale sau vocale (i aici le amintim pe cele pe mai multe voci) - reprezint un fenomen fundamental n comunitatea Waldorf. La nceputul fiecrei zile se continu cu o nou parte a cntecului ce a nceput a fi nvat, urmat de o parte de instrument i de o serie de micri situate undeva ntre gimnastic i meditaie (aceste micri in de domeniul euritmiei). Orele de art plastic reprezint o parte important. Elevul este nvat s picteze emoii, fenomene ale naturii, toate ntr-o armonie perfect. De baz sunt considerate cele trei culori

amintite la nceputul articolului (celelalte culori se obin din cele de baz). Pe lng pictur, care are un caracter dominant n aceste ore, mai exist perioade de modelare a lutului, a ghipsului i a altor materiale de baz folosite n domeniu. O activitate special o constituie agricultura. Conotaia cuvntului, alterat fiind de doctrina comunist, ar putea provoca un sentiment de superficialitate dar aceast parte a colii poate face din semestrul n care se practic o perioad frumoas. O mic gradin este planificat n clas pe o schi cu rnduri de legume i fructe, flori i chiar copaci. Fiecare se ocup de plantare, pregtirea pmntului, procurarea seminelor sau alte sarcini mici ce ntresc factorul de munc n echip i unitate n clas. Roadele ce nu ntrzie s apar dau un sentiment de satisfacie i de admiraie elevului, acesta nvnd astfel despre regenerarea, ngrijirea i ocrotirea vieii. Materii ca mineralogia, astronomia, geologia i fac apariia n perioada gimnaziului. Aceste materii sunt tratate unitar i luate ca epoci. n cadrul lor se fac vizite la muzee, expoziii etc. specialiti n domeniu sunt adui s in prelegeri i au loc multe alte evenimente. Pedagogia tradiional Educaia tradiional este conceput ca o art de-a conduce copilul spre asimilarea normelor societii civilizate prin reproducerea sistemului socio-cultural existent. Implicit, pedagogia tradiional consider c la o anumit vrst copii vor trebui sa acumuleze o anume calitate si cantitate de cunostinte si sa poata asimila anumite comportamente. In acest sistem copilul invata prin reproducerea modelului dat. Educatia este generalizatoare, egalizatoare, dupa un model, care nu este intotdeauna inteles de catre copil cu toate ca este probat si acceptat de catre adulti. Performanta rezultata se evalueaza, prin notare. Astfel nota prin judecata de valoare asociata devine "vina" sau "merit" ale copilului. Pedagogia traditionala, clasica este o pedagogie a ascultarii, a discursului magistral, astrategiilor expozitive. Este o pedagogie pentru cunostiinte, cu aspiratii la predarea siinvatarea informatiei totale , gata prelucrata si structurata de manual, in lectie, de catre profesor. Orientarile pedagogiei traditionale sunt definite de urmatoarele caracteristici:

 Practici asimilationiste si sufocare informationala si cultural :subiectii invatariierau considerati capabili sa inregistreze, sa pastreze in memorie si sa reproduca cufidelitate cat mai multe cunostiinte. Practici opresive, educatie prin constrangere si pedeapsa: se considera ca tineriinu constientizeaza suficient ce este bine si ce este rau in viata, nu pot sa si autoregleze dorintele, nevoile, comportamentul; intro asemenea viziune, rolul elevului este sa asculte, sa fie docil, sa se abtina in a gandi pe cont propriu, sa faca exact si numai ce i se cere. Practici pasive, educatie centrata pe profesor, magistro-centrista: menirea elevului este sa urmareasca expunerea profesorului, discursul magistral; profesorul este actorul principal, autoritatea profesorala este de prim rang, iar pedagogia centrata pe profesor este singura optiune legitima. In concluzie, insuficientele pedagogiei traditionale sunt urmatoarele: supraincarcareamemeoriei, opresiune si autoritate excesiva, predare centrata pe materia de studiu si pe predilectiile de expunere-conferentiere ale profesorului. In scoala traditionala, accentul se pune pe continutul instruirii, profesorul fiind singurul care ia deciziile cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii elevilor. Acesta preda materia si asteapta ca elevii sai sa reproduca integral continutul dictat. Forma principala de invatare este memorarea mecanica. In acest sistem, se acorda o foarte mare incredere cunostintelor livresti, elementelor teoretice. Manualele reprezinta busola dupa care se ghideaza profesorii, invatamantul echivaland astfel cu o sosire, o destinatie. Orientata pe latura exterioara a vietii, pe norme si reguli stricte, scoala traditionala respingea cu vehementa ideile care se abateau de la convingerile generale. Caracteristici : Disciplina este impusa de prezenta profesorului. Profesorul preda acelasi lucru intregii clase. Profesorul este in centrul atentiei, activitatea din ora organizanduse in functie de modul sau de a vedea desfasurarea ei. Cunostintele noi sunt predate, in general, de catre educator.

 Clasa este alcatuita din copii de aceeasi varsta. Copilul urmeaza un orar strict, impus de catre scoala. Timpul in care copilul trebuie sa indeplineasca anumite sarcini este impus de profesor. Greselile sunt corectate prin repetarea materiei, prin pedepse si recompense. Materialele de lucru sunt adesea reduse la instrumentele strict necesare scrisului, cititului si uneori experimentelor. Copilul are locul sau fix, trebuie sa fie linistit in timpul orei si sa participe la lectie impreuna cu toata clasa. Alternativele educationale/pedagogice reprezinta variante de organizare scolara, care propun solutii de modificare a anumitor aspecte legate de formele oficiale, consacrate, de organizare a activitatii instructiv-educative. Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care se realizeaza prin raportare la finalitatile educationale formulate la nivelul macro, al idealului si al scopurilor educationale si la nivelul micro, al obiectivelor educationale care directioneaza procesul de invatamant.