Prof. dr.

Gabriela Ciubotaru

JOCURI DIDACTICE
ŞI
EXERCIŢII DE CREATIVITATE

Ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită

Pax Aura Mundi

Galaţi, 2010
ISBN

Referent ştiinţific: Toţi elevii mei de la care şi eu am

învăţat
Coperta: prof. Gheorghe Suciu
Tehnoredactare computerizată: Victor Ciubotaru

2
 Argument
„Copilul râde:
Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
(Lucian Blaga)

Propensiunile ingenuităţii şi acel flux subconştient, dar

veşnic prezent, supranumit „copilărie” sunt elemente care fac
din fiecare dintre noi un veşnic copil încântat şi distrat, curios şi
cu ochiul încărcat de culoare.
Învăţarea prin joc este un ideal ce devine, în contextul
abordărilor novatoare ale procesului de predare – învăţare –
evaluare, tot mai tangibil. Limba română nu este nici o ştiinţă,
nici un obiect, ci o stare de suflet, o conexiune între mental şi
sentimental, o artă atât a celui ce iniţiază, cât şi a celui ce o
percepe şi o integrează dinamic fiinţei sale. Jocul este o
dimensiune a umanului ce se doreşte a deveni o constantă în
procesul instructiv - educativ şi, de aceea, cartea de faţă vă
propune o serie de itemi, în special semiobiectivi şi subiectivi,
care vizează dezvoltarea creativităţii şi a gândirii logice, fără ca
elevul să aibă impresia de efort intelectual.
Cartea este constituită din trei părţi: exerciţiile
individuale care vizează lucrul în particular, în cea de-a doua
parte se lucrează colectiv, în clasă, deoarece, cele mai multe
jocuri presupun organizarea pe grupe de lucru şi metode
interactive de predare – învăţare – evaluare, care se dovedesc
din ce în ce mai productive şi preferate de elevi, datorită
gradului superior de implicare a acestora.
Cărţii i se poate anexa un „Caiet de suflet”, în care elevii
pot rezolva exerciţiile sau îşi pot nota lucruri care i-au
impresionat şi care nu doresc a rămâne doar în memoria
afectivă.
Cu speranţa că „orice poate fi învăţat la orice vârstă, cu
condiţia să fie găsite mijloacele de instruire corespunzătoare”
(J. S. Bruner), autoarea vă urează „Succes!”

3
4
 Jocuri individuale

1. Asociază fiecare anotimp cu un fruct, o legumă sau

un animal, argumentând asocierea.
De exemplu: Vara seamănă cu un bostan, deoarece ….
sau iarna este o reptilă, pentru că …………..

2. Creează diferite obiecte / realităţi, pornind de la

formele iniţiale propuse:

3. Scrie compuneri libere pornind de la următoarele

titluri:

 Aventurile lui Morcoveaţă

 Povestea lui Moş Crăciun
 Dovleacul ucigaş
 Fantoma veselă
 …din dragoste
 Basca fermecată
 Sentimente

5
 Indiscutabil…
 Vis de nor
 Alt stăpân al inelelor
 Graţie
 100%
♣ Aventuri în insula Paştelui
♣ Porecla
♣ Piraţii care au fugit din Caraibe
♣ Sacralitatea timpului
♣ Profesorul trăsnit (ciudat sau de trăsnet)
♣ Istoria piramidelor
♣ Balena ucigaşă
♣ Carnavalul bucuriei
♣ Primul fulg de nea
♣ Croazieră printre planete
♣ Celălalt adevăr

4. Găseşte corespondenţe între cuvintele celor două

coloane:
steag lumină
soare glorie
albastru floare de colţ
jale doină
iubire copil

5. Puştiu este un cotoi roşcat şi gras. De leneş ce este,

stăpâna s-a hotărât să-l gonească de acasă. Scrie-i stăpânei o
scrisoare în care să o rogi să renunţe. Pledează în favoarea
Puştiului. Ce argumente ai găsit?
Numele tău este Petru/Petra Ion şi eşti din Cluj-Napoca.
Data redactării scrisorii este ziua anterioară celei în care te afli
temporal.

6. Imaginează-ţi că eşti un personaj animat: Bugs

Bunny, Tweety, Donald sau Micky Mouse. Povesteşte-ne

6
viaţa ta proiectată în lumea iluziilor mişcării. Scrie apoi un
dialog de 10-15 replici între tine şi puişorul de mai jos.
Dacă ai ales să fii chiar Tweety, poţi face un monolog în
loc de dialog.

7. Realizează oral o continuare a introducerii:

„ – Tom!
Nici un răspuns.
- Tom!
Nici un răspuns.
- Ce-o fi cu băiatul ăsta? Un‘ să fie… Tom, n-
auzi?”1

8. Eşti personajul Năsturică, un nasture portocaliu

cusut pe o pernuţă decorativă albastră, care se află pe o
canapea. Povesteşte trei întâmplări / situaţii / discuţii la care
ai fost martor.

1
Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer, Ed. Steaua Nordului, Buc.,
2000, p. 5, Cap. I.

7
 9. Inventează un alt final pentru schiţa „D-l Goe…” de
Ion Luca Caragiale.

10. Citeşte proverbele de mai jos. Stabileşte-le tema şi

apoi scrie şi tu un proverb pe o temă dată, identificată
anterior.
„Ascultă ce te povăţuieşte cugetul tău, căci nimeni nu-ţi
este mai credincios decât tu însuţi.”
(Proverb grec)
„Bogatul se scarpină, iar săracul crede că se caută să-i
dea”.
(Proverb românesc)
„Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni”.
„Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege”.
„Unde şcoala se iveşte, pământul se-mbogăţeşte”.

11. Alege o imagine de mai jos şi, pornind de la

aceasta, scrie o poezie cu versuri albe.

12. Eşti detectiv de animale. Recent, de la Circul

„Atlas”, s-a furat o girafă. Gândeşte-te la cel puţin trei
locaţii în care s-ar putea afla aceasta ascunsă şi cine ar fi
putut s-o răpească şi cu ce scop. Alcătuieşte o scurtă
compunere în care să-ţi formulezi răspunsurile.

8
 13. Găseşte definiţii haioase ale realităţilor: maimuţă şi
răcitură.

14. Imaginează-ţi că eşti un virus de calculator

inventat de un hacker renumit pentru a distruge ceilalţi
viruşi. Ai fost eliberat într-un calculator virusat. Descrie
lupta pe care ai dus-o!

15. Ai ţinut vreodată un jurnal? Ce ai vrea să citeşti într-

unul străin, dacă l-ai găsi ascuns undeva?

16. Pune în ordine cuvintele din următoarele citate:

„nu-i, aşteaptă, dacă, drumul, o povară, la capătul, te
aşteaptă, lui, un vis.”
(Saint Exupéry)
„sufletească, e, un personaj, o stare”.
(Emile Zola)
„pe care, o carte, în adevăr, ai citit-o, ta, este, şi”.
(Nicolae Iorga)

17. Comentează afirmaţia:

„Trei vicii: lenea, lipsa de caracter, irascibilitatea”.
(Tolstoi)

18. Inventează o expoziţie, o intrigă, o desfăşurare a

acţiunii şi un punct culminant pentru următorul
deznodământ al povestirii SF „Nicăieri, pretutindeni,
ţărmul…”2 , scrisă de Marian Truţă:
„Tutela, o caracatiţă jucându-l între tentacule, făcându-l
să dorească drumul, drumurile, şi la fiecare capăt de drum
cineva aşteptându-l. O Eda sau mai multe, uitându-le cu fiecare
plecare, reamintindu-şi-le ajungând în preajma lor.

2
Marian Truţă, Nicăieri, pretutindeni, ţărmul, în revista Anticipaţia,
Soc. Ştiinţă şi Tehnică, Buc., 1992.

9
 Îl trece un hohot de râs. Presimţind un timp nesfârşit,
încearcă să murmure un cântec şi, în lumina nehotărâtă a
făcliei, îl cuprinde un dor cumplit de Ana Narmour.”

19. Realizează un scurt eseu în care să răspunzi la

întrebarea: Este mila un sentiment mântuitor sau doar o
povară?

20. „Libertatea”3, în viziunea lui Mircea Eliade, este o

stare privilegiată a celui care scapă de sub teroarea istoriei, prin
moarte sau prin diferite tehnici ale evadării din timpul profan,
cum ar fi ritualurile de purificare, spectacolul, izolarea ascetică,
meditaţia. Într-o compunere de 10-15 rânduri exprimă-ţi
opinia / viziunea în raport cu noţiunea de „libertate”,
ţinând cont şi de afirmaţia lui Eliade.

21. Eufemizarea are ca scop evitarea exprimării brutale a

unor sensuri peiorative, degradante.
De exemplu: beţiv = vesel, obosit.
Găseşte astfel de sensuri pentru cuvintele: urât, prost,
încrezut.

22. Creează o comparaţie, o personificare şi o metaforă în

care să foloseşti cuvântul drum.

23. Scrie o poezie în care să rimeze cuvintele:

rai – nai – pai – cai – dai – ai.

24. Asociază sentimentele enumerate în prima coloană

cu o culoare din coloana alăturată:
tristeţe galben
dragoste verde-auriu
dor portocaliu

3
Mircea Eliade, Drumul spre centru, Editura Univers, Bucureşti,
1991.

10
 bucurie bleumarin
exultare gri
jale roşu
prietenie frez

25. Descrie un copac hibernal folosind 10 adjective. În

realizarea descrierii te poţi ajuta de imaginile de mai jos:

26. Pregăteşte câte o foaie pe care scrie patru substantive

(care au legătură cu jocul / copilăria), două adjective, trei verbe
la gerunziu şi un cuvânt care să esenţializeze toate lexemele
scrise anterior. Alege un coleg. Fă schimb de foi. Alcătuieşte o
sintagmă pornind de la cuvintele scrise de coleg. Timp de lucru:
7 minute.

27. Realizează un aritmograf care să aibă pe verticală

cuvântul CREATIVITATE.

28. Creează o proză rimată cu titlul: Găina Zizi. Pentru

a te familiariza cu acest tip de proză, îţi propunem lectura
următorului text:

11
 „Şi-acum gata, gata cu pălăvrăgeala că-ncepe şcoala.
Mâine vine cloanţa cotoroanţa să vă-ntrebe ce-aţi făcut cu
vacanţa? Pe unde-aţi rătăcit-o, de n-aţi mai găsit-o?
Vai, dar ea s-a ţinut scai de noi. În zăvoi, la bunici, în
pădure, la cei şapte pitici, iată, s-a ascuns în Dumbrava
minunată, călătorind cu trenul din Franţa până la Constanţa.
Trecând pe o punte până la munte”4.

29. Completează propoziţiile:

Sărutul soarelui ……………. pe buza răcoroasă a
pământului ………………….. de apă.
Pupăza îşi cânta ………………………. în dimineaţa
trezirii…………………….
Verdele muşca din ……………………….. fără a
lăsa……………………………. să-l îmbete.
Canalele sufletului se ………………………….. peste
capetele plecate ale ………………………………………….

30. Imaginează-ţi că ai descoperit o maşină a timpului

şi că ai ajuns un bebeluş, dar ai rămas cu mintea ta. Nu poţi
merge, nu poţi vorbi. Scrie o scurtă compunere în care să
descrii ceea ce simţi şi gândeşti.

31. Imaginează-ţi că ai găsit o comoară, dar că te afli pe o

insulă pustie. Găseşte mijloace / modalităţi să pleci de pe
insulă însoţit/ă de comoară.

32. Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„Ştiţi că zânele frumoase, când vor, pot să-şi ascundă
patul, oglinda, tot palatul într-un măr. Spun două-trei cuvinte şi,
cât ţi-i castelul lor de mare, dă buzna în măr cu coarnele
turnurilor înainte.

4
Cezarina Adamescu, Ce-aţi făcut cu vacanţa?, în vol. Palatul
lunii, Editura Diagonal, Iaşi, 1999.

12
 Eu am dat de un măr fermecat, în care te poţi plimba în
lung şi-n lat.”5

Colorează mărul desenat de însuşi Marin Sorescu şi

realizează, cu ajutorul imaginaţiei şi a cuvintelor, o
călătorie imaginară într-un măr.

33. Inventează o întâmplare trăsnită, pornind de la

imaginea de mai jos:

5
Marin Sorescu, Măr, în vol. Unde fugim de-acasă, Fundaţia Marin
Sorescu, Buc., 2003.

13
 34. Formează diferite părţi de vorbire pe care să le
identifici în următorul tabel:

A C R I B I E
C A S A I N L
R D E J A E R
U O R A T L A
B U V R A E U
A T I E S U R

Observă pătrăţelele îngroşate şi procedează asemenea!

35. Găseşte şase adjective care să surprindă aspecte

spectaculoase ale realităţilor:

14
 36. Scrie următoarele cuvinte de la dreapta la stânga:
cal, rac, doc, laş, iar, cos, coş, dai.
Ce observi?

37. Alcătuieşte o compunere în care să urmezi

următoarea schemă narativă, alegându-ţi una dintre
variantele propuse:
Un om pleacă în lume pentru a-şi găsi tinereţea.
Este:
 bărbat
 femeie
Se numeşte:
 Agopia
 Eremia
În jurul său sunt numai oameni bătrâni ca şi el/ ea.

Despre tinereţe a citit:

 într-un vechi ceaslov
 a aflat de la un stejar bătrân.
Drumul iniţiatic l-a condus inerent spre o serie de
peripeţii petrecute:
 într-o grotă adâncă-adâncă;
 pe tărâmul fantomelor negre;
 în pădurea blestemată.
El găseşte tinereţea:
 într-un glas de aur;
 într-un tablou de cristal;
 într-un poem cu versuri albe;
 într-un spaţiu paralel.
Tinereţea este păzită însă de:
 un diavol roşu;
 o vrăjitoare atopică;
 un alien hidos
 Echidna.
Agopia / Eremia reuşeşte să păcălească cerberul, fură
tinereţea şi:

15
  devine tânăr;
 îmbătrâneşte şi mai tare;
 dispare, pentru că:

 trebuie să te mulţumeşti cu ceea ce eşti;

 trebuie să te accepţi aşa cum eşti;
 trebuie să tinzi întotdeauna spre ceva intangibil;
 trebuie să-ţi depăşeşti limitele.

38. Fă-le poze tuturor colegilor tăi. Realizează un

poster în care să valorifici aceste poze, apelând la colaj. Pe
fundal poţi figura o imagine cu şcoala sau cu un profesor
preferat!

39. Realizează o descriere plină de

haz clovnului din imaginea alăturată!

40. Imaginează-ţi că faci parte dintr-un

trib de canibali. Ieri, pe o insulă pustie, aţi
prins o tânără frumoasă şi rumenă. Şeful a
hotărât să o „gătiţi” peste două zile.
Aceasta, plângând, te roagă să o salvezi.
Ţi se face milă de ea, dar şi stomacul
„ţipă”…
Alcătuieşte o compunere de 10-15
rânduri, în care să prezinţi hotărârea
ta.

41. Răţoiul Mihăiţă trebuie să plece într-o călătorie de

afaceri, împreună cu asociata sa, raţa Ţoki.
Ajută-i pe răţoi şi pe raţă să o convingă pe maimuţica
Mumu să le vândă 10 saci de grăunţe cu 10 lei. Mumu vrea
să obţină 15 lei, dar răţoiul…

16
 42. Ceasul buclucaş Mitică a uitat să sune. Nu te trezeşti
şi nu mai ajungi în gară, de unde urma să pleci în tabăra mult
visată.
Găseşte alte posibile moduri de a ajunge totuşi în
tabără, pentru a petrece alături de colegii şi prietenii tăi
clipe de neuitat.
Realizează un desen în care să-l personifici pe Mitică,
ceasul care ridică nevinovat din umeri…

43. Imaginează-ţi că eşti astronaut şi trebuie să ajungi pe

planeta Marte pentru a construi o bază stelară
în vederea cercetării planetei. Povesteşte o
aventură trăită pe această planetă.
Desenează planeta şi apoi desenează-te şi pe
tine!

44. Scrie o declaraţie de prietenie adresată unei fiinţe

imaginare, fată / băiat. O poţi intitula „Băieţei şi … fetiţe!”

45. Aminteşte-ţi lecţia de istorie în care ai învăţat despre

un război a cărui desfăşurare te-a impresionat. Numeşte cel
puţin două opere literare în care ai întâlnit imaginea
războiului.

46. Găseşte afirmaţii gnomice cu tentă ironică, aşa

cum sunt cele scrise de Tudor Muşatescu:
„Tac, ca să ţi se pară că te ascult”.
„Mai bine fără domiciliu, decât cu locuinţă de veci”.
„Deşteptul când se prosteşte, are haz. Prostul când se
deşteaptă, are consecinţe”.
„Aş face pe prostul, dar mi-e frică să nu mă obişnuiesc”.

17
 „Pompierul beţiv, bea de stinge”.
„Oceanele: mări parvenite”.

47. Scrie un calambur (joc de cuvinte care mizează pe

echivoc, pe asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca
sens, sursele lui fiind polisemia şi omonimia). Citeşte
calambururile de mai jos pentru a înţelege mai bine:
„Un mare şal purtat pe umeri…
Un mareşal
Zuav. Suav. Un mareşal
Care înşală…” (Ştefan Foarţă) sau

„Un an, de când cu tine pe-al vremii

ocean
Plutind, viaţa-mi pare un cântec…
O, ce an! (I.L. Caragiale)

„Cine nu ştie şi nu ştie că nu ştie, e prost: ocoleşte-l. Cine nu

ştie şi ştie că nu ştie, e neştiutor: învaţă-l. Cine ştie şi nu ştie
că ştie, e adormit: trezeşte-l. Cine ştie şi ştie că ştie, e
înţelept: ascultă-l.” (Din înţelepciunea indiană)

48. Eşti un explorator spaţial celebru. În cursele tale

interstelare ai ajuns pe planeta Vegetoria. Aici ai întâlnit multe
legume şi fructe prietenoase, dar şi plante carnivore. Prietenii
de mai jos te-au ajutat să te fereşti de acestea din urmă.
Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să
povesteşti o aventură în care să fie implicate personajele:
Morcojelul, tu, Carnomania şi Faso.

49. Realizează familia lexicală a cuvântului „joc”.

50. Motivează necesitatea existenţei literelor. Defineşte

alfabetul şi arată câte litere cuprinde acesta. Întrece-te cu
colegul de bancă, găsind în 5 minute cât mai multe cuvinte care
încep cu B. Gândeşte-te apoi la o literă cu care ai vrea să te

18
identifici. Explică-ţi alegerea, într-o compunere de 3-5 rânduri.
Citeşte şi poezia de mai jos:

Azi, când ne-am jucat la iaZ,

Am avut un mic necaZ.
Bubi, căţeluşul foX,
Bucuros că ştie boX,
Ca s-arate că-i grozaV
Chelfăni un pui firaV
De brotac, din eleşteU.
— De ce-l baţi? mă supăr eU.
Eşti un câine nătăfleŢ!
El se uită plângăreŢ!
Fâstâcit şi ruşinaT,
Fix la broască: — M-ai iertaT?
Geaba-ţi pare rău acuŞ!
Glumă-i asta, căţeluŞ?
Hai, te rog, te rog frumoS,
Ham! mă ierţi? — Oac! bucuroS!
I-am lăsat să zburde iaR.
Iarba deasă, sub arţaR,
Juri că-i un covor. Ei, hoP!
Joacă broasca. Ţop! ţop! ţoP!
Latră Bubi: — Hei, broscuţO,
Laba ţi-a trecut, drăguţO?
Mi-a trecut. A fost un chiN!
Mă-nţepasem într-un spiN.
N-ai vrea, ham! Să ne-aşezăM?
Nuuu! ce-ar fi să ne scăldăM?
Oac! dar ştii să-noţi niţeL?
O să vezi tu, brotăceL!
Prinde-mă de poţi! CuraJ!
Pleosc! Pleosc! Pleosc! Vai ce tapaJ!
Râd, se joacă, şi ca eI,
Rânduri, rânduri, brotăceI
Sar în apă. — Eu joc şaH.

19
 Sau citesc din almanaH.
Şugubăţ, un vânt pribeaG,
Şerpuieşte pe drumeaG.
Trei răţuşte, numai puF,
Trec spre gârlă. — Ce năduF!
Ţipă una „SoarelE
Ţi-a-nnegrit picioarelE!
Un gânsac mânjit de gloD,
Urcă tacticos pe poD.
Vine barza, trece-un raC,
Victor (micul pitpalaC),
Xenofon (un cuc) şi-un corB.
Xilofon de crengi şi colB,
Zboară vântul. CatifeA,
Zarzări ning în palma meA.
(Georgeta Rusu, Alfabetul dus-întors)

51. „Caracterul de simbol al jocului se evidenţiază cel

mai bine în jocurile de ficţiune şi în cele cu roluri. Prin acest
simbolism, se pot reda toate manifestările vieţii, indiferent dacă
este vorba de dragoste, de tristeţe, de noroc sau de luptă”. 6
Găseşte în diferite opere dramatice fragmente care redau cele
mai autentice manifestări ale vieţii (scene de dragoste, de
tristeţe a personajelor, de noroc sau de luptă).

52. Imaginează-ţi că eşti o fiinţă mică-mică. Care ar fi

perspectiva ta asupra lumii? Dar dacă ai fi un uriaş?
Formulează un scurt răspuns oral, în 3-5 fraze, folosind antiteza
(contrastul) şi alte figuri de stil.

53. Gândeşte-te la o literă cu care ai vrea să te identifici.

Explică-ţi alegerea, într-o compunere de 3-5 rânduri.

6
Erich E. Geissler, Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Buc., 1977.

20
 54. Realizează o compunere scurtă în care să folosiţi
cuvintele: jucăuş, copac, paracetamol, interesant, albastru şi
maimuţă.
55. Pe o coală A4 desenează 31 de cerculeţe,
corespunzătoare celor 31 de litere din alfabet. În interiorul sau
exteriorul fiecăruia desenează imaginea personificată a fiecărei
litere.

56. Desenează profesorul preferat. Arată-i desenul şi

încearcă să observi dacă acesta se regăseşte în el.

57. Imaginează-ţi că pentru o oră eşti profesor de limba

română. În complicitate cu profesorul tău, predai o lecţie.
Enumără mijloacele şi procedeele pe care le-ai folosi pentru a-i
face pe elevii tăi să înţeleagă şi să înveţe ceea ce urmează să
predai.

58. Se dă textul:
„Vine melcul supărat
O furnică l-a pişcat.
Şi cum vine pâş-pâş-pâş,
Întâlneşte-un cărăbuş.
Şi din gură el striga:
Fugi de-aicea, nu mai sta!
Dă-te-ncolo, nu sta-n drum,
Că te iau în coarne-acum…”
Crezi că personajul cărăbuş ar da dovadă de mândrie
inexplicabilă dacă s-ar încăpăţâna şi nu s-ar da din calea
melcului? Răspunde într-o compunere în care să foloseşti ca
mod predominant de expunere dialogul, apelând la 5-10 replici.

59. Realizează un pliant-reclamă pentru şcoala ta.

Evidenţiază-i punctele forte şi oportunităţile oferite.

21
 60. Scrie o pagină de jurnal despre o zi petrecută la şcoală.
Nu uita să îi spui paginii tot ce ai trăit, gândit (dacă îţi
aminteşti) şi simţit în acea zi.

61. Imaginează-ţi că eşti o fiinţă mică-mică. Care ar fi

perspectiva ta asupra lumii? Dar dacă ai fi un uriaş?
Formulează un scurt răspuns oral, în 3-5 fraze, folosind antiteza
(contrastul) şi alte figuri de stil.

62. Desenază o lună

personificată, cu ochi, nas,
gură, obrăjori bucălaţi şi
„Umerii de rotocoale / prinşi
în coji de portocale”
(Passionaria Stoicescu, O
poveste despre lună, despre
vis şi „noapte bună”).

63. Găseşte cât mai

repede toate cuvintele pe
care ţi le aminteşti şi care
încep cu sunetele „lu”.

64. Realizează o
continuare a începutului
propus de Marin Sorescu:
„Fără veste, intraţi şi într-o poveste. Aşa, fără vorbe
prea multe, unul după altul, cu mine în frunte. Luaţi-o pe poarta
asta pe care scrie „A fost odată ca niciodată”, care ne aşteaptă
desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici…”

65. Crează o compunere, de 20-30 de rânduri, intitulată

„Vis de astronaut”.

22
 66. Exprimă-ţi părerea în raport cu afirmaţia lui Ştefan
Augustin Doinaş care susţine, în versurile poeziei sale, „Luna”:

„Întotdeauna am simţit că luna

e una din acele vietăţi
cu suflet dublu, ce hălăduiesc
deopotrivă-n apă şi în aer”.
Corelează versurile şi cu explicaţia de mai jos:
„Simbolismul lunii este corelat de acela al soarelui.
Caracterele ei fundamentale sunt două şi derivă, pe de-o parte,
din faptul că luna este lipsită de lumină propie şi nu este decât o
reflectare a soarelui, pe de alta, din aceea că ea traversează
diferite faze şi îşi schimbă forma. De aceea, ea simbolizează
dependenţa şi principiul feminin, precum şi periodicitatea şi
înnoirea. În această dublă calitate, luna este simbolul
transformării şi al creşterii.”
(Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri)

67. Scrie cât mai multe epitete personificatoare,

pornind de la imaginea de mai jos:

23
24
68. Imaginează-ţi că ai făcut o călătorie imaginară în
Paradis. Asociază raiul cu una din realităţile spaţiale: rural
(sat) – urban (oraş). Comentează, în cadrul argumentării,
viziunea lui Blaga, reliefată de versurile:
„Copilo, pune-ţi mâinile pe genunchii mei.
Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire,
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.
Uite, e seară
sufletul satului fâlfâie pe lângă noi,
ca un miros sfios de iarbă tăiată,
ca o cădere de fum din streşini de paie,
ca un joc de iezi pe morminte înalte”.
(Sufletul satului)

25
 De vorbă…
1. …cu ploaia stăteam odată, când o bancă de pe aleea
cu castani mi-a zâmbit şi mi-a spus… Continuă povestea
băncii…
2. Te sperie structurile labirintice? Cum ai ieşi dintr-un
labirint dacă ai fi acolo? Aminteşte-ţi mitul lui Icar şi al fiului
său Dedal! Scrie titlul unei opere literare în care l-ai identificat.
3. Ţi-ar plăcea să ai o grădină a ta? Ai putea planta un
copăcel în curtea şcolii sau ai putea răsădi câteva specii de flori
sau descrie muşcata ta din fereastră.
4. …cu Ursula Şchiopu care ne spune că: „A şti să te
joci înseamnă să posezi, de fapt, o adevărată cheie magică a
timpului liber şi a dezvoltării propriei energii.” Defineşte jocul
alegând dintre următoare răspunsuri sau formulează altele:
simulare şi disimulare, competiţie, imaginaţie debordantă,
spirit de echipă, progres, petrecerea timpului liber, efort,
consumarea energiei, evadare din cotidian.
5. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi realizează o
compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi propria
părere cu privire la poezie/poet:
„Poezia este amintirea celor mai bune şi mai fericite
clipe ale celor mai bune şi mai fericite suflete” (Shelly).
„Poetul scoate cuvintele din starea lor naturală şi le
aduce în stare de graţie” (Lucian Blaga).
„Poetul este un izvor dulce din care se adapă sufletele însetate”
(Djurban).
„Ca să se facă înţeleşi, poeţii se joacă, făcând ca şi nebunii
gestul comunicării fără să comunice în fond nimic decât nevoia
fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii” (G.
Călinescu).
6. …cu zâna literelor…Realizează un dialog de 5-7
rânduri cu această fiinţă care a venit să te viziteze într-o noapte
fără lună.

26
 7. Te-ai gândit să creezi vreodată un alfabet propriu,
pentru a nu fi înţeles de nimeni altcineva? Dacă l-ai crea, care
ar fi motivele?
8. Cunoşti vreo teorie cu privire la naşterea limbajului
articulat?

27
 Jocuri colective
☻ Joc cu caracter recapitulativ

1. „Ce-ar fi fost dacă…”

Se împarte clasa în două grupe după ce, în prealabil, sunt
aleşi patru elevi care să formeze un juriu. Fiecare grupă
formulează 10 întrebări legate de lecţiile de literatură studiate.
Acestea vor fi scrise pe 10 bileţele. Grupele îşi deleagă un
reprezentant care va trage, alternativ, cele 10 bileţele. După
fiecare extragere, grupa adversă trebuie să răspundă la
întrebare.
Câştigă grupa care dă cele mai interesante răspunsuri, fapt
hotărât de juriu.
Exemple de întrebări puse de elevii din clasa a V-a:
 Ce-ar fi fost dacă lupul din naraţiunea „Căprioara”, de
Emil Gârleanu, nu ar fi atacat-o pe mama iedului?
 … dacă lupul, din aceeaşi naraţiune, ar fi fost personaj
pozitiv?
 … dacă tatăl copilului din „Cele dintâi lecturi” de
Mircea Eliade, l-ar fi lăsat să citească tot ce ar fi vrut
copilul, inclusiv cărţile pe care era scris „Roman”?
 … dacă nu ar fi existat anotimpul de toamnă?
 … dacă Prâslea ce voinic din basmul popular „Prâslea
cel voinic şi merele de aur” s-ar fi întâlnit cu Aleodor,
protagonistul basmului „Aleodor-Împărat?
 … dacă greieraşul din poezia „Balada unui greier mic”
de George Topârceanu şi-ar fi adunat merinde pentru
iarnă?
Exemple de întrebări puse de elevii clasei a VI-a:
 … dacă nu ar fi existat cartea?
 … dacă Goe, protagonistul schiţei „D-l Goe…” de I. L.
Caragiale, era inteligent şi educat?

28
  … dacă plăieşii din Cetatea Neamţului, personajul
colectiv al nuvelei „Sobieski şi românii” de Costache
Negruzzi, ar fi fost ostaşi autentici?
 … dacă căţelul Samurache, personaj al fabulei „Câinele
şi căţelul” de Grigore Alexandrescu, ar fi câştigat la
Loto?
 … dacă Toma Alimoş, protagonistul baladei populare
omonime, ar fi fost ajutat de turci în acţiunile sale
altruiste?

2. „De-a cuvintele…”
Se formează 4 grupe de elevi. Fiecare grupă scrie pe câte
un bileţel:
 un substantiv;
 un verb;
 un adjectiv;
 o prepoziţie;
 un adverb.
Se face schimb de bileţele. Grupa trebuie să construiască,
cât mai repede, o propoziţie care să conţină cuvintele propuse
de cealaltă grupă. Câştigă cei care termină primii.
Pentru a face mai interesantă căutarea vostră, citiţi şi
părerea Cezarinei Adamescu:

„Nu-i a bună! În acest cuvinţel s-a strecurat o

minciună. Sau un minciun care-i un adevăr şi mai (ne)bun.
Până la urmă cu toţii ne înghesuim să numărăm ca netoţii
literele unui cuvânt întortocheat (sau mai deocheat) - leat
cu unul mai scurt dar mai robust. Pare just să începem cu
vocalele ca să ne umplem pe dată pocalele.
Diftongii îi lăsăm mai pe urmă să nu scape din turmă.
Cât despre triftongi, ce să mai zic? Dacă există sunt ca şi cum
n-ar fi, altfel ar mărgini cu bomboane, bietele consoane care
sunt nişte litere-literuţe cu toane. Nu poţi să le aşezi mai multe
la un loc şi să te-apuci să visezi fiindcă instantaneu le pierzi pe

29
traseu. Trebuie răsfirate şi intercalate cu superba vocală, care-şi
poartă cu fală numele şi stirpea divină din limba latină.
Asta-i, consoanelor - fiecare - le trebuie mult aer de
respirare.
Dacă obţii nişte cuvinte mai dure, vezi să nu ţi le fure
vreun hoţ şi să facă oarecare negoţ. Ce bine ar fi dacă s-ar găsi
cuvintele de vânzare ca şi îngheţata pe trotuare sau ca şi merele
în aprozare!
Şi-ar cumpăra fiecare un kil-două pentru când începe
să plouă, cât sunt în stare să ducă, în această lume năucă.
Dar iată că, sosind vremea, nu-mi vine în minte decât un
FINAL FĂRĂ CUVINTE…”7.

3. Împărţiţi-vă în cinci grupe şi scrieţi cuvinte care

denumesc: fenomene ale naturii, sentimente, soiuri de pomi
fructiferi, animale domestice şi nume de personaje feminine din
lecturile parcurse la şcoală sau în particular.

4. Exprimaţi-vă opinia cu privire la crezul artistic al lui

Tudoar Arghezi:
„M-a posedat intenţia de a împrumuta vorbelor însuşiri
materiale, aşa încât unele să miroasă, unele să supere pupila
prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau musculate şi cu
păr de animal. Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de
jucării şi lipsindu-mi instalaţiile, m-am jucat cu ceea ce era mai
ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond
al cuvintelor date”.

5. „Ghiceşte rima”
Profesorul le citeşte elevilor catrene din diferite poezii,
fără ultimul cuvânt cu care trebuie să rimeze un vers citit deja.

7
Din volumul Palatul Lunii, Editura Diagonal, Iaşi, 1999.

30
Elevii vor nota în maculator cuvântul care cred că s-ar potrivi în
text.
De exemplu:
„Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o………….” (Mihai Eminescu, Lacul)

6. „Numeşte autorul”
Concurs organizat pe două grupe. Fiecare grupă prezintă
10 opere literare. Cealaltă grupă trebuie să precizeze autorul.
Câştigă grupa care ghiceşte cât mai mulţi autori. Autorii pot fi
atât români cât şi străini.
De exemplu: Dacă grupa 1 spune: „Enigma Otiliei”,
grupa 2 trebuie să răspundă „George Călinescu”.

7. „Să scriem împreună”

Fiecare elev trebuie să genereze 2-3 îmbinări constituite
din asociaţii inedite de cuvinte. Profesorul le scrie pe tablă pe
cele mai reuşite, iar elevii, în 10-15 minute, scriu o compunere
în care folosesc aceste construcţii. Inedit va fi modul în care
fiecare elev le va îmbina.
Exemple de construcţii:
„clipa de infinit îi picură în auz”;
„roua buzelor verii”;
„diamantina podoabă a gândului”;
„cercuri de roşu şi portocaliu”.

8. „Calităţi şi defecte”
Se selectează 2 personaje ce aparţin unor opere literare
studiate la clasă. Se realizează un tabel în care fiecărui personaj
i se evidenţiază trei calităţi şi două defecte. Ulterior elevilor li
se cere să deseneze personajele, evidenţiind aceste trăsături,
acolo unde este posibil.

31
 9. „Concret / abstract” (fixare substantiv)
Clasa se împarte în 2 grupe. Elevii primei grupe trebuie
să scrie, în 5 minute, 6 substantive abstracte care încep cu
literele: a, d, p, ţ şi 6 substantive concrete care încep cu b, c, o,
l, iar grupa a doua – 6 substantive abstracte care încep cu m, v,
e, t şi concrete cu f, h, n, î.
Câştigă grupa care termină mai repede.

10. „Concurs de ghicitori”

Elevii trebuie să compună o ghicitoare care să aibă ca
răspuns una din realităţile: zăpadă, Moş Crăciun, plapumă,
soare, degetar, secretară, muscă, circ, tractor.

11. „Spune ce sunt”

Se împarte clasa în 6 grupe. Fiecare grupă îşi alege un
lider. Acesta trebuie să reprezinte prin mimică, gesturi,
vestimentaţie, poziţia corpului (comunicare nonverbală şi
comunicare paraverbală) o meserie stabilită anterior de întreaga
grupă. Câştigă cei care recunosc cel mai repede meseria
reprezentată.

12. „Fă-te profesor!”

Vorbim despre ora de limba română. Elevilor li se cere:
☻ să descrie ora, în câteva propoziţii.
☻ să compare ora de limba română cu celelalte ştiinţe.
☻ să asocieze ora de limba română cu unul din
adjectivele: tânăr, profund, ingenuu, spectaculos, plictisitor,
invadator, abstract.
☻ să analizeze structura orei de literatură şi apoi a celei
de gramatică.
☻ să aplice la viaţa reală, concretă, ceea ce dobândesc
prin studiul literaturii.
☻ să argumenteze că „literatura este arta cuvântului”.

32
 13. „Sacul cu minciuni”
Pornind de la premisa că opera literară porneşte de la
realitate, dar se deschide spre ficţiune, elevilor li se cere să
povestească o întâmplare la care au fost martori sau în care au
fost implicaţi. Expoziţiunile celor mai interesante circumstanţe
se scriu pe tablă, iar ceilalţi elevi trebuie să-şi aleagă un incipit
pe care să-l continue.

Incipit = formulă introductivă dintr-o carte tipărită sau un

manuscris, început, frază prag.

14. „În spatele imaginii”

Elevii trebuie să îşi aleagă un personaj masculin sau
feminin din lecturile studiate la clasă sau din lectura personală.
Pe două fâşii de hârtie colorate diferit, se scriu trăsături morale
sau fizice aşa cum ar fi receptate prin lectura iniţială, dar care
reliefează, de fapt, alte aspecte ale personalităţii personajului.
De exemplu: Vitoria Lipan, protagonista romanului
Baltagul8, de Mihail Sadoveanu, pare o femeie singură şi
neajutorată, debusolată şi pierdută de locurile natale, deşi, în
realitate, ea este „un adevărat Hamlet feminin”, o femeie
puternică, hotărâtă şi nestrămutată în dorinţa de a-şi găsi soţul
pentru a împlini ritualul funerar.

15. „De-a regizorul”

Realizează un scenariu de film
artistic, pornind de la indicaţiile:
☻ El este pe o insulă, poate înota
doar jumătate din lungimea râului.
☻ Elicopterul are o frânghie ce poate
ţine doar o persoană.
☻Ea este pe malul cu canibali.
Trebuie salvată de cineva (este paralizată de frică).
☻ Vulcanul a început să erupă.
8
Mihail Sadoveanu, Baltagul, Editura pentru literatură, Buc., 1960.

33
 ☻ Canibalii sunt flămânzi.

16. „Omnipotentul”
Clasa se împarte în două grupe. Ambele grupe îşi
imaginează că deţin puteri nemăsurate. Una din grupe va
reprezenta forţa malefică, iar cealaltă pe cea benefică. Se va
organiza o dezbatere dialectică, în cadrul căreia fiecare grupă
va argumenta de ce e moral sau imoral să faci sau să nu faci
bine lumii. Argumentele trebuie să fie susţinute cu exemple
edificatoare.
Câştigă cei care reuşesc să găsească şi să-şi susţină cel
mai bine argumentele.

17. „Limbajul publicităţii”

Publicitatea face parte din viaţa ta. Te însoţeşte acasă, în
faţa televizorului, în maşină, la radio, la cumpărături, pe stradă,
prin panouri. Imaginează-ţi că eşti angajat la o firmă de
publicitate din New York. Realizează o reclamă inedită unui
borcan de muştar (poţi alege: un pachet de biscuiţi, o lamă de
ras, un gard din sârmă ghimpată, o imprimantă, un şampon cu
gudron, un dulap de baie, o rachetă de tenis).
Nu uita că reclama nu trebuie să conţină numai imagini,
ci şi muzică şi un îndemn, fiind un exemplu edificator de
sincretism al artelor!

Sincretism = îmbinare de elemente eterogene aparţinând

unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.) caracteristică
folclorului şi mai ales fazelor primitive de dezvoltare a
culturii, când diferitele arte nu erau încă diferenţiate.

18. „Câte-n lună şi-n stele”

Profesorul sau elevii stabilesc o temă, de preferat legată
de lecţia de literatură studiată la ultima oră şi fiecare elev

34
trebuie să povestească / să inventeze o mini-întâmplare,
pornind de la tema propusă. Imaginaţia poate depăşi barierele
realului şi poate trece atât în lumea basmelor, cât şi în spaţiile
ştiinţifico-fantastice.

19. „Colorăm, rememorăm”

Constituiţi-vă în trei grupe şi alcătuiţi foaia de titlu şi
coperta unei cărţi de aventuri. Câştigă grupa care stabileşte cele
mai multe elemente pe care acestea trebuie să le cuprindă.

Amintiţi-vă!
 Coperta I trebuie să conţină: numele autorului,
titlul cărţii, denumirea colecţiei, editura, sigla,
ilustraţia de pe copertă;
Coperta a IV-a poate oferi informaţii sumare
privind autorul sau subiectul cărţii, alte date
referitoare la colecţia din care face parte cartea, un
cuvânt de recomandare.
 Pagina de titlu este prima sau a treia pagină a
cărţii, ea urmând după o filă albă care o desparte
de copertă. Pagina de titlu reia informaţiile de pe
copertă, uneori, completându-le.

20. „De-a internetul”

Fiecare elev din clasă îşi alege un partener şi îşi
imaginează că acesta se află în altă ţară, la mii de kilometri
distanţă şi comunică prin intermediul internetului. Pe rând,
elevii trebuie să descrie vremea (imaginând) din oraşul lui şi
modul în care anotimpul ales îşi pune amprenta asupra
elementelor naturii.

21. „Spune şi altfel” (dezvoltarea vocabularului)

Profesorul aduce un coşuleţ în care se află 40 de bileţele
pe care sunt scrise câte patru cuvinte. Fiecare elev extrage un

35
bileţel şi trebuie să găsească cât mai repede sinonime şi
antonime pentru cuvintele din bilet.
Câştigă cel care termină primul!

22. „Glasul pădurii”

Se lipesc pe tablă 10 desene conţinând diferite realităţi
din economia pădurii: copaci, muşchi, trunchiuri căzute, stânci
printre care au crescut doi copăcei, flori, raze de soare filtrate
prin crengile copacilor, un şopot de râuleţ ascuns printre frunze,
o căprioară şi un cocoş de munte. Elevii trebuie să realizeze o
compunere descriptivă în care să folosească cât mai multe
interjecţii / onomatopee, pe care să le asocieze cu realităţile
prezentate.

23. „Alintuţa” (învăţarea diminutivării)

Profesorul scrie pe tablă următoarele lexeme
substantivale: om, grădină, Maria, Dan, copil, pui, prosop,
albină, dulap, prostie, covor, Ion, pat şi le cere elevilor să
alinte aceste realităţi, pe cele comune personificându-le. Cu
lexemele obţinute se construiesc propoziţii.

Lexem = cuvânt sau parte de cuvânt care serveşte ca suport

minimal al semnificaţiei.

24. „A-literaţie, a-sonanţă”

Clasa se împarte în 4 grupe. Profesorul dă fiecărei grupe
doar literele iniţiale ale cuvintelor ce urmează a forma o
propoziţie sau o frază, toate lexemele începând cu aceeaşi
literă.
Câştigă cei care termină primii de construit o propoziţie
corectă din punct de vedere semantic şi gramatical.
Exemple:
C C C C: Casa construită cunoaşte confortul.
E E E E: Efemeritatea elementelor esenţializează
energiile.

36
Aliteraţie = procedeu stilistic care constă în repetarea unei
consoane. Aliteraţia se mai numeşte şi armonie sonoră.

Asonanţă = procedeu stilistic care constă în repetarea unei

vocale cu scopul generării eufoniei.

Eufonie = succesiune armonioasă de vocale şi consoane, care

are drept efect o impresie acustică plăcută.

25. „Plai de cuvinte” (câmpul lexical)

Profesorul numeşte o realitate ce face parte dintr-o
anumită clasă de obiecte.
Elevii trebuie să identifice cât mai multe obiecte /
fenomene ce aparţin aceleiaşi clase.
Se lucrează individual. Timp de lucru 5 minute.
Câştigă cel care scrie cât mai multe cuvinte în timpul dat.
De exemplu: nuc = păr, cireş, măr, vişin, prun, cais, zarzăr.

26. „Găsiţi-mi povestea”

Pe tablă sunt prinse 10 planşe ce conţin personaje din
diferite basme citite de elevi la ora de lectură sau în vacanţă.
Se lucrează individual, elevii scriind răspunsurile în „Caietul de
suflet”.
Câştigă cel ce recunoaşte cele mai multe personaje!De
exemplu: un desen o prezintă pe Alba ca Zăpada, altul pe
Prâslea care are un măr în mână sau pe tatăl lui Prâslea, care
mănâncă fericit un măr, un pitic din povestea „Albă ca Zăpada
şi cei şapte pitici”, un zmeu sau o prinţesă blondă şi gingaşă
(Ileana Cosânzeana).

27. „Amalgam” 1

37
 Clasa se împarte în două grupe. Fiecare grupă trebuie să
alcătuiască o propoziţie sau o frază din cuvintele conţinute în
scăriţă şi în frunză.
Frunza conţine următoarele cuvinte: sferă, pe, a se roti,
Terrei, de aur, să, a încercat, deasupra, a prinde, lumina,
năucitor.

28. „Amalgam” 2

38
 Profesorul sau elevii propun un cuvânt format din cel
puţin 8 litere. Elevii trebuie să recombine literele, formând
cuvinte noi.
Exemplu: din cuvântul TELEVIZOR se pot obţine
următoarele cuvinte noi: ZOR, TEZE, IZ, ORI, ROZ, RELE,
VIZOR, VILE, LEI, TIZ, VOR, VIE, ELE.

29. „Vreau să fiu mare” (clasificarea propoziţiilor)

Se împarte clasa în 4 grupe. Fiecare elev din grupă
pregăteşte un creion colorat diferit de al celorlalţi.
Profesorul propune fiecărei echipe câte o propoziţie
simplă şi o serie de cerinţe:
Să transforme:
 propoziţia simplă în propoziţie dezvoltată;
 propoziţia enunţiativă în propoziţie interogativă;
 propoziţia afirmativă în propoziţie negativă.
La transformarea propoziţiei simple în dezvoltată, fiecare
elev trebuie să scrie un cuvânt cu creionul său colorat.

30. „Găseşte intrusul” (arhaismul)

Clasa se împarte în două grupe. Fiecare va primi o fişă de
lucru în care sunt scrise 40 de cuvinte, unele cu forma lor
literară, altele cu formă nonliterară (arhaisme lexicale sau
fonetice).
Elevii trebuie să identifice acele cuvinte care au ieşit din
uz sau care se folosesc cu altă formă sonoră.
De exemplu:
Fişa 1: elegant, paharnic, poet, alter ego, carele
(pronumele interogativ-relativ), boambe, elevator, a promulga,
indiciu, argonaut, empiric, ispravnic, cată, ambidextru, giuruit,
amfitrion, acu, potică, graiu.

Arhaism fonetic = formă veche a unui cuvânt de uz actual.

Exemple: împle, pre, samă, derege, rupe, părău, cură pentru
curge.

39
Arhaism lexical = cuvânt vechi şi dispărut, prin dispariţia
obiectului şi a noţiunii denumită de acesta.
Exemple: armaş, paharnic, feregea, işlic.

31„Cioc-cioc! Ghici cine sunt!”

Clasa de împarte în trei grupe. Fiecare dintre acestea
primeşte o fişă pe care sunt scrise două ghicitori.
Timp de lucru 3 minute.
Câştigă grupa care identifică cât mai repede realităţile
vizate în ghicitori.

De exemplu:

Grupa I
„Când îi dăm hrană în gură
Atunci dă şi ea căldură.”

„Ce moţată, dragii mei,

A prins Nică într-un tei?”

Grupa II
„Mere mari cu biberon
Au crescut la noi în pom.”

„Jumătate de pătrat
Ajută la liniat.”

Grupa III
„Stau pe baltă ouă sparte
Între frunze mari şi late.”

„Pâlnii roşii şi albastre

Stau pe gardurile noastre.”
32. „Prietenul meu, dicţionarul!”

40
 Elevii vin pregătiţi cu un dicţionar explicativ. Profesorul
le prezintă o listă de cuvinte neologice. Câştigă cel care
reuşeşte să găsească explicaţia a cât mai multe cuvinte în 5-7
minute.
Exemplu: irizare, ancestral, dexteritate, grotesc,
alegorie, peiorativ, dezbatere, dialectic, antroponim, ardent,
a ejecta.
33„Cearta literelor”
Literele sunt certate, fiindcă unele nu sunt prietene cu
câte un sunet. Uneori, o literă se vocalizează şi devine
încrezută. Găsiţi cuvintele în care o literă devine vocală:
ceas, ci-ne-va, ciu-dă, cher-che-lit, chi-mir, ci-coa-
re, ghea-ţă, ghem.
De exemplu, în cuvântul ciu-dat, „i” este doar literă,
semn grafic, vocala silabei fiind „u”, însă în ci-rea-şă, „i” este
vocală, deoarece grupul de litere „ci” alcătuieşte singur o
silabă.
34. „Cine mă ştie, câştigă!”
Reasamblează imaginile de mai jos pentru a obţine o
singură realitate. Realizează-i o scurtă descriere!
Câştigă cel care îşi dă seama primul despre cine este
vorba. Pune-i şi un nume fiinţei!

41
35. „Fă-mă, să te ajut!”
Fiecare elev vine pregătit cu un carton colorat, cu un
foarfece şi cu un şnuruleţ colorat diferit de carton. În 10 minute
decupează un semn de carte pe care va scrie diverse verbe care
să-l ajute în comunicare, la formularea unor răspunsuri, astfel:

36. „Cine mă ajută?”

Bubulina nu ştie să scrie ortogramele!
Elevii o vor ajuta să construiască propoziţii cu
următoarele ortograme, explicând de ce cuvântul trebuie scris

42
într-o anumită manieră, într-un anumit context: cai / c-ai; nai /
n-ai; sai (forma populară) / s-ai; vis / vi-s.

37. „Schiţa în … crochiu!”

Elevii aduc o foaie de desen şi câteva creioane. În 10-15
minute trebuie să deseneze portretul-robot al personajului Goe,
din schiţa „D-l Goe…”, de Ion Luca Caragiale. Câştigă cea mai
expresivă prezentare a personajului, desenul trebuind să
comunice, prin imagine, anumite trăsături de caracter ale
personajului.

38. „Ochiul critic”

Elevii trebuie să realizeze caricatura unui personaj din
operele literare studiate la clasă sau lecturate individual.
Priveşte caricatura de mai jos pentru a înţelege stilul /
felul / modalitatea de abordare a desenului. Recunoaşte
persoanele din caricatură!

39. „Corectează-mă!”
Se dau textele:

43
 „După ce a rostit în stil familial o scurtă alocuţiune în faţa
absolvenţilor, profesorul-diriginte a cerut la solicitanţii care
doresc să î-şi continue studiile în Învăţământul superior săi dea
o notiţă cuprinzând: datele biografice necesare întocmirei
primei părţi a Fişii de înscriere”.
„Primul protagonist al echipei se stră-du-i-se a imprima
un just echilibru al pregătirii cu realizările înfăptuite în
perioadele de cantonament, când interdependenţa reciprocă
creează coiesiunea psihică care săi propulseze pe un loc din
fruntea clasamentului.”
Textele conţin greşeli de ortografie, gramaticale, de
exprimare şi de punctuaţie.
Câştigă cel care identifică toate tipurile de greşeli şi
corectează textele!

40. „Angajează-mă!”
Clasa se împarte în două grupe. Din cadrul fiecărei grupe
se formează un juriu de 2-3 elevi. Dintre ceilalţi se alege unul
cu o mai mare putere de convingere, care să se prezinte în faţa
„comisiei” celeilalte grupe, după ce în prealabil s-a sfătuit cu
ceilalţi, pentru a lua parte la un interviu. Acesta trebuie să-şi
prezinte punctele tari, încercând să-i determine pe elevii ce
alcătuiesc juriul că el este cel mai potrivit pentru a fi angajat în
postul de …. (Elevii pot inventa diferite posturi/meserii pentru
care să „candideze” în vederea angajării.)

41. „Atelier literar”

Elevii vin pregătiţi cu acuarele, creioane colorate, hârtie
sau carton colorat, foarfece şi o foaie mare dintr-un bloc de
desen. Profesorul le citeşte patru poezii lirice sau epice, în care
să fie descrise colţuri din natură sau să fie realizate portrete ale
unor personaje. Fiecare elev îşi alege un tablou sau un portret
şi, pornind de la acesta, va desena, creiona, lipi sau decupa
respectiva realitate, aşa cum şi-o proiectează el mintal.
Cel care reuşeşte să realizeze cea mai plastică
transpunere literatură – desen, va câştiga!

44
 42. Transpuneri temporale!
Imaginaţi-vă că vă aflaţi în vremea cavalerilor Mesei
rotunde şi sunteţi adevăraţi războinici. Care ar fi armele pe care
le-aţi poseda şi cum credeţi că aţi fi îmbrăcati? Realizaţi o
descriere de 10 rânduri în care să vă prezentaţi. Pentru a vă
stimula imaginaţia, priviţi cu atenţie imaginea de mai jos:

Miturile celtice despre regele Arthur, populare în

Europa medievală şi de atunci încolo, au pornit de la un rege
adevărat al Angliei. Arthur avea 1600 de cavaleri viteji, care au
luptat în multe bătălii împotriva duşmanilor, au salvat oameni
şi au ucis monştri.

43. „Amuleta magică”

Elementele telurice au constituit de-a lungul timpului
nenumărate forme de protecţie, oamenii proiectând asupra
acestora valenţe magice. Găsiţi şi voi una sau două pietre cu
forme mai deosebită sau cu o culoare specială şi încercaţi să
realizaţi o amuletă magică pe care să o purtaţi la gât, la mână
sau prinsă într-un cercel. Pietrei daţi-i o mică gaură prin care să
strecuraţi un şnuruleţ.
Cel care realizează cea mai frumoasă amuletă, câştigă!

45
Amuletă = mic obiect căruia vechi superstiţii îi atribuie
puterea magică de a aduce noroc.; talisman.

Teluric = care aparţine Pământului, pământesc.

44. „Nostradamus”
Fiecare elev vine pregătit cu o poveste / povestire /
anecdotă. Patru dintre aceştia citesc textele pe care le-au adus,
până la punctul culminant. Ceilalţi trebuie să intuiască sau să
inventeze deznodământul naraţiunilor propuse.
Cel care se apropie cel mai mult de varianta reală,
propusă de autor, câştigă!
De exemplu:
„Un ţigan avea odată o iapă. Şi, nemaiavând ce mânca
nici el, nici iapa, vru să o schimbe pe bani. Mergând la obor,
întâlni un geambaş şi-i zise:
Mă, nene geambaş, aşa te rog, pune şi tu o vorbă bună
pentru iapa mea când s-o arăta vreun muşteriu, că te cinstesc c-
un ciocan de rachiu.
- Dar de ce vrei să-ţi vinzi iapa, măi ţigane?
- Păi vezi că-mi trebuie parale.
- Are vreun nărav iapa ta, mâi ţigane?
- N-are, zău, nene geambaş, nici un nărav, iaca ce. N-are,
iaca, îţi spun drept.
Ajungând la obor, ţiganul îşi bagă şi el iapa între vitele
aduse spre vânzare. Nu trecu mult şi se arătă un muşteriu.
Atunci geambaşul începu a lăuda iapa ţiganului, zicând:
- la, măi creştine, iapa şi nu te-i căi. N-are nici un nărav.
La călărie merge ca un armăsar. La căruţă e vrednică nevoie
mare. Nu te-ar lăsa înomolit odată cu capul. Trage, uite, şi mai
şi decât doi telegari. Dacă se întâmplă să se înţepenească căruţa
în vrun noroi mare, apoi atunci să vezi minunea! Trage, trage,
de să-şi rupă inima şi acolo tot nu te lasă. Iară dacă, din păcate,

46
s-ar întâmpla trăgând, să se rupă şleaurile ori hulubele, se
întoarce şi trage şi cu dinţii şi în noroi tot nu te lasă...
la stai, mă, nene geambaş, îi tăie vorba ţiganul; dacă este
aşa……9

45. „Teoria blancurilor”

Clasa se împarte în patru grupe. Profesorul pregăteşte o
fişă de lucru în care inserează o serie de citate, în funcţie de
tema abordată la ultima oră de literatură (de exemplu, dacă se
studiază genul liric, se scriu trei-patru fragmente de poezii
lirice, dacă tema este cartea se scriu diferite citate despre carte,
după cum vom exemplifica). Fiecare grupă va primi o fişă şi,
prin colaborare, elevii vor comenta citatele, pentru a prezenta
viziunea lor asupra acestora.
Grupa care va găsi cele mai interesante interpretări va
câştiga!
Exemple de fişe:
Tema 1 – Cartea, obiect cultural:
„Sunt cărţi care ocupă în viaţa noastră acelaşi loc cu
părinţii, cu cei dragi şi cu experienţele mari.” (Emerson)
„Deschide cartea ca să înveţi ce au gândit alţii; închide
cartea ca să gândeşti tu însuţi.” (Heyde)
„Lumea există ca să se ajungă la o carte”. (Mallarmé)
„Cărţi, cărţi pentru popor. Acela e sufletul mare care cere
lumină. Acolo sunt genii ascunse, gata să izbucnească
asemenea izvorului care aştepta în stânca uscată lovitura de
toiag a lui Moise. Acolo-i puterea şi viitorul nostru”.
(Alexandru Vlahuţă)
„O carte este produsul unui alt „eu” decât cel manifestat
obişnuit în viaţa zilnică.” (Marcel Proust)

46. „Eu şi prietenii mei” 1

9
Petre Ispirescu, Iapa ţiganului, în Basme, snoave, poveşti cu
tâlc, Casa Editorială Regina, Iaşi, 1999.

47
 Citeşte poezia de mai jos şi încercă să scrii la rându-ţi una
similară! Inspiră-te şi din imaginea alăturată textului!

Când a fost bolnav Gigel,

Lipsind de la şcoală, o vreme,
Nicu-a mers zilnic la el
Şi l-a ajutat la teme.
Iar
Gigel, drept mulţumire,
Un bilet la film i-a cumpărat.
S-au simţit bine-mpreună.
Au avut multe de-nvăţat!
O prietenie-adevărată
Cere sacrificii mari.
Dar nu se uită niciodată,
Că-şi lasă amprenta peste ani.
(Aneta Rîşchitor, Prietenie10)

47. Sub vremi…

Fiecare elev aduce o planşă, desenată acasă, prin care să
ilustreze anotimpul preferat. Cele mai reuşite se prind pe tablă
şi li se cere elevilor să asocieze fiecărui anotimp acţiuni
specifice legate de acesta.
Cel care găseşte cât mai multe îndeletniciri într-un timp
dat, va câştiga.

48. „Cu mască … fără mască…”

Elevii trebuie să selecteze fragmente
din diferite opere dramatice sau fragmente
dialogate inserate în opere epice. Fiecare
ilustrează personajul ales, costumându-se
corespunzător şi intrând în pielea
personajului.

10
Aneta Rîşchior, Prietenie, în vol. Poezii… din suflet, pentru
suflet, Ed.Anco, Bacău, 2004.

48
 Câştigă cel care îşi joacă cel mai
autentic rolul!
Realizează o mască din hârtie colorată,
pentru a ilustra personajul vizat. Colorează
măştile de mai sus!

49. Scrieţi câte o caligramă (poezie care ia forma temei

abordate) intitulată „Mâini şi … picioare”. Urmăriţi formele
de mai jos! Scrieţi cuvintele poeziei în jurul acestora!

50. Scrieţi pe bileţele cuvinte din câmpul lexical al

circului. Alcătuiţi rapid propoziţii conţinând cuvântul extras.
Câştigă cine alcătuieşte primul exemplul sau cine construieşte
propoziţia cu cele mai multe cuvinte.

49
 51. „Eu şi prietenii mei” 2
Desenează feţele prietenilor tăi ataşându-le trupurilor de
mai jos. În spaţiul gol desenează-te pe tine! Dacă nu eşti
priceput la desen, poţi decupa dintr-o poză feţele prietenilor tăi
şi le poţi lipi.

52. Să facem cunoştinţă…

În fiecare deget al palmei lui Piticot scrie o calitate şi un

defect care crezi că te caracterizează. Fă schimb cu un
coleg. Acesta va bifa sau va tăia calităţile sau defectele
despre care crede că nu coincid cu modul cum te vede sau a
reuşit el să te cunoască.

50
 53. Fiecare elev încearcă să definească, în maximum 7
minute, noţiunea de „poezie”. Câştigă cel care termină primul.

Fiecare elev îşi alege un coleg pentru a forma o diadă.

Tema dezbaterii este: e bine să fii un luptător sau un om care ar
sta de o parte şi ar contempla viaţa. După ce fiecare grupă a
ajuns la o concluzie, ea este prezentată şi se împarte clasa în
două tabere care se vor confrunta ulterior în idei, vizând
aceeaşi temă.

51
METODE INTERACTIVE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE –
EVALUARE

Învăţarea dinamică bazată pe colaborarea mediată a impus

inerent adaptarea şi integrarea procesuală a unor metode
novatoare, care să conexeze, în cadrul orelor de limba şi
literatura română, dimensiunea teoretică cu cea pragmatică,
hermeneutică.
Demersul de faţă nu îşi propune o dinamitare a metodelor
tradiţionale, ci o redimensionare a acestora, căci metodele
expozitive au canalizat un timp mult prea îndelungat, energiile
asupra profesorului în detrimentul implicării activ-participative
a elevului.

PĂLĂRIILE GÂNDITOARE (Thinking hats)

Etapele activităţii:
1. Anunţarea activităţii
2. Stabilirea grupurilor corespunzătoare pălăriilor (6
grupuri)
3. Stabilirea relaţiei culoare-sarcină

52
 4. Stabilirea subiectului pe care se va lucra
(prezentarea fişelor- vezi anexa)
Fiecare grupă va formula răspunsurile corespunzătoare celor
două întrebări date, apoi vor găsi o întrebare potrivită
răspunsului notat în fişă.
 Reflectare asupra sarcinii
 Îndeplinirea sarcinilor
 Schimbarea perspectivei de analiză a textului (schimbarea
pălăriilor în perechi: alb-roşu, negru-galben, verde-
albastru.; se corectează fişele completate de echipa care a
purtat în prima etapă a jocului acea pălărie)
 Comunicarea rezultatelor muncii de grup.(Se expun
lucrările elevilor, se citesc, se analizează )
Pentru ca răspunsurile să fie potrivite, întrebările trebuie să
fie formulate clar şi corect.

Pălăria Albă se concentrează pe informaţii. Se referă la fapte,

figuri, informaţii disponibile sau necesare.
Pălăria Galbenă se concentrează pe beneficii şi aspecte
pozitive.
Pălăria Roşie dezvăluie intuiţiile, sentimentele şi emoţiile.
Pălăria Neagră este pălăria problemelor, criticilor şi a
precauţiilor.
Pălăria Verde este cea a creativitătii, schimbării, a
alternativelor, propunerilor, a ceea ce este interesant şi
provocativ.
Pălăria Albastră este pălăria coordonării. Nu vizează un
subiect în sine, ci procesul gândirii.

Pălăriile gânditoare - aplicaţie

Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi

PĂLĂRIA ALBĂ (POVESTITORUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

53
 a) Precizaţi unde şi când se petrece acţiunea.
b) Explicaţi de unde venea armata polonă.
c) Rezumaţi desfăşurarea acţiunii.
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:
Sobieski i-a răsplătit pe români, pentru că a fost impresionat
de curajul lor de a-l înfrunta.
3. Formulaţi o întrebare despre cel care l-a făcut pe
Sobieski să conştientizeze acest lucru..

PĂLĂRIA ROŞIE (PSIHOLOGUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Descoperiţi ce sentimente nutresc plăieşii pentru ţara lor?
b) Indicaţi care personaje v-au impresionat? De ce?
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:
Bătrânul este cel care îl ironizează pe tânărul temător.
3. Formulaţi o întrebare despre unul dintre personajele
textului Sobieski şi românii, de Costache Negruzzi.

PĂLĂRIA NEAGRĂ (CRITICUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Cu ce fapte prezentate în text nu eşti de acord?
b) Este justificat felul în care îşi apărau românii ţara ? De
ce ?
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:
Pe Sobieski îl determină Potoţchi să atace cetatea,
hrănindu-i orgoliul.

3. Formulaţi o întrebare despre cetate.

PĂLĂRIA GALBENĂ (CREATORUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care este rostul plăieşilor în cetate?
b) Ce alt final ar putea avea nuvela?
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:

54
Oastea polonă se întorcea învinsă dintr-o luptă cu turcii.
3. Formulaţi o întrebare despre înfăţişarea acestei oşti.

PĂLĂRIA VERDE (GÂNDITORUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Cum aţi putea voi să acţionaţi dacă aţi fi în locul
plăieşilor?
b) Care este atitudinea plăieşilorîn faţa morţii ce părea
iminentă?
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:
Cetatea este un simbol al pământului românesc şi plăieşii
ridică iubirea de ţară la rang de principiu.
3. Formulaţi o întrebare despre ocupaţia reală a
plăieşilor.

PĂLĂRIA ALBASTRĂ (MODERATORUL)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Cum trebuie formulate întrebările pentru ca răspunsurile
să fie potrivite ?
b) Cum se scriu întrebările şi răspunsurile în pagina
caietului? Exemplifică.
2. Găsiţi întrebarea potrivită următorului răspuns:
Formularea de întrebări şi răspunsuri ne ajută la înţelegerea
conţinutului textului.
3. Formulaţi o întrebare potrivită textului Sobieski şi
românii, de Costache Negruzzi.

EXPLOZIA STELARĂ

 Se desenează o stea cu 5 colţuri.

 În interior se trece titlul textului, la cele cinci colţuri
întrebările: Ce?, Cine?, Unde?, Când?, De ce?
 Se emit cât mai multe întrebări în legătură cu acestea.
 Se generează alte întrebări pornindu-se de la cea iniţială.

55
  Unele întrebări pot primi răspunsuri.
 Se evidenţiază cele mai interesante întrebări şi se
apreciază munca în echipă.

 Se completează şi se corectează fişele de evaluare,

realizate în funcţie de lecţia de literatură la care se
aplică această metodă.
Această metodă poate fi utilizată cu succes în lecţiile
de literatură iniţiale, la genurile epic şi dramatic, după
lecturarea textului suport, în vederea înţelegerii acestuia, a
elementelor structurale şi acţionale.

Aplicaţie: Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu

FIŞA DE EVALUARE

1. Uneşte întrebarea cu răspunsul potrivit.

Întrebare Răspuns
Unde se petrece acţiunea Acţiunea se petrece la Hanul
povestirii Iapa lui Vodă, de Ancuţei.
Mihail Sadoveanu?
Care sunt naratorii acţiunii? Naratorul iniţial, cu rol de
martor, care împărtăşeşte
lectorului: „Într-o toamnă
aurie am auzit multe poveşti la
Hanul Ancuţei” şi naratorul 2,
comisul Ioniţă, care-şi începe
povestea sa prin emiterea
necesităţii imperioase a
ascultării: „Asta-i o poveste pe
Cum reacţionează comisul care aş putea să v-o spun, dacă
Ioniţă la vederea „boierului”? m-ascultaţi...”.
Când a conştientizat cine este

56
 boierul, comisul a închis ochii,
s-a înfricoşat, şi-a plecat mai
adânc fruntea şi a sărutat poala
hainei Domnului, în semn de
respect şi de supunere.

2. Găseşte întrebarea potrivită pentru următoarele

răspunsuri.

................................................................................................
....................................................
„Hanul acela al Ancuţei nu era han, era cetate”.
..........................................................................
................................................................................................
....................................................
Comisul Ioniţă era un om înalt,cărunt, cu faţa adânc
brăzdată de trecerea timpului..

................................................................................................
....................................................
Calul comisului era uscat şi tare, numai pielea şi ciolanele..

3. Formulează întrebări!
Nu uita: la sfârşitul propoziţiei pune semnul
corespunzător!

Ce ...........................................................................................
.........................................................

Cine .......................................................................................
.............................................................

57
 Unde ......................................................................................
..............................................................

Când .......................................................................................
.............................................................

De ce
...................................................................................................
.....................................................

METODA HOROSCOPULUI

Se alege un juriu format din patru elevi, iar ceilalţi

se împart în grupuri relativ egale. Fiecare grupă, pornind
de la Horoscopul dat, încearcă să găsească zodia în care se
încadrează personajul vizat din cadrul operei literare
studiate.
Elevii trebuie să selecteze, din textul studiat, fragmente şi să
explice felul în care citatele alese ilustrează descriptorul din
zodia în care au încadrat personajul. În final, juriul va
evalua şi va hotărî care grupă este câştigătoare, ţinând cont
de puterea de persuasiune a grupei şi de modul în care
aceasta îşi prezintă argumentele.

Berbec (21.03- Taur (21.04- Gemeni (21.05-

20.04) 20.05) 21.06)
Trăsături Trăsături Trăsături
- dinamic; - tenace; multilateral;
- hotărât; - stoic; - altruist;
- egoist; - prudent; - magnetic;

58
- - -

extremist; inflexibil; perspicace;

- neortodox; - convenţional; - capricios;
- plin de - încăpăţânat; - ambiguu;
iniţiativă; - rigid. - neliniştit.
- capricios. Valoare: Valoare: deştept
Valoare: idealism hotărâre Pericol: împrăştiat
Pericol: egoism Pericol: posesiv
Rac (22.06-22.07) Leu (23.07-22.08) Fecioară (23.08-
Trăsături 22.09)
-

Trăsături
intuitiv; - optimist; Trăsături
- analitic; - vivace; - obiectiv;
- sociabil; - ambidextru; - analitic;
- metodic; - arogant; - încăpăţânat;
- hipersensibil; - opulent; - precaut;
- ostentativ; - ostentativ; - indecis;
- susceptibil; - impetuos. - perfecţionist;
Valoare: Valoare: - modest.
sensibilitate magnetism Valoare: capacitate
Pericol: Pericol: egoism analitică
nesiguranţă Pericol:
hipercriticism

59
 Balanţă (23.09- Scorpion (23.10- Săgetător (22.11-
22.10) 21.11) 20.12)
Trăsături Trăsături
intui -
tiv;
-
logic;
-
estetic; tenace; Trăsături
- temperat; - pasionat; neinteresat;
- indolent; - ager; - idealist;
- indecis; - arogant; - profetic;
Valoare: - senzual; - risipitor;
diplomaţie -întreprinzător; - încăpăţânat;
Pericol: - sarcastic. compătimitor
autocompătimire Valoare: scop - lipsit de tact.
Pericol: nemilos Valoare: viziune
Pericol: împrăştiat
Capricorn (21.12- Vărsător (20.01- Peşti (19.02-20.03)
19.01) 18.02) Trăsături
Trăsături Trăsături -
- -

altruist;
diplomat; omenos; - filantrop;
- pragmatic; - meditativ; - adaptabil;
- profund; - onorabil; supersensibil;
- avar; - altruist; - credul;
- egoist; - excentric; - risipitor;
- materialist; - de - capricios.
- casierist. neînduplecat; Valoare:
Valoare: ambiţie - lipsit de simţ flexibilitate
Pericol: rigiditate practic. Pericol:

60
 Valoare: zelos autocompătimire
Pericol: fanatism

SCRISOAREA VIRTUALĂ

Metoda poate fi folosită în lecţiile de literatură, în care

se studiază opere epice sau dramatice, scrisorile fiind redactate
de elevi, fie individual, fie pe grupe de lucru, către diferitele
personaje care apar în acţiune. Elevii îşi pot exprima propriile
sentimente în raport cu acţiunile acestor personaje sau pot
inventa texte epistolare prin care personajele îşi trimit unul
altuia scrisori. Exemplificăm prin prezentarea scrisorilor pe
care le-au generat elevii unei clase de-a VIII-a la o lecţie
susţinută la „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale.
Clasa a fost împărţită în patru grupe, care au avut de generat
următoarele scrisori:

Grupa I – Zoe Trahanache îi scrie câteva rânduri lui Ştefan

Tipătescu. Iată textul creat de elevii acestei grupe:

Iubirea mea în tăcere...

Focul ochilor tăi mi-a prefăcut inima în cenuşă, iar

sufletu-mi animat de dor m-a determinat să-ţi adresez aceste
rânduri. Scriu cu degetele împletite în horă şi simt că timpul îl
măsor în lacrimi. Sunt la orizontul de dor şi aştept sărutul ce
coace gutuia din fereastră, pe culmea fericirii. Când mă gândesc
la chipul tău, conştientizez că „Iubirea este semnul că

61
Dumnezeu a păşit într-o zi în sufletul meu”. Sunt cel mai mare
muzeu al paşilor tăi, cea mai perfectă statuie modelată de
atingerile tale. Iubirea dintre noi este picătura vărsată din cupa
din care bea doar Dumnezeu...
Lumina din cuvânt s-a rostogolit peste versurile
sufletului meu...

În nopţile târzii Chipul tău, parfumul tău

Aici aş vrea să fii Sufletu-mi vibrează
Să ne iubim cu foc Viaţa-mi colorează
Şi timpul să stea-n loc. Chipul tău...
...parfumul tău...

Grupa II – a avut de redactat o scrisoare a lui Zoe către soţul

său, Zaharia Trahanache. Iată produsul creaţiei elevilor:

26.03.2008

Dragă Trahanache,

Am avut o viaţă liniştită şi frumoasă alături de tine, dar

sincer îţi spun că iubirea mea faţă de tine a dispărut, născându-
se alta, pentru Tipătescu. Chiar dacă tu mi-ai oferit totul, nu te
mai pot iubi, de aceea fug cu Tipătescu. El este iubirea mea
eternă, sunt foarte sigură că mă iubeşte şi că o să fie alături de
mine la bine şi la greu.
Acum nimic nu ne mai poate despărţi, pentru că, în
curând voi deveni mamă, iar în cinstea numelui tău, copilul se
va numi Trahanea. Sper că vei găsi o femeie demnă de tine,
care te va face fericit.
Aştept un răspuns de la tine cât de curând. După ce ai
citit aceste rânduri, am speranţa că mă vei înţelege şi mă vei
lăsa să fiu fericită alături de dragostea mea...

Zoe

62
Grupa III - a avut de redactat o scrisoare a lui Ştefan Tipătescu
către prietenul său, Zaharia Trahanache:

Amice Zaharia,

Doresc să-ţi aduc la cunoştinţă faptul că scrisoarea

trimisă de mine către Zoe este un fals. Cineva a înscenat acest
lucru pentru a pune capăt relaţiei noastre de prietenie şi
colegialitate şi pentru a ruina statutul nostru social, dar şi pe cel
al soţiei tale. Aş dori de asemenea să colaborăm pentru a
descoperi făcptaşul acestei cacealmale. În cazul în care soţia ta
a primit această scrisoare, te rog frumos să-i comunici faptul că
aceasta este o plastografie. Pentru a nu se isca un conflict care
să destrame relaţia noastră de prietenie.
Propun să ne întâlnim pentru a dezbate acest conflict.
Al tău veşnic prieten,
Ştefan

Grupa IV - a avut de redactat o scrisoare a lui Ştefan Tipătescu

către amanta sa, Zoe Trahanache. Iată scrisoarea:

Scumpa mea Zoe,

Gândul mă poartă din ce în ce mai des spre tine şi

sufletu-mi animat de dor m-a determinat să-ţi adresez aceste
rânduri.
Simt că timpul petrecut împreună este prea scurt pentru
a-mi dezvălui profundele sentimente de iubire. Îmi doresc ca
momentele frumoase să se propage într-un prezent etern,
precum izvorul fericirii mele când sunt cu tine. Sufletul meu nu
ar putea respira fără dragostea ta, aşa cum ochii mei nu s-ar
putea deschide fără lumina soarelui. Mă pierd în strălucirea
ochilor tăi negri... Ce-nseamnă viaţa pentru noi, dacă, măcinaţi
de griji, n-avem o clipă de răgaz să ne oprim şi să privim, n-
avem o clipă să ne bucurăm de frumuseţe şi să-i admirăm
puritatea.

63
 Trebuie să profităm de orice moment, să trăim din plin
şi cât mai frumos orice zi. Să ne bucurăm de fiecare clipă.
Orice întâmplare este nepreţuită pentru că în felul ei, reprezintă
eternitatea.
Te-am iubit
Te iubesc
Te voi iubi...
veşnic,
Ştefan

Această metodă are rolul de a-i determina pe elevi să

cunoască foarte bine atât textul comediei, cât şi personajele şi
raporturile dintre acestea. Indirect, metoda dezvoltă capacitatea
de lucru în echipă, creativitatea individuală şi colectivă.

ESEUL DE 5 MINUTE

Această metodă poate fi aplicată cu succes aproape la

orice lecţie de literatură şi mai ales la formarea deprinderii de
generare de text argumentativ, organizat pe maxim 15 rânduri,
prin respectarea structurii specifice:
1. Ipoteza – ce vizează enunţarea clară a problematicii abordate
şi exprimarea propriei opinii, privind afirmaţia pusă în discuţie.
2. Enunţarea şi susţinerea a trei argumente pro sau contra,
stabilite pe baza afirmaţiei citate.
3. Concluzia marchează întărirea ipotezei, prin reluarea sa în
mod nuanţat.
Construcţia riguroasă a textului argumentativ este
marcată şi de prezenţa unor termeni sau a unor expresii din
categoria conectorilor care au rolul de a lega enunţurile între
ele şi care exprimă:
1. succesiunea, ordinea ideilor, întâmplărilor: pe de o
parte, pe de alta, în primul rând, în al doilea rând, în plus;
2. probabilitatea: poate că, probabil, este cu putinţă;

64
 3. certitudinea: sigur, desigur, fireşte, de fapt, în
realitate;
4. concluzia: deci, aşadar, prin urmare, în concluzie, pe
scurt, în consecinţă.
Propunem spre exemplificare două eseuri scrise în cadrul unei
ore de literatură, desfăşurată spre finalul lecţiilor legate de
poezia Izvorul nopţii, de Lucian Blaga, la care elevii trebuiau
să-şi exprime opinia cu privire la afirmaţia: O lume plină de
mister şi de întuneric este sigură/nesigură:

O lume plină de întuneric. O lume nesigură

În sistemul filosofic blagian, întunericul este asociat cu

o formă de cunoaştere a misterelor lumii prin intuiţie, prin
afect.
În viziunea mea, această idee a lumii pline de
necunoscut şi de întuneric este interesantă, dar nesigură,
deoarece în credinţele populare, întunericul este asociat cu
tanaticul şi cu demonicul lumii. Cred că nu aş putea supravieţui
într-o astfel de lume. Pentru mine, lumina este o formă divină
de disipare a duhurilor rele ce îneacă lumea în plângere şi
suferinţă. Consider că viaţa necesită un echilibru între lumină şi
întuneric, între cunoaştere şi mister, între bine şi rău. Dumnezeu
a creionat lumea după un tipar sacru. Trecerea inexorabilă a
timpului şterge încet cerneala, lăsând în urmă palimpsestul ce
va dăinui pe vecie, sufletele noastre însetate de lumină şi
adevăr.
În concluzie, o lume plină de întuneric şi mister este
nesigură. (Adelina Goga, clasa a VIII-a B)

Catalogul vieţii

Din punctul meu de vedere, o lume plină de mister şi

întuneric este ca acea încăpere întunecată unde se developează
fotografiile. Plină de tristeţe, dar şi de bucuria unei reuşite.
Misterul? Un lucru ce-ţi induce teamă, umbra necunoscutului,

65
dar care ridică şi semnul de întrebare: „Oare ce se va mai
întâmpla?” Dar să ne gândim: poate acest întuneric se va
transforma în lumină pură, în acele raze de soare ce-ţi pătrund
în suflet, ca iubirea blagiană, misterul transformându-se în
chemare, mirare, împărtăşire.
În concluzie, pot afirma că o lume plină de mister şi
întuneric este nesigură, dar poate fi şi o provocare în acelaşi
timp. (Dana Lăcustă, clasa a VIII-a B)

Eseul structurat, referatul, metoda 6-3-5, reuniunea

Panel, metoda Buzz-groups, metoda algoritmului de
călătorie, ghidul de anticipaţie şi reflecţie, metoda Frisco –
aplicate o lecţie de caracterizare a personajului literar: Vitoria
Lipan, protagonista romanului „Baltagul”, de Mihail
Sadoveanu. În vederea unei valorificări rapide şi facile, elevilor
li se explică metodele de predare – învăţare – educare, care
urmează a fi aplicate:

Eseul şcolar, circumscris valenţelor actuale ale genului,

poate fi structurat sau nestructurat (liber). Eseul structurat
abordează, în vederea tratării, o temă dată pornind de la un
număr de idei indicate. Elevii au libertatea de a structura eseul,
ordinea ideilor nefiind obligatorie. Eseul structurat va fi o
formă de evaluare finală a lecţiei de tip caracterizare de
personaj.

Referatul se va utiliza ca metodă instructivă, conferind

elevilor posibilitatea de a lucra independent cu alte surse decât
manualul. Într-o primă fază, se analizează tema referatului:
Mioriţa – sorginte a romanului. Pornind de la subiect, se
formulează întrebări detaliate şi ipoteze de lucru şi apoi se
întocmeşte un plan provizoriu al lucrării. Elevii trebuie să
adune materiale despre baladă, fişe, desene, casete audio cu
balada cântată, variante, relaţia cu metatextualitatea, viziuni
hermeneutice şi să urmărească în ce măsură firul narativ al

66
baladei îl urmează pe cel al romanului (elemente de congruenţă
şi de diferenţă).

Ghidul de anticipaţie şi reflecţie se concentrează pe

anumite idei importante ale lecţiei: pe o fişă se scriu 6
propoziţii pe care, iniţial şi ulterior, elevii trebuie să le crediteze
cu valoare de adevăr sau fals. De-o parte şi de alta a fişei se lasă
spaţii. Spaţiile din stânga se completează înainte de predare, iar
spaţiile din dreapta, după predare, astfel:
................................. Vitoria Lipan este soţia lui Nechifor
Lipan.......................
................................ Gheorghiţă este soţul
Minodorei......................................
.....................Vitoria trăieşte într-un topos sacru, la Măgura
Tarcăului.............
........Vitoria porneşte în căutarea soţului pentru a-i împlini
ritualul funerar.......
..................... Vitoria se comportă ca un adevărat „Hamlet
feminin”.................
........................... Vitoria îl iubeşte mai mult pe
Gheorghiţă..............................
Compararea răspunsurilor date înainte de predare cu cele
date după, poate evidenţia modul în care elevii cunosc atât
acţiunea romanului, cât şi protagonista sau modul în care se
identifică empatic cu ea.

Metoda 6-3-5 vizează organizarea clasei pe grupe de câte

şase elevi şi enunţarea a trei idei care sunt îmbunătăţite de
ceilalţi cinci elevi care rămân nerepartizaţi (aceştia îndeplinesc
rol de juriu). Ideile emise de elevi sunt:
1. Baltagul este un roman mitic-arhetipal şi, implicit,
spaţiul, timpul şi protagonista dobândesc valenţe mitico-
simbolice.
2. Nechifor Lipan are rol de personaj principal absent.
3. În economia romanului există şi un personaj colectiv.

67
 Practica a revelat avantajele metodei: conferă elevilor
comunicativi posibilitatea de a se exprima; dezvoltă spiritul
critic; încurajează competiţia între grupuri şi încurajează
solidaritatea membrilor echipei.

Reuniunea Panel sau discuţia – panel este o metodă

intuitivă, asemenea ghidului de anticipaţie şi reflecţie, care
pune în valoare competenţele unui grup care va avea un lider.
Clasa este împărţită în cinci – şase grupe. Se trasează, de către
profesor, o sarcină / un subiect: se comportă Vitoria Lipan
asemenea unui autentic poliţist în căutarea soţului? Fiecare
lider îşi formulează, împreună cu coechipierii, un răspuns.
Liderii se adună în faţa clasei, în timp ce elevii ceilalţi
formează un auditoriu. Fiecare grupă îşi desemnează şi un
injector de mesaje, un elev care va avea rol de colportor între
lider şi grupa sa. Liderii îşi expun, succesiv, răspunsul la
întrebare, argumentând cu citate din text. Dacă pe parcursul
demonstraţiei un elev din auditoriu are o altă idee, i-o transmite
liderului prin intermediul injectorului de mesaje (printr-un
bileţel).

Metoda Buzz-groups este avantajoasă pentru că oferă

elevilor posibilitatea de a se implica în dezbaterea unei
probleme. Clasa se organizează pe grupe de lucru, formate din
3-4 elevi care au de rezolvat aceeaşi sarcină, fiecare membru
aducându-şi contribuţia la formularea răspunsului. Problema
abordată fiind legea talionului. Elevii trebuie să argumenteze,
vizând propria opinie, dacă Gheorghiţă, fiul Vitoriei Lipan nu
este, la rândul său un criminal prin lovirea mortală a lui
Calistrat Bogza, ciobanul care îl ucisese mişeleşte pe tatăl său,
Nechifor.
Aplicarea metodelor descrise va facilita interacţiunea cu
textul şi cu protagonista, precum şi o mai bună înţelegere a
acesteia, naratarul interacţionând empatic.
A aplica metode moderne de învăţare – evaluare nu
înseamnă renunţarea la predarea sistematică a cunoştinţelor. În

68
perioada de reaşezare a învăţământului românesc pe baze noi,
trebuie să găsească o cale de mijloc între suprasaturarea
informaţională şi deficitul informaţional.
Metoda Frisco vizează identificarea problemelor
complexe, dificile şi rezolvarea acestora pe căi simple. Aceasta
metodă foloseşte două procedee: aplicarea listei de control (un
chestionar alcătuit dintr-o succesiune de întrebări care
direcţionează concluziile şi lămureşte problemele subsidiare,
trebuind a fi simple, clar formulate, ordonate după o scară
psihologică, să solicite un număr mic de informaţii pentru ca
elevii să-şi poată formula rapid şi corect răspunsurile de tip
da/nu) şi brainstormingul-ul regizat. Aplicare: clasa se
împarte în două echipe: prima, numită echipa de investigare
este alcătuită din 10-15 elevi, în timp ce echipa de
concluzionare are în componenţă 5-6 elevi. Lista de control este
aplicată membrilor echipei de investigaţie. După ce fiecare elev
formulează răspunsuri scrise, echipa identifică problemele, le
comentează critic şi propune rezolvări obişnuite, clasice.
Membrilor echipei de concluzionare li se atribuie anumite
atitudini psihologice: conservatorul, exuberantul, pesimistul şi
optimistul. Primul apreciază meritele soluţiilor vechi, le
punctează neajunsurile, al doilea emite idei originale, imposibil
de aplicat în practică, asigurând prin aceasta o atmosferă
imaginativ-creativă. Pesimistul este cenzorul care neagă
oportunitatea oricărei îmbunătăţiri a soluţiilor iniţiale, iar
optimistul critică poziţia pesimistului şi susţine soluţiile
propuse de exuberant.
Astfel: echipei de investigaţie i se adresează următoarele
întrebări:
1. Este Vitoria Lipan protagonista romanului?
2. Există, în roman, vreun personaj figurant?
3. Care este rolul acestuia?
4. Imaginea drumului reflectă mentalităţile şi modul de a
trăi al oamenilor de la munte?
5. Este de preferat atitudinea Vitoriei sau era mai bine să
nu plece în căutarea soţului.

69
 Elevii din echipa de investigaţie răspund succint la
întrebări.
Conservatorul poate susţine că răspunsurile sunt prea
simple, directe şi nu reflectă anumite subtilităţi ale
textului. Exuberantul propune reiterarea faptică a
drumului, urcarea tuturor elevilor într-o maşină şi
plecarea pe drumul Vitoriei. Pesimistul susţine că
răspunsurile sunt foarte bine formulate, iar propunerea
exuberantului este nerealistă, iar optimistul afirmă că
răspunsurile sunt bune, dar şi propunerea exuberantului
poate fi pusă în practică după o pregătire foarte bună.

Metoda algoritmului de călătorie ar putea fi o urmare firească

a aplicării metodei frisco. Se poate face o lecţie
interdisciplinară literatură-geografie. Elevii discută iniţial
despre drumul Vitoriei şi, cu ajutorul hărţii şi a profesorului de
geografie,
realizează o
planşă pe care
desenează
drumul cu toate
vecinătăţile sale
fizice.

70
 Cadranul

I. Citate din text II. Trăsături fizice şi

morale

III. Cvintet IV. Imagine plastică

• Numele; (desen)
• Adjective (două);
• Gerunzii (trei);
• O sintagmă
definitorie;
• O trăsătură
generală;
Metoda poate fi utilizată cu succes în toate lecţiile de literatură în
care se studiază texte epice şi, implicit, instanţele narative. Caracterizarea
personajelor prin această metodă facilitează cunoaşterea personajului, dar şi
familiarizarea cu textul.

71
 Organizarea clasei pe grupe este productivă. Elevii
urmăresc sarcinile din cadran şi realizează caracterizarea
personajelor principale, după cum am exemplificat: Vitoria şi
Nechifor Lipan, protagoniştii romanului Baltagul, de Mihail
Sadoveanu.

Metoda transpunerii imagistice

Aplicarea acestei metode încurajează dimensiunea

interdisciplinară a actului didactic. Ea porneşte de la o imagine,
o fotografie sau un desen, care poate fi asociat cu o melodie.

72
Profesorul cere elevilor să scrie o compunere în care să descrie
ceea ce le inspiră imaginea, corelată cu muzica. Această metodă
poate stimula atât imaginaţia şi sensibilitatea, dar şi capacitatea
elevilor de a sesiza detaliile semnificative, de a porni de la
concret pentru a intui aspectele abstracte ale unui spaţiu.
Exemplificăm prin prezentarea unui astfel de produs:

Cubul de apă
„Nemurirea moare şi ea fără
atingerea zeilor;
gustă-le minunea
asortată cu puţină poezie!”

73
 Privesc linia orizontului, orizont ce ne împarte în
muritori şi gânduri. Dimineaţa îşi are paşii adânciţi în nuanţe
pure de roşu şi oranj, întunericul însângerându-se a răsărit.
Stau în camera mea fermecată, cameră în care nu am
mai păşit încă din copilărie. O cameră micuţă, rotundă, aflată-n
vârful farului ce adăposteşte la poalele sale casa bunicilor. Un
strat plumburiu de praf se aşezase pe ferestrele mari şi prin
colturile camerei se adunaseră ţesături fine din pânză de
păianjen, brodate pe alocuri de cuarţuri, prin care totul se
îmbracă într-o uşoară lumină mediteraneană.
Dezleg lanţurile imaginare ale unui cufăr greu, cu miros
oriental, ce păstra întreaga mea copilărie: o carte veche cu file-
ngălbenite pe la colturi, ce par epiderma unui fluture. Pe
coperta ciocolatie scria cu litere mari de jad: Întâmplări
Parfumate.
Cuvintele au rămas la fel… piramide mai tari decât
însuşi timpul. Doar că acum ascundeau ceva special, căci trupul
lor ascuţit începu să ia forma unor alge înconjurate pe lemn de
cireş. Albăstrită am început să alerg printre frunze de lotus şi
rime spre o livadă de mandarini îmbrăţişată din depărtări de o
apă exotică.
Suflul marii, mirosul proaspăt de soare… o simfonie de
sentimente… scăpasem de monotonia ceasului, de decorul
hibrid acoperit de un curcubeu alb-negru şi revenisem la
copilăria-mi cu miros de portocal, parfumata în nuanţe de oranj.
Schimbasem parul scurt, perfect aranjat cu buclele mari acaju,
prin care străluceau cristalele sărate ale marii…eram din nou
fata din cubul de sare, ce iubea poveştile exotice cu papagali
multicolori şi delfini, cu palmieri înalţi, străjeri ai plajei…
Găsisem acolo întâiul sărut pudrat în discul sângeriu al
apusului, înşurubat pe clipa spiralată. Alter ego-ul LUI erau
toate poveştile şi poemele din mine. Atingerea sa fină îmi
crăpase scoica de sticla în care m-am ascuns, şi a rupt pentru o
clipă liantul aurit dintre mine şi poezie. EL îmi dăduse licoarea
dulceagă, balsamul divin al iubirii şi ultimul meu apus de soare
pe acel tărâm fantastic ne găsea pe plajă lângă tulpina unui

74
palmier: „ Jur pe ultimul asfinţit de mai, pe o agudă coaptă, pe-
o pirueta nocturna ca nu iţi voi uita privirea, nici surâsul…”
Eu am păstrat cuvintele scrijelite cu peniţa înmuiata-n
amintiri şi pe ultima filă a Întâmplărilor Parfumate am lipit
cerneala timpului petrecut împreună… dar TU ??
(Alina Bocăneală)
Implementarea softului educaţional în lecţia de limba
română
Atelierul literar

Ultimul deceniu a impus puternice mutaţii, de substanţă,

în economia educaţională, atât în formă cât şi în conţinut.
Interdisciplinaritatea pare a fi devenit cuvântul ce
marchează congruenţa ştiinţelor, deoarece, comparând existenţa
umană cu un roman, am putea afirma că aceasta este prin
excelenţă eclectică, de aici nevoia inerentă de conexare,
complementare şi redimensionare matricială a unor aspecte ale
procesului instructiv-educativ ce vizează prioritar eliminarea
discrepanţelor dintre teoria aridă, de multe ori lipsită de
aplicabilitate, şi practică. Deşi sistemul vizează „scuturarea”
programelor şcolare de balastul teoretic, totuşi acesta rămâne
tributar unor mentalităţi anterioare, depăşind adesea nivelul de
clasă prin aplicarea principiului cantităţii în detrimentul calităţii
care ar conduce la o dezvoltare dinamică, raţională şi eficientă.
În acest sens, recurgerea la mijloace complementare de
realizare a orei de limba română, ne-a determinat să ne aplecăm
asupra softului educaţional, care este un mijloc adiacent de
racordare a orei de limba română la noile tehnologii şi de
implementare dinamică a metodelor activ-participative. Nu
negăm faptul că acest tip de lecţie presupune existenţa unei
dotări cu calculatoare, adică cu o sală specială de desfăşurare.
Punctul tare al acestei organizari va fi existenţa a minimum 20
de calculatoare funcţionale şi legate între ele. Softul educaţional
presupune formarea pe etape a acţiunii mintale a conceptelor,
având ca obiective expunerea, modelarea şi stimularea elevilor,
nu doar prin conversaţie şi problematizare, ci şi prin vizualizare

75
a informaţiei, procesare a acesteia prin corelarea organelor de
percepţie cu gândirea şi imaginaţia. Un rol important în urma
aplicării acestei metode îl are măsurarea performanţelor
elevilor.
Astfel, în cabinetul de informatică sau în cel AEL se
poate desfăşura o lecţie novatoare, care să vizeze atât intelectul,
cât şi afectul, ambele stimulate vizual, auditiv sau prin
motricitatea imaginilor.
Practica şcolară ne-a revelat aspectele deficitare ale
sistemului în ceea ce priveşte ora de limba română: lectura
insuficientă, transformarea lecţiei de literatură într-una cu
caracter informativ şi nu formativ, implicarea defectuoasă a
omului de la catedră, selecţia, în cadrul manualelor, a unor texte
literare neatractive şi mai ales absenţa în cadrul lecţiilor a
factorilor motivaţionali, de provocare, ce ar conduce la
stimularea creativităţii. Nu ne propunem o dinamitare a orei de
limba română cu caracter clasic, care îşi are locul şi importanţa
sa, ci propunem alternative de operare şi raportare care să incite
spiritual, determinând, inerent, evoluţia pe o cale facilă ce
conferă tânărului discipol doar impresia de joc, şi nu de travaliu
intelectual.
În societatea actuală, computerul are tendinţe expansive
şi de omniprezenţă în viaţa multor copii şi tineri, provocând o
diminuare a rezervelor de timp alocate lecturii şi studiului, de
aceea o metodă care ar genera interes atât în cadrul organizat al
şcolii, cât şi în viaţa privată, este softul educaţional prin care
cărţile să dobândească un suport electronic, uşor de accesat şi
de lecturat.
Forma de organizare propice desfăşurării unei lecţii de
limba română prin apelul la softul educaţional şi la cabinetul de
informatică este atelierul literar care presupune lucrul pe grupe
de 15-20 elevi din economie de spaţiu şi dotare informaţională,
lucrul cu grupe conducând la o intimitate de comunicare între
factorii formatori şi subiecţii supuşi formării. Un aspect
relevant este faptul că un astfel de atelier în care obiectivul
principal este sporirea creativităţii la elevi şi descoperirea

76
avansată a unor aspecte hermeneutice ale operelor literare, are
la bază noţiuni dobândite de elevi mai ales în cadrul lecţiilor
clasice de limba română. Pentru a deveni conştienţi de propriile
reacţii şi atitudini, elevii sunt filmaţi, iar după două-trei
săptămâni vizionează caseta comentând şi completând ideile
emise anterior. Apelul la această metodă permite atât elevului
cât şi profesorului să conştientizeze devenirea umană şi faptul
că, în funcţie de starea psihică, elevul poate da un randament
diferit.
Ne-am propus aplicarea şi explicarea dinamică a
elementelor teoretice de stilistică şi teorie literară într-un atelier
în care să se aprofundeze noţiunea de metaforă, la nivelul clasei
a VIII-a. Fiecare elev va primi un CD cu cartea de teorie şi cu
cea de exerciţii pe suport electronic şi, prin accesarea
calculatorului, va putea parcurge aspectele teoretice.
Recapitularea noţiunilor dobândite anterior va facilita

înţelegerea şi interpretarea unor texte propuse de profesor,

pornindu-se de la afirmaţia lui Blaga: „Poezia este metafora
însăşi”. Pentru exemplificare anexăm textele propuse: „De va
veni la tine vântul/ Purtând povestea mea amară,/ Jelitul lui să
nu te-nfrângă,/ Mustrarea lui să nu te doară.// Nu-i vina ta…
Aşa e scrisă/ Nemilostiva lege-a firii;/ Sărutul otrăvit al
brumii/ Omoară toamna trandafirii…// Şi cine s-ar opri să

77
plângă/ O frunză veştedă-n cărare,/ Când codrii freamătă
alături/ Şi râd în răsărit de soare?…” (Octavian Goga ,
Cântec) şi Motto: Te quiero Poate că spre tine-ndreptasem
acest gând/ devenit cuvânt/ Poate că spre tine-ndreptasem
acest cuvânt/ devenit sânge/ Poate că spre tine-ndreptasem
acest sânge/ devenit făptură/ Poate că spre tine-ndreptasem/
această iubire şi ură/ Poate că spre tine-ndreptasem/ această
nefiinţă / pe care tu ai primit-o / şi tăcând zâmbind şi privind/
ai învăţat-o să tacă/ (deci să strige)/ să zâmbească/ (deci să
plângă)/să privească/ (deci să uite)/ poate că tu eşti viaţa ei/
(de vreme ce-i eşti moartea uitării).” (Miron Radu
Paraschivescu, Poem alb). Elevilor li se cere să identifice
metaforele prezente în texte şi să le clasifice în funcţie de
criteriile explicate şi scrise de profesor pe tablă: „povestea” –
metaforă implicită, nominală; „lege a firii” – metaforă implicită
nominală; „sărutul”, asemenea, ca şi „brumii”, „toamna”, „o
frunză” şi metafora implicită verbală: „omoară”. Profesorul
cere elevilor să identifice tema textului şi, în raport cu aceasta,
să încerce a decoda metaforele pe care le-au identificat. Astfel,
aceştia conştientizează diferenţa dintre valenţele denotative şi
conotative ale cuvintelor enumerate şi clasificate. În economia
textuală, aceste metafore pornesc de la planul expresiei, dar îşi
schimbă referentul, vorbind de fapt despre existenţa umană în
raport cu timpul şi trecerea sa inexorabilă. „Toamna” este
apanajul senectuţii, a permanentei deveniri umane, iar legea
firii este destinul implacabil şi asumat. Din cel de-al doilea text,
elevii au identificat următoarele metafore: „sânge”, „făptură”,
„iubire”, „ură”, „nefiinţă”, „moartea uitării” – metafore
implicite nominale şi „îndreptasem”, „tăcând”, „zâmbind”,
„privind”, „ai învăţat”, „să plângă”, „să strige”, „să uite” –
metafore implicite verbale. Pornind tot de la temă, care este
creaţia artistică transpusă prin cuvânt, elevii încearcă să
decodeze metaforele, evidenţiind modul în care liricul
reprezintă comunicarea absolută şi necondiţionată a fiinţei
sensibile a eului, care pendulează între agonie şi extaz, care

78
comunică, fără să numească, cele mai profunde sentimente
umane.
Apelând la computer, la cunoaşterea anterioară şi la
dialogul interactiv profesor – elev, elev – profesor, elev –
elev, se parcurg etapele de receptare şi decodare a textelor la
prima vedere, iar în vederea asigurării feed-back-ului,
profesorul prezintă elevilor o serie de obiecte deosebite: un
struţ - pix, un ghiveci cu crizanteme, o păpuşă din nucă de
cocos, o portocală, o mască, un dovleac vesel, o candelă sub
formă de lună, o bucată de sare cristale, o sculptură a Madonei
cu Iisus, o stea de mare şi o fetiţă-primăvară, care vor deveni
puncte de plecare în vederea generării de metafore. Fiecare elev
îşi alege un obiect şi, pornind de la concret, i se cere să
reliefeze metaforic aspecte abstracte inedite.
Profesorul notează pe tablă toate metaforele gândite şi
simţite de elevi („pată de roz” – pentru struţ; „lumină de
toamnă”, pentru ghiveci; „bucuria metamorfozele naturii,
pentru păpuşa din nucă de cocos; „bulină de soare”, „savoare”,
pentru portocală; „feţe de lume”, „chipul din umbră”, pentru
mască; „sufletul nopţii”, pentru candelă; „sufletul pământului”,
pentru sare; „iubire sacră”, pentru sculptură; „astrul
adâncurilor”, pentru steaua de mare; şi „bucuria florilor”,
pentru fetiţa-primăvară, şi le cere ulterior să alcătuiască un eseu
liber în care să folosească toate aceste metafore. O mai bună
fixare a noţiunilor va viza rezolvarea a două exerciţii stilistice,
din culegere, în care li se cere elevilor să identifice, să clasifice
şi să interpreteze metaforele din alte texte literare la prima
vedere.

79
 Încercarea noastră, fără a avea pretenţia exhaustivităţii,
are ca scop prezentarea mijloacelor şi instrumentelor de analiză
stilistică şi structurală a diferitelor texte, într-o manieră care să
atragă elevul care este din ce în ce mai fascinat de computer şi
aplicaţiile realizate pe acesta. Crearea acestui soft ce are la bază
un ghid de stilistică şi teorie literară şi o culegere de exerciţii
stilistice, facilitând lucrul cu elevii în cadrul orelor de stilistică
şi propunând o metodă atractivă de lucru în particular.
Incursiunea în lumea stilisticii prin intermediul calculatorului ar
determina o receptare adecvată a sensului unui mesaj transmis
prin intermediul operei literare, recunoaşterea şi analiza
componentelor de ordin structural specifice textelor lirice, epice
sau dramatice, precum şi aplicarea conceptelor operaţionale în
analiza şi discutarea textelor ce se subscriu genurilor literare,
având ca finalitate dezvoltarea unor competenţe hermeneutice.
Utilizarea softului prezintă o serie de avantaje, elevul
vizualizând textul şi având o disponibilitate de parcurgere a
unei plaje ample de texte. Organizarea conţinuturilor în acestă
manieră permite şi o permanentă recapitulare, în vederea
integrării dinamice a informaţiilor ce conduc încet-încet la o
receptare superioară a operelor literare.

80
 Mai nou, atragem atenţia asupra realizării unui soft de
învăţare, integrare şi implementare a noilor modificări propuse
de noul DOOM. Acest soft are ca scop parcurgerea prin itemi
cu alegere multiplă în care sunt prezente toate cele 3500 de
modificări, permiţând aplicarea sa atât în cadrul organizat al
clasei, cât şi în temele pentru acasă, deoarece softul are trei
părţi: una de rezolvare, de evaluare şi de prezentare a
răspunsurilor corecte, în cazul în care elevul ar da un răspuns
greşit, alta de salvare a itemilor parcurşi şi, ultima parte, de
generare a unui test prin amestecarea itemilor din toate cele
şase capitole ale cărţii.

Elevul se poate astfel autoevalua. Aplicabilitatea şi

succesul softului au fost demonstrate de solicitările majore pe
care autoarele le-au avut. Recomandăm utilizarea softului
educaţional ca alternativă complementară, măcar într-o
proporţie de 10% din totalul orelor de limba română.

81
 BIBLIOGRAFIE

Cristina Chiprian, Livia Ciupercă, Alternative didactice,

Editura Spiru Haret, Iaşi, 2002.
Otilia Păcurari, Anca Târcă, Ligia Sarivan, Strategii didactice
novatoare, Bucureşti, 2003.
Ana şi Mircea Petean, Ocolul lumii în 50 de jocuri creative,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Adrian Miroiu, Învăţământul românesc azi, Editura Polirom,
Iaşi, 1998.
Erich E. Geissler, Mijloace de educaţie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977.
Alexandru Roşca, Creativitatea, Editura Enciclopedică
Română, Bucureşti, 1981.
Maricica Stanciu, Activizarea şi diferenţierea instruirii, CCD,
Galaţi, 2002.
Ioan Neacşu, Metode şi tehnici de învăţare eficientă, Editura
Militară, 1990.
Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1976.
Ion Holban, Testele de cunoştinţe, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995.
Ciubotaru, Gabriela, Ghid de stilistică şi teorie literară,
Exerciţii stilistice, Editura Europlus, Galaţi, 2004.
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2003.
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii
române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999.
Tiberiu Rudică, Psihologie şi literatură, Editura Plumb, Bacău,
1995.
Luminiţa Crihană, Gabriela Ciubotaru, Jane-Mary Scarlat, Aura
Nicoară, DOOM 2 – între teorie şi practică – Ghid de învăţare
rapidă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.
Mariana Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare, Ed.
Eurodidact, Cluj-Napoca, 2002.

82