O scisoare pierduta

I.L. Caragiale
Comedia – specie a genului dramatic in care sunt zugravite intr-o
maniera satirica tipuri umane, carente de caracter, moravuri ale
societatii, situatii hazlii, intotdeauna cu un final fericit.
Comicul – principala categorie estetica pe care o dezvolta aceasta
specie.
-consta in actiuni, situatii,replici, tipuri umane, moravuri care provoaca
rasul, fiind generat, de regula, de un contrast intre aparenta si esenta,
intre frumos si urat, intre valoare si nonvaloare, intre efortul
personajelor si rezultatul derizoriu etc.
- formele asociate comicului sunt: umorul, satira, ironia, sarcasmul,
grotescul
,,O scrisoare pierduta” este o comedie de moravuri politice si familiale
Tema –– degradarea vietii politice, sociale si private
- Se concretizeaza prin surprinderea unui episod din campania
electorala pentru desemnarea unui candidat pentru viitoarele alegeri
parlamentare.
Actiunea – este plasata intr-un orasel de procincie, capitala unui judet
de munte(contemporanii au asociat-o cu Piatra Neamt), in ,,anul de
gratie 1883”(Catavencu, Actul III)
- Sursa de inspiratie- viata politica din acel an, cand problema revizuirii
constitutiei a scindat partidul liberal in doua grupari: cea moderata(
condusa de I.C. Bratianu) si cea radicala(reprezentata de C.A. Rosetti)
Titlul – reliefeaza intriga, sugerand(prin subst. cu articol nehotarat)
faptul ca acea ,,scrisoare pierduta”este doar unul dintre multele
mijloace de santaj in lupta politica
-prin repetarea situatiei scenice( aparitia unei scrisori similare, care
determina numirea ,,de la centru”a lui Dandanache), scrisoarea de
dragoste trecuta
prin mai multe maini devine un simbol al coruptiei si compromisului,
ca si al depersonalizarii individului intr-o lume in care pana si
sentimentele ajung ,,obiect de negociere”
Compozitional – respecta echilibrul clasic
- Cele patru acte(9,14,7 si 14 scene) aduc in scena mereu mai multe
personaje, sugerand sporirea tensiunii si a agitatiei provocate de
evenimentul politic si, mai ales, de intamplarea aparent neinsemnata a
pierderii unei scrisori de dragoste.
Formula dramatica – se bazeaza pe imbinarea structurilor traditionale (
succesiunea temporala, tehnica a acumularii situatiilor ,,a bulgarelui
de zapada” , a inlantuirilor evenimentelor) cu cele moderne (simetria
situatiei scenice prin repetarea istoriei scrisorii pierdute; instalarea
,,ex abrupto”a unui conflict ce se rezolva aparent la final; situatia-
intriga care s-a consumat inainte de ridicarea cortinei, reconstituirea
din replicile personajului)
Conflictul – este derizoriu, al jocului de interese
-aparent este un conflict politic –insa confruntarea nu se produce intre
doctrine si idei politice, opozantii fac parte din grupari diferite ale
aceluiasi partid de guvernamant(aripa conservatoare- reprezentata de
Tipatescu, Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu – cea care detine
puterea; aripa reformatoare reprezentata de Catavencu si ,,dascalime”
– nazuieste sa acceada la putere)
-lista de personaje, care nu se alcatuieste ca de obicei in ordinea
importantei rolului scenic, evidentiaza cele doua grupari.
- conflictul nu se epuizeaza, ci se amplifica dezvaluind coruptia,
imoralitatea, santajul politic dar si perpetuarea acestor practici la
alegerile viitoare.
- este neobisnuita si prezenta unui singur plan structural, pentru ca
viata politica si viata privata se amesteca sub semnul aceleiasi
imoralitati.
Actiunea – se petrece intr-o durata limitata, amintind regula unitatii de
timp din teatrul antic
- evenimentele din primele trei acte se petrec intr-o singura zi, aceea a
desemnarii candiatului (vineri), actul final muta actiunea peste doua
zile(duminica), in momentul incheierii alegerilor, al desemnarii
castigatorului si al sarbatoririi publice a acestuia
- precizarea initiala a dramaturgului ,,in zilele noastre”confera caracter
general valabil evenimentelor prezentate
Spatiul – in primele doua acte ,,anticamera bine mobilata”din casa
prefectului sugereaza faptul ca deciziile politice nu se iau in spatiul
public, ci ,,in culise”; in actul al treilea intrunirea publica are loc in
sala mare a primariei (cu toate acestea hotararea ca Dandanache sa
fie desemnat candidat se ia in cabinetul primarului intre
Trahanache,Tipatescu si Zoe); Ultimul act are ca décor spatiul deschis
– gradina casei lui Trahanache, loc care da in gradina publica.
ACTUL I – debuteaza prin evidentierea situatiei conflictuale
- incipitul de tip ,,ex abrupto”propune o situatie scenica specifica in
teatrul lui Caragiale: citirea ziarului
- prin indicatiile scenice, prin replici si jocul personajelor se
contureaza relatiile dintre prefect si politaiul orasului(pe langa
raportul stapan-sluga, exsista o anume familiaritate complice)
- lectura ziarului pune in evidenta lupta pt putere
- dialogul continua cu ,,istoria steagurilor’ – are functie descriptiva
pentru ca reda un spatiu real
- in secventa urmatoare , dialogul are rol narativ Ghita relatand cum l-a
spionat pe Catavencu; episodul este construit prin tehnica moderna a
,,teatrului in teatru’’
- traseul scrisorii pierdute e refacut in sens invers din replici ale
personajelor care intra , pe rand in scena
ACTUL II - este alcatuit prin alternanta scenelor in care apar cupluri
ori triunghiuri de personaje
-arestat ilegal din porunca prefectulu, Catavencu este eliberat la
decizia lui Zoe si invitat sa negocieze; el refuza orice oferta si in cele
din urma, convins de Zoe, Tipatescu accepta canditatura lui
Catavencu; conflictul se acutizeaza insa prin aparitia ,, depesei de la
centru’’ in care se solicita desemnarea lui Dandanache
ACTUL III – aduce in scena personajul colectiv: alegatori,
cetateni,public –nu se caracterizeaza prin distantarea critica de
politicienii demagogi ,inculti si imorali ci prin complicitate la o viata
politica marcata de coruptie si falsificari
-in rumoarea multimii, iau cuvantul Farfuridi si Catavencu: discursurile
lor sunt absurde , incoerente,lipsite de idei
-punctul culminant este anuntarea canditatului: Dandanache
-incaierarea provocata de Pristanda la ordinul prefectului este o
metafora scenica, ce reda o lume haotica, absurda, violenta prin
prostia agresiva; acesta este si momentul in care Catavencu va pierde
scrisoarea
ACTUL IV – scrisoarea revine la Zoe recuperata de Cetateanul
turmentat
-bucuria lui Zoe aduce si salvarea lui Catavencu
-banchetul final dat in cinstea canditatului reuneste toate personajele
Piesea (capodopera a teatrului comic romanesc) aduce in scena o
lume de antieroi, de marionete, o lume pe dos, cu valorile inversate,
trucate, in care ,,alesul” este Dandanache ,,mai prost decat Farfuridi si
mai canalie decat Catavencu
Tipurile de comic valorificate:
-comicul de situatie – pierderea si gasirea repetata a scrisorii
-comicul de moravuri – sanctioneaza societatea morala
-comicul de caracter- accentul cade pe diformitatea interioara a
personajelor: prostia, ticalosia, ipocrizia
-comicul de limbaj- este cel mai bine reprezentat. Llimbajul folosit de
personaje are o pronuntata functie de identificare si de caracterizare a
personajelor( pozitie sociala, profesiune, nivel de cultura, inteligenta,
apartenenta politica, scara de valori etc.)
-ia nastere prin: pleonasme,neologisme stalcite,nonsensuri: ,,bambpir’’,
,,andrisant’’, ,,renumeratie’’, ,,curat-murdar’’, ,,Dupa lupte seculare care
au durat aproape 30 de ani “, ,,un popor care nu merge inainte sta pe
loc”(truisme) ticuri verbale, asocieri nepotrivite ale registrelor limbii
,,Ai putintica rabdare, stimabile!”
-comicul de nume – modalitatea de caracterizare a personajelor; aluzia
culinara, diminutivele ridicole sugereaza prostia,
senilitatea,demagogia.