Sunteți pe pagina 1din 8

SUBIECT TITULARIZARE EDUCATORI 2018

LITERATURA ROMÂNĂ - 15 puncte Redactați un eseu de 300 - 400 de


cuvinte, în care să prezentați particularităţile unei specii dramatice
(comedie sau dramă), specificate în programa de concurs
În elaborarea eseului, veţi avea în vedere o specie dramatică specificată în
programa de concurs, ținând cont de următoarele repere:
- precizarea a două trăsături ale speciei dramatice selectate;
- exemplificarea celor două trăsături precizate, prin raportare la
conflictul/conflictele speciei dramatice alese;
- ilustrarea a două elemente de structură a discursului dramatic (de
exemplu: intrigă, repere spațio-temporale, acte, scene, tipologii, tehnici de
caracterizare, dialog, monolog etc.);
- prezentarea relației dintre două personaje ale speciei dramatice selectate;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere cu privire la
particularitățile speciei dramatice alese.

Genul dramatic cuprinde operele literare destinate reprezentarii scenice. În


opereledramatice locul naratorului este luat de autor, cel care realizeza
indicatiile scenice, iar acestea contin informatii despre decor, vestimentatie,
miscare scenica, gesturi si mimica.
Personajeletrasmit direct mesajul operei prin intermediul replicilor. Textul
dramatic este prezentat sub forma de acte si scene.Modalitatea de expunere este
dialogul care are si rolul de a caracteriza personajele. Încaracterizare
personajelor pe lânga modalitatile clasice exista si modalitati specifice genului
dramatic: dialogul, monologul si indicatiile scenice.
Subiectul operelor dramatice este construit pe momentele subiectului
literar, iar a celor moderne se bazeaza pe analiza unor idei, pasiuni.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin
surprinderea unor situatii neasteptatecu un final fericit.
Conflictul comic este realizat prin contrastul dintre esenta si aparenta.
Sunt prezentebformele comicului: umorul si ironia si diferite tipuri de comic: de
situatie, de caracter, de limbaj si de nume.
Comedia „ O scrisoare pierduta”, scrisa de I L Caragiale, ilustreaza
moravuri ale societatii burgheze, dezvaluind viata publica si de familie a unor
politicieni ajunsi la putere si rosi de ambitie.
Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta
pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca
instrument al santajului politic “o scrisoare pierduta” – pretextul dramatic al
comediei. Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat si
repetabilitatea ei (pierderile succesive ale scrisorii, aplificate prin repetarea
intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect).

Tema operei o constituie satirizarea societatii burheze si a lumii politice de la


mijlocul secolului al 19-lea. Opera are un caracter de generalitate prin tema, fapt
evidentiat si de reperele spatio-temporale “In capitala unui judet de munte, in
zilele noastre.” Opera cuprinde 4 acte in care conflictul dramatic se cumuleaza
prin tehnica bulgarelui de zapada, conflicte secundare acumulandu-se in cel
principal, scotandu-se astfel in evidenta amplificarea treptata a conflictului.
Actiunea comediei este plasata in “capitala unui judet de munte, in zilele
noastre.” adica la sfarsitul secolului al 19-lea, in perioada campaniei electorale,
intr-un interval de trei zile.
Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al
treilea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia
Trahanache.
Scena initiala din actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan
Tipatescu si Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Catavencu “Racnetul
Carpatilor”, si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii
scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic
principal si constituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea
este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de “machiaverlacul”
lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea (aparenta sau reala) a lui
Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumul amorezilor
Tipatescu SI zoe Trahanache, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a
smulge scrisoarea santajistului.
Actul 2 prezinta in prima scena o alta numratoare: a voturilor, dar cu o zi
inaintea alegerilor. Se declanseaaza conflictul secundar, reprezentat de grupul
Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii
ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi
scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mijloace de
convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura
avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta
compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de
la centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea.
In actul 3 (punctul culminant), actiunea se muta in sala mare a primariei
unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii
electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe
care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta in sedinta
numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache. Incercarea lui
Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului
iscat in sala de Pristanda. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea,
gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei.
Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, pentru ca
scrisoarea ajunge iar la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un
alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor
locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: si el
gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales in unanimitate si totul se incheie
cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.

Intriga piesei (elementul care declanseaza desfasurarea actiunii si efectul


de ansamblu al textului) porneste de la o intamplare banala: pierdea unei scrisori
intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere
si gasirea ei de catre adversarul politic, care o foloseste ca arma de santaj. Acest
fapt ridicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare
generala si neasteptata.
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea
politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul
Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii locale a partidului
si Zoe, sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae
Catavencu ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”.
Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care
se teme de tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin
lantul de evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al
piesei: scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita
Dandanache, este ales deputat. Este utilizata tehnica amplificarii treptate a
conflictului. O serie de procedee compozitionale (modificarea raporturilor dintre
personaje, rastunari bruste de situatie, introducerea unor elemente surpriza,
anticipari, amanari), mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat, prin
complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale.
Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si
mentinerea tensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima
tensiune, Cetateanul turmentat intra in scena, avand interventii decisive in
derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care gaseste,
din intamplare, in doua randuri scrisoarea, face sa-i parvina mai intai lui
Catavencu si o duce in final ändrisantului”, coana Joitica. Dandanache este
elementul surpriza prin care se realizeaaza deznodamantul; el rezolva ezitarea
scriitorului intre a da mandatul de deputat prostului Farfuridi sau canaliei
Catavencu. Personajul intareste semnificatia piesei, prin generalizare si
ingrosare a trasaturilor, candidatul trimis de la centru fiind “mai prost ca
Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”.
In opinia mea , această operă aparţine genului dramatic deoarece într-o
creaţie aparţinând acestui gen apare structurarea în acte şi scene , predomină
dialogul şi monologul dramatic , apare descrierea în indicaţiile scenice şi de
decor , spre exemplu "TIPĂTESCU (terminînd de citit o frază din jurnal)" ,
apare dramaturgul , avem la începutul operei o listă cu numele personajelor ,
putem povesti cu momentele subiectului , iar la începutul fiecărei replici apare
numele personajului , urmat de două puncte , "PRISTANDA : ".

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)


Redactati un eseu structurat, de maximum doua pagini, in care sa
prezentati importanta colaborarii gradinitei cu ceilalti factori educationali.
In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
- prezentarea importantei colaborarii dintre gradinitasi ceilalti factori
educationali;
- indicarea a trei tipuri de activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei
cu ceilalti factori educationali;
- descrierea unuia dintre cele trei tipuri de activitati indicate mai sus.

Conceptul de parteneriat (provenit din engl.partnership), in sens


etimologic desemneaza relatiile stabilite intre asociati din institutii diferite.
Termenul parteneriat se bazeaza pe premisa ca partenerii au un fundament
comun de actiune si un principiu al reciprocitatii, ceea ce le permite sa-si
uneasca eforturile spre atingerea unui tel comun.
Colaborarea partenerilor implicati in educatie presupune construirea unei
relatii cladite pe unificarea unui sistem de valori si cerinte adresate copilului.
Conceptul de parteneriat educational constituie o atitudine in campul
educational, si presupune colaborare, cooperare, comunicare eficienta, acces
egal, acceptarea diferentelor si interactiuni indreptate in scopul optimizarii
rezultatelor educatiei.

Parteneriatul gradinita – familie poate lua forma unor servicii


dezvoltate de catre gradinita si de care familiile copiilor sa beneficieze. Acestea
pot fi organizate exclusiv de catre gradinita sau in parteneriat cu alte
organizatii/institutii.
Aceste servicii pot fi: centre de consiliere, centre de sanatate, de practicare
a diverselor sporturi, centre pentru supravegherea copiilor la teme dupa orele de
curs (after-school) care pot avea si alte servicii incluse: predarea limbilor straine,
sport, miniexcursii, teatre, spectacole, vizite in diverse locuri etc.; centre de
voluntariat; cluburi; cantine; seminternate etc.
Oferta de servicii pentru familii prin intermediul gradinitei reprezinta o
strategie de intarire a relatiilor gradinita- familie. Parintii capataincredere in
gradinita, institutie care devine mai transparentasi mai apropiata de nevoile
comunitatii. Un punct castigat este coerenta serviciilor, parintii nu mai sunt
nevoiti sa caute prin mijloace proprii sa beneficieze de diverse servicii, ei le
gasesc in gradinita. Gradinita ca furnizor de servicii complexe va face trecerea
de la educatia institutionala, cu accent pe institutie (care are un program,
curriculum la care elevii trebuie sa se adapteze) la scoala centrata pe elev.
In comunitate, Politia reprezinta o institutie de referinta pentru locuitorii
sai.
Rolurile Politiei in domeniul educational pot fi impartite in doua mari
categorii:
- preventive;
- de interventie in situatii speciale.
Parteneriatul dintre scoala/gradinitasi politie are la bazaindeplinirea
obiectivelor comune.
In comunitati, intalnim practici ale parteneriatului diferite de la o scoala la
alta. In esenta, domeniile in care intalnim parteneriatul scoala – politie sunt
urmatoarele:
- Asigurarea integritatii personale a elevilor, cadrelor didactice, a
locuitorilor comunitatii in general; Violenta in familie, stradala, in cadrul
scolii;Educatia rutiera; Prevenirea exploatarii prin munca a copiilor; Promovarea
respectului fata de lege; Promovarea drepturilor omului si ale copilului;
Promovarea unui comportamnet civilizat in societatesi pe ale comunitatii, etc.
La nivelul comunitatilor locale, un rol important il au unitatile sanitare.
Scolile/gradinitele pot desfasura parteneriate impreuna cu acestea in vederea
asigurarii sanatatii mentale si fizice a copiilor si a familiilor acestora.

Parteneriatul scoala/gradinita – unitati sanitare


Rolul unitatilor sanitare este in principal acela de asigura sanatatea
populatiei.
Fiecare tip de unitate sanitara are insa responsabilitati diferite.
Cel mai important rol educativ il au medicii de familie si cabinetele
medicale scolare. Medicul de familie este acela care, cunoaste pacientul in
complexitatea sa, cunoaste familia de provenienta, eventualele probleme
genetice, evolutia fizicasi psihica a copilui. Acesta poate recomanda familiei si
copilului un anumit tip de activitati, sau pot informa asupra activitatilor
nerecomandate (ex. activitate sportiva), poate informa, respectand
confidentilitatea datelor si drepturile pacientului, cadrele didactice despre
problemele copiilor.
Activitati educative si de preventie pot fi desfasurate in unitatile sanitare,
in cabinetele medicale dar si in scoli sau in alte medii nonformale.
In toate informatiile si serviciile oferite copiilor trebuie sa se tina
seama de varsta copiilor, de nivelul acestora de intelelegere, de nivelul
cunostintelor acestora.
Temele care pot fi abordate in programele educative pot fi multiple:
- igiena personala, a locuintei, a spatiului scolii, a mediului
inconjurator;
- acordarea de prim ajutor in cazuri de urgenta;
- educatia pentru prevenirea imbolnavirilor si a accidentelor;
- educatia pentru practicarea sporturilor;
- educatia pentru organizarea timpului liber

Biserica si religia au rol important in formare competentelor si


atitudinilor moral – sociale ale copiilor. Acestea promoveaza valori precum:
binele, responsabilitatea fata de ei si fata de altii, toleranta, diversitatea si
acceptarea sa, respectarea drepturilor omului, umanismul, solidaritatea,
libertatea, promovarea bogatiei si identitatii spirituale, binele comun, etc.
Cele mai frecvente manifestari ale parteneriatului le intalnim in:
- organizarea unor manifestari cultural artistice comune
- participarea reprezentantilor bisericii la manifestari organizate de
catre scoala: deschiderea/inchiderea anului scolar, sfintirea lacasului scolii,
lectorate cu parintii, intalniri ale reprezentantilor bisericii cu elevii;
- organizarea de excursii, pelerinaje la diverse asezaminte bisericesti.

Activitati care sa reflecte colaborarea gradinitei cu ceilalti factori


educationali:
-Educatie rutiera
- Serbare cu parintii
- Participare la slujba de sarbatori

Educatie rutiera – copiii sunt asezati in semicerc si primesc informatii despre


activitatea care urmeaza sa se desfasoare. Este chemat invitatul, un politist din
localitate, care urmeaza sa explice copiilor regulile de circulatie pentru pietoni
(trebuie sa mearga pe partea dreapta, sa traverseze pe la trecerea de pietoni, sa se
asigure inainte sa traverseze, etc.)
Educatoarea le arata copiilor imagini si filmulete pentru a le prezenta o conduita
corecta ca pietoni.
Copiii primesc cartonase cu imagini in care gasesc comportamente corecte si
incorecte cu actiunile pietonilor si sunt rugati sa le lipeasca pe cele corecte pe o
plansa. La final toate plansele vor fi afisate pe pereti si se discuta cu toata grupa,
se fac observatii si se trag conluzii.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Prezentati valoarea educativa a jocului logic la varsta prescolara, avand
in vedere urmatoarele repere:
- definirea conceptului de joc logic la varsta prescolara;
- descrierea unui joc logic pentru grupa de varsta 3-4 ani, Domeniul
Stiinte.

2. a) Definiti conceptul de mijloc de invatamant, ca element component al


strategiilor didactice, in educatia timpurie.
b) Prezentati specificul mijloacelor de invatamant utilizate in educatia
timpurie, tinand cont de urmatoarele repere:
- precizarea a doua mijloace de invatamant;
- descrierea unui mijloc de invatamant care se utilizeazain educatia
timpurie.

Jocul este activitatea de baza in gradinita si cuprinde toate ariile de


activitate, realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor
asimilabil de catre copil.
Prin caracterul, continutul si structura lor, jocurile sunt foarte numeroase
si variate.
Jocul logic ca modalitate de educare si instruire intelectuala a
prescolarului realizeaza o imbinare optima intre obiectivele urmarite, continutul
activitatii si particularitatile psihice ale varstei prescolare prin transpunerea
sarcinilor de invatare in joc.
Prin jocurile logice se urmareste dezvoltarea gandirii cu operatiile,
efectuarea in practica jocului a unor operatii matematice specifice. Se
desfascoara cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel conceput, incat
conduce copiii catre o intelegere intuitiva si concreta a matematicii (Aseaza-ma
la casuta mea, Ghiceste cine sunt etc.)
Exemplu joc: lipeste corect si fii rapid
Activitatea se desfasoara cu intreaga grupa, copiii sunt asezati in semicerc,
fiecare dintre ei avand pe masa o trusa Dienes si o tablita magnetica.
Se reactualizeaza cunostintele copiilor referitoare la atributele pieselor
geometrice din trusa Dienes ( forma, marime, culoare, grosime).
Se prezinta copiilor tema jocului: pe masa gasiti trusa Dienes cu toate formele
geometrice si o tablita magnetica pe care trebuie sa lipiti formele comunicate de
mine , dupa ce bat din palme, iar in momentul in care terminati, ridicat tablita in
sus pentru a fi cel mai rapid.
Se comunica prima sarcina: lipiti toate triunghiurile pe tablita (si bat din palme),
copiii arata tablitele, se fac observatii si comentarii.
Se comunica a doua sarcina:lipiti toate piesele rosii
Se comunica a treia sarcina: lipiti un patrat mic si un patrat mare
................etc.
Voi face aprecieri generale si individuale asupra modului cum au  participat si
cum s-au comportat la activitate . Le voi pune recompense in  piept cate o figura
geometrica din hartie colorata

2.a) Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode,


materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective.
Mijloacele de învățământ reprezinta un ansamblu de
instrumente,material,produse,adaptate și selecționate in mod intentional pentru a
servi nevoilor organizarii și desfasurarii procesului instructiv-educativ din școala
( I. Cerghit);
-Mijloacele de învățământ reprezinta totalitatea materialelor, dispozitivelor și
aparatelor, cu ajutorul carora se realizeaza transmiterea și asimilarea informației
didactice, inregistrarea și evaluarea rezultatelor obținute' (I. Nicola), in cadrul
activitatilor de invatare, pe baza unor strategii didactice stabilite anterior.

Fiecare mijloc de invatamant in parte, poseda anumite virtuti, dar poate fi


eficient numai atunci cand este folosit corect in ansamblul strategiei didactice.
Exemple : audio-vizuale: casetofon, calculator,videoproiector, filme didactice,
discuri;
-teste, fise de lucru ,planse, microscop, jocuri didactice, aparate pentru educatie
fizica, instrumente muzicale, plante, etc.

Mijloacele audio-vizuale (filmuletele cu povesti) trezesc interesul si


curiozitatea copiilor, imbogatesc viata afectiv-emotionala a acestora. Copiii sunt
impresionati si manifesta simpatie fata de personajele pozitive, manifestand
dezaprobare fata de cele negative. Prinde clansarea unor impresii, stari afective,
mijloacele de invatamant audio-vizuale indeplinesc functia stimulativa,
contribuie la dezvoltarea gustului estetic, la imbogatirea culturii artistice a
copiilor.
Mijloacele audio-vizuale (filmuletele stiintifice) au rolul de a comunica
informatii despre obiectele si fenomenele studiate, pot reproduce si transmite
intr-o anumita unitate de timp o cantitate sporita de informative comparativ cu
alte mijloace de invatamant. Folosite rational, condenseaza simtitor expunerea, o
fac mai atragatoare, dinamica si interesanta.

S-ar putea să vă placă și