I.

Eseu cu privire la tema _i viziunea despre

lume dintr-o comedie studiat

Context
Reprezentat pe scen în 1884, comedia ,O scrisoare pierdut " de I.L. Ca-
ragiale este a treia pies dintre cele patru scrise de autor, o capodoper a genu-
lui dramatic. Este o comedie de moravuri, în care sunt satirizate aspecte ale
societii contemporane autorului, fiind inspirat din lupta electoral dirn anul
1883.
1.Eviden ierea a dou trsturi care fac posibilä încadrarea pie-
sei intr-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare
tematic
Comedia este o specie a genului dramatic, care stârne_te râsul prin sur-
prinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situaii nea_tepta-
pecie te, cu final fericit. Personajele comediei aparin unor tipologii clasice, sursa
dhamatea
principal a comicului iind contrastul dintre aparen _i esen. Sunt pre-
zente formele comicului: umorul, ironia i diferite tipuri de comic (de mora-
vuri, de situaie, de caracter, de limbaj _i de nume).
Fiind un text dramatic, comedia este destinat reprezentrii scenice, do-
vad fiind interven iile directe ale autorului în pies (lista cu Persoanele de la
tent începutul piesei _i didascaliile/notaiile autorului), compoziia în patru acte
aamatic
alctuite din scene _i replici, dialogul _i monologul (în discursul politic sau
aparté) ca moduri de expunere, limitarea aciunii în timp _i spaiu.
Comedia aparine realismului clasic. Principiile promovate de societatea
cultural Junimea _i estetica realismului se regsesc în: critica ,formelor fr
ealiam fond" _i a politicienilor corupti, satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de
olasic observaie acut, veridicitatea obtinut prin tehnica acumulrii detaliilor, in-
dividualizarea ,caracterelor" prin limbaj. in de clasicism echilibrul compo-
zitional _i generalitatea situaiilor _i a caracterelor (prostul fudul, canalia,
,incornoratul", cocheta etc.).
Comedia înfi_eaz aspecte din viaa politic (lupta pentru putere în con-
textul alegerilor pentru Camer, _antajul, falsificarea listelor electorale) _i de
familie (triunghiul conjugal Zoe- Traharnache- Tiptescu) a unor politicieni
corupti.
2. Prezentarea a patru elemente de structur _i de compozi ie ale
textului dramatic, semnificative pentru tema _i viziunea despre
lume (de exemplu: actiune, conflict, relaii temporale i spaiale,
registre stilistice, limbajul personajelor, notaiile autorului etc.)
Titlul pune în eviden intriga _i contrastul comic dintre aparen _i esen.
Pretinsa lupt pentru putere politic se realizeaz, de fapt, prin lupta de culise,
având ca instrument de _antaj politic,o scrisoare pierdutä" - pretextul drama-

tic al comediei. Articolul nehotrât indic atât banalitatea întâmpl ri, cât _i
repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleia_i scrisori, amplificate prin
repetarea întâmplrii în alt context, dar cu acela_i efect).
Fiind destinat reprezentrii scenice,
creaia dramatic impune anumite
limite privind amploarea în timp _i
spaiu a aciunii. Aciunea comediei este
plasat,in capitala unui jude de munte, în zilele noastre". Reperul spaial vag
are efect de
generalizare, adic evenimentele se pot petrece oriunde în tar;
timpul precizat este sfâr_itul secolului al XIX-lea, în perioada campaniei
electorale, in interval de trei zile, ca în teatrul clasic.
Intriga piesei porne_te de la o întâmplare banal: pierderea unei scrisori
intime, compromitoare pentru reprezentanii locali ai partidului aflat la
putere _i gsirea ei de ctre adversarul politic, care o folose_te ca arm de aetiune
_antaj. Acest fapt ridicol stärne_te o agitaie nejustificat _i se rezolv printr-o
împcare general _i nea_teptat.
Conflictul dramatic principal const în înfruntarea pentru putere politic a
ou fore opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul ^tefan
Tiptescu, Zaharia Trahanache - pre_edintele gruprii locale a partidului - _i
Zoe, soia acestuia) _i gruparea independent constituit în
jurul lui Nae
Caavencu, ambiios avocat i proprietar al ziarului, Rcnetul Carpailor". Con- conklict
flictul are la bazcontrastul comic dintre ceea ce sunt ceea ce vor s
_i par
personajele, dintre aparen _i esen. Conflictul secundar este reprezentat de
grupul Farfuridi - Bränzovenescu, care se teme de tr darea prefectului.
Tensiunea dramatic este susinut gradat prin înlnuirea evenimentelor
care conduc
spre rezolvarea conflictului, în finalul fericit al piesei, _i prin
tehnica amplificrii treptate a conflictului
(tehnica ,bulgrelui de zpad").
3. llustrarea temei comediei studiate dou
prin scene/citate/sec-
vente comentate
Tema comediei const în satirizarea vieii
publice _i de familie a unor po-
liticieni din societatea româneasc de la sfâr_itul secolului al XIX-lea.
In actul IL pierderea scrisorii de amor S-a
produs înainte de începerea come-
diei, astfel c expoziiunea (existena triunghiului conjugal i a unui conflict de
interese între dou grupuri politice) _i intriga se reconstituie din replicile momentele
ersonajelor. Scena iniial prezint personajele ^tefan Tiptescu _i Pristan- subiectului
da, care citesc ziarul lui Nae Ca avencu, , Rcnetul Carpailor", _i numr ste-
agurile. Venirea lui Trahanache cu vestea deinerii scrisorii de amor de ctre
adversarul lor politic declan_eaz conflictul dramatic principal.
Actul II (desf_urarea aciunii) începe cu numårarea voturilor,
înaintea alegerilor. Se declan_eaz cu0
conflictul secundar, teama grupului Zi
Far-
furidi - Brânzovenescu de tr darea prefectului. Incerc rile amorezilor sunt

contradictorii: Tiptescu îi ceruse lui Pristanda arestarea lui Caavencu _i

perchezi ia locuintei, Zoe dimpotriv , ii ordon eliberarea lui _i uzeaz de
mijloacele de convingere feminine pentru a-l determina pe Tiptescu s
sustin candidatura avocatului din opoziie, în schimbul scrisorii. Cum pre-
fectul nu accept compromisul politic, Zoe ii promite _antajistului sprijinul
su. Depe_a primit de la centru solicit îns alegerea altui candidat pentru
colegiul al II-lea.
 In actul I1, în sala mare a primriei au loc discursurile candidatilor Farfu-
ridi _i Catavencu, la întrunirea electoral. Între timp, Trahanache gäse_te o
poli falsificat de Catavencu, pe care intenioneazs-o foloseasc pentru
Ccontra_antaj. Apoi anun în _edin numele candidatului susinut de comi
tet:
Agami Dandanache (punctul In
culminant). încierare, Caavencu
plerde palària cu scrisoarea, gsit pentru a doua oar de Cet teanul tur-
mentat, care o va duce destinatarei în actul urm tor.
Actul IV aduce rezolvarea conflictului iniial, pentru c scrisoarea ajunge la
Zoe, iar Caavencu se supune condiiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandana-
he, care îi întrece prin prostie _i necinste pe candidaii provinciali. Propulsarea
lui politic este cauzat de o poveste asemntoare: _i el gsise o scrisoare
compromitoare _i se folosise de _antaj. In deznod mânt, Dandanache este
ales în unanimitate, dup voina celor de la Centru _i cu sprijinul lui Trahana-
he, iar la festivitatea condus de Caavencu, adversarii se impaca.
Actiunea piesei este constituit dintr-o serie de întâmplri care nu modific
nimic în mod esenial, ci se deruleaz concentric în jurul pretextului (pierderea
scrisoril).
Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura
român. Personajele actioneaz stereotip, simplist, ca ni_te marionete, fr a
evolua pe parcursul aciunii (personaje plate"). Ele aparin tipologiei clasice
pentru c au o dominant de caracter, dar se apropie de realism, fiind indi-
vidualizate prin limbaj _i prin elemente de statut social _i psihologic, care
condtuctia diversific tipurile- ,încornoratul"
simpatic _i politicianul abil (Trahanache),
amorezul
lon _i orgoliosul (Tiptescu), cocheta adulterin, dar _i femeia volun
tar (Zoe), tipul politicianului
demagog (Tiptescu, Caavencu, Farfuridi,
Brânzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetteanului (Cetteanul
turmentat) etc.
Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ca
racterelor" clasice _i de caracterizare indirect. Formele
imbaiue
gre_ite ale cuvinte-
lor, erorile de exprimare, ticurile verbale denot incultura, parvenitisnmul sau
personaju prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaz neologismele din
Cui sfera
limbajului politic:,soietate", prinip", ,dipotat", docoment" _i are ticul
verbal,Avei puintic räbdare".
Numele personajelor sugereaz trstura lor dominant
demagog Farfuridi este prost) sau discrepana comic dintre(Caavencu
este
prenume (ceea
ce vor s
par) i diminutivul
tica, Stefan - F nic , iar Agami ,
familiar (ceea ce sunt), de
,diminutivul caraghios exemplu:
Zoe Joi-
-

al stra_nicului nume

Agamemnon", purtat de eroul homeric, råzboinicul

cuceritor al Troiei, pro-
nuntat de Trahanache Gagamiä, ,redä cderea în
dup cum afirm G. Ibrileanu în ,Numele proprii copilärie a acestui ramolit",
în opera comicä a lui
Caragiale".
Notaiile autorului caracterizeaz personajele indirect, prin
gesturi _i mi-
mic, iar în lista cu Persoanele de la începutul piesei, alturi de numele
tive pentru tipologia comic, prin statutul lor social: suges-
^tefan Tiptescu, pre-
fectul judetului", este unul dintre stälpii puterii locale; are gândire de stpân
medieval, transformänd politaiul ora_ului în sluga personal; Agamemnon
 Dandanache, ,vechi luptätor de la 48", este
dandana, considerând _antajul o form de politicianul
senil care produce o
diplomaie; Zaharia Trahanache, alt
stâlp al puterii locale, politicianul abil _i venerabil, avid de
tul" putere, este ,preziden-
tuturor,comitetelor _i comiiilor" din jude etc.
4. Exprimarea unei
opinii despre modul in care se reflect o idee sau
tema in comedia aleas
,0 scrisoare pierdut'" de I.L. Caragiale este o comedie
total, aeoarece sursele comicului sunt variate _i servesc intenia autorului
de a satiriza defectele omene_ti puse în eviden de campania electoral.
Comicul de moravuri vizeaz viaa de familie (imoralitatea triunghiului comic de
conjugal) _i viaa politic (_antajul, falsificarea listelor electorale, coruptia). maani
Comicul de intenie, atitudinea scriitorului fa de personaje se reflect îi
vorbirea lor, utilizarea neologismului reflectând adâncimea contrastului comic.
ersonajele mai modeste în pretenii sunt doar ironizate: ele numai pronun
gre_it (Pristanda, Ceteanul turmentat).
In schimb, ambiiosul Caavencu,
comic de
incult, dar snob, cu pretenii de erudiie (avocat, director de gazet, prezi- intentie
dent al unei societi ,enciclopedice', aspirant la mandatul de deputat), este
satirizat: atribuie sensuri gre_ite neologismelor. Un singur
personaj este gro-
tesc: Dandanache, ,,alesul" trimis de centru. Senil, cu o vorbire incoerent,
este de a asimila neologismul, pe care il înlocuie_te cu interjecia _i
incapabil
onomatopeea.
Comicul de situatie susine tensiunea dramatic prin întâmplri neprev-
zute, construite dup scheme comice clasice: pierderea _i gsirea scrisori, comie de
acumularea progresiv , coinciden a, confuzia, repeti ia, quiproquoul, evolu- tuate
tia invers a lui Caavencu (pclitorul pclit), perechea Farfuridi -Brânzove-
nescu, triunghiul conjugal.
Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefând defecte gene- comic de
ral-umane pe care Caragiale le sancioneaz prin râs (de exemplu: demago caracter
gia lui Caavencu, prostia lui Farfuridi, servilismul lui Pristanda, senilitatea
lui Dandanache).
Comicul de nume evideniaz dominanta de caracter, originea sau rolul
personajelor în desfä_urarea evenimentelor. Spre exemplu, numele Trahana-
che provine de la cuvântul ,,trahana", o coc moale, ceea ce sugereaz c
personajul este modelat de,,enteres", iar Zaharia (zaharisitul, ramolitul, tici- comic de
tul); Nae (populistul, pclitorul pclit) Caavencu (demagogul läträtor); rume
numele Dandanache vine de la ,dandana" (boacn, gat), nume sugestiv
pentru cel care creeaz confuzii penibile; numele Farfuridi i Brânzovenescu
au rezonane culinare, sugerând prostia.
Prin comicul de limbaj, surs de caracterizare indirect, se evideniaz
incultura personajelor, u_or de dedus din ticuri verbale, gre_eli de exprimare
(neologisme pronunate gre_it , bampir", ,soietate", false etimologii ,capita-
li_ti", falii", ,renumeraie", pleonasm, anacolut, truism, paradox, nonsens,
contradic ie în termeni).
 Concluzie
Prin toate aceste
mijloace, piesa provoac râsul, dar, în acela_i timp, atra-
ge atentia cititorilor/spectatorilor,în mod critic,
Lumea eroilor lui Caragiale este alctuit asupra ,,comediei umane".
dintr-o galerie de personaje care
acioneazà dup principiul Scopul scuz
sau dobândirea unor
mijloacele", urmrind meninerea
funcii politice/a unui statut social/a unoravantaje.