lume

Eseu cu privire la tema _i viziunea despre

dintr-o nuvel studiat

Context
din-
Scriitor afirmat la sfâr_itul secolului al XIX-lea, Ioan Slavici este unul
tre adepii realismului clasic. Publicat în 1881 în volumul de debut ,,Novele
din popor", nuvela realist, de factur psihologic, ,Moara cu noroc" devine
una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra
lumii _i asupra vieii satului transilv nean.

1. Evidenierea a dou fac posibil încadrarea nuve-

tr s turi care
lei intr-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare
tematic
adic specie epic în
nMoara cu noroc" de loan Slavici este o nuvel, o

fir narativ central _i o constructie epic riguroas, cu un contlict

proza, cu un
Concentrat. Personajele relativ puine scot în eviden evoluia personajului
principal, puternic individualizat.
Este o nuvel psihologic deoarece înfi_eaz frmântrile de con_tiin
nuuwelä ale personajului principal, care trie_te un conflict interior, moral i se trans-
phaiholagicá formsuflete_te, iar analiza se realizeaz prin tehnici de investigare psiholo-
gic: monolog interior, stil indirect liber, scene dialogate, însotite de notaia
gesticii _i a mimicii.
Este o nuvel realist prin: tema familiei _i a dorintei de înavu ire, obiec-
tivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru o cate-
gorie social (Ghi reprezint tipul cârciumarului dornic de îmbog ire,
P i n t e a este jandarmul, Lic este Smdul, dar _i tâlharul), verosimilitatea,
prezentarea veridic a societii ardelene_ti din a doua jum tate a secolului
al XIX-lea, tehnica detaliului semnificativ în descriere (drumul _i locul de la
Moara cu noroc) _i în portretizare (Lic Smdul).

2.llustrarea temei nuvelei studiate prin dou episoade/citate/sec-

vente comentate
 Nuvela Moara cu noroc urm re_te efectele dezumanizante ale dorintei de
îmbogatire, pe fondul surprinderii lumii transilvänene a secolului al XIX-lea. Este
urm rit transformarea gradat a lui Ghi dintr-un om onest, harnic, care ine
la valorile familiei, într-unul dominat de patima banului, de orgoliu _i de dorinta
de putere. Tema este dublat de cea a destinului implacabil, pe care Ghi a are
iluzia c îl poate modifica _i controla, comitând,hybrisul" care va conduce în
final la pedeapsa capital .

Tema este completat

de motivul hanului (perceput ca loc al dezumaniz rii),
de motivul lui Mefistofel (întruchipat de Lic S m däul, unealt a destinului)
_i de motivul banului (agent al dezumaniz rii personajului).

Titlul
Denotativ, titlul nuvelei Moara cu noroc indic reperul spa ial al evenimen
telor: moara, situat la r scruce de drumuri, între Ineu _i Fundureni. Conotativ,
titlul are valoare simbolic , anun ând m cinarea sufleteasca a lui Ghi _i punând

îneviden componenta psihologic a nuvelei. Sintagma,cu noroc" trebuie înte-

leas în dublu sens: pe de o parte, ca indicând norocul avut de Ghi la moar ,
reu_ind s adune cu u_urin banii asigure prosperitatea familiei sale, iar
care s

pe de altà parte, poate fi privit _i în sens ironic, ca expresie a nenorocului pe care

_i-l atrage Ghi , prin alegerile gre_ite pe care le face dup apari ia la moar a lui
Lica Säm d ul. Sintagma ,cu noroc" face trimitere _i la motivul , fortuna labilis",
anuntat înc din incipit, prin cuvintele b trânei (,Omul sä fie multumit cu sär cia sa,
caci, dac e voTba, nu bogä ia, ci lini_tea colibei tale te face fericit."), _i dezvoltat în
întreaga nuvel .
 3. Elemente de structură
Perspectiva narativ este obiectiv . Intämpl rile din nuvel sunt relatate la perspecti-
Inter- uá nana
persoana a lll-a, de c tre un narator deta_at, omniscient _i omniprezent. tua
ferena dintre planul naratorului _i cel al personajelor se realizeaz prin folosi-
rea stilului indirect liber (,Ana t_i clc pe inimä _i se dete la joc. La început se vedea
C-a fost prinsa de sil; dar ce avea s fac? La urma urmelor, de ce s nu joace?").
Pe läng perspectiva obiectiv a naratorului, apare tehnica punctului de
vedere în intervenilesimetrice ale btrânei, din incipitul _i din finalul nuve
lei. Soacra afirm la început, într-o discuie cu
s räcia sa, cci, dac-i vorba, nu bogia,
Ghit, c:,Omul säfiemulhum
ci lini_tea colibei talete face fericif", 1ar
sfâr_it pune întâmplrile tragice din nuvel pe seama destinului necru-
tor:,a_a le-afost data!..".
Cele dou teze morale, formulate în prolog _i epilog, sunt confirmate în
desf _urarea narativ, iar personajele care încalc aceste principii ale satului
tradi tional sunt sanc ionate în finalul nuvelei. A_adar, viziunea despre lume
în nuvela lui loan Slavici are caracter clasic, moralizator.
In dialogul din incipitul nuvelei, dintre soacr _i Ghi, se confrunt dou
conceptii despre via/fericire: b trâna este adepta valorilor tradi ionale, în timp
ce Ghit, capul familiei, dore_te bun starea material . Ghi, cizmar srac, dar
cinstit _i harnic, ia în arend cârciuma de la Moara cu noroc, pentru a câ_tiga ra-
pid bani, ca s-_i deschid un atelier. Cärciumarul nu este la început un om slab,
ci dimpotriv, voluntar, care î_i asum responsabilitatea destinului celorlali.
Fiind o nuvel psihologic , în,Moara cu noroc" de loan Slavici conflictul
central este unul moral, psihologic, contlictul interior al protagonistului. Per-
sonajul principal, Ghi, oscileaz între dorina de a rmâne om cinstit, pe de cantictul
o parte,_i dorina de a se îmbogi aläturi de Lic, pe de alt parte. Conflictul e n t a t
interior se reflect în plan exterior, în confruntarea dintre cârciumarul Ghi ä
i Lic S m d ul.
In nuvela realist, spaiul i timpul sunt precizate. Cârciuma de la Moara
cu noroc este a_ezat la r scruce de drumuri, izolat,
înconjuratde pustie
tti întunecoase. Ac iunea se desf_oar pe parcursul unui an, între dou
repere temporale cu valoare religioas : de la Sfäntul Gheorghe pân la Pa_-
tele din anul urmtor; apa _i focul purific locul.
Alctuit din 17 capitole, cu
prolog i epilog, nuvela are un subiect con-
centrat.
in expoziiune, descrierea drumului care merge la Moara cu noroc a
_i locu-
lui în care se afl cârciuma fixeaz cadrul aciunii.
Ghi, cizmar srac, hotr_-
te så ia în arend cârciuma de la Moara cu noroc,
pentru a câ_tiga bani mai epagi
multi _i mai repede. O vreme, afacerile ii merg bine, iar
hnástrii si ale armoniei în care trie_te familia nu întârzieprimele semne ale unea
s apar, scena
numrrii banilor, sâmbt seara, fiind sugestiv.
 Aparitia lui Lic Smdul,
_eful porcarilor _i al turmelor de porci din îm-
prejurimi, la Moara
noroc, constituie
cu
l u i Ghi conflictul interior _i tulburândintriga nuvelei, declan_ând în sufletul
echilibrul familiei. Lic îi cere s-i
spun cine trece la pe iar cârcium, Ghi î_i d seama c nu poate rmâne la
Moara cu noroc fr
acordul Smdului.
Mai întâi, Ghi î_i ia toate msurile de aprare împotriva lui Lic: merge
la Arad s-_i cumpere dou
înc o slug, pe Mari, , un
pistoale, î_i face rost de doi câini _i î_i angajeaz
ungur înalt ca un brad".
Desf_urarea aciunii ilustreaz procesul înstrinrii cârciumarului fa
de familie _i al dezumanizrii de
provocate dorina de îmbogire prin a lui
plicitatea cu Lic. Datorit generozittii Smdului, starea material com
Ghi devine tot mai înfloritoare, numai c Ghi începe s-_i piard încrede
rea rea în sine. Cârciumarul devine interiorizat, mohorât, violent, 1 plac jocurile
crude, primejdioase, se poart brutal fa de Ana, pe care o
protejase pän
atunci, _i fa de copii. La un moment dat, ajunge s regrete c are familie.
copii, pentru c nu-_i poate asuma total riscul îmbogirii alturi de Lic.
Dornic s fac avere, se îndeprteaz treptat de Ana _i devine complicele lui
Lic la diverse nelegiuiri, primind în schimb bani
Este anchetat în dou
obinui din jafuri _i crime.
rânduri, fiind acuzat de complicitate în jefuirea arenda
_ului de unde este eliberat pe ,chez_ie", _i chiar în uciderea unei femei _i a
unui copil. I_i pierde imaginea de om cinstit pe care o avea în faa oamenilor.
Framânt rile _i neputina de aie_i brusc din întelegerea cu Lic alterneaz cu
momentele de sinceritate în care îii cere iertare soiei. Cârciumarul se aliaz
cu jandarmul Pintea, fost ho de codru _i tovar_ al lui Lic, pentru a-l da în
vileag pe Smdu, îns nu este cinstit nici fa de acesta, cci dore_te s î_i
p streze o parte din banii obinui din afaceri necurate.
Punctul culminant ilustreaz dezumanizarea lui Ghi. La srbtorile Pa_te-
lui, Ghi î_i arunc soia în bratele Säm d ului, lsnd-o singur la cârcium ,
obllîn timp ce el merge s-l anune pe jandarm c Lic are asupra lui bani furati.
culminant Dezgustat de la_itatea soului i ne_tind motivul real pentru care acesta pleca-
se, într-un gest de r zbunare disperat, Ana i se druie_te lui Lic deoarece,
spune ea, în ciuda nelegiuirilor comise, ele ,om", pe când Ghi ,nu e dec
muiere îmbräcat în haine brbte_ti".
Deznod mântul este tragic. Dändu-_i seama c soia l-a în_elat, Ghit o
ucide pe Ana, fiind la rândul lui omorât de Rut, din ordinui lui Lic. Un
incendiu provocat de oamernii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu no-
deznodä roc. Pentru a nu c dea viu în mâinile lui Pintea, Lic se sinucide izbindu-se
máantuk cu
capul de un copac. are final
Nuvela moralizator,
sancionarea protagonis-
tilor este pe m sura faptelor. Singurele personaje care supravie uiesc sunt
btrâna i copii, fiinele morale i inocente.
in nuvel , accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea perso-
care par så aibå un destin prestabilit.
najelor,
Dorsanaiul principal, Ghi, este cel mai complex personaj din nuvelistica
lui Slavici, un personaj , rotuna", care traie_te un proces al dezumanizärii
cu
Xi sinfletesti _i ezitri. Destinul lui ilhustreaz
consecintele nefaste ale
dorintei de îmbog ire.
 El intr în
mantrile i relaiecelelalte personaje, care i
cu

ctre transformrile sale interioare sunt nuanteaz evoluia. Fra-

narator direct urmrite cu
atective ale lui indirect liber. Modificrile atenie _i redate d
sau în stil
direct din
Ghi sunt percepute
curând de Ana (exemplucomportamentale
de
_
perspectiva altor personaje: ,sâmtea c de câtva caracterizare
schimbat"). timp bratul ei s-a

Mijloacele de caracterizare indirect sunt

Naratorul noteaz
gesturile, predominante _i diversificate.
ile dintre ele, dar replicile, reacle personajelor, surprinde relai
_i gândurile acestora. Dialogul
de caracter. Astfel, frmântrile reprezentativ
1lustrarea unor trsturi este pentru
lui Ghi sunt
te in
monologul interior: , Ei! Ce s-mi reda-
sã-1mi fac dac e în mine
fac?... A_a
m-a läsat
Dumnezeu.. Ce
ceva mai tare decât voina mea? Nici
vinovat c are cocoa_e în coco_atul nu e îmnsu_i
Lic rmåne
spinare".
pe tot parcursul nuvelei egal cu sine, ,un om ru _i primejdios".
madau i tälhar, este necrutor cu trdtorii,
generos cu aceia care il spri
jin în afacerile necurate, hotrât
_i crud.
Ana sufer eseniale transformri interioare
care îi ofer scriitorului posibi-
litatea unei fine analize a
psihologiei feminine. La început o femeie devotat
cminului, protejat mai întâi de mam _i apoi de sot, reprezentând un ideal
de feminitate (,Ana era tânr
_i frumoas, Ana era fraged _i subiric"), Ana este
împins în braele Smdului _i apoi este ucis de Ghi, fiindc l-a în_elat.
Trsturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi _i din relaiile
care se stabilesc între acestea
(caracterizare indirect). De asemenea, naratorul
realizeaz portrete sugestive, iar detaliile fizice relev trsturi morale sau sta-
tutul social (de exemplu, portretul Smdului).
Mijloacele de investigaie
psihologic sunt: scenele dialogate, monologul interior de factur tradiiona-
l _i acela realizat în stil indirect liber,
introspecia, notaia gesticii, a mimici
_i a tonului vocii.
Stilul nuvelei este sobru, concis, fr podoabe. Limbajul naratorului si al 4tilul
personajelor valorific acelea_i registre stilistice: limbajul regional, ardele- uele
nesc, limbajul popular, oralitatea.
um 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflect o idee sau
tema in nuvela aleas
in opinia mea, analiza psihologic este pus
în slujba unei teze morale:
goana dup înavuire cu orice pret distruge echilibrul interior _i lini_tea fa-
miliei. Avertismentele btrânei sunt ignorate de Ghi. Nu munca cinstit
care omul devine instàrit este condamnat
prin de moralistul Slavici,
ci obti-
nerea averii pe ci necinstite i înstr inarea de familie.

Concluzie
Moara noroc" de loan Slavici este o nuvel realist
cu
prin tem, tipolo- -

gia personajelor i stil- i o nuvelà psihologic, pentru c

urmre_te conflictul
interior, tråmantàrile in planul con_tiinei personajelor. Observarea
este mi-
1nutioas, detaliat i serve_te real1zariu unor psihologii complexe (Ghit).