O SCRISOARE PIERDUTA

INTRODUCERE Comediile lui ILCaragiale,desi sunt inspirate din realitatea sec XIX contemporana scriitorului,aduc in fata spectatorului un univers comic de eterna actualitate. A treia din seria celor 4 comedii,O scrisoare pierduta a avut premiera pe scena Teatrului National din Bucuresti la 13 noiembrie 1884 si a fost publicata in revista Conv Lit in 1885. Sursa de inspiratie a autorului a fost chiar realitatea zilelor lui: noile alegeri impuse de guvernul liberal,odata cu revizuirea Constitutiei(18883).Privita dinspore partea ei negativa,cu o doza mare de ironie si sarcasm,relaitatea trece in fictiune ,punand in miscare personaje dominate de o singura trasatura de caracter,care par a fi doar marionete lipste de valori ale existentei si chiar de interioritate.Ele reprezinta,in spiritul junimismului concretizarea ironica a formelor fara fond ale societatii timpului sau si stau marturie pt viziunea realista a scriitorului. SPECIE GENUL DRAMATIC reuneste operele scrise,de obicei ,pt a fi reprezentate pe scena,prin interpretarea actorilor,cu contributia decorului sugestiv,a luminilor ,a muzicii realizandu-se astfel *spectacolul*care integreaza publicul mai mult decat orice alt gen literar. Textul dramatic impune comunicarea mesajului prin dialog si replici ale pe rsonajelor,completate(in indicatiile scenice) de elemente nonverbale si paraverbale,precum si de informatii referitoare la decor,care preiau rolul descrierii din textul narativ .O scrisorae..infatiseaza o lista de 12*persoane*,la care se adauga figurantii:alegatori,cetateni,public.Textul este impartit in 4 acte,cu un nr variabil de scene si pastreaza in mare masura ideea de unitate de timp,spatiu si actiune. Opera lit O scris .. este o comedie de moravuri,in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. Comedia este o specie a genului dramatic,care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri,a unor tipuri umanesau a unor situatii neasteptate,cu un final fericit.Personajele comediei sunt inferioare.Conflictul comic este realizat prin contrastul intre aparenta si esenta.Sunt prezente formele comicului:umorul,ironia, si diferite tipuri de comic(de situatie,de caracter,de limbaj si de nume). TEMA Opera este o comedie de moravuri care satirizeaza vicii ale societatii romanesti de la sfarsitu sec XIX ,ridiculizand aspecte din viata politica si familiala a marii burghezii.

O SCRISOARE PIERDUTA
TEXT DRAMATIC/COMPOZITIE Ca specie a genului dramatic comedia este destinata reprezentarii scence,dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile,singurele interventii directe ale autorului in piesa. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din scene,fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Actul este o subdiviziune formala a unei pises de teatru si este caracterizat prin unitate de timp,de saptiu si de actiune.Divizarea textului dramatic in acte ii permite autorului sa organizeze actiunea,plasand-o in diverse spatii si producand *salturi*in timp. Scenele sunt subdiviziuni ale actului ,delimitate,in general,de o s chimbare in gruparea personajului. Indicatiile scenice au rol important in prezentarea decorului,in precizarea jocului actoricesc,dar sunt si un mijloc de caracterizare a personajelor.Plasate intre paranteze,didascaliile contin singurele intreventii directe in text ale autorului. Titlul pune in evidenta contrstul comic dintre aparenta si esenta.Pretinsa lupta pt putere politica se realizeaza,de fapt,prin lupta de culise,avand ca instrument al santajului politic *o scrisoare pierduta*-pretextul dramatic al comediei.Articolul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii,cat si repetabilitatea ei(pierderile succesiv ale aceleiasi scrisori,amplificate prin repetarea intamplarii in alt context,dar cu acelasi efect). Fiind destinata reprezentarii scenice,creatia dramatica impune anumite limite in ceea ce priveste amploarea timpului si a spatiului de desfasurare a actiunii.Actiunea comediei este plasata *in capitala unui judet de munte,in zilele noastre*,adica la sf sec XIX ,in perioadsa campaniei electorale ,intr-un interval de 3 zile. Intriga piesei porneste de la o intamplare banala:pierderea unei scrisori intime,compromitatoare pt reprezentantii locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic ,care o foloseste ca arma de santaj.Acest fapt idicol starneste o agitatie nejustificata si se rezolva printr-o impacare generala si neasteptata. Conflictul dramatic pincipal consta in confruntarea pt puterea politica a 2 forte opuse:reprezentantii partidului aflat la putere(prefectul Stefan Tipatescu ,Zaharia Trahanache presedintele gruparii locale a partidului si Zoe,sotia acestuia) si gruparea independenta construita in jurul lui Nae Catavencu,ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor.Conflictul are la baza contrstul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele,intre aparenta si esenta. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu,care se teme de tradarea prefectului.Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de evenimente care conduc spre

O SCRISOARE PIERDUTA
rezolvarea conflictului,in finalul fericit al piesei:scrisoare revine la destinatar,Zoe,iar trimisul de la centru,Agamita Dandanache,este ales deputat. O serie de procedee compozitionale (modificarea raporturilor dintre personaje,rasturnari bruste de situatie,introducerea unor elemente surpriza,anticiapri,amanari) ,mentin tensiunea damatica la un nivel ridicat,prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale. Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si in mentinerea tensiunii dramatice.In fiecare act,in momentele de maxima tensiune ,Cetateanul turmentat intra in scena,avand interventii involuntare,dar decisive in derularea intrigii.El apare ca un instrument al hazardului,fiind cel care gaseste,din intamplare,in doua randuri scrisoarea,face sa-i parvina mai intai lui Catavencu si o duce in final *andrisantului*,coana Joitica.Dandanache este elementul surpriza prin care se realizeaza deznodamantul;el rezolva ezitarea scriitorului intre a da mandatul de deputat prostului Farfuridi sau canaliei Catavencu.Personajul intareste semnificatia piesei,prin generalizare si ingrosare a trasaturilor,candidatul de la centru fiind *mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu*. PREZENTAREA ACTIUNII Scena initiala din actul 1(expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda,care citesc ziarul lui Nae Catavencu ,si numara steagurile.Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflcitul dramatic principal si constituie intriga comediei.Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar pute afla de *machiaverlacul* lui Catavencu sunt de un comic savuros.Naivitatea (aparenta sau reala ) a lui Zaharia Trahanache si calmul sau contrasteaza cu zbuciumul amorezilor Tipatescu si Zoe Trahanache,care actioneaza impulsiv si contradictoriu pt a smulge scrisoarea santajistului. Actul II prezinta in prima scena o alta numaratoare:a voturilor,dar cu o zi inaintea alegerilor.Se declanseaza conflictul secundar,reprezentat de grupul Frafuridi-Branzovenescu,care se teme de tradarea prfectului.Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pt a gasi scrisoarea,Zoe,dimpotriva,ordona eliberarea lui si uzeaza de mijloacele de convingere feminine pt a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie,in schimbul scrisorii.Cum prefectul nu accepta compromisul politic,Zoe ii promite santajistului sprijinul sau.Depesa venita de la centru solicita insa alegerea altui candidat pt colegiul al II lea. In actul III (punctul culminant) ,actiunea se muta in sala mare a primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu,in cadrul intrunirii electorale.Intre timp,Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu ,pe care intentioneaza sa o foloseasca pt contra-santaj.Apoi anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet:Agamita Dandanache.Incercarea lui Catavencu de avb in public despre scrisoare esueaza din cauza

O SCRISOARE PIERDUTA
scandalului iscat in sala de Pristanda.In incaierare,Catavencu pierde palaria cu scrisoarea,gasita pt a doua oara de Cetateanul Turmentat,care o duce destinatarei. Actul IV (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial,pt ca scrisoarea ajunge la Zoe,iar Catavencu se supune conditiilor ei.Intrevine un alt personaj,Dandanache,care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali.Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare:si el gasise o scrisoare compromitatoare.Este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu,unde adversarii se impaca. Actiunea pisesi este constituita dintr-o serie de intamplari care,in succesiunea lor temporala,nu misca in mod esential,ci se deruleza in mod concentric in jurul pretextului(piederea scrisorii).Atmosfera destinsa din final reface starea initiala a personajelor,fara nici o modificare a statutului initial.Personajele actioneaza stereotip,simplist,ca niste maronete lipsite de profunzime sufleteasca ,fara a evoula pe parcursul actiunii,fara a suferi transformari psihologice)pers,plate).

PERSONAJE Personajele comediilor lui Caragiale nu au dimensiune psihologica(E.Lovinescu),sunt personaje plate,nonevoultive,realizate in maniera realista,prin mijloace specifice comicului. Constructia personajelor permite incadrarea lor in tipologii,in tipurile comice stabilite de Pompiliu Constantinescu:incornoratul-Zaharia Trahanache,amorezul-Tipatescu,cocheta dulterinaZoe,demagogul-Catavencu,Farfuridi,Dandanache,Cetateanul-Cetateanul turmenta; raisonneurulPristanda ,care este si tipul slujbasului umil. Dincolo de incadrarea in tipologii,pers lui Caragiale ise din cadrul starmt al comediei clasice si se individualizeaza ,prin combinarea unor trasaturi care le confera u oarecare relief psihologic,prin nume,limbaj sau comportament. C.directa este sumara si se realizeaza ,in pimul rand,in pagina de prezentare a pers,unde li se identifica statutul,functia,calitatea. C.indirecta se reaizeaza,printre altele,prin situatiile comice in care sunt puse persoanjele,prin onomastica si prin indicatii scenice. Zaharia T sintetizeaza in prenume zahariseala,ramolismul-real sau mimat-si comportamentul sau dulceag,iar in nume(derivat de la trahana-coca moale,aluatul usor modelabil) rabdarea,maleabilitatea si oportunismul,care il ajuta sa se adapteze oricarei *forme*sau situatii noi. Nae C tipul demagogului latrator,poarta un prenume care sugereaza populism si familiaritate.Numele poate fi derivat de la cata(bat lung,cu carlig,pt prinderea oilor sau persoana

O SCRISOARE PIERDUTA
rea si cicalitoare) sau de la cataveica(haina cu 2 fete),ambii termeni acoperind perfect trasaturile comportamentale si morale ale personajului. Tache Farfuridi si Costache Branzovenescu,nedespartitul cuplu culinar ,sugereaza vulgaritate,inferioritate si lichelism,producand efecte comice si prin rima prenumelor. Pristanda este numele unui dans popular moldovenesc,jucat dupa comenzile unui conducator. Agamita Dandanache ,invingatorul in alegeri poarta un prenume aflat la polul opus:Agamemnon.Rezonanta grava si conotatiile inalte mostenite de la eroul homeric cad in derizoriu la Agamita sau Gagamita,cum este *alintat* de Trahanache.Dimuntivul produce ,indiscutabil,un comic savuros,dar sugereaza totodata si epigonismul celor care se revendica din puternica generatie pasoptista.Numele,Danadanache,intra in raport de opozitie cu prenumele ,caci derivatul de la dandana(incurcatura,gafa) surprinde rolul personjului in compositia comediei.In fara preferintei vadite pt licori ametitoare,cetateanul este *turmentat* de jocuri politice si de aranjamente de culise care ii produc maxima confuzie.

Majoritatea reprezinta categoria morala a oamenilor infatuati,suficienti,oportunisti,vanitosi,care apeleaza la orice mijloace si tertipuri pt a parveni sau pt a pastra o pozitie castigata anterior.De aceea ei nu au moralitate,ci doar produc discursuri goale despre morala:*unde nu e moral,acolo e coruptie,si o sotietate fara printipuri ,va sa zica ca nu le are..(Trahanache);nu au sentimente autentice ,ci le mimeaza pt impresionarea auditoriului: ca orice roman,ca orice fiu al tarii salein aceste momente solemne(de-abia se mai stapaneste)ma gandescla tarisoara mea(plansul l-a biruit de tot) la Romania(Catavencu);nu au principii si nu sunt capabili de formularea unei opinii pertinente.Personajele capata astfel aspectul unor marionete ale propriilor vicii si obsesii,ale golului interior.

Sursele comicului sunt diverse si servesc intentia autorului de a satiriza defectele omenesti puse in evidenta pe fundalul campaniei electorale. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (triunghiul conjugal Zoe-Trahanache-Tipatescu) si viata politica (santajul,falsificarea listelor electorale,satisfacerea intereselor personale) .Lista moravurilor satirizate in O ,,este destul de lunga:aduletrul,servilismul,prostia,incultura,infatuarea.In fruntea listei se afla doua vicii generalizate :demagogia si coruptia.Acestea sunt extinse la nivelul intregii societati ,la nivelul clasei politice si ,implicit,al marii burghezii. Comicul de limbaj-- Limbajul este principala modalitate de individualizare a personjelor.dar si un indiciu al unei perioade istorice bine detreminate(ultima parte a sec XIX).Formele gresite ale

O SCRISOARE PIERDUTA
cuvintelor ,erorile de exprimare,ticurile verbaledenota incultura /statutul de parvenit sau trasaturi psiholigice ale personajelor comice.Vorbirea constituie criteriul dupa care se constituie doau categorii de personaje:parvenitii,care isi tradeaza incultura prin limbajul valorificat de autor ca sursa a comicului si personajele cu carte (Tipatescu si Zoe),ironizat insa pt legatura amoroasa extraconjugala. Agramatismul caracterizeaza majoritatea personajelor denotand incultura ,parvenitism ,inacapacitate de intelegere si spoiala de educatie ,deci *forma fara fond*. Amestecul de registre stilistice este evident in replicile lui Trahanache ,care isi tradeaza,prin pronuntare,originea greceasca(sotietate,printip),si,prin defomarea neologismelor,incultura(dipotat,docoment,cestiuni,enteres) Discursul lui Catavencu este impanzit de neologisme care ii sustin atitdinea de ultraprogresist,chiar daca nu le cunoaste bine sensul.Contrastul de la nivelul societatii se regasesc si in limbaj,unde alaturi de frantuzisme sau neoelogisme stalcite(bampir,renumeratie) apar diminutive ridicole(neicusorulesau cuvinte de provenienta turca. Ticurile verbale sugereaza rabdarea si diplomatia lui Trahanache:*Aveti putintica rabdare;servilismul lui Pristanda:*curat misel,curat murdar,deuta Cetateanului: Eu cu cine votez? Comicul de situatie Incurcaturile datorate drumului circular al scisorii care in final se intoarce la destinatar dau nastere unor situatii comice in care protagonist este Cetateanul turmentat.In primul act ,acesta vine constiincios( afost postas) sa aduca scisoarea andrisantului si constata cu stupefactie ca nu o mai are si ca satisfactia ca l-a baut pe Catavencu este falsa,deoarce a afost pacalit de acesta. Triunghiul conjugal alcatuit din sotii Trahanache si Stefan T se afla in centrul unoir scene comice,amplificand comicul de situatie.Comicul scenei este generat de schimabrea rolurilor si a atitudinii,sotul inselat fiind calm,echilibrat,chiar placid,in timp ce amantul este tulburat,emotionat,agitat,infuriat. La nivel compozitional se evidentiaza opozitia dintre incipit si final:scandalul care descide comedia are corespondent complementar in petrecerea care dizolva conflictele si disensiunile.Personajele sunt dispuse simetric ,in tabere care se confrunta in lupta electorala. Opinie viziune despre lume Receptarea critica a operei lui Caragiale a cunsocut un traseu sinuos de-a lungul timpului si a produs numeroase divergente in incecarea de a defini viziunea sa asupra omului .Dintr-o anumita perspectiva ,desi este framantata de conflicte numeroase,lumea lui Caragiale are un aspect paradisiac,in sensul ca personajele sunt lipsite de problematici internbe,nu percep dureros esecul,nu

O SCRISOARE PIERDUTA
se schimba si nu evouleaza.Privit din alt unghi,universul lui C -*colectie de imbecili,de imorali,de automati ai unei singure formule*-se infatiseaza cititorulkui*intrstator ca un spital de infirmitati morale si intelectuale(E.Lovinescu).Din perspectiva receptarii contemporane,Caragiale este un scriitor f actual,creator al farsei moderne si un neintrecut pictor al unei lumi in deriva morala. INCHEIERE Sintagma Caragiale-contemporanul nostru reflacta actualitatea operei scriitorului care a creat cele mai multe tipuri din lit romana.Intr-o capodopera cum este O apare imaginea unei lumi de carnaval,ridicola,o lume a automatismelor,a ambitiilor si a orgoliilor nejustificate si exacerbate.Totusi,personajele configureaza,prin tehnica realismului,un univers care da iluzia vietii. ZAHARIA TRAHANACHE Dintre personaje o figura remarcabila este onorabilul Zaharia T ,prin dubla sa aparteneta la tipul comic al incornoratului si la cel al omului politic abil,adaptat societatii in care traieste.Personaj construit cu inteligenta,subtilitate si umor,Trahanache este protagonist al scenei politice din oras,dar si al triunghiului conjugal de pe nscena propriei casatorii. Prin raportae la tema comediei Z ilustreaza amestecul inedit dintre viata politica,publica si viata familiala,privata.Aflat la a doua casatorie,T suporta consecintele diferentei mari de varsta fata de Zoe,sotia lui.Mariajul,cu o vechime de 8 ani si jumatate ,include un al treilea membru,care de opt ani este cel ami apropiat prieten al familiei:prefectul Stefan T. Configuratia generala a pers Zaharia este stabilita de autor in mod direct,prin didascalii,in prima pagina a textului dramatic:este prezidentul unei liste impresionante de comitete si comitii ce se poate prelungi la nesfarsit si care amuza prin asocieri ridicole:prezidentul Comitetului permanent,c electoral,c scolar In conflictul operei Z pare sa aiba statut de victima.Traduis mai intai de tanara lui sotie cu cel mai bun amic,credul,rabdator si bonom,personajul starneste la inceput un zambet superior si ingaduitor.In plan politic raspandirea Infamiei* ii poate clatina credibilitatea si ii poate afecat autoritatea. Trahanache este un politician varstnic,obisnuit sa fie in fruntea miscarii politice .Ca stalp al puterii locale,prieten al prefectului si sot al lui Zoei,personajul are un rol important in actiune,anticipat de locul ocupat in lista personajelor,unde este al doilea,nu numai datorita pozitiei sale in oras ci si functiei sale de-a lungul evenimentelor,el fiind mintea clara care tempereazaagiatatcelor din jur si stabileste strategia pt combaterea santajului. Aparitia personajului se produce in scena III a primului act ,in salonul locuintei lui Tipatescu.Intors de la intalnirea cu Nae C ,de la care a aflat continutul scrisorii

O SCRISOARE PIERDUTA
compromitatoare,Zaharia este agitat si tulburat,dar se stapaneste admirabil.Efectul comic este generat de inadecvarea personjului la realitate:desi tocmai aflase despre adulter,principala preocupare pe care o vadeste este moralitatea sociala.Prima replica a lui Trahanache este :*A!ce corupta sotietate!...Nu mai e moral,nu mai sunt printipuri,nu mai e nimic:enteresul si iar enteresul..*. Scena urmatoare ,regizata magistral de Caragiale,dezvaluie esenta relatiei dintre Trhanache si Tipatescu ,dar contribuie fundamental si la caracterizarea personajelor.Intr-o admirabila alternanta de vb directa si indirecta ,Trhanache reproduce cu fidelitate intalnirea matinala.In relatarea intrevederii avute cu Catavencu,Zaharia califica santajul drept miselie,infamie,il informeaza pe prefect si ii urmareste cu siretenie reactia.Afcetat sau nu,Trahanache nu lasa sa se intrevada acest lucru,ci actioneaza diplomatic ,salvand situatia si pe Tipatescu insusi,pe care il avertizeaza: *Ei ,astampara-te omule,si las odata mofturile,avem lucruri mai serioase de vb*.Pentu el*lucrurile serioase* sunt cele politice ,dar cunoaste totusi scrisoarea pe de rost. In didascalia din deschiderea actului III ,este surprinsa poztia privilegiata a personajului de alta parte a baricadei decat Farfuridi si Catavencu,care se intrec in discursuir pt a -si multumi simpatizantii.Situat in fruntea conducerii locale a partidului si avand constiinta autoritatii sale,Trahanache isi permite sa fie detasat ,afabil,mangaietor,binevoitor prin ton si gesturi,rabdator,calm prin limbaj,conducand sedinta cu autoritate si reusind sa mentina echilibrul pana spre finalul ei-momentul declararii candidatului,miza intalnirii.Ca om politic este obedient fata de centru din interes,:Noi votam candidatul pe care-l pune pe tapet partidul intregPt ca de la partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii atarna binele nostruFara discursuri sforaitoare Zaharia demonstreaza ca ar in fond aceeasi atitudine patriotarda ca si Catavencu si aceeasi deviza:Scopul scuza mijloacele. In lupta contra inamicilor. Perfomanta din scena adunarii electorale evidentiaza prin gesturi,limbaj si prin comportamentul fata de cei din jur abilitatea politica,viclenia,tehnica manipularii,mania puterii si diplomatia. Tipologie-tipologia incornoratului,sot inselat Prin: Caracterizate directa-este realizate de autor ,in didascalii,unde personajului i se enumera functiile si demnitatile publice *realizata de alte personaje il pune intr-o lumina favorabila.Branzovenescu exprima o admiratie amestecata cu invidie:*E taretare de tot..Solid barbat!.Chiar si adversarul sau politic ,NC il numeste venerabilul. Caracterzarea indirecta ,onomastica.

O SCRISOARE PIERDUTA
*faptele:este calculat si eficient,gestioneaza calm situatiile de criza pe care le rezolva fara panica,chiar daca are nevoie de timp:*Aveti putintica rabdare*.In timp ce Zoe si Tipatescu se agita si ii promit lui catavencu sustinerea,Trahanache ramane consecvent in atitudinea fata de avocat pe care il considera misel. *Limbajul este un mijloc important de caracterizare,in cazul lui T dezvaluie in primul rand incultura.Exprimarea cacofonica:Va sa zica ca nu le are,deformarea fonetica a unor neologisme(cestiune,docoment) ,adaptarea cuvintelor la pronuntarea cu accent grecesc(printip,sotietate) reflecta instructia superficiala ,dar si esecul de adaptare la nou. *Replicile *Ia asculta stimabile,ai putintica rabdare:docomentul!vede miselul ca n-are incotro,simi scoate o scrisoricaToata arta disimularii si tot caracterul duplicitar se concenteaza in acteva cuvinte:Zaharia i se adreseaza interlocutorului cu stimabile,dar in relatare il numeste misel. Comicul de caracter-sinteza inedita dintre naivitate si abiliatea.Naivitatea lui nu este reala ci mimata Zaharia catavencu ZAHARIA -personalitate politica a judetului -sot inselat CATAVENCU - avocat dornic de putere,care tulbura linistea -demagogul

Catavencu este *avocat,director-proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor,prezident -fondator al Societatii enciclopedice-cooperative *Aurora economica romana*.Dubla calitate de Directorproprietar al ziarului este importanta pt sesizarea ambitiilor de putere si de notorietate ale personajului.Denumirea revistei este suficient de aberanta si de expresiva pt a da indicii referitoare la agresivitatea si prostia candidatului santajist. Imposibila combinatie de enciclopedism si cooperativism da dimensiunea golului si demagogiei personajului,acer fondeaza o societate fara obiect al muncii,menita sa rensca economia romana,care (dupa cum spune el,in discursul de la primarie) : *e admirabila,e sublime,putem zice,dar lipseste cu desavarsire*.Catavencu ,in calitatea lui de sim bol al demagogiei se caracterizeaza cel mai bine prin limbaj,al carui particularitati sunt surprinse in discurs.Se manifesa prin cuvinte goale,lipsite de substanta dar rasunatoare.Este un maestru neegalat al nonsensului*pana cand sa n-avem si noi falitii nostri*Replicile,gesturile de untatralism ieftin dau dimensiunea *formei fara fond* care defineste in cel mai inalt grad acest personaj. Cele 2 ersoanje se plaseaza,dpdv temperamental la antipozi.Tot ceea ce este in deficit la Trahanache (lentoare,rabdare,stapanire) apare ca exces de (agitatie,precipitare,impulsivitate) la Catavencu.Insa dpdv moral cei 2 nu deosebesc.Iata inca o ilustrare ca acelasi fond poate imbraca forme diferite,inselatoare in jocul aparentelor.

O SCRISOARE PIERDUTA