Sunteți pe pagina 1din 41

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 1 2 Capitolul I

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII


ASOCIAŢIA EDUCATOARELOR DOLJ
Apariţie semestrială

 Consultant ştiinţific:
prof.dr. Cornel NOVAC

 Colectivul de redacţie:
Silvia BREBEN – redactor şef
Mihaela FULGA
Elena GONGEA
ÎNVĂŢĂMÂNTUL Georgeta RUIU

PREŞCOLAR Opţiunile şi ideile exprimate de autori aparţin în


ÎN MILENIUL III exclusivitate acestora.
Articolele pentru publicare vor fi trimise până pe 15
februarie 2009 pe adresa de email silvica_eco@yahoo.com
Alte informaţii privind conţinutul revistei, consiliere la
telefon 0746117020.
Este interzisă multiplicarea sau xeroxarea.

Activităţi integrate
Cunoaşterea mediului
Copyright © Editura Reprograph, 2008
Jocuri pe arii de stimulare
Activităţi matematice Editura REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. G-ral.dr. I. Cernătescu, bl. 52-53, sc. 1, ap. 1
Educarea limbajului Telefon/Fax: 0251-430076
Tiparul executat la:
Tipografia REPROGRAPH
Adresa: Craiova, str. Mărăşeşti, nr. 26
e-mail:reprograf@rdslink.ro
www.reprograph.ro

I.S.S.N.1583-557x

2008
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 3 4 Capitolul I

Viorica Preda
Inspector general,
CAPITOLUL I Ministerul Educaţiei şi Cercetării
 Progres şi calitate în învăţământul preşcolar românesc
Viorica Preda, M.E.C. Învăţământul preşcolar românesc se numără printre subsistemele de
 Valoarea formativă şi beneficiile metodelor interactive de învăţământ cu cea mai lungă tradiţie, care încă de la începuturi a răspuns
grup prompt noutăţilor din domeniul educaţiei copiilor mici. Primele exemple şi
Georgeta Ruiu, Grădiniţa nr.52, Craiova poate cele mai semnificative sunt cele care privesc absorbţia rapidă a ideilor
 Competenţele educatoarei pedagogiei froebeliene (în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) şi ale
Elena Gongea, Grădiniţa ,,Pinocchio”, Craiova pedagogiei montessoriene (în prima jumătate a secolului al XX-lea) în spaţiul
 Metode interactive de grup educaţiei copilului mic. Ambele curente au avut un puternic răsunet în plan
Mariana Opran, Grădiniţa nr. 14 „Luceafărul” european, dar în aceeaşi măsură în plan naţional. Exceptând perioada de
 Eficienţa grupurilor în cadrul metodelor interactive de grup „închidere” a porţilor inovaţiei şi trasarea unei funcţii îndeosebi sociale a
Silvia Breben instituţiei „grădiniţă”, în timpul celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, cu
 Abordări metodice ale gândirii critice deosebire în anii ’70-’80, învăţământul preşcolar a fost permanent infuzat cu
Dan Dorina , Grădiniţa nr. 15, Alba Iulia idei, concepţii, practici inovative, inspirate de cercetări din ţară sau din
 Proiect de activitate  Călătorie misterioasă străinătate, care au creat premisele unor schimbări întotdeauna benefice pentru
Laura Gabor, Grădiniţa nr. 2 Târgu-Mureş copil dar şi, de cele mai multe ori, cu impact deosebit asupra întregului sistem
 Proiect de parteneriat educaţional „Micul Creştin” educaţional. În acest sens, putem enumera:
Daniela Borcosi ,Kraus Ana, Grădiniţa. Ostroveni nr.3,  prima programă curriculară de reformă a învăţământului preşcolar
Râmnicu. Valcea românesc, care lansează ideea de abordare transdisciplinară a conţinuturilor -
 Comunicare internă şi imaginea organizaţiei
1993.
Marilena Onescu, Grădiniţa ,,N.Romanescu”, Craiova
 Valorificarea obiceiurilor tradiţionale româneşti prin serbări şi  multitudinea programelor educaţionale promovate, cu efecte atât la
activităţi extracurriculare nivelul grădiniţei, cât şi al celorlalte niveluri ale învăţământului: Program de
Ionela-Iuliana Segărceanu, Grădiniţa nr.22, ,,Sf.Ana”, Craiova educaţie Timpurie pe Arii de Stimulare, Programare de stimulare a interesului
 Structurile relaţionale şi rolul lor în educaţia morală a pentru lectură, Program de educaţie a părinţilor, Program de înfiinţare a
copilului preşcolar Centrelor de Resurse pentru părinţi, Program de constituire a Centrelor de
Cristina Duhalmu, Maria Zatu, Grădiniţa nr.24, Bacău Resurse şi Informare în Comunitate, Program de educaţie ecologică, Program de
 Dezvoltarea sociabilităţii prin joc şi activităţi distractive generalizare a grupei pregătitoare etc.
Ileana Mitelea, Grădiniţa nr.21, Târgu-Jiu În contextul actual, când se acordă o importanţă deosebită educaţiei
 Inteligenţe multiple.Caracteristici. pentru toţi, când societatea românească tinde spre a deveni o societate
Silvia Breben, Mariana Opran educaţională, învăţământul preşcolar românesc parcurge o perioadă de
 Proiect de intervenţie personalizată valorizare şi de compatibilizare cu trepte similare din alte ţări.
Maria Barbu, Elena Dobre Aşadar, obiectivul programelor de dezvoltare Timpurie este acela de a
 Plan de intervenţie personalizată ajuta dezvoltarea psihică, emoţională şi socială a copiilor şi, pe termen lung, de
Prof.Eugenia Pascu a promova supravieţuirea copilului. În acest sens, suntem conştienţi de faptul că
focalizarea pe educaţia timpurie şi anii preşcolarităţii este importantă, deoarece
aceasta este perioada când copiii e dezvoltă rapid şi, dacă procesul de dezvoltare
este neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil şi mai costisitor să compensezi
aceste pierderi mai târziu. De asemenea, este bine cunoscut şi evident faptul că
alegerile făcute acum şi acţiunile întreprinse de părinţi şi de societate în
PROGRES ŞI CALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ROMÂNESC copilăria timpurie au o puternică şi mai de durată influenţă asupra progresului
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 5 6 Capitolul I
individului al copilului şi asupra progresului naţiunilor în sens larg, conducând, VALOAREA FORMATIVĂ ŞI BENEFICIILE METODELOR INTERACTIVE DE
pe termen lung, la dezvoltare socială. GRUP
O analiză din punct de vedere economic a intervenţiilor în perioada
educaţiei timpurii arată câştiguri mari, beneficii indirecte pentru mame în ceea Georgeta Ruiu, Grădiniţa nr.52, Craiova
ce priveşte economisire timpului şi reducerea cheltuielilor pentru serviciile
publice de sănătate şi sociale care se adresează copiilor. O serie de evaluări ale Realizarea idealului educaţional mai bine spus concretizarea lui în
programelor de educaţie timpurie în diferite colţuri ale globului indică economii comportamente şi mentalităţi este sigură dacă activitatea de predare şi învăţare
ulterioare de 7$ pentru fiecare dolar investit în educaţia copilului. dispune de un sistem coerent de căi, mijloace de înfăptuire, de o
Astfel, în ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a interesului Ministerului instrumentalizare procedurală şi tehnică a paşilor ce urmează a fi făcuţi pentru
Educaţiei în direcţia întăririi programelor de educaţie preşcolară, cu scopul atingerea scopului propus.
furnizării unei educaţii formale solide copiilor. Interesul ministerului în Reforma învăţământului prin obiectivele sale vizează un învăţământ
extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 12 ai este un prim pas diversificat, care permite şi stimulează rute individuale de pregătire „un
în această direcţie. Ministerul a promovat, de asemenea, în Strategia naţională învăţământ orientat spre cercetare ştiinţifică, spre valori, un învăţământ care
privind educaţia timpurie (2006), conceptul de educaţie timpurie ca şi încurajează competiţia şi favorizează înnoirea”, un învăţământ ancorat în
componentă importantă a dezvoltării unei politici coerente pentru educaţia realităţile europene.
copiilor de la naştere până la 6-7 ani, în contextul în care creşele sunt în Ca dascăl într-o şcoală ce se doreşte compatibilă cu şcoala europeană,
responsabilitatea administrativă a autorităţilor locale şi nu răspund nevoilor se impune însuşirea metodologiei şi tehnologiei didactice care să conducă
complexe şi multiple ale copiilor sub 3 ani de îngrijire, nutriţie, educaţie, etc. copilul în evoluţia sa specific individuală şi să ofere sprijin educaţional, dar şi
În prezent, atât priorităţile pe plan naţional, cât şi cele pe plan uman, în fiecare etapă a dezvoltării sale.
internaţional impun cu stringenţă stabilirea unei politici şi a unui sistem de Aşadar, educatoarea trebuie să creeze un proces de învăţare lejer, în care
educaţie timpurie în interiorul cadrului mare al programului de Dezvoltare copilul învaţă lucruri noi stabilindu-şi singur, sau în grup, împreună cu
Timpurie a Copilului. De asemenea, este important ca sistemul naţional de educatoarea, tema, subiectul învăţăturii, pentru că aşa cum spunea F. Froebel,
educaţie timpurie să se dezvolte în contextul dat de Convenţia pentru Drepturile „scopul educaţiei şi instrucţiei este de a scoate din ce în ce mai multe
Copilului, de Ţintele Ministerului pentru Dezvoltare, care trebuie atinse până în informaţii de la individ, decât de a introduce din ce în ce mai multe informaţii
2015. în mintea acestuia”.
În urma elaborării Strategiei naţionale în domeniul educaţiei timpurii, Este imperios necesar ca în activitatea cu preşcolarii educatoarea să dea
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului a demarat două proiecte cu dovadă de flexibilitate şi creativitate în abordarea situaţiilor didactice, pentru a
finanţare externă în acest domeniu, respectiv: Proiectul de Reformă a Educaţiei evita rutina şi a acţiona pentru transformarea învăţământului care încă se
Timpurii (PRET), finanţat de Banca Mondială, în valoare de 7,5 mil. USD. În bazează pe informaţie, pe reproducerea ei, într-un învăţământ global, integrat şi
cadrul celor două proiecte cu finanţare externă, care se adresează dezvoltării creativ, bazat pe educaţie, pe formare.
unui sistem de educaţie timpurie în România, se preconizează elaborarea de Citându-l pe Gaston Maialorit „orice metodă pedagogică rezultă din
curriculum specific şi ghiduri pentru cadrele didactice, a unor standarde întâlnirea mai multor factori şi, din acest punct de vedere, educaţia va rămâne
instituţionale, de dezvoltare a copiilor şi pentru formarea cadrelor didactice; mereu o artă: arta de adapta, la o situaţie precisă, indicaţiile generale date de
derularea unor formări cu toate categoriile de personal care interacţionează cu cărţile de metodologie”.
copiii care beneficiază de servicii pentru educaţie timpurie, precum şi În acest context, am adoptat metodele interactive de grup la specificul
construirea, la nivelul întregii ţări a 425 de unităţi noi şi reabilitarea a altor 395 învăţământului preşcolar, accentuând beneficiile fiecărei metode pentru
de unităţi existente. dezvoltarea preşcolarului.
Valoarea formativă a metodelor interactive de grup a fost detaliată şi de
psihologi, pedagogi în lucrări de specialitate, încă din secolul trecut.
Astfel, J.Piaget susţin că „cerinţa primordială a educaţiei progresiviste
este de a asigura o metodologie diversificată, bazată pe îmbinarea activităţilor
de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare
în grup şi de muncă independentă”.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 7 8 Capitolul I
„Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi iniţiativă, dă o  dezvoltă spiritul şi capacitatea de organizare a grupului, echipei sau
notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor perechilor, aşteptarea.
şi talentelor ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de  educă răbdarea în respectarea regulilor impuse de joc, de rezolvarea sarcinilor.
foarte multe elemente de emulaţie, de stimulare reciprocă, de cooperare  învaţă copiii să formuleze predicţii, să caute soluţii de rezolvare a acestora.
fructuoasă”, susţine Ioan Cerghit.  învaţă copiii să elaboreze „proiecte” sugerând tematici, parteneri, locuri de
În contextul celor spuse mai sus, am subliniat valoarea formativă, desfăşurare, mijloace de utilizare, etc.
beneficiile mari, pe care le produc utilizarea metodelor interactive de grup  învaţă copiii să extragă informaţii din mai multe surse.
asupra copilului a dezvoltării sale.  implică părinţii alături de copiii în realizarea unor paşi, etape necesare în
Ştiind că jocul este formă de organizare, metodă şi procedeu, în aplicarea şi rezolvarea unor sarcini.
activitatea instructiv educativă din grădiniţă, oricare din metodele interactive
 dezvoltă imaginaţia, flexibilitatea, perseverenţa.
este un joc cu multiple valenţe formativ-informative ce se răsfrâng asupra minţi,
 învaţă să formuleze ipoteze, să găsească soluţii de validare/ invalidare a
personalităţii copilului.
acestora, de a face legături cauză efect.
Astfel, utilizarea metodelor:
 învaţă să aplice în situaţii noi ceea ce am învăţat abordând tema în manieră
 dezvoltă şi stimulează capacităţile intelectuale; cognitive, gândirea divergentă,
interdisciplinară, pluridisciplinară, transdisciplinară.
gândirea critică, gândirea laterală, capacitatea de ascultare, ascultarea activă,
capacitatea de comunicare, capacitatea de înţelegere, de cunoaştere de sine şi  dezvoltă noi competenţe, (evaluează de exemplu ca „cercetători”,
recunoaştere a calităţilor partenerilor, coechipierilor, capacitatea de evaluare şi „investigatori”, „reporteri”, „rezumatori”, „analizatori”, etc).
autoevaluare, capacitatea de sinteză, capacitatea de decizie, de comparaţie şi Consider că am reuşit să creionez numai o parte din multiplele beneficii
generalizare, de descriere, de abstractizare, de argumentare, de aplicare. ale metodelor experimentate, valenţele formativ-educative ale acestora
rămânând să fie totuşi temă şi subiect pentru specialişti, pedagogi şi psihologi
 dezvoltă spiritul de observaţie, de cercetare, de exprimare şi investigaţie a
preocupaţi de acest subiect.
fenomenelor, faptelor, problemelor.
Sper în reformarea învăţământului, în necesitatea învăţării metodologiei
 stimulează şi dezvoltă cooperarea şi ajutorul reciproc, spiritul de echipă,
didactice, a căutării de noi metode, tehnici şi procedee care să eficientizeze
competiţia constructivă, munca în grup, lucrul în echipă.
activitatea instructiv- educativă prin implicarea directă a copilului, metode care
 dezvoltă şi exersează inteligenţele multiple şi permit instruirea diferenţiată să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, imaginaţiei şi creativităţii.
respectând posibilităţile reale ale copilului în realizarea obiectivelor. Este nevoie de voinţă, curaj, ambiţie din partea educatorului de a
 stimulează şi dezvoltă curajul, încrederea în sine şi în partenerul / partenerii înlătura conservatorismul, plafonarea şi rutina şi a îmbina armonios metodele
de grup, stăpânirea de sine. clasice cu cele noi, îndrăzneţe în crearea unui învăţământ centrat pe copil.
 educă toleranţa, înţelegerea faţă de opinia celuilalt înfrângerea Pentru că, aşa cum afirma Ioan Cerghit, „pedagogia modernă nu caută
subiectivismului. să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea
 stimulează şi dezvoltă creativitatea individuală şi de grup. metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa, etc.
 dezvoltă interacţiunea şi interrelaţionarea în grup. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte,
 implică şi activizează întreg colectivul în realizarea sarcinii. ea nu se opune în nici un fel de iniţiativei şi originalităţii individuale sau
 facilitează învăţarea „altfel” în activităţile integrate. colective de regândire şi reconsiderare în spirit creator, a oricăror aspecte care
 stimulează şi declanşează buna dispoziţie, prim asumarea de roluri şi privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei învăţământului de toate
responsabilităţi. gradele”.
 stimulează capacitatea de a formula întrebări, de a face conexiuni şi În fond creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită
interacţiuni logice. căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare.
 stimulează copiii să găsească mai multe răspunsuri la întrebări, mai multe
soluţii de rezolvare a unei probleme, a unui caz.
 învaţă copiii cum să înveţe creând momente de relaxare în învăţare jucându-se.
 îmbină armonios învăţarea frontală, cu învăţarea individuală şi pe grupuri.
 învaţă copiii să-şi exprime liber şi curajos părerea şi s-o susţină pertinent cu
argumente sau contra argumente.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 9 10 Capitolul I
COMPETENŢELE EDUCATOAREI achiziţionează el pe parcursul frecventării acesteia, ritmul în care asimilează,
domeniul afectiv cu stările, dispoziţiile şi deficitele lui; îl ajută pe copil să
Elena Gongea, Grădiniţa „Pinocchio” Craiova interiorizeze valorile (noţiuni, cunoştinţe, norme de conduită, modele), să
devină competent pentru anumite performanţe intelectuale şi socio-relaţionale.
I. Competenţele educatoarei - caracteristici 3. Scenograf şi regizor - Într-o activitate educatoarea pune în scenă cu
Sistemul de învăţământ românesc doreşte la catedră dascăli care să lux de amănunte fiecare secvenţă didactică în aşa fel încât mediul educaţional şi
corespundă cerinţelor actuale orientate spre „schimbare, dinamism, spre o lecţia să fie în deplină concordanţă. Este indicat ca de fiecare dată să existe o
educaţie modernă”. strategie de rezervă, o alternativă în cazul în care relaţia resurselor umane -
Pentru atingerea standardelor de performanţă este nevoie de o pregătire strategia didactică nu dă rezultate.
profesională corespunzătoare, de o formare continuă şi nu sporadică, de o În dubla sa calitate de scenograf şi regizor stabileşte variantele de lucru,
schimbare radicală a modului de abordare a activităţii didactice. interacţionează cu copiii, stabileşte rolul fiecăruia, interpretează numeroase
Fiecare copil este un unicat, - o entitate irepetabilă, iar într-o clasă de roluri. Se poate spune ca fiecare acţiune instructiv-educativă este transpusă în
copii avem „n” copii - unicat. Pentru fiecare dintre ei este esenţial să aplicăm câte un rol. În acest sens ea joacă pe rând rolul de:
acele strategii care să-i antreneze şi să-i direcţioneze în dezvoltarea lor. - cercetător - prin derularea unor experienţe şi experimente cu copiii
În misiunea sa cadrul didactic - în cazul nostru educatoarea, are în vedere pentru a le facilita înţelegerea unor procese şi fenomene din mediul
toate aspectele pe care le reprezintă mediul educaţional şi situaţiile didactice. înconjurător, etc.
Este considerată „expert” în procesul instructiv-educativ”. - matematician - pentru că operează noţiuni matematice pe care le
Fiecare educatoare trebuie să stăpânească „arta strategică” pentru a-i prezintă copiilor într-un mod cât mai accesibil, etc.
reuşi activităţile propuse. - antrenor - când formează copiilor deprinderi motrice pe care le
Se ridică întrebările: „Cum o stăpâneşte?” şi „Cum ştie cât de bine o exersează în mod variat şi atractiv, apoi le „exploatează” prin diverse formaţii
stăpâneşte? Răspunsul îl află dacă în activitatea didactică exersează sportive (dans tematic, gimnastică, dans popular etc.) numai în beneficiul
competenţele specifice, dacă nu este doar un agent, care se supune unui sistem copilului, etc;
de norme şi reguli, ci şi un actor care trăieşte activitatea împreună cu copiii, cu - orator - în prezentările sale aduce în faţa copiilor subiecte despre fiinţe,
un indice de intervenţie personală mai mic sau mai mare - în funcţie de nivelul obiecte, fenomene, stări sufleteşti, evenimente cotidiene sau cazuri reale pentru
grupei - dar important, şi interpretează / îndeplineşte mai multe roluri. studiu de caz, etc;
1. Pedagog - Educatoarea prin pregătirea de specialitate are capacitatea - narator - este un bun narator pentru ca naraţiunea să fie percepută corect
de a stabili obiective pedagogice, conţinuturi, strategii didactice, criterii de şi audiată până la final cu aceeaşi intensitate şi interes, etc.;
evaluare, de măsurare a progresului, pentru a soluţiona situaţii didactice noi, 5. Consilier
adesea neobişnuite, creative, care cer soluţii noi şi dacă nu ar avea pregătirea a) consilier pe probleme de socializare care presupune adaptarea copiilor
necesară nu ar găsi soluţionare rapidă; exemplu, clasa cu un efectiv mare de din punct de vedere social şi se referă la posibilităţile acestora de a face faţă
copii o activează utilizând metodele interactive pe grupuri, creând situaţii de dificultăţilor şi cerinţelor din viaţa colectivului de copii. Când sosesc în
învăţare, aplicare şi evaluare precum şi interrelaţionare în interiorul grupului şi grădiniţă reacţiile sunt diferite. Dacă pentru cel care a frecventată alte
intergrupal, monitorizează permanent progresul şcolar. colectivităţi poate însemna statutul de „independent” , pentru cel care vine în
2. Psiholog - Pentru a manifesta competenţe din domeniul psihologic, se colectivitate pentru prima dată înseamnă „abandon” din partea părinţilor. Rolul
impune cunoaşterea unui volum de cunoştinţe despre: educatoarei este foarte important pentru că ea trebuie să găsească calea pentru
-dinamica proceselor fizice (creşterea şi dezvoltarea) şi a proceselor comunicare cu preşcolarul, să-i ocupe timpul permanent cu acţiuni care-i
psihice la copilul preşcolar (atenţie, memorie, imaginaţie, gândire, limbaj, etc). stârnesc interesul, să alterneze activitatea statică cu cea dinamică, să descopere
-factorii care influenţează dezvoltarea acestor procese; micile preocupări ale copilului şi să-i fie partener în perioada de acomodare sau
- utilizarea metodelor specifice cunoaşterii copilului preşcolar. când activitatea sa stagnează; să-i creeze o „imagine de sine pozitivă”.
- conceperea/selectarea şi aplicarea testelor psihologice în vederea b) consilier pe probleme curriculare al cărui status „presupune un bagaj
depistării inteligenţelor multiple şi ilustrării tabloului psihologic al copilului de cunoştinţe, aptitudini şi resurse” în domeniul curricular. Caracteristicile
preşcolar ( 3-7 ani), completarea cu responsabilitate a fişei psihopedagogice. acestei competenţa pot fi concretizate în capacităţi care îi permit:
Educatoarea cunoaşte psihologia învăţării şi a dezvoltării copilului ce se - „depistarea conţinuturilor - informaţiilor didactice”.
referă la aspecte ca: sfera de cunoştinţe a copilului la intrarea în grădiniţă şi ce - „strategii de organizare a conţinuturilor - informaţiilor didactice”
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 11 12 Capitolul I
- „strategii de organizare a conţinuturilor şi de proiectare a situaţiilor de Categoria Mijlocul de
Metode interactive
învăţare corespunzătoare” activităţii realizare
- „strategii de diferenţiere a programelor educaţionale în acord cu Cunoaşterea Observare - Tehnica „Lotus”, „Bula dublă”, „Partenerul de
natura şi nivelul aptitudinilor şi interesele cognitive ale copiilor”. mediului lecţie plimbare sprijin”, „Acvariul”, „ Schimbă perechea”,
- „aptitudini afective şi disponibilităţi atitudinale pentru fiecare activitate înconjurător „Ciorchinele”, „Trierea aserţiunilor”, „Tehnica
de consultanţă (empatie, acurateţea receptării feed-backului, comunicativitate, blazonului” , „Diagrama Venn”, „Metoda
piramidei”, „Mozaic”, „Categorizarea”,
optimism, abilităţi de organizare şi decizie)”.
„Sintetizarea”, „Explozia stelară”, „Diagrama
6. Mediator - Vârsta fragedă la care copilul vine în grădiniţă subliniază cauză-efect”, „Cercetarea mea”, „Experimentul”,
prezenţa acestei competenţe din partea educatoarei. Copilul este nevoit să facă „Jurnalul grafic”, „Harta cu figuri”.
efortul de a trece de la „existenţa solitară, la existenţa colectivă”, de la poziţia Lectura după „Explozia stelară”, „Tehnica fotolimbajului”,
de „spectator” la activitatea altuia, la cea de „actor” - la interacţiunile sociale imagini „Trierea aserţiunilor”, „Sintetizarea”, „Turnirul
active. La început cel de lângă el este perceput ca o ameninţare, cineva care îi întrebărilor”, „Turnirul enunţurilor”, „Acvariul”,
poate lua jucăriile, construcţiile, desenul etc. şi din această cauză decurg „Analiza şi interpretarea imaginilor”, „Mai multe
conflictele care necesită prezenta educatoarei pentru a media conflictele cu capete la un loc”, „Mozaic”, „Puzzle”,
partenerul sau cu grupul de copii. „Stabilirea succesiunii evenimentelor”
Exemplele ar putea continua cu competenţele de „a fi partener” în Joc didactic „Piramida şi diamantul”, Tehnica „Lotus”,
acţiunile didactice: de „ a fi animator” ce presupune că orice acţiune didactică „Călătorie misterioasă”, „Locuri celebre”,
„Metoda Frisco”, „Cubul”, „Stabilirea
este încurajată, înnoită, modernizată de către educatoare în folosul copilului; de succesiunii evenimentelor”, „Comunicarea
„ a fi proiectant” foarte bun care să nu uite ca targetul său este copilul căruia îi rotativă”, „Tehnica Lotus”, „Schimbă perechea”,
proiectează personalitatea prin cele mai importante achiziţii - „extensia „eului”, „Harta cu figuri”, „Turnirul întrebărilor”,
formarea conştiinţei morale, socializarea conduitei etc. „Turnirul enunţurilor” „Turnirul enunţurilor”,
De ce este nevoie de toate aceste competente? Pentru ca profesia de „Pălăriuţele gânditoare”, „Letoda Philips 6/6”,
educatoare este complexă şi necesită multă dăruire, timp, studiu, întrebări şi „Tehnica 6-3-5”, „Pătratele divizate”, „Jurnalul
găsirea răspunsurilor. grafic”.
II. Relaţionarea ce se stabileşte între metodele interactive şi celelalte Lectura „Predarea - învăţarea reciprocă”, „Strategii de
componente ale procesului de învăţământ educatoarei lecturare a textului ştiinţific”, „Examinarea
Exersarea competenţelor educatoarei în procesul de învăţământ prin povestirii”, „Turnirul întrebărilor”, „Turnirul
enunţurilor”, „Diagrama cauza - efect”,
utilizarea metodelor interactive are un caracter permanent şi dinamic. Ele
„Explozia stelară”, „Studiu de caz”, „Pălăriuţele
alternează unele cu altele, se întrepătrund. gânditoare”, „Stabilirea succesiunii eveni-
Educatoarea îşi pune în valoare competenţele pentru a obţine de la copii mentelor” etc.
performanţe în funcţie de parametrii individuali de dezvoltare (cognitivi, Convorbire „Tehnica Lotus”, „Comunicarea rotativă”,
creativi, afectivi - motivaţionali) care într-un grad mai mic sau mai mare „Locuri celebre”, „Posterul”, „Pălăriuţele
contribuie la reuşita muncii în grup. gânditoare”, „Tehnica blazonului”, „Cvintetul”,
Ea respecta cerinţele pedagogice, selectează cu atenţie metodele şi „Benzi desenate”, „Metoda Philips”, „Metoda
tehnicile interactive în funcţie de categoria activităţii, modalitatea de realizare, Frisco” etc.
tipul activităţii - predare, consolidare, verificare / evaluare, obiectivele, Educarea Povestire „Predarea- învăţarea reciprocă”
conţinutul abordat, resursele utilizate, locul desfăşurării etc. limbajului „Studiu de caz”, „Diagrama cauză-efect”,
Este important ca selectarea metodelor să conducă la o compatibilitate „Metoda Frisco”, „Stabilirea succesiunii
perfectă cu componentele procesului instructiv - educativ. evenimentelor”, „Pălăriuţele gânditoare”,
„Puzzle”, „Explozia stelară” etc.
Iată o variantă în care se observă relaţia între categoria activităţii şi
Activităţile Desen „Tehnica 6-3-5”m „Harta cu figuri”, „Benzi
metodele interactive:
artistico- desenate”, „Tehnica blazonului” etc.
plastice
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 13 14 Capitolul I
Educatoarea pregăteşte o activitate secvenţă cu secvenţă şi pentru fiecare - creează motivaţia
pune în evidenţă una sau mai multe competenţe didactice, urmărind relaţia pe pentru învăţare.
orizontal între evenimentele activităţi - obiective conţinut - situaţii de învăţare- - valorifică bagajul H C G
metode - mijloace de învăţământ - evaluare. Stăpânind această relaţie cu de cunoştinţe asimilat „Relaţia „Circuitul
siguranţă va reuşi să reliefeze fiecare competenţă didactică în momentul anterior. om-apă- apei în „Feno-
- stabileşte corelaţii natură” natură” mene
oportun, iar evaluarea activităţii va avea numai aspecte pozitive.
cu date şi fapte de la naturale”
O relaţie între competente şi tehnica „Lotus” în cadrul temei „Apa” se alte discipline de Tehnica
prezintă în felul următor. învăţământ „Lotus”
Compe Ce presupune din (interdiciplinare).
Metoda Munca în grup
tenţa partea educatoarei - utilizează metode
Mana- - pregăteşte condiţiile interactive centrate
ger necesare desfăşurării pe învăţarea activă,
activităţii. care accentuează
- asigură mijloacele caracterul formativ al
de învăţământ (vase învăţării.
de sticlă, pahare Tehnica - integrează
plastic, apa, lichide, „Lotus” mijloacele de
colorate, aparat învăţământ.
pentru încălzit, Actor: Interpretează rolul în E A F
imagini cu funcţie de grupul în „Curiozi- „Stările „Calami-
manifestări ale apei care participă tăţi ale apei” tăţi
în natură, CD- a) apei” naturale”
înregistrări video, cerce- - se implică în -inundaţii
curiozităţi ale apei în tător derularea Existenţa Experienţe: - furia
natură, diagrama experineţelor în apei sub a) fierberea apelor
Lotus). cadrul grupurilor formă de apei. -avalanşe.
- asigură condiţii „A”, „B” gheţari, b) topirea -seceta
igienice şi de cascade, zăpezii, -prezen-
siguranţă. lacuri, gheţii. tare CD
Regi- - organizează - Sunt selectaţi 8 copii, reprezentanţii termale, c) îngheţa- identifi-
zor grupurile de copii celor 8 grupuri . b) Tehnica prezentar, rea apei. care,
sceno- după diferite criterii. - Îşi completează fiecare grup numărul biolog „Lotus” imagini. denumire,
graf - distribuie material de copii cu copii din grupă. prezentare
didactic pe grupuri de - Sunt alese subtemele. de grup
lucru. - Se lucrează pe grupuri. -descifrează misterele „Utilizare” Tema B
- precizează locul apei şi formele ei în -foloase „Apa” „Caracter
fiecărui grup în sala DIAGRAMA LOTUS natură, efectele -condiţii istici”
de clasă. pozitive/negative în igienice experienţe
Peda- - stabileşte: E A F relaţia cu omul, locul de pentru
gog - conţinutul ştiinţific împreună cu unde depistarea
- conceptele - grupurile „D”, „E”, poate fi gustului.
noţiunile ştiinţifice „Curiozită Stările „Calamită „F”, „H”. folosită mirosului,
care stau la baza ţi al apei” apei” ţi (fântâni, culorii
conţinutul activităţii. naturale” instalaţii
Măsurarea
- informaţii precise. D„Utili- Tema: B„Carac- speciale,
bazine, apei
- dozarea optimă a zare” „Apa” teristici” compara-
regii de
informaţiei. ţii
apă).
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 15 16 Capitolul I
-explică circuitul H C G Exemplu, lecturarea educatoarei „Pasărea cea mai aleasă” de Eugen Jianu.
apei, fenomenele „Relaţia „Circuitul „Feno- Etape Competenţa didactică Metoda Monitorizare
naturale şi precizează om-apă- apei în mene Organizare a) Consilier curricular Gradul de pregătire
perioada din timpul natură” - natură” naturale” manifestată prin: ştiinţifică şi
anului când se element -realizarea -identi- +interes pentru materială, dar şi
produc, dar mai ales esenţial al unei hărţi - ficare selectarea conţinuturilor din punct de vedere
ce efecte au asupra vieţii scheme -denumire - informaţiilor organizatoric al
omului când se -econo- operaţionale -enume- didactice” activităţii.
întâmplă în alt misire (nori, rare, -strategii de organizare
anotimp producând Consecin- ploaie, -ordonare a conţinuturilor şi de
dezastre naturale ţe în lipsa ninsoare, imagini. proiectarea situaţiilor de
„C”, „G”. apei chiciură, învăţare
Apa brumă). corespunzătoare”
potabilă -stimulare Anunţarea b)pedagog Enunţarea clară a
Evalua Educatoarea  Prezentarea rezultatelor muncii în temei şi -expune un procedeu de obiectivelor pe
-tor evaluează: grup enunţarea captare a atenţiei şi înţelesul copiilor
-măsura în care se  Fiecare lider de grup prezintă obiectivelor interesului pentru
realizează feed-back- rezultatelor în cadrul subtemei activitate şi prezintă
ul, ţinând seama de abordate. tema şi obiectivele.
obiectivele lecţiei  Au loc completările celorlalte Reactualizare c) regizor „sintetizarea”, Capacitatea de a
grupuri cu idei însuşite prin educaţia -conferă dialogului un „Categorizarea” sintetiza
-comportamentul în formală sau informală. caracter interesant care cunoştinţele şi de a
cadrul grupului care  Pe baza materialului ilustrativ să-i atragă pe copii şi utiliza noţiunile
vizează fiecare grup completează regula să-i motiveze pentru a specifice temei
tehnicii de lucru. se implica în rezolvarea „păsări”, „păsări
-evaluează detaliile  Acceptarea regulilor grupului sarcinii de lucru. cântătoare”,
manifestării fiecărui  Competitivitate alcătuire, locul
grup în mod obiectiv. unde trăiesc,
 Implicarea în acţiune
 Manifestarea unui comportament „păsări sălbatice”,
inteligent „cuib” etc.
 Avansarea de idei noi Dirijarea d) actor Vizualizarea
 Preluarea ideilor noi şi adaptarea lor învăţării lecturează conţinutul colectivului de
în contextul activităţii într-un mod cât mai copii şi evaluarea
 Fructificarea resurselor în interiorul Audierea plăcut, pe înţelesul nivelului de atenţie
grupului. conţinutului copiilor, cu o voce caldă acordat lecturii
 Dezvoltarea spiritului de echipă. lecturii frontal care îi ajută pe copii să
de către copii urmărească conţinutul
Forma Stabileşte relaţii  Comunicarea câştigă teren în cadrul până la sfârşit.
-tor democratice, grupului
determină cooperarea Activitatea pe c) Regizor-scenograf „Predarea Eficienţa activităţii
 Etica intergrupală influenţează grupuri împarte copiii în grupuri învăţarea în grup
dintre educatoare şi formarea copiilor.
de câte 4-5 distribuie reciprocă” Comunicarea în
copil/grup
rolurile şi echipamentul interiorul grupului
Exemplul de mai sus susţine ideea cum, că o singură metodă/tehnică are fiecărui grup Împărţirea
nevoie de multe competenţe didactice din partea educatoarei ca să pună în 1. rezumatorii sarcinilor de lucru
mişcare demersul didactic. 2. întrebătorii
Însă într-o activitate se folosesc metode şi tehnici interactive cu o pondere 3. clarificatorii
mai mică sau mai mare şi care are rolul de a facilita realizarea obiectivelor 4. prezicătorii
activităţii, prin intermediul lor educatoarea exersează competenţele practice.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 17 18 Capitolul I
Interpretarea b) pedagog 1. Expunerea Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a
rolurilor -coordonează activitatea sintezei textului permis să experimentez, să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii
-centrarea cade pe 2.Formularea unor instructiv-educative din grădiniţă, prin directa implicare a preşcolarului şi
obiectivele activităţii întrebări deschise, mobilizarea efortului său cognitiv. Adevărata învăţare este aceea care permite
-este permanent atent la cauzale. transferul achiziţiilor în contexte noi. Lucrul în echipă a oferit copiilor
situaţiile de învăţare. 3.Clarificarea
posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de
Caută idei noi şi în cuvintelor şi
exteriorul echipei care expresiilor cheie. lucru, informaţiile, iar timpul de soluţionare a problemelor a fost de cele mai
deţine sau interpretează 4. Prognosticarea multe ori mai scurt.
rolul. unui final pe baza Aşadar, metodele interactive determină solicitarea mecanismelor
ideilor logice. gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii. Ele sunt totodată
Evaluarea e) Evaluator Implicarea copiilor mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi
Colectarea şi în autoevaluare; capacităţile copiilor, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în
prelucrarea informaţilor; Stabilirea nevoilor facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.
Diagnoza abilităţilor sau reale de Am constatat că preşcolarii s-au implicat mai mult în învăţare decât în
a dificultăţilor copiilor instruire/formare abordările frontale sau individuale, au manifestat dorinţa de a împărtăşi
în activitatea de ale copiilor. celorlalţi ceea ce au experimentat.
învăţare;
În cele de mai jos sunt prezentate două metode interactive de grup pe
Interpretarea
informaţiilor despre care le-am aplicat cu succes în activitatea desfăşurată cu copiii şi care au
aceste abilităţi sau contribuit la diversificarea metodologiei didactice, iar aceasta a condus la noi
dificultăţi; conexiuni în sprijinul înţelegerii.
CUBUL
METODELE INTERACTIVE DE GRUP
Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-învăţare care
STIMULENT AL ÎNVĂŢĂRII presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
Mariana Opran, Grădiniţa nr. 14 „Luceafărul”  realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
„ Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea  anunţarea temei.
acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învăţare  împărţirea copiilor în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de
realizată efectiv de preşcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale şi pe feţele cubului.
nonformale, cu deschideri spre educaţia permanentă”  Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
Sorin Cristea  Compară: ce este asemănător, ce este diferit.
Predarea tradiţională în sensul în care educatoarea explică, face o  Analizează: spune din ce este făcut.
demonstraţie, iar rolul copiilor este acela de a urmări, nu produce învăţare decât  Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
în foarte mică măsură. Educatoarea trebuie să găsească acele metode care să  Aplică: la ce poate fi folosită?
permită „stocarea” informaţiei pentru mai mult timp, copiii înşişi trebuie să  Argumentează: pro sau contra şi enumeră o
organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
Dacă copiilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual  redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
a predării, învăţarea nu are loc. Grupa pregătitoare
Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune Categoria activităţii: cunoaşterea mediului
sporirea caracterului activ al metodelor de învăţământ, adică aplicarea acelor Tema: „Călătorie în lumea insectelor”
metode cu un pronunţat caracter formativ. Pentru a realiza o educaţie de calitate  Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe.
centrată pe copil este necesar ca activităţile de învăţare să fie combinate cu  Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales ca simboluri jetoane: greierele, furnica,
activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. albina, licuriciul, gărgăriţa, fluturele.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 19 20 Capitolul I
 Prezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latură una din insectele Grupa pregătitoare
amintite mai sus, apoi precizez sarcinile: Categoria activităţii: Educarea limbajului.
1. Greierele - Descrie Tema: „Ariciul neastâmpărat” (varianta 1), „Găinuşa, cocoşul şi şoarecele”
2. Furnica - Compară (varianta 2).
3. Albina - Analizează Am folosit metoda „Piramida şi diamantul” în etapa de fixare a
4. Licuriciul - Asociază conţinutului poveştilor studiate, iar impactul asupra copiilor a fost excelent.
5. Gărgăriţa - Aplică Atmosfera a fost relaxantă, destinsă, antrenantă, competitivă.
6. Fluturele - Argumentează Etape:  Copii sunt împărţiţi în echipe „Ariceii” şi „Găinuşele”, şi vor avea de
 Fiecare echipă are un copil care aruncă cubul şi se numeşte Rostogolici. completat cele două diamante.
 În sala de grupă este amenajat la sectorul Ştiinţă mediul de viaţă al insectelor. Fiecare echipă, după ce se va consulta în prealabil, va desemna un
Aici se găsesc siluete ale insectelor cunoscute de copii şi câteva detalii privind lider care va rezolva sarcina dată.
adăpostul, hrana. Vom porni la plimbare printre insecte iar în dreptul fiecărei  Finalizarea se face prin „şlefuirea” diamantului care va străluci în
gâze întâlnite, Rostogolici va rostogoli cubul. Dacă va ieşi imaginea cu funcţie de corectitudinea răspunsurilor date.
greierele, un copil din grupa „Greieraşii” va descrie gâza respectivă (ex: Resurse materiale
Gărgăriţa (mămăruţa, buburuza) - insectă mică, cap rotund, aripi roşii, 7 buline  coş cu 10 jetoane cu cifre de 1 la 5;
negre. Trăieşte în crăpăturile scoarţei copacilor, zboară - desface aripile. Hrana -  coş cu imagini reprezentând personajele din povestea „Ariciul neastâmpărat”.
seva de pe scoarţa copacilor). Dacă va ieşi imaginea cu fluturele, atunci un copil  fiecare cifră are pe verso o întrebare sau o sarcină;
din grupa „Fluturaşii” va argumenta dacă gâza întâlnită în drumul nostru este  pe jetoane se află şi simbolurile celor două echipe: ariciul şi găinuşa;
folositoare sau nu (ex: Albina- insectă harnică, adună polenul din flori, îl duce Varianta 1
în stup şi prepară miere şi ceară în faguri. Albina este o insectă folositoare 1. Cine este personajul principal din povestea „Ariciul neastâmpărat”? - puiul
deoarece mierea este sănătoasă pentru organismul omului. Albina este cea mai de arici.
importantă insectă pentru că ajută la înmulţirea florilor). Jocul poate continua 2.  Numiţi două personaje din aceeaşi familie al căror nume începe cu litera
astfel până când vom cunoaşte toate gâzele din călătoria noastră (furnica, albina, „v” vulpile.
greierele, buburuză, licuriciul, fluturele, omida, lăcusta, libelula). 3.  Spuneţi alţi trei prieteni ai familiei de arici  bursuc, bufniţa, veveriţa.
 După ce copii vor vizita insectele din poieniţa amenajată, fiecare echipă va 4.  Cine îl căutau disperaţi şi cu lacrimi în ochi pe arici?  mama, tata.
realiza un desen cu tot ceea ce au învăţat despre gâza al cărei nume îl poartă. 5.  Unde era ascuns ariciul neastâmpărat când îl căutau vulpile  sub un fular
 Lucrările vor fi valorificate printr-o expoziţie la „Gazeta părinţilor” unde vor roşu.
putea fi văzute şi de părinţi. Ulterior vor fi strânse într-un portofoliu pe tema „În După fiecare răspuns se aşează imaginea cu personajele corecte pe panou în
lumea insectelor”. pătratul corespunzător.
PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL Varianta 2
Metoda „Piramida şi diamantul” reprezintă o strategie modernă de În fiecare pătrat este aşezat un personaj din povestea „Găinuşa, cocoşul şi
instruire care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în şoarecele”.
mod cooperativ. Prin aplicarea acestei metode am urmărit antrenarea în
1.  Găinuşa  să descrie acest personaj.
activitatea a fiecărui copil, astfel încât întregul colectiv să participe la
2.  Cocoşul şi şoricelul  să redea dialogul dintre găinuşă şi cele două
soluţionarea sarcinilor date.
personaje.
Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:
expunerea datelor problemei în cauză 3.  Grăunţe, moara, pâinea  să povestească fragmentul în care apar aceste
 anunţarea temei elemente.
 împărţirea copiilor în 2 grupe 4.  Cuvintele „grăunţe” şi „rumenă”  să găsească şi alte cuvinte cu sens
Este o metodă care: asemănător şi să le încadreze în propoziţii.
stimulează interacţiunea între copii 5.  Un proverb  să spună proverbul de la finalul poveştii („Cine nu munceşte
 dezvoltă abilităţile de comunicare nu mănâncă”).
 dezvoltă gândirea Imaginile sunt acoperite cu o coală albă şi se descoperă odată cu primirea
sarcinii.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 21 22 Capitolul I
Metoda „Piramida şi diamantul” am folosit-o şi în cadrul unui joc Educatoarea găseşte strategia de coordonare a activităţii pentru fiecare
logic matematic în etapa de reactualizare a cunoştinţelor. membru al grupului, abordând o metodă adecvată, prin care să asigure
JOC: „Răspunde repede dacă ştii!” înţelegerea sarcinilor, folosindu-se de materiale didactice ce uşurează învăţarea ,
1. Ce formă geometrică este o linie captează atenţia copiilor pentru a rămâne concentraţi, cooperând activ.
curbă închisă? De reţinut:
2. Numiţi formele geometrice care au Dacă dimensiunea grupului este mare, interacţiunile între membrii
4 laturi. grupului sunt mai puţine, limitate, coeziunea grupului este afectată, iar
3. Numiţi formele geometrice care au responsabilitatea individuală fie este încălcată, fie lipseşte, iar succesul grupului
colţuri. nu îşi face apariţia, satisfacţiile mult aşteptate sunt inexistente.
4. Numiţi două obiecte din mediul Cele mai eficiente sunt grupurile mici, uşor de observat. Toţi copiii se
înconjurător care seamănă cu cercul. implică în realizarea sarcinii. Se identifică şi se rezolvă conflictele apărute cu
5. Acoperişul unei case are formă de ..... uşurinţă. Pentru preşcolari numărul membrilor unui grup este de 3 maxim 4 la
. grupa mică, 3-4 la grupa mijlocie, 4-5 la grupa pregătitoare. Ca exerciţiu
EFICIENŢA GRUPURILOR ÎN CADRUL pregătitor se lucrează cu perechi până când copiii se obişnuiesc să se asculte
METODELOR INTERACTIVE DE GRUP reciproc, să exprime idei, să se completeze şi să reţină ideile colegilor.
Structura grupurilor
Silvia Breben Eficienţa grupurilor eterogene este deja cunoscută. Educatoarea trebuie
să cunoască nivelul abilităţilor şi cunoştinţelor individuale, statusul care
Viaţa de grup în general este foarte complicată. La fel de complicată influenţează activitatea grupurilor, experienţa anterioară a copiilor, deoarece
este şi cea a grupurilor ce se formează cu prilejul abordării unei strategii competenţele individuale şi componenta grupului determină motivaţie intrinsecă
interactive de grup. ce influenţează învăţarea.
Cooperarea în cadrul grupului şi între grupuri este cuvântul „cheie” cu Cea mai eficientă strategie de formare a grupurilor este condiţionată de
care copiii fac cunoştinţă prin intermediul celor mai noi metode, ce au fost capacităţile membrilor grupului. Fiecare copil din grup să dispună de un nivel
introduse în activitatea la clasă. de cunoştinţe superior membrilor grupului, furnizându-le acestora idei, soluţii,
Pentru a nu organiza grupurile „artificial”, am studiat o bibliografie care informaţii etc. şi impunându-se pentru a fi apreciat.
se ocupă şi de acest aspect, şi iată o sinteză a ideilor teoretice ce au fost
experimentate la clasă, care pot fi analizate şi preluate creator în activitatea
didactică de către oricare dascăl care doreşte să schimbe ceva, să înlăture
monotonia, lucrând ştiinţific.
Cunoaşterea strategiilor de funcţionare a grupului / grupurilor este
necesară pentru a desfăşura activităţi eficiente în beneficiul fiecărui copil.
Dimensiunea grupurilor
Dimensiunea grupurilor variază în funcţie de grupă şi de sarcinile de
învăţare, dar şi de experienţa pe care o au copiii de a lucra împreună.
Determinante sunt şi mijloacele de învăţământ implicate în realizarea sarcinii,
resursa timp impusă de particularităţile de vârstă care se manifestă spontan.
Dacă grupul este eterogen, investigarea, descoperirea noilor experienţe /
informaţii şi ideile expuse vor fi diverse.
Dacă se formulează o sarcină de învăţare cu un potenţial mare de
generalizare, atunci se formează grupuri mari apelându-se la metode adecvate,
ca de exemplu „Acvariul”.
Dacă grupul este mare, este dificil să asiguri activizarea fiecărui
membru al grupului. Şansa de aş exercita competenţele, de a emite noi idei, de
a-şi spune părerea, este minimă în astfel de situaţii.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 23 24 Capitolul I
La preşcolari dorinţa de a câştiga este motivată, de aceea nu apare  Pregătiţi câte 4 bileţele cu calităţile copiilor: prietenie, hărnicie,
invidia decât foarte rar, la cei mari. Ei se bazează pe capacităţile membrilor punctualitate, creativitate, curaj etc.
grupului pentru a câştiga dacă sunt informaţi / formaţi în acest sens. Distribuirea stratificată a copiilor în grup
Dacă timpul nu este limitat copiii cu anumite capacităţi îi ajută, îi Gruparea copiilor se face în funcţie de caracteristicile individuale ale
sprijină pe cei cu probleme de concentrare, de comunicare sau de disciplină. Ei lor:
sunt coordonaţi şi prin exerciţiu învaţă să se accepte aşa cum sunt, cu ritm lent  copii blonzi, bruneţi, roşcaţi;
sau rapid de învăţare.  copii cu ochi albaştri, verzi, căprui, negri.
Este interesant de observat un grup omogen cu copii dotaţi, de acelaşi  copiii cei mai înalţi, mai puţin înalţi, scunzi.
nivel cognitiv, psihic, social etc. Apare indisciplina. Fiecare fiind dornic să-şi  copiii interesaţi pentru un anumit tip de activitate: construcţii,
prezinte cunoştinţele, să rezolve sarcina încălcând deseori regulile şi desen, îngrijirea peştişorilor, dans, cânt etc.
manifestând nerăbdare. După familiarizarea cu metodele interactive, singuri se O altă modalitate de grupare a copiilor realizată de educatoare: un copil
vor organiza, se vor asculta activ, se vor completa şi-şi vor alege liderul. din categoria celor mai buni din grupă, la care se adaugă unul slab şi doi cu
Această performanţă se obţine spre sfârşitul preşcolarităţii şi numai dacă se nivel mediu de dezvoltare. Structura grupului este eterogenă (fete, băieţi).
lucrează sistematic pe grupuri. Beneficiarul este şcoala care continuă sau nu Formarea grupurilor de către educatoare
strategiile grădiniţei. Dar asta este o altă problemă. Educatoarea hotărăşte componenţa grupului în aşa fel încât să existe în
Grupurile se formează de către educatoare. Sunt situaţii în care copiii se grup un singur copil care are o problemă: fie de învăţare, fie de disciplină, un
resping reciproc, sau un copil poate fi preferat de mai multe grupuri. copil mai timid, reţinut, un copil din cei care se izolează, preferă lucrul
În acest caz se pierde timp pentru aplanarea conflictelor. Se formează individual şi un copil care este empatic, poate oferi ajutor de încurajare colegilor
deseori grupuri de băieţi şi grupuri de fete. de grup, mai multă siguranţă, încredere în forţa grupului.
O testare a dorinţelor, nevoilor, intereselor este bine să fie făcută şi Formarea grupurilor de către copii se poate organiza experimental
înregistrată. Ei îşi schimbă opţiunile frecvent. pentru a analiza împreună cu copiii activitatea desfăşurată în grup. La grupele
La formarea grupurilor se folosesc procedee ca: semnul muzical, mari/pregătitoare copiii se pot autoevalua/ evalua, conştientizând rolul grupului
ridicarea unei palete sau steguleţ de aceeaşi culoare. Procedeele de formare a şi al fiecărui membru pentru realizarea sarcinilor de învăţare, reuşita fiind a
grupurilor, de grupare la semnal nu se vor repeta. Copiii la început vor fi atenţi întregului grup.
şi vor acţiona rapid, apoi doresc ceva nou care poate fi propus chiar de către ei, Printr-un exerciţiu evaluativ, sistematic organizat, această strategie
uneori pot solicita repetarea unor procedee mai atractive. contribuie la reuşita activităţii organizată în grupuri formale şi chiar
La grupa mică se folosesc, deseori, jucării sau silueta unor animale, flori informale.
etc. Există însă riscul de a se juca cu ele şi dispare interesul pentru activitatea Progresele se vor observa în timp. Avem nevoie de răbdare,
propusă. Se poate inventa o ţară a animalelor în care se simt bine împreună, se perseverenţa, consecvenţa, altfel, finalităţile învăţământului, care se află în
poate amenaja un spaţiu de unde animalele privesc spre copii şi-i monitorizează, mâinile şcolii vor fi spulberate, cauza fiind inconsecvenţa, toleranţa excesivă.
la final îi evaluează. De la grupa mică începe învăţarea în grup. Aranjarea sălii de grupă
Modalităţi de formare a grupurilor Grupul de mese sau de scaune se aranjează la o distanţă suficientă
Gruparea aleatorică este cel mai uşor de aplicat. Se formează un cerc pentru a se evita interacţiunile între ele şi a permite deplasarea copiilor spre
sau semicerc şi se solicită copiii să numere de la 1 la 4. La un semnal copiii cu locurile de unde-şi pot procura materialele necesare fără a se deranja reciproc.
acelaşi număr se grupează. Copiii stau în faţă pentru a interrelaţiona vizual şi „umăr la umăr”
În funcţie de tema activităţii se pregătesc bileţele colorate pe care se folosind materiale intuitive pentru: identificare, analiză, observare, descriere
desenează imagini. Cei care au aceeaşi culoare şi desen formează un grup. etc., încât pot comunica, dar nu deranjează şi nu pot fi deranjaţi. Educatoarea se
Alte procedee: plimba printre grupuri, iar copiii pot observa strategiile de coordonare a
 Educatoarea solicită copiii să recite câte un vers din prima strofă a grupurilor fără să deplaseze scaunele sau să schimbe poziţia.
unei poezie. Orientarea
 Educatoarea recită pe rând versurile cu pauze între ele, timp suficient Momentele de spargere a gheţii şi cele de constituire a grupurilor sunt
pentru gruparea copiilor care au recital acelaşi vers. decisive în cunoaşterea reciprocă copil-copil, educatoare-copil.
 Scrieţi pe câte patru biletele nume de copii din grupă. Cei care au Pentru învăţământul preşcolar sunt foarte puţine jocuri, exerciţii
acelaşi nume vor forma un grup. descrise/publicate care să fie accesibilizate activităţilor, tematicilor, vârstei,
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 25 26 Capitolul I
interesului, dorinţelor copiilor. De reţinut, ca ele pot fi create de educatoare într-o 4 Cercetătorul  cere informaţii educatoarei.
formă umoristică, atractivă, clară şi ca obiectiv ce vizează familiarizarea,  colaborează cu celelalte grupuri.
cunoaşterea, sensibilizarea, motivarea copiilor. 5 Căutătorul de dovezi  caută informaţiile neinteresante
Exemple din experienţa didactică
Oferiţi copiilor câte un pătrat sau dreptunghi şi solicitaţi-le să deseneze 6 Interogatorul  cere lămuriri, sugestii privind sarcina
schematic un simbol ce reprezintă un personaj, o plantă, un animal, o de învăţare.
fizionomie, explicând semnificaţia desenului. 7 Ascultătorul activ  repetă descoperirile, ideile grupului.
Exemplu:  Ce-ai vrea să fii? (un peştişor, o privighetoare).
8 Raportorul  este liderul care prezintă raportul
 Completaţi petalele unei flori cu numele şi simbolul propus de copii.
celorlalte grupuri.
 Grupaţi copiii, grupând simbolurile şi materialele.
9 Rezumatorul  concluzionează (copilul şi educatoarea).
Regulile grupului
Pentru a fi respectate, regulile trebuie cunoscute. Preşcolarii, comparativ 10 Cronometrul grupului  urmăreşte încadrarea în timp.
cu şcolarii trebuie să fie familiarizaţi rând pe rând cu regulile unui grup de
învăţare activă, prin jocuri-exerciţiu, de ascultare activă reciprocă timp de unu, De observat că rolurile sunt mai multe decât membrii unui grup. În
cinci, zece minute progresiv. funcţie de tipul de activitate şi de nivelul grupei, educatoarea joacă o parte din
Să se creeze provocări, situaţii problemă din care copiii au de învăţat. roluri. Ea citeşte sarcina şi o prezintă copiilor şi tot ea îi interoghează în legătură
Exemplul 1: în timp ce un copil lecturează o imagine va fi întrerupt de un altul. cu demersul sarcinii. Ca rezumator, educatoarea concluzionează, apreciază
Educatoarea intervine şi explică printr-o simulare umoristică cum cel care discuţiile în grup, ideile, soluţiile, produsele realizate împreună cu membrii
exersează este perturbat şi-şi pierde ideea. grupului.
Exemplul 2: Membrii grupului sunt solicitaţi să spună ceva despre un obiect în De reţinut: Educatoarea observă relaţiile grupului şi se asigură că
acelaşi timp. Educatoarea solicită apoi copiii să reproducă ce au spus colegii lor. fiecare copil primeşte sprijin de la grup sau educatoare.
Exemplul 3: Copiii sunt puşi în situaţia de a lua o hotărâre în grup (ex.: cum se Pentru fiecare educatoare este o problemă păstrarea curăţeniei după o
termină o poveste creată). Dacă mai mulţi copiii susţin că lupul este pedepsit şi activitate cu material didactic natural în cadrul activităţii de cunoaşterea
un singur copil sau doi susţin că lupul a fost iertat, regula este să rămână mediului (frunze, pământ, petale, crenguţe, unelte, etc.).
valabilă varianta celor mulţi. După familiarizare, educatoarea va urmări reacţiile De aceea, un responsabil al curăţeniei este absolut necesar. Dacă la
copiilor în timpul cooperării în grup. început educatoarea urmăreşte securitatea copiilor, atunci când se folosesc
De reţinut : Regulile nu se impun, ele sunt prezentate în contextul unui obiecte care pot deveni periculoase sau plante care pot fi „gustate”, prize etc., cu
joc-exerciţiu de familiarizare care provoacă copiii la ascultare şi acceptare. timpul se dă această responsabilitate unui copil care la rândul lui alege alt
Rolurile membrilor grupurilor responsabil cu securitatea colegilor în timpul activităţii de grup şi îl
Implicarea activă a copiilor în grup este determinată de rolul, supraveghează, apoi raportează modul de exersare a rolului de lider cu
responsabilitatea pe care o are ca parte a grupului. Dacă într-un grup, un copil securitatea. În acest mod, rând pe rând, copiii conştientizează pericolul unor
este marginalizat şi nu primeşte nici un rol sau prin structura lui trage „chiulul”, contacte cu obiecte, plante, animale şi învaţă să se apere şi să intervină cu
atunci activitatea de grup nu este eficientă. Dezvoltarea relaţiilor şi atitudinilor sfaturi pentru grup. În grup apar conflicte între copii de la materialul de lucru,
sociale pozitive se exersează în grup, în timpul realizării sarcinii care este a locul ocupat, idei diferite etc. Educatoarea va media aceste conflicte mărunte, le
întregului grup. va rezolva, apoi va avea grijă să le evite prin alegerea pe baza cunoaşterii
Iată o sugestie didactică: experimentaţi şi cu siguranţă o veţi prelua individualităţii copiilor, a membrilor grupurilor.
creator, adaptând-o tipului de activitate grupului etc. Activităţile de cunoaşterea mediului necesită material didactic variat.
1 Controlorul  verifică materialele împreună cu Modul în care este distribuit poate influenţa activitatea de învăţare în grup.
educatoarea. Lucrul în grup implică acelaşi material pentru fiecare grup format; de exemplu,
2 Furnizorul  distribuie materialele câte un set de flori pentru fiecare grup sau fiecare membru al grupului. De
aceea, nu este practicată această strategie. Lipsa materialului didactic este o
3 Prezentatorul  prezintă membrilor grupului materialele problemă pentru învăţământul preşcolar. La grupa mică / mijlocie distribuirea
(intuieşte materialele). unui set de materiale grupului, încurajează tendinţa firească de a acapara fiecare
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 27 28 Capitolul I
copil setul, încât materialul este în pericol. Uneori, nici chiar intervenţia Monitorizarea cooperării în grup
educatoarei nu rezolvă conflictul. Monitorizând cooperarea vom constata că există tendinţa de a lucra
La grupa mare / pregătitoare, dacă toţi membrii grupului au acces la individual sau cooperând pentru perfecţionarea grupului şi fiecare trebuie să
material, cooperează sau îl analizează individual, îşi adresează întrebări prezinte toate descoperirile individuale în cadrul grupului învăţând unii de la
reciproce etc. alţii şi spunând apoi şi celorlalte grupuri, prin liderul lor, rezultatul
Este de preferat ca fiecare grup să primească câte un set, tocmai pentru investigaţiilor. De aceea insist că este foarte important să le încredinţăm unul
a determina copiii să interrelaţioneze eliminând tendinţa de a lucra individual. sau două din rolurile prezentate anterior, pentru a elimina individualismul pe
Cum acest lucru nu se va întâmpla se deschide drumul spre modernizarea care-l putem cultiva fără să ne dăm seama, fără intenţie.
lecţiei. Copiii exersează toate rolurile şi învaţă chiar să nu înceapă rezolvarea În evaluare, indiferent de prestaţia individuală în grup, toţi vor fi
sarcinii de învăţare decât după ce ştiu ce responsabilităţi au în grup. Copiii sunt apreciaţi la nivelul rezultatelor comune.
foarte exigenţi nu atât cu ei, cât cu ceilalţi colegi de grup, venind în sprijinul Acest aspect metodologic este definitoriu în familiarizarea copiilor cu
educatoarei, la realizarea obiectivelor lecţiei. munca în grup. Şi aici este de accentuat că educatoarea poate preciza, de
În cadrul grupului, ca variantă, pot fi distribuite materiale pentru a lucra exemplu: dacă şi Ionel ar fi prezentat grupului informaţiile pe care le avea
câte doi copii cu planşa, fişa, ei hotărând care va încercui, desena, rezolva despre tema dată, rezultatele grupului ar fi fost şi mai bune.
sarcina şi care o va verbaliza. Ei sesizează diferenţa dintre grupuri, ştiu că toţi s-au implicat suficient,
Dacă la Lectura după imagini vom distribui un tablou grupului, copiii conştientizează că au pierdut timp cu rezolvarea unor conflicte şi uneori îşi
vor observa împreună, îşi vor expune ideile, le vor prelua şi completa, vor reproşează, aduc argumente, suferă, chiar dacă grupurile nu sunt în competiţie.
adresa întrebări şi vor găsi răspunsurile etc. Se observă de la această vârstă dorinţă de perfecţiune, de succes, de
Iată câte probleme ne pune strategia de distribuire a materialelor care câştig.
este parte integrantă a unei activităţi eficiente ce nu poate fi minimalizată. Conştientizându-şi potenţialul, de la început, îşi propun să se
Stăpânind tehnici, aplicând, monitorizând şi evaluând rezultate reuşim să concentreze, să se încadreze în timp, impunându-şi un ritm alert, trăgând după ei
îmbunătăţim această verigă hotărâtoare pentru reuşita lucrului în grup. pe cei lenţi, indiferenţi, nepăsători. Aşa se cultivă calităţile viitorului lider şi se
Rezolvarea conflictelor corectează anumite predispoziţii prin cooperare condiţionată de dorinţa de a fi
Desfăşurarea unei activităţi pe grupuri atrage după sine şi apariţia cel mai bun.
conflictelor între copii. Să nu uităm că viaţa grupului, atât cât durează el este Copiii reţin şi taxează reciproc toate intervenţiile individuale din cadrul
condiţionată de toţi factorii mai sus prezentaţi, dar şi de vigilenţa, abilitatea, grupului, îşi reproşează, se apreciază, se încurajează, îşi dau chiar calificative.
empatia, momentul, tonul educatoarei. Când aţi ajuns la acest stadiu înseamnă că munca nu a fost zadarnică şi nu te
Copiii exersează o muncă pentru viitor şi neînţelegerile, greşelile, poţi bucura prea mult pentru că este vârsta când copiii părăsesc grădiniţa pentru
temperamentul, neglijenţa educatoarei, lipsa regulilor clare conduc la izbucnirea şcoală şi VERIGA fie va continua, fie se va dezvolta, fie va stagna. Să nu uităm
conflictelor între copiii agresivi, cei izolaţi, cei docili, cei ambiţioşi, dornici de zicala „cei 7 ani de acasă” care indiferent de ce se va întâmpla la şcoală, temelia
competiţie etc. formării în cadrul grădiniţei îi va susţine pretutindeni.
Intervenţia autoritară şi provocarea în mijlocul lecţiei la analiza cauzelor
conflictului, perturbă activitatea de învăţare a tuturor grupurilor. BIBLIOGRAFIE
Conflictul se poate analiza după activitate, împreună cu copiii, Dulamă, Maria ....., Modele strategii şi tehnici didactice activizante, Ed.
redefinindu-se regulile sau accentuându-se respectarea lor. Calmitatea Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
educatoarei rezolvă orice conflict, afectivitatea faţă de copii îmbinată cu Dumitrana, M., „Didactica aplicată” (traducere) Ed. Integral, Bucureşti).
exigenţa rezolvă problema ivită. Temperamentul educatoarei este hotărâtor, dar Dumitrana, M, Introducere în pedagogie”, Ed. Reprograph, Craiova, 2004.
totuşi condiţionat de cunoaşterea strategiilor de intervenţie. Iucu, R., „Managementul şi gestionarea clasei de elevi”, Ed. Polirom, Iaşi,
Eficienţa grupului 2000.
Există o etapă activă în care grupul cooperează, rezolvă sarcini, împart Vasile Flueraş, Paidea şi gândirea critică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
roluri, joacă roluri, se sprijină reciproc, cooperează, iar educatoarea îşi 2003.
exersează funcţiile mai sus prezentate. Copiii lucrează, educatoarea veghează Neculai, a., „Dinamica grupului şi a echipei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007).
asupra procesului de învăţare. Este ca un cocktail în care dacă ai pus toate
ingredientele (materiale, reguli, afectivitate) în final vei obţine produsul scontat.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 29 30 Capitolul I
ABORDĂRI METODICE ALE GÂNDIRII CRITICE Răspunsul este sigur nu. Niciodată nu vor exista asemenea consecinţe, iar copiii
vor raţiona cu siguranţă mai bine, dar aceasta nu va fi în detrimentul lor,
Dorina Dan, membru ALSDGC deoarece utilizarea metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru, le
Grădiniţa cu P.N. nr. 15 Alba Iulia sporeşte încrederea în forţele proprii, în performanţele obţinute, contribuind la
dezvoltarea intelectuală, morală şi la socializarea lor. Astfel copiii participă
1. Ce este gândirea critică? efectiv la actul învăţării, mărindu-le responsabilitatea şi gradul de implicare.
Gândirea critică este un mod de abordare şi rezolvare a problemelor Nu practicarea timpurie a gândirii critice dăunează, ci practicarea
bazate pe argumente convingătoare, logice şi raţionale, ce presupune neadecvată sau parţială a ei poate duce la dezvoltarea unui comportament tipic,
verificarea, evaluarea şi alegerea răspunsului potrivit pentru o sarcină dată şi unui copil pasiv care aşteaptă totul de-a gata, iar efectul nu va fi deloc neglijabil
respingerea argumentată a celorlalte variante de soluţii. ci, din puncte de vedere moral, dăunător şi educaţional contraproductiv.
În acelaşi timp gândirea critică este deprinderea de a interacţiona cu Practica pedagogică preşcolară, în domeniul gândirii critice, trebuie
informaţia în mod activ, de a aduce argumente pro şi contra, de a le evalua dezvoltată pe două direcţii principale:
pentru a stabili valoarea de adevăr, dea transforma informaţiile şi de a genera 1. Un program bazat pe principiul că gândirea de ordin superior începe
noi idei. prin cultivarea curiozităţii naturale a copiilor faţă de natură şi faţă de problemele
Gândirea critică este un proces activ, coordonat, complex, asemănător morale şi în acest caz trebuie desfăşurate activităţi care pun accentul pe
cititului şi scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândire, stimularea curiozităţii copiilor, pe dezvoltarea deprinderilor analitice şi de
care încep cu acumularea activă a informaţiilor ce se termină cu luarea de rezolvare de probleme.
decizii bine argumentate. 2. Trebuie demonstrată relaţia dintre calitatea întrebărilor, calitatea
De asemenea, gândirea critică este un produs, adică un punct la care gândirii şi calitatea răspunsurilor copiilor deoarece întrebările adecvate adresate
ajunge gândirea noastră, în care gândim critic, ca o modalitate firească de a copiilor permit formarea unei gândiri abstracte, nuanţate şi sofisticate.
interacţiona cu ideile şi informaţiile. La această vârstă capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp,
Gândirea critică are la bază reactualizarea cunoştinţelor, analizarea permiţând copiilor să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există
diferenţelor, observarea relaţiilor cauză-efect, extragerea ideilor din exemple, o situaţie de învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de
susţinerea ideilor cu exemple şi evaluarea informaţiilor în funcţie de valoarea de reacţia celor din jur faţă de părerile lor, să aibă încredere în puterea lor de
adevăr, de utilitate, de efectele pozitive sau negative. analiză, de reflecţie.
A gândi critic înseamnă: Gândirea critică îi învaţă pe copii să-şi emită şi să-şi susţină propriile
 a deţine cunoştinţe valoroase şi utile având convingeri şi credinţe întemeiate idei. Avem obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei
pe acestea; personale, de a le da copiilor senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai
 a avea opinii independente şi a accepta ca ele să fie supuse evaluării (criticii). „noului” ( deşi e vorba de o redescoperire) .
 a supune propriile idei şi ideile altora. Valenţe ale gândirii critice:
 a construi argumente care să confere consistenţă propriilor opinii;  stă la baza citirii, scrierii, vorbirii şi ascultării  elemente de bază ale
 a manifesta toleranţă, flexibilitate şi respect. comunicării.
 a învăţa cum să gândeşti eficient evaluând şi testând mai multe soluţii.  ajută la descoperirea erorilor şi prejudecăţilor.
2. Gândirea critică şi preşcolaritatea  este o cale spre libertatea faţă de adevăruri trunchiate şi minciuni.
Deşi unii consideră că dezvoltarea gândirii critice este un proces prea  oferă posibilitatea schimbării unui punct de vedere pe măsură ce examinăm şi
greu pentru copiii preşcolari datorită stadiilor dezvoltării inteligenţei copilului reexaminăm idei ce par evidente.
(descrise de L Piaget) acest lucru este posibil cu ajutorul suportului intuitiv.  oferă libertatea de a-şi exprima propriile opinii.
Întrebările care se pun sunt:  ajută copiii se rezolve probleme pe care nu le-au putut rezolva cu metode
 În ce măsură contribuie gândirea critică la maturizarea prea rapidă a obişnuite.
copiilor?  îi învaţă să privească lucrurile din mai multe perspective.
 Li se „răpeşte” micilor copii copilăria?  le dezvoltă abilitatea de a gândi altfel.
 Ne folosim de un copil ca să gândească precum un adult?  descoperă idei noi.
 Este moral ca un cadru didactic să obţină efecte spectaculoase în  valorifică la maxim potenţialul indivizilor şi echipelor.
prezent cu preţul unor posibile consecinţe târzii plătite de copii?  pot preîntâmpina blocajele în gândire.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 31 32 Capitolul I
 văd oportunităţi acolo unde alţii văd probleme. informaţii diverse, lărgindu-le capacitatea de-a cerceta şi de a descoperii relaţiile
3. Cum poate fi dezvoltată gândirea critică? dintre fenomene, le răspunde dorinţei acestora de investigare, răspunde
Gândirea eficientă se dezvoltă prin munca în colaborare ceea ce curiozităţii lor caracteristice şi specifice vârstei.
înseamnă lucrul în perechi, pe grupe. Munca în colaborare este eficientă dacă Copiii trebuie să crească sănătoşi şi fericiţi într-o ţară frumoasă cu
are loc trecerea de la respectul faţă de ideile altora la încredere de sine, trecerea păduri minunate, iar vieţuitoarele care locuiesc în ele au nevoie de ajutorul
de la concret la abstract, de la gândirea intuitivă bazată pe exprimarea unor tuturor.
opinii fără a reflecta asupra lor, la gândirea logică care susţine anumite concluzii Scop
bazate pe premise, abordarea lucrurilor din mai multe perspective. Lărgirea orizontului de cunoaştere în legătură cu mediul natural,
Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice, aplicate la grupă, pot specific pădurii şi a vieţuitoarelor ei, şi însuşirea unor cunoştinţe valoroase
dezvolta, prin relaţionarea între copii, un ansamblu de atitudini şi pentru dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi a pasiunii de a cerceta, ocroti şi
comportamente: investiga. Trezirea curiozităţii şi interesului pentru natură şi înţelegerea cauzelor
 abilităţi de comunicare, care generează schimbările şi transformările esenţiale la sfârşitul /începutul unui
 capacitatea de a înţelege, anotimp.
 transfer de informaţii, Obiective:
 interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate.  Identificarea caracteristicilor pădurii în anotimpul toamna şi redarea lor prin
Polivalenţa acestor metode s-a dovedit eficientă de la cea mai fragedă vârstă, mijloace diverse;
deoarece, prin exersarea acestor metode, copilul devine un mic cercetător,  Aprofundarea cunoştinţelor privitoare la pădure şi copaci, la vieţuitoarele care
dornic să exploreze continuu tot ceea ce-l înconjoară. trăiesc în pădure.
Dezvoltarea gândirii critice într-un cadru adecvat presupune trei etape:  Antrenarea copiilor în îngrijirea plantelor şi animalelor;
1. Evocarea. Cum vor fi dirijaţi copiii către formularea unor întrebări şi  Stimularea copiilor în desfăşurarea unor activităţi cu caracter experimental şi
scopuri pentru învăţare? Cum vor ajunge să-şi examineze cunoştinţele demonstrativ, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii lor şi a unui mediu
anterioare? natural curat;
2. Realizarea sensului. Cum va fi explorat conţinutul de către copii?  Dezvoltarea unor atitudini / comportamente favorabile ameliorării relaţiilor
Cum îşi vor monitoriza ei înţelegerea acestui conţinut? dintre om şi natură, dintre om şi animale;
3. Reflecţia. Cum vor utiliza copii sensul lecţiei? Cum vor fi îndrumaţi  Dezvoltarea capacităţilor de investigare, cercetare, asimilare şi utilizare a
să caute informaţii suplimentare, răspunsuri la întrebările care mai există? cunoştinţelor.
4. Aplicaţie:  Dezvoltarea învăţării prin cooperare şi însuşirea de responsabilităţi şi sarcini
specifice în realizare unui proiect comun.
Idee de proiect tematic după metodele LSDGC  Acordarea şansei şcolarilor şi preşcolarilor de-a fi parteneri în luarea
Subiectul: „Din tainele pădurii” deciziilor referitoare la tot ce se desfăşoară în cadrul proiectului.
Grupa: pregătitoare  Extinderea activităţii şcolare în zone din afara grădiniţei.
Argument  Implicarea părinţilor şi a altor factori educaţionali ai comunităţii în realizarea
Astăzi, când aerul este poluat tot mai mult, pădurile joacă rolul unor unor sarcini de lucru în cadrul proiectului;
imense filtre care purifică aerul oraşelor moderne. De aceea, copiii trebuie să  Dezvoltarea capacităţii de gândire critică şi aplicativă.
cunoască, de mici, importanţa plantării copacilor în spaţiile verzi ale oraşelor, în Scenariul proiectului
jurul locuinţelor şi pe marginea şoselelor intens circulate. Alegerea proiectului tematic „Din tainele pădurii” a pornit de la un
Ce copil nu a fost măcar o dată într-o pădure şi nu a fost fermecat de eveniment petrecut într-o dimineaţă în sala de grupă: un copil, Tudor, a adus la
misterele ei? grădiniţă conuri de brad, ghindă, pe care a dorit să le aşeze la colţul „Ştiinţa”,
Pădurea este mediul natural de viaţă în care o mulţime de vieţuitoare îşi alături de frunze şi alte materiale din natură adunate de copii. Le-a povestit
găsesc culcuşul la adăpostul arborilor sau vin atrase de aroma fructelor de copiilor că a primit conurile şi ghinda de la un pădurar, care i-a povestit multe
pădure, iar alături de freamătul aripilor păsărilor, în pădure poţi auzi şi paşii despre ce face el în pădure.
mărunţi sau greoi ai animalelor mai mari: mamiferele. Colegii lui au fost foarte interesaţi de materialele aduse, de unde provin,
Natura, prin caracterul său viu şi dinamic, trezeşte interesul copiilor, iar ce se poate face cu ele şi au început să le studieze cu atenţie, să pună întrebări
sub îndrumarea educatoarei, activităţile desfăşurate îi înarmează pe copii cu despre povestirile pădurarului, să comenteze între ei.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 33 34 Capitolul I
Am purtat o discuţie cu ei despre cele observate de ei şi am hotărât ca trăiesc  Ce fel de copaci
împreună să discutăm mai multe despre pădure şi ceea ce se întâmplă în pădure, animale cresc?
la sfârşit de toamnă. Toţi copiii au fost încântaţi şi dornici să afle cât mai multe  Oamenii  De ce sunt
noutăţi. taie copacii diferiţi copaci?
Pentru a ne aminti de pădure am recitat poezia „Ce te legeni codrule” de  Lemnele  De ce sunt tăiaţi
ard copacii?
Mihai Eminescu şi am interpretat cântecul „În pădure”, promiţând copiilor că
 Iarna  Ce se fac cu
vom învăţa cât mai multe lucruri interesante despre pădure şi locuitorii ei, acum pădurea copacii tăiaţi?
la sfârşit de toamnă. rămâne pustie  Ce animale trăiesc, de
Managementul resurselor şi a timpului:  Merg în ce sunt vânate?
 materiale din natură. pădure cu  Cine hrăneşte
 cărţi ilustrate, enciclopedii, planşe cu imagini, albume. părinţii animalele?
 carton, coli, acuarele, carioca, lipici. pentru aerul  Ce fac
 placaj, cuie ciocan, cutii, carton. curat animalele când
 suport pentru expoziţie.  Vânătorii vine iarna?
 costume pentru dramatizări. vânează  Cum se înţeleg
animalele animalele între ele?
 diplome pentru concursuri.
sălbatice  De ce se
 calculator, CD-uri, casete. vânează animalele?
 durata - o săptămână.  Cum putem
Demersul didactic al proiectului ajuta vieţuitoarele
Realizarea pădurii?
Evocarea Reflecţia
sensului Se stabilesc
Ce ştiu copiii Ce doresc să afle copiii Asigur înţelegerea Se integrează cuvintele cheie
noilor informaţii şi noile cunoştinţe ale proiectului:
semnificaţia lor în sistemul celor Toamna
prin activităţi vechi, se face Pădurea
integrate: copiii legătura între ele, Protejăm
răsfoiesc cărţi, se emit concluzii, Evaluarea Proiectului „Din tainele pădurii”
învaţă poezii, şi se expune în Evaluarea proiectului a avut loc în prezenţa şcolarilor, părinţilor, bunicilor,
cântece, ascultă forme variate catedrelor didactice, participanţi la proiect şi, s-a materializat prin:
poveşti, fac vizite, „noul aflat”:
1. Expoziţie cu lucrările copiilor:
primesc vizite, - imaginea clară
redau cele învăţate asupra  Macheta „Pădurea noastră”
prin desene, cunoştinţelor  Panouri cu lucrările copiilor din activităţilor practice şi plastice desfăşurate.
pictură, despre ceea ce se  Analiza SOWT a proiectului, realizată împreună cu şcolarii.
dramatizări, întâmplă în  „Ciorchinele pădurii”  realizat de toată grupa de copii.
activităţi practice, pădure la sfârşit  Harta conceptuală „Copacul”, realizată individual.
alcătuiesc albume, de toamnă, 2. Expoziţie de carte:
expoziţii, - modalităţi de  S-au expus cărţi, albume, reviste, jurnalul grupei completat zilnic de copii, pe
concursuri; învaţă colaborare într-un perioada desfăşurării proiectului.
prin proiect.
3. Daruri oferite de preşcolari tuturor invitaţilor:
cooperare, în - rezultatele
echipe formate din muncii  Copiii au dăruit fluturaşi cu îndemnuri ecologice, realizate pe forme de
preşcolari sau desfăşurate în mănuţe.
preşcolari /şcolari . grupuri 4. Program artistic prezentat invitaţilor
 În pădure  Cine plantează  Dramatizare „Animale din pădure în poveşti cunoscute”.
cresc copaci şi copacii?
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 35 36 Capitolul I
5. Petrecerea copiilor Obiective operaţionale:
 Carnavalul din pădure (s-au folosit măşti şi ecusoane confecţionate de copii;  să pronunţe corect sunete/cuvinte prin emiterea de onomatopee, prin mimică
dulciuri, suc asigurate de părinţi). şi pantomimică;
Feedback-ul proiectului  să descrie caracteristici ale unor obiecte, utilizând adjective;
Puncte tari Puncte slabe  să denumească animale, prin pronunţie de substantive;
 aplicarea creativă a curriculum-ului  lipsa mijloacelor de transport necesare  să se exprime artistic şi expresiv, prin recitarea unor poezii, cu respectarea
preşcolar legat de pădure şi vizitelor şi excursiilor. intonaţiei, a ritmului şi a mesajului poeziei;
vieţuitoarele ei.  lipsa unui parc natural cu animale,
 a dezvoltat la copii abilităţile de lucru amenajat în pădure, pentru a putea fi  să redea schematic conţinutul unei poveşti, extrăgând ideile principale şi
în echipă şi capacitatea de asumarea a văzute animalele sălbatice în mediul lor comentând acţiuni, atitudini ale personajului principal, precum şi emiţând noi
responsabilităţilor. natural. soluţii de rezolvare a problemei.
 informaţii din surse variate: reviste,  lipsa fondurilor necesare derulării unui Condiţii prealabile:
cărţi, enciclopedii, softuri, internet, proiect.  să stăpânească cunoştinţele însuşite anterior;
plimbări, vizite, invitaţi.  agenţii economici sponsorizează cu  să se implice activ în procesul de învăţare;
 flexibilizarea orarului. foarte mare greutate proiecte  să manifeste capacităţi de exprimarea orală corectă.
 abordarea interdisciplinară a educaţionale.
cunoştinţelor.
Evaluarea
 învăţarea prin cooperare, copil/copil;  de grup, frontală, individuală.
copil/şcolar; copil/adult. Resursele şi managementul timpului
 posibilitatea de a lua decizii, Suportul de curs
transferând achiziţiile dobândite, în Ghidul practic al educatoarei
contexte educaţionale noi. Programa şcolară
Resurse materiale: artefacte, modele, siluete.
PROIECT DE ACTIVITATE Resurse umane: copiii grupei mici române:
Resurse procedurale: „Călătorie misterioasă”, „Pălăriile gânditoare”,
Laura Gabor, Grădiniţa P.P. nr. 2, Târgu-Mureş jocuri: „Ram- şa,; mişcarea, deprinderi motrice, surpriza, competiţia;
Resurse de timp: 25 minute.
Grupa: Mică Etapele Activitatea Activitatea
Aria curriculară: Educarea limbajului lecţiei propunătorului copiilor
Subiectul: „ Călătorie Misterioasă” Moment Se amenajează sala de grupă în Intrarea copiilor în sală prin
Tipul: Fixarea/ Sistematizarea de cunoştinţe organizatoric conformitate cu cerinţele metodei aliniere unul în spatele
Nivel de vârstă: I „Călătorie misterioasă”. celuilalt.Deplasarea în mers
cu asociere de cântec:
Înainte de a începe activitatea
„Pleacă trenul şuierând”.
Motivaţia Azi, sala noastră se va transforma De rucsac ( imităm luarea
Evocarea
Prin parcurgerea etapelor acestei lecţii, copiii au posibilitatea de a într-un loc plin de surprize pentru rucsacului în spate), de
exersa pronunţia corectă a sunetelor limbii române, de a descrie însuşiri ale voi şi pentru mine. Haideţi să mâncare (imităm pregătirea
obiectelor, de a recunoaşte şi denumi animale, de a recita expresiv poezii şi dea facem o călătorie misterioasă….! sanwichurilor); o sărutăm pe
comenta prin păreri proprii atitudinea unui personaj din povestea „Scufiţa De ce avem nevoie pentru a pleca mama.
Roşie”. în călătorie? În excursie? Cântec: „Vine, vine,
Utilizând metodele interactive de grup şi metodele gândirii critice, Se va da startul în călătorie. primăvara”
activitatea îi antrenează pe copii mai mult decât metodele clasice, iar Realizarea Prima oprire: întâlnirea cu Pronunţia sunetelor şi a
dinamismul ei îi va determina să interacţioneze pozitiv şi să găsească soluţii în sensului tigrişorul Dunguliţă. Mister în grupurilor de sunete: br, vr,
grup, favorizând dezvoltarea imaginaţiei creatoare. comunicare: m-a întrebat unde s, fş şi exerciţii de mimică şi
mergem şi doar aşa ne dă voie să pantomimică.
ne continuăm călătoria, dacă facem „Răţoiul bucătar”
ca motocicleta, ca şarpele, ca „Batista”
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 37 38 Capitolul I
vântul …. „Rică” Educaţia religioasa are o dublă menire: pe de o parte să anuleze pornirile
A doua oprire: trecerea de bariere „Rostogolici” rostogoleşte rele, iar pe de altă parte să le cultive pe cele bune.
doar cu recitare de poezii. un cub şi denumeşte Având în vedere faptul că în grădiniţa noastră ce funcţionează pe
A treia oprire: denumirea animalele din imaginea de alternativa Step by Step, obişnuim să începem activităţile zilnic cu o rugăciune
animalelor. pe faţa de sus a cubului. la colţul religios, am considerat bine venită o activitate religioasă mai amplă,
A patra oprire: îmbrăcăm păpuşa. Acţiunea se repetă de şase
extinsă în afara programului zilnic, prin care copiii pot cunoaşte mai multe
Centru: Pălăriile colorate sunt puse ori.
una peste alta. Întrebări: Exerciţii de gimnastică. lucruri despre Dumnezeu, despre iubirea aproapelui, despre faptele de
 Cum se numeşte povestea cu o Se va îmbrăca o păpuşă cu milostenie şi practicele religioase ocazionate de evenimentele religioase: Paşte,
fetiţă … rochiţe de diferite culori Crăciun, onomastica sfinţilor.
Pe cine iubea fetiţa? (recunoaşterea, denumirea În Vechiul Testament se spune că „omul se cunoaşte după copiii pe care
Unde mergea? culorilor). i-a lăsat în urmă”, aşadar, să ne străduim să lăsăm în urma noastră copii buni,
Ce a simţit fetiţa când mama ei a Exerciţii de pantomimică. copii înţelepţi. Solomon spunea în Pildele sale: „începutul înţelepciunii este
trimis-o la bunica sa? Pălăriuţa albastră: frica de Dumnezeu“ .
Ce a simţit când s-a întâlnit cu povestirea poveştii. Denumirea proiectului: „Micul Creştin “
lupul? Pălăriuţa albă: răspunsuri Scopul activităţii: Considerăm necesar ca toţi factorii implicaţi în procesul
Ce nu a făcut bine fetiţa? Unde a la întrebări.
instructiv - educativ să conştientizeze importanţa educării copiilor în spirit
greşit? Pălăriuţa roşie răspunde.
Pălăriuţa neagră răspunde. religios pentru perpetuarea tradiţiilor, a datinilor strămoşeşti şi păstrarea
Ce ar fi trebuit să facă?
Ce ar fi putut să facă fetiţa ca să nu Răspunde pălăriuţa verde. spiritualităţii specifice poporului nostru.
păţească ceea ce a păţit şi ea şi Răspunde pălăriuţa Durata proiectului: 20.09.2006- 15.06.2007
bunica ei? galbenă. Grup ţintă: Copiii de la grupele mijlocie 1 şi mare 2.
Reflecţia Ce culoare putea să aibă rochiţa Răspunsuri spontane. Resurse umane: educatoare, părinţi, preoţi, maici, sponsori.
Evaluarea fetiţei? Jocuri în grup: Obiectiv cadru: Educarea copiilor în spiritul înţelegerii mesajului religios
Cine are aşa rochiţă în grupa „Câinele cel ciufulit”. din lecturile biblice, a semnificaţiei unor evenimente religioase şi respectării
noastră? „Ram- şa –şa”. unor practici şi obiceiuri strămoşeşti.
Ce jocuri s-ar fi putut juca scufiţa? Obiective specifice pt. copii:
Cu ce animale s-ar fi putut întâlni - înţelegerea unor noţiuni cu caracter religios;
fetiţa?
- cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti specifice sărbătorilor religioase;
Extensia Puteţi să vă jucaţi şi acasă aceste Jocul „Lupul şi mielul”
- formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului moral-religios;
jocuri şi să nu uitaţi să spuneţi
bunicii poeziile de la grădiniţă.
- formarea unui comportament civilizat faţă de cei din jur;
- educarea unei atitudini pozitive faţă de viaţă, de joc şi învăţare;
- înţelegerea unei valori ca: bine, bunătate, simpatie, solidaritate, adevăr şi
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL exprimarea lor în contextul vieţii de zi cu zi în relaţiile cu semenii;
„MICUL CREŞTIN“ - formarea deprinderii de a se închina, de a folosi unele obiecte religioase şi
de a săvârşi fapte bune;
Daniela Borcosi, Kraus Ana Obiective specifice pt. educatoare:
Grădiniţa. P.P. Ostroveni nr.3, Râmnicu. Valcea - să folosească strategii adecvate vârstei copiilor;
- să creeze cadrul propice desfăşurării activităţii;
Argument tematic - să asigure materialul aferent temei;
Primele noţiuni de religie se conturează odată cu practicile religioase la - să trezească în copii interesul pentru acţiune;
care participa copilul încă din primii ani de viaţă. A-l educa pe copil în spiritul - să facă cunoscut părinţilor scopul şi conţinutul educativ al proiectului;
credinţei poporului român înseamnă de fapt a-l forma ca om cu ţinută morală, Obiective specifice pt. părinţi:
etică, civică, socială, culturală. Preceptele morale ale societăţii în toate timpurile - să cunoască obiectivele proiectului;
au urmat îndeaproape preceptele religioase regăsite în porunci şi învăţături. - să se implice activ in derularea activităţilor;
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 39 40 Capitolul I
Plan de activităţi angajaţii organizaţiei pentru a se obţine performante şi o imagine cât mai bună,
Nr. Modalităţi de de ce informaţii au nevoie. Atitudinile şi comportamentul în interesul
Data Tema activităţii
crt. realizare organizaţiei sunt definitorii pentru imaginea externă a acesteia. Comunicarea
1. Septembrie Învăţătura după porunca  vizitarea bisericii; internă devine factorul esenţial al succesului unei organizaţii şi reprezintă o
Dumnezeiască  întâlnire cu un preot; provocare pentru companiile şi organizaţiile moderne care vor să-şi promoveze
imaginea.
2. Octombrie „Biblia pentru copii “  lecturi din Biblie; De fapt, fiecare reprezintă imaginea organizaţiei în relaţiile cu diferiţi
3. Noiembrie „Sunt copil, Isuse !“  Învăţarea unui cântec religios; parteneri şi beneficiari.
4. Decembrie „Naşterea Domnului “  program artistic susţinut în faţa Din experienţa unor organizaţii de succes rezultă că pentru o
părinţilor; comunicare internă de calitate există câteva cerinţe:
5. Ianuarie „Doamne, Doamne,  Învăţarea unei rugăciuni; - Manager puternic, cooperant, capabil să ia decizii;
ceresc tată” - Stil managerial deschis şi onest;
6. Februarie „Micii meşteri făurari “  picturi de icoane; - Posibilitatea de a comunica într-un limbaj familiar angajaţilor;
7. Martie „Patimile lui Isus“ vizionarea unui film pe DVD; - Posibilităţi suficiente de transmitere şi recepţionare a feed- back- ului.
8. Aprilie „Hristos a înviat !“  încondeierea ouălor de Paşte; Abordarea interactivă a comunicării interne presupune totalitatea
 expoziţie cu lucrări; proceselor de comunicare din interiorul organizaţiei, schimb continuu de mesaje
9. Mai „Dar din dar se face rai“  activitate umanitară la copii cu între membrii pentru ca prin intermediul lor să se promoveze o imagine
nevoi speciale de la Centrul Cozia; favorabilă a acesteia. Cel mai bun mod de a realiza o comunicare internă
10. Iunie „Fapte bune am învăţat “  activitate cu invitaţi: repre- interactivă este de a implica toţi angajaţii în politica organizaţiei. Pentru aceasta
Evaluare finală zentanţi ai Bisericii, educatoare, trebuie să se acorde atenţie următoarelor aspecte:
părinţi, reprezentanţi ai comunităţii - Dinamica grupului: cum interacţionează angajaţii pe parcursul
locale; desfăşurării activităţilor;
- Eficienţa personală: ce competenţe au angajaţii şi de ce abilităţi au
COMUNICAREA INTERNĂ ŞI IMAGINEA ORGANIZAŢIEI nevoie pentru a comunica pe cale orală şi scrisă;
- Cooperarea : capacitatea angajaţilor de a colabora;
Marilena Onescu – director - Consultanţa : ce recomandări le sunt necesare şefilor de compartimente,
Grădiniţa "N. Romanescu" Craiova de comisii şi angajaţilor;
- Conflictele: cum sunt acestea gestionate.
“Comunicarea internă nu este lubrifiantul unei organizaţii: Comunicarea internă promovează într-un mod creator transparenţa,
este sistemul nervos şi circulator al acesteia. motivarea, comportamentul pozitiv şi abilităţile de comunicare ale angajaţilor.
Comunicarea internă nu este instrumentul tactic al omului, Principalele instrumente de comunicare internă sunt:
este însuşi omul”. 1. Instrumente scrise: publicaţie internă, buletin informativ, publicaţie
Ton Veen- Relaţii publice: coduri, practice, interferenţe” managerială, afişier, tăieturi din ziare, scrisori administrative, rapoarte,
memorii, scrisori, raport anual, postere, broşuri, pliante, urna pentru
Imaginea fiecărei organizaţii este “obiect de patrimoniu” şi nu se referă sugestii;
restrictiv la reproducerea materială a unei realităţi date, ci la capacitatea 2. Instrumente orale : şedinţe de lucru generale/ pe compartimente, şedinţe
receptorului de a construi reprezentări mintale în legătură cu aceasta. Mesajele de consultanţă, consilier personal, întâlniri şi festivităţi ale personalului,
transmise de organizaţie trebuie să fie explicite, coerente şi corecte. şedinţe de acomodare, discuţii funcţionale şi instructive, management
Prin comunicarea cu comunitatea, organizaţia îşi propune să formuleze instructiv, discuţii de tip panel, dezbateri, dejun profesional, şedinţe de
ţeluri comune, să creeze şi să respecte norme, valori şi principii comune. brainstorming, reuniuni în aer liber etc.
Când este tratat subiectul comunicării sau cel al relaţiilor publice, de 3. Instrumente digitale: e- mail, site pentru discuţii pe Internet;
cele mai multe ori este luată în discuţie numai comunicarea externă: imaginea 4. Instrumente audio- vizuale : jurnal video, teleconferinţe etc.
unei organizaţii reieşită din comunicatele de presă, interviuri, strategii de Imaginea instituţiei se construieşte din interior, în timp şi se reflectă în
marketing etc. Este însă foarte important de ştiut prin ce experienţe trec afară prin rezultatele obţinute.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 41 42 Capitolul I
Analizând organizaţia Grădiniţei Nicolae Romanescu din perspectiva 7.Evaluarea efectelor comunicării interne şi a impactului asupra imaginii
comunicării interne şi optimizării imaginii publice am elaborat un plan de unităţii, stabilirea unor măsuri de corecţie.
acţiune care cuprinde: Am detaliat următorul plan pentru eficientizarea comunicării interne :
I. Obiectivele principale ale organizaţiei Instr.
Evaluare
Raţiunea de a fi a organizaţiei noastre este de a oferi şanse egale de Nr de Grupul Tipul Emiţăto- Data/
eficienţa/
educaţie tuturor copiilor înscrişi, de a le forma calităţi europene ce au la bază crt comuni ţintă informaţiei rul perioada
blocaje
care
atitudini şi comportamente democratice, stabilirea unor relaţii interculturale
1 afişier părinţii -oferta Directorul iunie -prezenţa
bazate pe cunoaşterea adevăratelor valori naţionale. educaţională a f.b. a
Este însufleţitor faptul că noi credem în stimularea continuă a unui grădiniţei Directorul iunie copiilor la
climat care conferă libertate talentelor, creativităţii, entuziasmului şi -acte necesare grădiniţa
angajamentului personalului nostru, menţine treaz spiritul de a învăţa. pentru înscrierea Directorul septembrie -colabo-
II. Strategia de bază copiilor rare
- Punctul de plecare este crearea unei structuri flexibile a organizaţiei în -programul de Coordona- octombrie eficientă
sosire şi plecare a torii de -implicare
care să se dezvolte comunicarea bidirecţională, interactivă la nivelul copiilor proiecte zilnic -lipsă
tuturor compartimentelor şi comisiilor -( liderii liber aleşi); -proiecte la care As. sancţiuni-
- Reconsiderarea managementului din această perspectivă cu accent pe participă grădiniţa medicală decembrie lor si
corelarea instrumentelor de comunicare cu obiectivele, grupurile ţintă, -meniul Responsa- amenzilor
competenţele şi abilităţile angajaţilor (participarea acestora la cursurile -programul bilul cu c.f. planif.
CCD –“Metode şi tehnici de îmbunătăţirea comunicării didactice”, serbărilor activitatea -rezultate
-participarea la educativă bune în
“Managementul conflictului” etc. spectacole, permanent desfăşura-
III Valorile centrale ale organizaţiei sunt dragostea şi respectul faţă de concursuri, rea acti-
copil, competenţa profesională, onestitatea, integritatea, loialitatea faţă de activităţi Directorul vităţilor
organizaţie, munca în echipă şi asumarea responsabilităţilor. extraşcolare educative
IV. Planul strategic de comunicare internă parcurge următoarele etape: -Regulamentul de Educatoare septembrie -premii la
1. Stabilirea tendinţelor şi influenţelor mediului înconjurător asupra Ordine Interioară le concursuri
organizaţiei (existenţa unei oferte bogate de cursuri pentru angajaţii din diferite -tema săptămânii -diminu-
Cadrele Responsa- septembrie area
sectoare: îngrijire, bucătărie, did. auxiliar, didactic, le oferă posibilitatea sporirii did. -proiectarea bilul conflicte-
competenţelor, inclusiv a celor de comunicare, legislaţia privind asigurarea şi activităţilor Comisiei periodic lor
evaluarea calităţii în educaţie impune cerinţe noi în faţa membrilor organizaţiei, metodice metodice -asigurarea
se modifică contextul social- economic, nevoile comunităţii); -graficul mijloace-
2. Definirea grupurilor ţintă interne şi a nevoilor acestora privind cercurilor Responsa- periodic lor de înv.
comunicarea (copiii- formarea unor comportamente prevăzute de programă; pedagogice bilul cu necesare
-programe şi dezvolta-
părinţii: informare legată de specificul dezvoltării psihofizice şi intelectuale a cursuri de rea pro- cf. planif. -partici-
copiilor preşcolari, activităţi educative, proiecte, concursuri, manifestări artistice formare fesionala pare
şi cultural sportive la care participă instituţia, tehnici de comunicare cu copiii şi profesională când apare -afirmare
adulţii; personalul didactic, personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, -simpozioane, alte prof.
personalul sanitar- informare profesională, tehnici de comunicare, negocierea activităţi Directorul -implicare
conflictelor, lucrul în echipă, activităţile de loisir). metodico- Perfecţio-
ştiinţifice Directorul nare
3. Selectarea instrumentelor de comunicare;
-regulamentele septembrie -siguranţă
4.Organizarea comunicării la nivelul fiecărui compartiment şi al fiecărei unor concursuri
comisii prin planificarea activităţilor ( teme, responsabilităţi, termene); -metodologia şi
5.Estimarea bugetului necesar; graficul mişcării
6.Desfaşurarea activităţilor; de personal Directorul septembrie
-graficele
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 43 44 Capitolul I
şedinţelor semestrial 4. Urna/ Directo- -diverse Părinţii şi permanent Eficienţa:
Consiliului de Blocaje: plicul cu rul şi membrii eliminarea
administraţie şi Responsa- lipsa sugestii membrii organiza- inhibiţiilor
Consiliului bilul cu dec.-ian. timpului, organiza ţiei
profesoral activitatea semnale ţiei
-calendarul educativă contradic- 5. Raportul Membrii -activitatea Directorul semestrial -Eficienţa:
activităţilor Directorul toriine semestri organi- desfăşurată de Responsa- anual implicare
educative înţelegerea al/ anual zaţiei organizaţie pe bilul pozitivă,
-graficul Directorul mesajului Părinţii compartimente şi comisiei -Blocaje:
serviciului pe în sinteză metodice suprasolici
unitate Responsa- tare,
-Metodologia bilul agenda
obţinerii salariului comisiei ascunsă,
de merit şi a pentru presupu-
gradaţiei de asigurarea neri
merit şi subiective,
2. Postere Copiii -alimentaţie As. permanent Eficienţa: evaluarea slabă
raţională medicala si mesaj calităţii capacitate
-educaţie rutieră medical sugestiv, Administra de con-
-prevenirea scolar realizarea torul centrare
incendiilor Educatoare periodic obiectivelo financiar
-participări la le r propuse 6. Tăieturi Membrii -aspecte pozitive Purtătorul periodic Eficienţa:
concursuri permanent din ziare organiza şi negative din de cuvânt -aspectele
-educaţie Directorul ţiei activitatea pozitive
ecologică Părinţii organizaţiei determină
-educaţia bunului Directorul permanent Copiii întărirea
cetăţean Educatoa- sentimen-
-păstrarea rele tului de
Membrii curăţeniei apartenen-
organi- -sănătate prin Colectivul permanent Blocaje : ţa la
zaţiei mişcare proiectului neglijenţă, organizaţie
Kalokagath indiferenţă 7. şedinţe Membrii -prelucrare Directorul periodic -oferă
-protecţia muncii ia de lucru organiza ordine, Responsab explicaţii
-interzicerea Responsa- pe ţiei regulamente, ilul suplimen-
fumatului bilul cu departa Părinţii metodologii, comisiei tare
-eliminarea risipei protecţia mente si scrisori metodice metodice -dezbatere
de apa şi de muncii comisii -prezentări Aministra- şi
curent electric Adminitra- rapoarte torul exprimarea
torul de analiză şi opiniilor
de planuri Blocaje :
patrimoniu operaţionale slaba
3. Broşuri Copiii şi -vitaminele şi Medical permanent Eficienţa: capacitate
/pliante părinţii sănătatea şcolar şi mesaje de
-necesitatea asistentele explicite, ascultare,
vaccinării accesibile oboseala,
-hepatita şi formalis-
-gripa sugestive mul
-jocurile copiilor Educatoa- Blocaje: 8. şedinţe Membrii -informaţii de la Directorul lunar Eficienţa:
în aer liber rele indiferenţa funcţion organiza şedinţele cu -informare
nepăsarea ale ţiei conducerea ISJ -instruire
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 45 46 Capitolul I
-concluzii în urma Directorul periodic -motivare VALORIFICAREA OBICEIURILOR TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI PRIN
controalelor -implicare SERBĂRI ŞI ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE
efectuate -rezolvarea
-organizarea unor Directorul când apar probleme
colective pentru probleme Ionela -Iuliana Segărceanu
rezolvarea unor urgente Grădiniţa Nr. 22 “Sf. Ana”-Craiova
probleme urgente
-instruiri pe Responsa- lunar “Nimic nu-I mai frumos, mai nobil, decât meseria de educator de grădinar
probleme de bilii de suflete umane, de călăuza a celor mai curate şi mai pline de energie
protecţia muncii, comisiilor Blocaje:
mlădiţe” ( D. Almaş)
situaţii de respective dezinte-
urgenţă, resul Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru, gândindu-ne cu respect la
respectarea originea poporului român născut creştin, trebuie să ne păstrăm cu sfinţenie
normelor obiceiurile ca nişte adevăraţi români. Să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să
igienico- sanitare, respecte obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească
prevenirea şi meleagurile natale, portul romanesc şi pe români. Să le sădim în suflet aceste
stingerea elemente definitorii ale identităţii neamului romanesc fără de care nu am mai
incendiilor
putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi, românii. Să-i ajutăm pe copii
9. Întâlniri Membrii -acomodarea , Directorul septembrie Eficienţa:
şi organi- cunoaşterea şi liderul -integrare să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară
festivi- zaţiei valorilor şi de sindicat Interrelaţio românească este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare
tăţi ale normelor -nare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul neamului
personal organizaţiei de relaxată În calitate de educatori avem obligaţia să facem din creaţia noastră
ului către persoanele -dezinhi- populară o carte de vizită cu care să batem la porţile cunoaşterii şi cu care vom
nou venite In concor- bare fi primiţi şi apreciaţi fără îndoiala oriunde în lume. Pornind de la aceste idei am
-aniversare ziua danţă cu e- -prietenie
grădiniţei, zile de venimen-
insuflat copiilor dragostea pentru tradiţiile şi obiceiurile populare atât în cadrul
naştere şi tele activităţilor desfăşurate la clasă, dar în special prin intermediul activităţilor
onomastici, 8 extracurriculare la care am participat cu aceştia.
Martie, Revelion Valorificând frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor populare în cadrul
10. E- mail Membrii -informaţii de Membrii periodic -comuni- serbărilor cu preşcolarii, am urmărit să-i ajut să cunoască toate acestea şi în
organi- specialitate, organiza- care rapidă special rolul lor important în viaţa oamenilor din cele mai vechi timpuri şi până
zaţiei documente, ţiei în absenţa azi.
Părinţii chestionare, Părinţii fizică a
mesaje parteneri- Serbările atât de îndrăgite de copii contribuie atât la socializarea lor,
lor aceştia pregătindu-se împreună şi depunând eforturi susţinute pentru realizarea
Pe lângă aceste instrumente de comunicare se pot folosi şi altele, în funcţie unui scop comun, reuşita serbării, cât şi la o mai bună comunicare. În timpul
de specificul organizaţiei, de dotarea materială şi resursele financiare. precum şi amenajării sălii de grupă pentru serbările desfăşurate, copiii mi-au fost alături,
de creativitatea managerului. Informarea şi comunicarea interactivă la nivelul m-au ajutat la confecţionarea materialelor necesare şi au dat aripi imaginaţiei
organizaţiei creează premisele reflectării unei imagini pozitive a instituţiei în sugerându-mi posibile modalităţi de decorare. Copiii au îmbrăcat cu drag
conştiinţa comunităţii. costumul popular pentru al întâmpina pe Moş Crăciun, când adunaţi în jurul
bradului frumos împodobit au cântat colinde, au recitat poezii şi au jucat dansuri
populare .
Ca să respectăm întocmai datina străbună ce presupune ca în ajun de
sărbători colindătorii să ureze pe la casele gospodarilor, am desfăşurat acţiunea
Am plecat să colindăm / pe la case să urăm”, acţiune ce s-a bucurat de un real
succes. Este impresionant să vezi un grup de românaşi toţi îmbrăcaţi în costume
populare, cu stea frumos împodobită, cu clopoţei, bice, sorcove şi pluguşor, cum
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 47 48 Capitolul I
cântă cu voci tinere şi cristaline, cu nasul şi obrajii înroşiţi, toate acestea fiind STRUCTURILE RELAŢIONALE ŞI ROLUL LOR ÎN
făcute pentru a le aminti tuturor frumuseţea şi farmecul sărbătorilor la români. EDUCAŢIA MORALĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
Dragostea faţă de ţară şi în acelaşi timp faţă de specificul poporului am
dovedit-o prin participarea la manifestări intitulate “ROMÂNIE, la mulţi ani!” Cristina Duhalmu, Maria Zatu, Grădiniţa Nr. 24 Bacău
şi “uniţi în cuget şi-n simţiri”, când îmbrăcaţi în aceleaşi costume minunate am
defilat pe străzile oraşului fluturând steaguri tricolore sau ţinând în mâinile Încă de la sfârşitul primului an de viaţa, când copilul începe să
îngheţate tortele aprinse ale victoriei. Mulţumirea şi bucuria tuturor manifeste conduite se produce o raportare progresivă la cei din jur şi o
participanţilor am observat-o în momentul depunerii coroanelor de flori, când oarecare înţelegere a acţiunilor pe care încearcă să le imite. Sociabilitatea se
paşii copiilor către Monumentul Eroilor le-au fost susţinuţi de aplauzele sau diferenţiază tot mai mult, în sensul că se manifestă o preferinţă tot mai
chiar de lacrimile celor prezenţi. accentuata faţă de unele persoane adulte sau faţă de copiii mai mari. Pe baza
Considerând că educatoarea este cel mai concret exemplu pentru acestora, în perioada antepreşcolară copilul începe să-şi evalueze conduitele în
preşcolarii pe care îi îndrumă, am îmbrăcat cu plăcere costumul popular şi am raport de modele adulte. Are posibilitatea să repete unele conduite probate ca
purtat cu drag năframa brodată alături de prichindeii mei la “PARADA fiind de succes pentru a atrage atenţia şi a câştiga afecţiunea adulţilor.
PORTULUI ROMÂNESC” organizată cu ocazia “Zilelor Municipiului Băileşti”. Ca atare se instalează confortul psihic şi se manifestă comportamente
La spectacolele organizate de Muzeul Olteniei intitulate “SATUL ROMÂNESC echilibrate la situaţia dată.
ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE” preşcolarii au avut ocazia să observe cât de
diversificat este portul românesc, admirând frumuseţea şi coloritul costumelor În structura unor astfel de comportamente, un rol important îl joacă
de la paradă şi trăind din plin bucuria de a interpreta melodii populare şi de a formarea imaginii de sine, care presupune existenţa elementelor cognitive şi
dovedi calităţile de mici dansatori. afective tot mai complexe.
În pragul Sfintelor Sărbători de Paşte am încondeiat ouă, am realizat Imaginea de sine sau identificarea de sine capătă noi dimensiuni în
diferite ornamente specifice, toate fiind la sfârşit valorificate în cadrul perioada preşcolară prin conştientizarea caracteristicilor corporale proprii,
programului artistic intitulat “LUMINĂ DIN LUMINĂ” , când după interpretarea adică a sinelui corporal, material, prin perceperea statutului şi rolului de
cântecelor şi poeziilor, folosind strigături specifice, copiii au reuşit să determine apartenenţă la grup – adică a sinelui social şi prin manifestarea de atitudini în
spectatorii să cumpere toate produsele expuse. Astfel, îmbinând tradiţia cu activităţi ce semnifică sinele spiritual sau „al sanctuarului emoţiilor şi
munca, bucuria şi creativitatea am reuşit de fiecare dată să aducem o rază de dorinţelor” după expresia lui W. James. Intensa dezvoltare psihică a copilului,
lumină şi fericire în sufletele celor care ne-au fost mereu alături, toate aceste ca şi frecventarea instituţiilor preşcolare, determină o mai facilă adaptare şi
activităţi, expoziţii cu vânzare fiind un adevărat sprijin în obţinerea de fonduri elaborarea unor comportamente diverse faţă de aceeaşi situaţie. Sporesc
necesare atât pentru amenajarea unui mediu educaţional cât mai atractiv cât şi contactele cu cei din jur, se comunică mai mult şi se interiorizează experienţa
pentru dotarea didactico-materială a clasei (T.V., D.V.D., tabla magnetică, dobândită, ceea ce face posibilă conectarea conduitei copilului la împrejurarea
mocheta, confecţionarea “Căsuţei Piticilor”, recondiţionarea mobilierului din ce o determină. Diversificarea experienţei creează teren de emergentă pentru
sala de grupă). antrenarea personalităţii în devenire prin structurarea unor modele specifice.
Cadrele didactice au menirea de a face cât mai accesibil drumul pe care În unele situaţii se pot produce distorsiuni comportamentale ca urmare a
copiii îl străbat în cunoaşterea trecutului a valorilor culturale ale poporului prezentei concomitente a copilului în cele două medii – familia şi grădiniţa – ce
român, căci acestea hrănesc spiritul, precum rădăcinile unui copac hrănesc sunt percepute ca fiind concurente. În acest sens, copilul se poate manifesta
frunzele şi florile de pe cea mai înaltă şi fragedă ramură. disponibil, afectuos, cooperant în unul şi negativist, opozant, anxios în altul.
Aici se impune o intervenţie promptă şi adecvată atât din partea părinţilor cât şi
“Podoaba cea mai aleasă şi mai mândră-ntre podoabele ţării este poporul a educatoarei, pentru a evita conduitele de distanţare psiholog şi a ideii de
român” Alexandru Vlahuţă devalorizare a unor adulţi. Neintervenţia educaţională la timp poate duce la
adoptarea a două comportamente diferite – unul la grădiniţă şi altul în familie –
Bibliografie: fapt ce va influenţa modul de structurare ulterioară a personalităţii.
Ion Apostol Popescu – “Studiu de folclor şi artă populară” La vârsta preşcolară se elaborează şi se exersează conduitele iar
Mihai Pop – “Obiceiuri tradiţionale româneşti” însuşirile de personalitate se dezvoltă progresiv, mai cu seamă prin intermediul
activităţii ludice. Jocul creează un câmp larg de acţiune şi de afirmare pentru
copil, deoarece prin el acesta îşi pune în valoare potenţialul psihic şi fizic,
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 49 50 Capitolul I
trăieşte satisfacţia exprimării conduitelor achiziţionate ţi a vieţii social afective. Copiii trebuie obişnuiţi treptat să-şi împartă jucăriile să nu tindă să le acapareze
Foarte important este pentru copil prilejul oferit de joc de a se identifica cu în mod egoist, fără a ţine seama şi de dorinţele altora.
modelele cele mai apropiate prin raportarea acţiunilor, prin autocontrol, în Relaţiile copiilor din grupa de 5 – 6 ani şi din grupa de 6 – 7 ani devin
reglarea conduitei morale. Astfel se dezvoltă dimensiunea psihică a mai complexe datorită nivelului mai înalt de dezvoltare a jocului. Aceste relaţii
personalităţii cu rezonanţe afective şi motivaţionale complexe. După J. Piaget, sunt determinate de rolurile şi de regulile jocului care accentuează caracterul lui
elementele conduitei morale se formează pe baza modelelor parienterale şi colectiv. Cu toate că la aceste vârste copiii simt nevoia să aibă prieteni de joc,
conduc spre asimilarea regulilor prin perceperea consecinţelor acţiunii. În acest totuşi, din când în când se mai ivesc neînţelegeri şi certuri, fie din cauza
context părinţii şi educatoarea au un rol determinant în formarea conştiinţei jucăriilor sau a rolurilor, fie din cauza nerespectării regulilor de joc.
morale şi comportamentelor civice. În mod deosebit se va avea în vedere Preşcolaritatea este acea etapă de viaţă în care libertatea trebuie trăită
înlăturarea barajelor psihice . pentru ca viitorul adult să se simtă liber şi să fie capabil să şi-o cucerească prin
Educarea relaţiilor corecte între copii în desfăşurarea jocurilor forţele sale. O copilărie inhibată, tensionată, ameninţată de reprobare şi blam,
Educarea unor relaţii se realizează în strânsă unitate cu dezvoltarea alterează construirea fundamentelor autoreglatoare ale eului, generează o fiinţă
jocurilor colective, pe tot parcursul vârstei preşcolare. Aceste relaţii nu se slabă şi dependentă pe toate planurile. Cunoscând specificul copilăriei, nevoia ei
dezvoltă de la sine, ci numai sub îndrumarea educatoarei. Pentru a forma la de libertate şi în acelaşi timp de ocrotire şi securizare afectivă, educatoarea va
copii relaţii de prietenie şi colegialitate în timpul jocului nu este de ajuns să-i putea să echilibreze optim şi relaţia dintre libertate şi dirijarea din nou cu totul
împiedicăm să se certe, să se bruscheze, să-şi ia jucăriile unii de la alţii. Atunci specific acestei etape de viaţă. „Nimic nu se îndeplineşte în tiranie, dar nici la
când se naşte o neînţelegere, îndemnurile formale „jucaţi-vă frumos împreună”, voia întâmplării.” Abia în aceste condiţii se pot pune primele baze ale auto
„nu vă certaţi pentru jucării”, nu rezolvă problema. Se întâmplă uneori ca unii orientării şi autoreglării personalităţii autentice şi puternice, îmbinând inteligent
copii să refuze de a primi în joc pe un coleg de-al lor dacă educatoarea insistă ca libera dezvoltare cu subtila dirijare.
acesta să fie primit, până la urmă aceştia îl acceptă. Dinamica şi formarea structurilor relaţionale la preşcolari
Dar nici măsura asta nu rezolvă problema. Copilul respectiv simţind că Tipul de relaţii la ceastă vârstă se nuanţează şi se diversifică,
este tolerat, rămâne stingher şi nu se integrează în joc. De aceea sarcina noastră amplificându-se conduitele din contextul colectivelor de copii. Are loc
este să educăm la copii relaţii de prietenie, obişnuinţa de a se ajuta reciproc în concomitent şi diferenţierea conduitelor faţă de persoane de diferite vârste şi
timpul jocului. În felul acesta fiecare preşcolar se va simţi ca un adevărat ocupaţii aflate în ambianţa social - culturală a copilului. Analizând
tovarăş de joc. Un joc de creaţie bine dezvoltat nu poate fi decât un joc colectiv personalitatea din perspectivă genetică remarcam, pe lângă factorii intelectuali
în care copiii sunt uniţi prin interese comune, prin sentimente de prietenie. şi afectivi, intervin şi intenţiile, scopurile, efortul voluntar şi conduita. În
Influenţa educatoarei în formarea relaţiilor de prietenie este foarte mare. autoreglarea comportamentului care se modifică progresiv, pe măsura trecerii
Această influenţă se va realiza în funcţie de particularităţile de vârstă şi dintr-un stadiu de vârstă în altul. În contactul cu realitatea înconjurătoare,
individuale ale copiilor. copilul se construieşte pe sine după anumite modele, dar şi în raport cu
Deşi copii de 3 – 5 ani simt nevoia să se joace în colectiv, totuşi se potenţialul ce-l posedă.
poate spune că ei se joacă mai mult „unul lângă altul” decât „unul cu altul”. Pe Felul acesta înţelegem afirmaţia lui G. Kelly, conform căreia „fiecare
treptele timpurii ale dezvoltării, jocul are mai mult un caracter individual. om este o expresie a propriei sale experienţe”. Pe baza acesteia iau naştere
Copiilor le lipseşte încă un plan comun care să-i unească în joc. De aceea vom anumite structuri ce pot fi numite după autorul citat, constructe personale. Pe
organiza la început jocuri simple, cu acţiuni comune pentru toţi copiii. Ei se vor parcursul dezvoltării copilului constructele se ordonează şi se ierarhizează după
juca în acelaşi fel: vor imita aceleaşi acţiuni – de „a conduce” maşina, de a importanţa ce o au în viaţa subiectului. Modelul tiranic Eu, Tu, El, elaborat de
„călători” cu trenul etc. însăşi participarea noastră va conferi jocului un caracter Ed. Pamfil şi de D. Ogodescu, relevă că personalitatea se organizează prin
colectiv. relaţionarea umană. În acest context EUL constituie sursa primară de energie, în
Mai târziu vor organiza jocuri în comun pe baza rolurilor îndeplinite de timp ce un alter ego are funcţia de model comparativ, iar EL este polul de
copiii mai întreprinzători. În această fază sarcina noastră este să-i ajutăm să proiectare la care aspiră. Aceşti poli nu pot exista separat, ci numai împreună.
reunească în joc, să rezolvăm şi să prevenim conflictele dintre participanţi. La vârsta preşcolară se produce extensia Eului, iar în perioada micii şcolarităţi
Conflictele la această vârstă au drept cauză jucăriile. Copiii nu ştiu să le sub influenţa statutului şi rolului să de şcolar se dezvoltă Eul ca factor raţional
folosească în comun. De aceea, asigurarea grupei cu un sortiment bogat de care se extinde continuu.
jucării identice este un mijloc potrivit pentru a preveni şi înlătura neînţelegerile.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 51 52 Capitolul I
În structura comportamentelor un rol important îl joacă formarea („disciplinaţi” şi criterii intelectuale „răspunde bine la lecţii”), iar cei cu mai
imaginii de sine care presupune existenţa elementelor cognitive şi afective tot multe respingeri nu sunt doriţi pentru ca sunt „indisciplinaţi”, „leneşi”,
mai complexe. „murdari”.
Imagine de sine sau identificarea sau identificarea de sine capătă noi Cantitativ viaţa afectivă a copilului preşcolar este foarte bogată
dimensiuni în perioada preşcolară prin conştientizarea caracteristicilor corporale deoarece faţă de alţi copii, de oamenii cu care vin în contact faşă de orice
proprii, adică a sinelui corporal, material, prin perceperea statutului şi rolului de fenomen, obiect cu care operează, copilul încearcă o anumită stare afectiv
apartenenţă la grup, adică a sinelui social şi prin manifestarea de atitudini în emoţională, o anumită reacţie afectivă –fie negativă, fie pozitivă – în funcţie de
activităţi ce semnifică sinele spiritual sau „al sanctuarului emoţiilor şi împrejurările de viaţă, de legătura fixată în conştiinţa copilului, valoarea
dorinţelor”. Intensa dezvoltare psihică a copilului ca şi frecventarea instituţiilor afectivă fiind determinată de satisfacerea sau nu a intereselor sau trebuinţelor de
preşcolare, determină o mai uşoară adaptare şi elaborare de comportamente care era stăpânit. Varietatea stărilor afective şi a reacţiilor afective este însă mult
diverse faţă de aceeaşi situaţie. Sporesc contactele cu cei din jur, se comunică mai săracă decât la şcolarul mic cu experienţă socială mai largă, sau decât la
mai mult şi se interiorizează experienţa dobândită, ceea ce face posibilă adult.
conectarea conduitei copilului la împrejurarea ce o determină. Diversificarea Este perioada în care încă mai domină stările emoţionale primare, dar şi
experienţei creează un teren de emergenţă pentru antrenarea personalităţii în perioada în care cercul cunoaşterii se lărgeşte şi cu cât mai mult cu atât simte
devenire prin structurarea unor modele specifice. În unele situaţii se pot produce afectiv mai mult.
distorsiuni comportamentale ca urmare a prezenţei concomitente a copilului în Copilul preşcolar nu-şi poate stăpâni emoţiile primare, datorită scoarţei
cele două medii – familia şi grădiniţa – ce sunt percepute ca fiind concurente. În sale cerebrale ce nu-ţi manifestă încă în mod satisfăcător rolul său de organ
acest caz, copilul se poate manifesta disponibil, afectuos, cooperant în unul şi coordonator reglator asupra reacţiilor subcorticale. Dacă la limita de jos a
negativist, opozant, anxios în altul. Aici se impune o intervenţie atât din partea preşcolarilor predomină efectele şi dispoziţiile organice, treptat se impun, prin
părinţilor cât şi a educatoarei pentru a evita conduitele de distanţare psihologică. asimilarea experienţei sociale şi emoţiile şi dispoziţiile secundare. Ca atare în
La vârsta preşcolară se elaborează şi se exersează conduitele iar viaţa interrelaţională a preşcolarului mijlociu şi mare îşi fac loc expresivităţile
însuşirile de personalitate se dezvoltă progresiv, mai cu seamă prin intermediul emoţionale de simpatic – antipatic, bucurie – tristeţe, satisfacţie – insatisfacţie
activităţii specifice. etc., el apreciază afectiv comportamentul altora în bun – rău, şi-şi exprimă
Pentru a surprinde unele aspecte ale dinamicii relaţiilor în grup am deschis prezenţa sau repulsia în funcţie de modelul mintal construit prin
apelat la un chestionar simplu având în vedere ca preşcolarul nu poate utiliza un influenţa familiei sau a educaţiei în grădiniţele de copii.
registru mai diferenţiat de răspunsuri în mod spontan.
Am aplicat chestionarul la un număr de 23 de copii, în care să-şi arate Bibliografie
preferinţa pentru colegul de bancă. Întrebarea a fost. 1.Chircev Anatol -,,Educaţia morală a tineretului şcolar, în studii şi cercetări”,
- Cu cine ai dori să stai în bancă? De ce? Editura Didactică şi Pedagogică ,Bucureşti ,1944
Alegerea colegului de bancă a fost făcută pe baza unor categorii – 2.Kez Elena –,,Secolul copilulu” –Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti
criterii: 1979
1. criterii de ordin moral; 3.Şchiopu Ursula - ,,Psihologia vârstelor” , Editura Didactică şi Pedagogică ,
2. criterii de ordin estetic; Bucureşti ,1981
3. criterii de ordin intelectual; 4.Vincent R. - ,,Cunoaşterea copilului”, Editura Didactică şi Pedagogică
4. criterii de ordin afectiv. Bucureşti ,1972 .
Din analiza răspunsurilor se constată o frecvenţă ridicată a criteriilor de
ordin moral (disciplinat) – 50%, criterii de ordin intelectual (răspunde bine la
lecţii) – 20%, criterii de ordin estetic(frumos şi curat) – 10%.
Aceleaşi criterii sunt utilizate şi în cazul respingerilor.
- Cu cine nu ai dori să stai în bancă? De ce?
Se constată o respingere a copiilor care nu au o comportare bună,
„indisciplinari”. Aceştia cuprind un procent de 70% .
Se observă că sunt copii care sunt preferaţi de mai mulţi colegi, iar alţii nu
sunt preferaţi de nici un copil. Copiii preferaţi sunt aleşi pe criterii morale
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 53 54 Capitolul I
DEZVOLTAREA SOCIABILITĂŢII PRIN JOC ŞI ACTIVITĂŢI DISTRACTIVE care permite să se dezvolte sociabilitatea. Astfel, H. Wallon spunea
“colectivitatea presupune un act de alegere între mai mulţi copii de vârste şi
Ileana Mitelea, Grădiniţa Nr. 21, Târgu-Jiu sexe diferite în funcţie de interesele imediate, cum ar fi de exemplu jocul”.
Majoritatea copiilor din grupa mică, în primul moment al integrării unui
,,Omul, după afirmaţia lui Ch. Darwin, este o fiinţă socială, colectiv, au un statut social şi un grad de expansiune mai redus; spre sfârşitul
sociabilitatea constituind o condiţie pentru progresul social şi o sursă de forţă anului şcolar, când copilul este bine integrat în colectivitate, el poate alege şi la
pozitivă morală”. Locul pe care îl ocupă fiecare individ în grupul din care face rândul său poate fi ales, gradul lui de expansiune şi statutul său social
parte, tipuri de relaţii socio-afective, statutul social, expansivitatea, indică cunoscând o reală creştere. Relaţiile sociale cu ceilalţi copii devin amicale şi
gradul de sociabilitate al acesteia. Concomitent cu forţele de sociabilizare afectuoase, grupul de joc fiind constituit între 2-5 copii. Sunt evidente tendinţele
implicate în activităţile ocupaţionale, jocul şi achiziţiile distractive au adus o de solitudine la unii copii şi în acelaşi timp tendinţe de predominare ale altora,
contribuţie importantă şi continuă la dezvoltarea sociabilităţii, mai ales în apărând copii cu aptitudini de conducători. După unii autori apar 2 tipuri de
perioadele primei şi celei de-a doua copilării. comportament de conducători: conducători competenţi (care se impun datorită
Analizând modul cum se integrează copilul în joc se vede atât priceperii lor de a se juca) şi copii ce se impun prin forţă (uneori aceştia sunt
fizionomia sociabilităţii sale cât şi caracteristicile statutului sau social dobândit mai în vârstă decât colegii lor). Deci, se poate concluziona că, în general,
sau căpătat de un membru al colectivului şi de toţi împreună. copilul devine sociabil în măsura în care el este pus în situaţia de a fi sociabil.
J. L . Moreno este autorul şi creatorul unor teste speciale(testele Factorul afectiv, într-o mare măsură, favorizează sau defavorizează, accelerează
sociometrice) şi al metodelor “psihodrama” şi “sociodrama”, aducând o sau împiedică stabilirea de relaţii sociale. Copiii care din punct de vedere afectiv
contribuţie serioasă în procesul de cunoaştere a dinamicii grupului, al locului sunt timizi, anxioşi, reuşesc cu greutate să stabilească relaţii de la început cu
fiecărui individ în cadrul grupului, a tipului de conduite afective, morale, sociale persoanele cu care vin în contact; este necesară o perioadă de adaptare pentru a
care predomină, a intensităţii şi stabilităţii acestor emoţii. Alături de alţi învinge anxietatea şi reţinerea care la început îl pot izola de ceilalţi. Şi copiii
cercetători ca Ch. Darwin, H. Wallon, Ch. Bühler, el a pus în evidenţă evoluţia care din punct de vedere afectiv sunt reţinuţi, controlaţi, stăpâniţi, dar trăiesc
reacţiilor sociale la copii. În esenţă, din aceste cercetări reiese că în primul an de afectiv situaţia în care se află la un moment dat, reuşesc cu mai multă uşurinţă
viaţă copilul poate percepe pe altul, iar răspunsul sau este exprimat prin zâmbet să stabilească şi să întreţină relaţii cu mai mulţi copii, în general cu cei din jurul
ca expresie emoţională spontană ce poate fi considerată reacţie pozitivă socială. lor. Capacitatea de control şi stăpânire a reacţiilor impulsive favorizează o
Jocul presupune formarea unui grup (spontan) în care să se instaureze capacitate de sociabilitate bine dezvoltată, ei reuşind să intre uşor în relaţii cu un
diviziuni ocupaţionale. Deci, grupul social are un rol uriaş în formarea număr mai mare de copii din colectivul din care fac parte şi să fie la rândul lor
sociabilităţii. H. Wallon ajunge la concluzia că grupul este indispensabil pentru acceptaţi de mai mulţi copii.
copil nu numai pentru învăţarea comportamentului social, dar şi pentru faptul că Acei copii care sunt indiferenţi din punct de vedere ai angajării afective
grupul face conştient pe copil de posibilităţile şi capacităţile sale, de poziţia pe se joacă mai mult în jocurile de construcţii, aceste jocuri implicând mai mult
care o ocupă în cadrul grupului, de sentimentele altora faţă de el şi ale lui faţă de componente intelectuale de tipul observaţiei, atenţiei, imaginaţiei şi chiar
alţii. Ca atare, grupul este terenul practicii sociale. gândirii.
La vârsta de peste 2 ani copii se joacă alături acelaşi joc sau un joc În concluzie, putem spune că grupa preşcolară mică (3-4 ani) se
asemănător, dar fără a coopera între ei (joc paralel). De la 3 ani încep să apară caracterizează ca o colectivitate la care cooperarea este redusă, expansivitatea şi
grupuri spontane de joc cu caracter de cooperare activă în care devine evidentă statutul social mic în relaţiile obişnuite şi în relaţiile de joc.
simbolistică de grup. Diviziunea sociala din joc sub forma diviziunii de roluri La nivelul următor de vârsta (4-5 ani) se observă o creştere a statutului
permite reconstituirea conduitelor specifice fiecărui rol într-un context mai larg social şi a gradului de expansiune mai ales în condiţiile de joc, fiind vorba de
care reproduce viaţa socială. Cooperarea capătă continuitate, se nuanţează în creşterea în bună parte a adaptabilităţii. Se dezvoltă unele forme de sociabilizare
relaţii sociale. exprimate prin cooperare, excluziune, rivalitate, afirmare, dependenţă, supunere
Pe terenul de joc mobilul alegerii partenerilor de joc se schimbă dintr-un ca urmare a creşterii individualităţii, dar şi a intercorelaţiilor colective. Grupele
mobil afectiv într-un mobil legat de motivaţii mai largi şi mai complexe. Foarte constituite numai din fete sau numai din băieţi sunt mai stabile. Când grupul
rare sunt cazurile când un copil preferă pe un alt copil dar fiind respins de el nu este combinat, numărul membrilor grupului creşte până la 6-7 copii, apar
acceptă să se joace cu altul ci preferă să se joace singur. În joc, copiii se acceptă, grupele de joc cu un caracter mai larg care cuprind copii şi de diferite vârste.
se tolerează reciproc. Gradul de reciprocitate este mai mare în joc decât în alte Cooperarea în joc este în creştere, se manifestă o uşoară tendinţă de rivalitate a
tipuri de situaţii. Astfel jocul devine terenul stimulării coeziunii ocupaţionale, conducătorilor de joc, mai mult la băieţi decât la fete. Relaţiile armonice sunt
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 55 56 Capitolul I
cele care predomină. Formarea grupelor de joc este determinată de felul jocului.
La acest nivel de vârstă se pare că nu este vorba de un conducător precis, Silvia Breben, Mariana Opran
cunoscut de copiii care organizează jocul, ci mai mulţi copii îşi reunesc
Mintea cea mai creativă din domeniul ştiinţelor sociale, Howard
dorinţele de a juca acelaşi joc. Când grupul este format, cel care a propus jocul
Gardner, a schimbat înţelesul noţiunii de “ a fi deştept”.
are într-un fel rol de conducător. El împarte rolurile mai mult după gradul de
Toţi oamenii dispun de cel puţin 9 inteligenţe, exprimate prin moduri
prietenie. Relaţiile sociale de cooperare predomină.
variate de învăţare şi modalităţi particulare de exprimare a achiziţiilor
Între 6-7 ani sociabilitatea evoluează mult. Copiii se apropie fără
dobândite.
reticenţe unii de alţii, se stabilesc repede relaţii spontane ce seamănă cu relaţiile
Fiecare copil reprezintă o combinaţie unică de dezvoltare şi manifestare
de prietenie ce vor apare mai târziu. Acestor relaţii pline de afecţiune le lipseşte
a acestor abilităţi. De aceea, venim în sprijinul dumneavoastră cu sinteze
însă stabilitatea. Şi reacţiile de excludere, de antipatie, de simpatie, de violenţă,
teoretice ce pot fi consultate. Diferenţierea dintre copii impune tratarea
de afirmare, de dependenţă, de supunere se accentuează, ele având însă un
diferenţiată a acestora. Să nu uităm că lipsa de stimulare, neglijarea exersării
caracter instabil. La aceasta vârstă “conducătorul” jocului este cunoscut,
acestora, poate duce la scăderea şanselor de dezvoltare a unui anumit tip de
acceptat şi apreciat. Copii îl apreciază ca bun, exigent sau slab. Alegerea
inteligenţă.
presupune criterii noi. Conducătorul slab este după părerea copiilor acela care
Reţineţi
alege pe toţi copiii fără să facă o selecţie. Conducătorul exigent este acela care
 Folosiţi toate zonele cerebrale!
ştie bine jocul, regulile şi rolurile jocului şi care nu încurcă jocul.
Un alt tip de conducător de joc este conducătorul sentimental, la care  Creaţi cât mai multe oportunităţi şi motivaţii pentru fiecare vârstă .
predomină factorul afectiv în alegerile partenerilor de joc (apare mai multe la  Metodologiile alternative din revista stimulează diferite tipuri de inteligenţă,
fete). prin tratarea diferenţiată a copiilor.
Conducătorul indulgent nu face selecţie serioasă, el nu alege; el este Inteligenţa verbală/ lingvistică
interesat să se joace şi să aibă cu cine se juca. Grupul sau este în general larg,  reprezintă capacitatea de a folosi cuvintele, fie în registrul oral
poate intra oricine indiferent de sex şi de vârstă. Acest tip de grup are o (poveştilor, recitator, orator), fie în registrul scris;
expansiune mare, dar se destramă repede.  un copil cu acest tip de inteligenţă va agrea în mod deosebit să
În concluzie, relaţiile sociale la copiii de vârsta preşcolară, apar în joc citească, să povestească, să scrie, să facă jocuri de cuvinte, să creeze rime;
într-o formă direcţionată, sub forma de relaţii reciproce dintre participanţii la o  elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu:
acţiune structurată prin funcţiile rolului. Copilul găseşte prin rolul din joc - structurile şi regulile de structurare a limbajului (punctuaţia cu
expresia unei relaţii sociale în care sunt implicaţi adulţii. Odată cu rolul pe care valoare stilistică)
îl joacă preia cu el tot fondul social pe care rolul îl conţine. Acest act de - nivelul fonetic al limbajului (aliteraţii)
asimilare a relaţiilor sociale permite să se dezvolte odată cu sociabilitatea atât - nivelul semantic (sensurile duble)
conştiinţa, cât şi personalitatea copilului înţeleasă şi ca o totalitate a relaţiilor - nivelul pragmatic
sociale. În numeroase lucrări de psihologie infantilă se vorbeşte de dezvoltarea  pot folosi limbajul în scop:
intensă a personalităţii copilului între 3-7 ani, de faptul că jocul constituie un fel - persuasiv (funcţia retorică)
de substanţa nutritivă a dimensiunilor personalităţii, punându-se mai ales - de a rememora informaţia (funcţia mnezică)
accentul pe aspectul acţional, ocupaţional al jocului. - de a explica ceva (funcţia peripatică)
Prin joc – prin rolul integrat în subiectul unui joc – copilul “pipăie” - de a furniza informaţii despre limbajul însuşi (funcţia meta-
societatea oamenilor mari. Se constituie astfel punţile de acces spre înţelegerea lingvistică)
marii societăţi a adulţilor şi se realizează momente primare de integrare în ea. Inteligenţa logică / matematică
 include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de
a rezolva probleme;
 cuprinde capacitatea de a utiliza gândirea logică, capacitatea de a
clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a înţelege relaţiile de cauzalitate;
 copilul îşi dezvoltă aceste capacităţi prin activităţi concrete, prin
înţelegerea relaţiei de corespondenţă biunivocă, prin operaţiunea de numărare;
INTELIGENŢE MULTIPLE. CARACTERISTICI
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 57 58 Capitolul I
 aceste deprinderi ale gândirii critice trebuie fixate prin activităţi  cuprinde de asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi
corespunzătoare. autoevaluare;
Inteligenţa vizuală / spaţială  depăşeşte cu puţin de a distinge între plăcere şi durere şi de a te
 este inteligenţa „imaginilor şi tablourilor” implica sau retrage dintr-o situaţie ca rezultat al acestei distincţii.
 cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale Inteligenţa naturalistă
vizuală, dar şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale;  este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct
 începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzoro-motorii; cu natura, cele mai potrivite lecţii fiind cele în aer liber;
 percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu  copiii preferă să alcătuiască proiecte la ştiinţele naturii: observarea
experienţa, cu reacţiile emoţionale; păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea copacilor sau animalelor;
 copiii cu inteligenţă vizuală au capacitatea de a percepe cu deosebită  preferă ecologia, zoologia, botanica;
acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, relaţiile dintre aceste elemente; pot  este deosebit de benefic pentru aceşti copii să-şi poată folosi acest tip
reprezenta grafic imagini în spaţiu; de inteligenţă la şcoală (Armstrong),aşadar este sarcina şcolii să „aducă” natura
Inteligenţa corporală / kinestezică în clase şi în alte spaţii de învăţământ.
 reprezintă inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor şi ne permite să ALTE CARACTERISTICI
controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să
realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit; Inteligenţa verbală / lingvistică
 include deprinderi fizice speciale: coordonarea, echilibrul,  copilul se joacă frecvent la „Bibliotecă”
dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivel tactil şi  îi plac cărţile;
cutanat.  preferă jocurile de cuvinte, proverbele, zicătorile, poveştile, poeziile;
Inteligenţa muzicală / ritmică  argumentează şi participă activ la discuţii;
 se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la  limbajul scris îi trezeşte interes.
sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli; Inteligenţa logică / matematică
 se dezvoltă pe măsură ce copiii dobândesc în urma audiţiilor un gust  copilul este atras de cifre, jocurile cu cifre;
rafinat;  calculează uşor, operează uşor cu numere şi cifre;
 reprezintă „capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a  înţelege uşor succesiunea zilelor, lunilor, anotimpurilor;
discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de  rezolvă gândind fără imagini;
compozitor), de a exprima (ca interpret) formele muzicale” . Armstrong, 2000.  exprimă, construieşte logic fraza;
Inteligenţa interpersonală  organizează logic discuţiile sau răspunsurile;
 reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările,  aplică logic algoritmul învăţat.
intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. Inteligenţa vizuală / spaţială
 include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a gesturilor;  observă uşor detaliile într-o singură imagine şi le descrie;
include şi capacitatea de a diferenţia între diferite tipuri de relaţii interpersonale  desenează pe orice foaie;
şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective;  se orientează uşor în spaţiu;
 implică „deprinderi de comunicare verbală şi nonverbală, deprinderi  completează cu uşurinţă elemente lipsă într-un desen, colaj, machetă;
de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, capacitatea de a avea  rezolvă cu uşurinţă un labirint;
încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea  reconstituie fără suport;
atingerii unor scopuri reciproc avantajoase” - Bellanca, 1997;  construieşte modele din figuri geometrice.
 la un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la copilul care Inteligenţe corporală / kinestezică
observă şi reacţionează la stările şi dispoziţiile adulţilor din jurul său.  participă cu plăcere la activităţile de educaţie fizică;
Inteligenţa intrapersonală  vorbirea este însoţită de gesticulări, de mişcare;
 presupune capacitatea de a avea o reprezentare de sine corectă, de a  îşi coordonează bine mişcările;
avea conştiinţa stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-şi cunoaşte  îi place să petreacă mult timp în aer liber;
temperamentul şi dorinţelor;  îi place să lucreze cu mâinile;
 îi este greu să stea nemişcat mult timp.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 59 60 Capitolul I
Inteligenţă muzicală / ritmică
 învaţă cu uşurinţă cântece;
 recunoaşte când se cântă fals;
 are ureche muzicală, voce şi cântă bine;
 lucrează fredonând;
 păstrează ritmul;
 îi place să asculte muzică;
 deosebeşte mai multe genuri muzicale.
Inteligenţa interpersonală
 se simte liber, îi place libertatea;
 preferă jocurile de grup;
 are cel puţin 3(trei) prieteni;
 îi place să împărtăşească şi altora din propria experienţă;
 nu-i place să stea acasă nici când este bolnav.
Inteligenţa intrapersonală
 presupune curaj argumentat în situaţii diverse;
 îşi evaluează corect comportamentele pozitive şi negative;
 dă dovadă de spirit critic şi autocritic;
 are preferinţe ferme în relaţiile cu colegii.
Inteligenţa naturistă
 manifestă interes pentru mediul înconjurător;
 exprimă descoperirile folosind un limbaj propriu;
 face clasificări corecte;
 este interesat de experimente şi experienţe;
 îndeplineşte orice activitate în natură;
Inteligenţa emoţională
 abilitatea de a percepe cât mai corect emoţiile şi de a le exprima:
 generează sentimente;
 recunoaşte ceea ce simte;
 deosebeşte ce-i face bine şi ce-i face rău;
 conştientizează uşor ceea ce simt alţii în diferite momente.

Auxiliare didactice editate pentru învăţământul preşcolar


ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 61 62 Capitolul I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 63 64 Capitolul I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 65 66 Capitolul I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 67 68 Capitolul I
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 69 70 Capitolul I
Testul proverbelor
(adaptat de M. Roco)

Punctaj: Mai jos sunt prezentate 50 de proverbe. În dreptul fiecăruia dintre ele
există variante de răspuns, care se referă la opinia dumneavoastră în legătură cu
proverbele respective: A-întotdeauna adevărat; B-nu este întotdeauna adevărat;
C-nu pot să răspund nici cu A nici cu B. Treceţi un X în dreptul variantei care
exprimă cel mai bine opinia dumneavoastră.
Proverbe A B C
1 Decât un an cioară, mai bine o zi şoim.
2 Gândeşte de azi şi pentru mâine.
3 Soarele, oricât de cald este, nu încălzeşte pe toată lumea.
4 La vijelii copacii cei mari cad, iar buruienile rămân pe
loc.
5 Să te temi mai mult de apa cea lină decât de cea tulbure.
6 Nu tot ce luceşte e aur.
7 Merele putrede strică pe cele bune, fără ca cele bune să
le poată drege pe cele stricate.
8 Când te lupţi cu cineva în noroi, fie că învingi, fie că eşti
învins, tot te murdăreşti.
9 Mai lesne este să ciopleşti pomul decât omul.
10 Cine nu ştie potecile, nu ştie nici drumul cel mare.
11 Cu cât râul este mai adânc, cu atât curge mai lin.
12 Albina în gură ţine miere, iar în coadă acul otrăvitor.
13 Pe cei mai buni cai îi mănâncă hamul.
14 E mai bine să fi cap de pisică decât coadă de leu.
15 Cu capul se lucrează mai greu decât cu sapa şi lopata.
16 Munca omului noroc îi aduce.
17 Când treci prin ţara orbilor închide şi tu un ochi.
18 M-am învăţat cu traiul rău şi trăiesc bine.
19 Vorba rea fuge mai tare decât cea bună.
20 Cel care vorbeşte ce-i place, să audă şi ce-l supără.
21 Unde omul se mulţumeşte, acolo raiul şi-l găseşte.
22 Să te asemeni cu cei puţini, iar nu cu cei mai mulţi.
23 Cugetul cel mai bun este cea mai bună pernă.
24 Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un prieten nerod.
25 Lauda în faţă e jumătate ocară.
26 Toţi se plâng de bani, dar de minte nimeni.
27 Cine nu cunoaşte pe prost e mai prost decât el.
28 Prostul mai întâi vorbeşte şi apoi gândeşte.
29 Talentul fără de noroc este de prisos.
30 Dulce e viaţa, dar scump o plătim.
31 Într-o mie de prieteni dacă ai un duşman e destul ca şi
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 71 72 Capitolul I

ceilalţi să-ţi devină duşmani. PROIECT DE INTERVENŢIE PERSONALIZATĂ


32 Cine cutează să spună adevărul lesne poate merge cu
capul spart. Maria Barbu, Elena Dobre
33 Munca are rădăcini amare, dar fructe dulci.
34 Cine vrea să înşele se înşeală. Numele şi prenumele: S.M.
35 Răul nu rămâne nepedepsit. Data naşterii: mai 2002
36 Ce este lesne nu e bun. Grupa: mare
37 Greu se cunoaşte cineva pe sine. Data aplicării: octombrie, 2007.
38 Înainte de a porunci, învaţă a te supune. Psihodiagnostic: - rotacism palatalizarea consoanelor „ş”, „j”
39 Mereu să te arăţi mic cu cei mici şi mare cu cei mari. - exprimare orală greoaie;
40 Pe toţi să-i asculţi, dar pe puţini să-i crezi. - dificultăţi în perceperea componentelor spaţiale şi temporale.
- tulburări de comportament.
41 Ca să te iubească oricine, să fii cinstit.
Starea de sănătate: relativ bună, îmbolnăvirea frecventă a căilor respiratorii,
42 Cele mai mari gânduri izvorăsc din inimă
vegetaţii adenoide.
43 Interesul orbeşte şi pe cel cu patru ochi. Păzeşte-ţi ochii
Intervenţia: (echipa) educatoare, logoped, tatăl, bunica paternă.
să nu-i pierzi, că ai numai doi.
Informaţii educaţionale:
44 Numai proştii ocărăsc pe oricine cum le vine la gură. Comportament cognitiv:
45 Învăţătura este comoară şi munca este cheia ei. - copilul are reprezentări despre mediul înconjurător corespunzătoare vârstei,
Păstrează bine cheia ca să nu pierzi comoara. dar nu are capacitatea de a observa sistematic, nu efectuează analize, sinteze,
46 Fie-ţi milă de timpul care trece în zadar. clasificări, comparaţii;
47 Cea mai mare învăţătură este să ştii când să taci din - volumul limbajului este sărac, se exprimă greoi, are tulburări de pronunţie;
gură. - gândirea se manifestă doar în situaţii intuitive, concrete;
48 Învăţătura nu are sfârşit, cu cât cunoşti mai mult, cu atât - atenţia este slab dezvoltată.
râvneşti mai mult la ea. Comportament psihomotric:
49 Vai de cel care cade pe mâna unui intrigant, că se vede - dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei; cunoaşte schema corporală, dar
legat de mâini şi de picioare cu lanţuri pe care nu le întâmpină dificultăţi în orientarea spaţială, are deprinderi de igienă personală şi
vede. colectivă bine formate.
50 Minciuna are picioare scurte. Relaţii sociale:
Interpretarea rezultatelor - este politicos cu personalul grădiniţei, dar are un comportament verbal agresiv
Alegerea în mod sistematic a răspunsurilor de tip A (întotdeauna faţă de bunica şi uneori faţă de copii;
adevărat) demonstrează tendinţa persoanei de a reacţiona în mod dominant - mama este plecată la muncă în Spania şi copilul este răsfăţat de tată;
afectiv-emoţional. Cu cât numărul de răspunsuri tip A este mai mare, cu atât - este singur la părinţi, puţin egoist şi nu doreşte să colaboreze cu colegii.
persoana are tendinţa de a reacţiona predominant emoţional. Obiective pe termen lung:
Alegerea frecventă a răspunsului tip B(nu este întotdeauna adevărat) - ameliorarea pronunţiei şi dezvoltarea exprimării orale;
indică tendinţa persoanei de a reacţiona dominant raţional (o relativă distanţare - dezvoltarea operaţiilor şi calităţii gândirii;
faţă de situaţiile la care se referă proverbele). Numărul mare de răspunsuri de tip - exersarea capacităţii de orientare spaţială şi temporală.
B relevă tendinţa persoanei de a reacţiona predominant raţional. - educarea comportamentului civilizat şi stimularea sociabilităţii.
Bibliografie
Domenii de intervenţie recomandate:
1. Howard Gardner, ,,Inteligenţe multiple”, Editura Sigma, 2006
Limbaj şi comunicare
2. Howard Gardner, ,,Mintea disciplinată” Editura Sigma, 2005
3. Howard Gardner, ,,Mintea umană cinci ipostaze pentru viitor”, Editura Cognitiv
Sigma, 2007 Psihomotor
4. Crenguţa Lăcrămioara Oprea, ,,Strategii didactice interactive” E.D.P., 2008 Comportamental
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 73 74 Capitolul I
Limbaj şi comunicare -să pronunţe -citire de imagini ale 2 săpt -pronunţă -aprecieri
Metode şi Metode şi corect în căror denumiri corect sunetele stimulative
Obiective pe Perioada Criterii de cuvinte conţin sunetele respective
mijloace de instrumente
termen scurt de timp evaluare consoanele „ş” respective
realizare de evaluare
-să adopte o -exerciţii pentru periodic -poziţia corectă -analiza şi „j”.
poziţie corectă dezvoltarea a limbii în modului de -să pronunţe -citire în imagini 2 săpt -pronunţă -evidenţieri;
a organelor de elasticităţii şi a momentul deschidere a corect în hazlii, atractive. corect în mod -includerea în
vorbire în mobilităţii apexului pronunţării gurii(imaginea vorbirea -recitarea unor frecvent şi fără momente
momentul lingual; din oglindă); cursivă poezii şi expresii efort sunetele artistice;
emiterii -exerciţii de -jocul: „Gură sunetele „r”, ritmate care conţin exersatee. -audierea unor
sunetului; gimnastică linguală mică, gură „ş”, „j” aceste sunete; recitări.
şi facială; mare”, „Un (automatizarea -activităţi cu grupuri
-exerciţii pentru pupic”. sunetului) mici în care sunt
mobilitatea cuprinşi neapărat şi
maxilarului şi a copii care nu au
buzelor. dificultăţi de
-să obţină 2-3 -exerciţii articultorii 4 săpt -analiza şi -aprecieri articulare a
vibraţii cu scurte (5-6 min) şi sinteza stimulative. sunetelor.
vârful limbii la dese (zilnic). mişcărilor -să participe la -discuţii informale, Oct-nov. -formulează -chestionare
incisivii -vibrarea buzelor; articulatorii; dialoguri pe convorbiri tematice. răspunsuri şi orală
superiorii; -exerciţii de execută corect teme date sau adresează -aprecieri
inspiraţie (pe exerciţii de propuse de el; întrebări stimulative.
nas/gură) şi de expiraţie; adecvate temei
expiraţie (pe -efectuează de discuţie.
gură/nas). exerciţii de -să descrie -lecturi după Nov-dec -identifică şi -încurajări
mobilitatea aspecte imagini cu aspecte descrie grupul
înaintea ilustrate în ale anotimpurilor, compoziţional
jocurilor de tablouri din jocurile copiilor, central şi pe
pronunţie. din activităţile cele secundare
-să exerseze -exerciţii pentru 6 săpt -reproduce -încurajări; oamenilor, din viaţa ale tabloului.
pronunţarea dezvoltarea auzului corect -analiza animalelor.
sunetului „r” fonematic; onomatopee; înregistrărilor -să alcătuiască -povestiri create: „O Dec-ian -exprimă un şir -analiza
în vorbirea -exerciţii pentru -execută cu audio din scurte povestiri faptă bună”, „O de idei în produselor
coarticulată şi rostirea seriozitate timpul după un şir de întâmplare hazlie”, propoziţii activităţii ( a
a sunetelor „ş” onomatopeelor: exerciţii de jocurilor cu ilustraţii. „La grădiniţă” etc. corecte din poveştii
şi „j”. „bârrr”, „morrr” motricitate onomatopee. punct de create).
„ţârrr”, „vâjjj”, generală şi de vedere logic şi
„şşşşt” etc. transmitere a gramatical.
vibraţiilor la
limbă. Domeniul cognitiv
-să diferenţieze -exerciţii de rostire a 2 săpt -precizează -chestionarea Obiective pe Metode şi Perioada de Criterii de Metode şi
sunetul „r” de cuvintelor cu silaba prezenţa orală. termen scurt mijloace de timp evaluare instrumente de
sunetul cu care „ra” iniţial şi cu „re” sunetului „r” realizare evaluare
a fost înlocuit în celelalte poziţii; în cuvinte; -să perceapă -exerciţii de 4 săpt -respectă -observarea
anterior („l”); -pronunţarea -pronunţă activ obiectele observare etapele în comportamnetului;
prelungită a lui „le” corect sunetele din mediul organizată a observarea -analiza
care se transformă în respective. apropiat; plantelor, unei categorii rezultatelor
„re”.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 75 76 Capitolul I
-să-şi dezvolte animalelor, de obiecte. consemnate de Domeniul psihomotor
spiritul de fenomenelor copil în timpul Metode şi Metode şi
observaţie. naturii, observărilor. Obiective pe Per.de Criterii de
mijloace de instrumente de
obiectivelor termen scurt timp evaluare
realizare evaluare
din clasă sau -să -exerciţii şi locuri 4 săpt -corectitudinea şi -observarea
grădiniţă. recunoască de mişcare ce rapiditatea comportamentului;
-să sesizeze -exerciţii de 2 săpt -stabileşte -analiza componentele vizează: reacţiilor la -chestionarea orală
legături între analiză şi relaţii între răspunsurilor date spaţiale şi să a) direcţia: comenzi; pentru
obiecte şi sinteză; obiecte; şi a întrebărilor se orienteze „înainte-înapoi”, -„Priveşte conştientizarea
fenomene ale -experimente; -realizează adresate. adecvat; „sus-jos” înainte/înapoi” poziţiilor spaţiale.
naturii, -exerciţii de comparaţii cu „stânga- „Piciorul
precum şi identificare a sprijinul dreapta”; înainte”!, „Pas
cauzele care le cauzelor, de educatoarei b ( distanţa: înapoi!” -aprecieri
determină, formulare de „aproape - „Priveşte stimulative;
concluzii. departe”, sus/jos!”
-să facă -jocuri de 2 săpt -identifică -aprecieri c) poziţiile faţă de „Întoarce-te la
diferenţieri recunoaştere a forma, stimulative obiecte: „lângă”, stânga /dreapta!”
între obiecte şi obiectelor culoarea, „pe”, „sub”. etc, -întreceri:
însuşirile după însuşirile mărimea, -jocuri de căutare „Întoarce-te la -analiza
acestora enumerate. mirosul, a unor obiective stânga/dreapta !” produselor
gustul etc. aşezate în diferite etc. activităţii (modul
Să clasifice -exerciţii de 2 săpt -realizează -analiza poziţii spaţiale; „Mergi aproape de rezolvare a
obiecte pe triere, clasificări produselor -rezolvarea unor de masă!” fişelor)
baza unor selectare. după un activităţii fişe cu sarcini de „Aşează-te
criterii, să le grupare, criteriu sau orientare spaţială. departe de
ordoneze în scriere, mai multe; scăunel!”;
funcţie de ordonare; -execută serii „Treci lângă
conţinutul şi -exerciţii de de obiecte fereastră!”,
sfera noţiunii stabilire a realizând „Urcă pe banca
care le apartenenţei structuri de gimnastică!”,
desemnează. unui obiect la simple pe „Stai sub masă!”
o clasă baza -identificarea şi
criteriilor precizarea corectă
cunoscute. a poziţiilor
-să descrie -exerciţii de 2 săpt -exprimă -chestionare orală spaţiale ale
fenomenele exprimare a verbal şi/sau şi scrisă (desene obiectelor folosite
observate, descoperirilor grafic ideile, scheme); în joc;
susţinând o şi ideilor, de utilizând un -analiza modului -recunoaşterea şi
conversaţie comunicare a limbaj de utilizare a denumirea unor
despre ele şi rezultatelor adecvat. simbolurilor. poziţii spaţiale ale
folosind investigaţiilor. obiectelor din
cuvinte imagini.
adecvate. -să perceapă -exerciţii efectuate 4 săpt -răspunde corect -analiza modului
componentele pe loc şi în motric la cum respectă
temporale deplasare cu următoarele durata, tempoul,
care vizează respectare: comenzi: intensitatea în
ritmul a) duratei; „Mergi cât timpul executării
mişcărilor. b) tempoului; durează mişcărilor;
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 77 78 Capitolul I
c) intensităţii. melodia”; -aprecieri cu colegii gospodăreşti şi de membrii grupului grupului;
-exerciţii şi jocuri „Aleargă mai stimulative; respectând amenajare a spaţului în joc sau în
de mişcare cu repede!”; -încurajări. regulile de de joc. realizarea -analiza
utilizarea „Păşeşte mai lucru în -jocuri de rol cu sarcinilor; îndeplinirii
onomatopeelor şi rar!”; grup subiecte din poveşti -implicarea în joc; responsabilităţilor;
a versurilor „Mergi uşor pe dau viaţa cotidiană;
ritmate: „Cioc- vârfuri!”; -atribuirea unor -îndeplinirea -evaluare orală
boc, treci la loc!”, „Bate pasul!”; responsabilităţi la responsabilităţilor; prin aprecierea şi
„ Unu-doi, unu- -execută mişcări nivelul grupului încurajarea
doi/ Faceţi toţi la în ritmul indicat. conform „Tabelului comportamentelor
fel ca noi!” responsabilităţilor”; -manifestarea pozitive.
-practicarea unor interesului pentru
Domeniul comportamental jocuri şi sporturi de comunicarea cu
Obiective Per. Metode şi echipă; ceilalţi copii sau
Metode şi mijloace Criterii de -vizite la domiciliu cu adulţii;
pe termen de instrumente de
de realizare evaluare între colegii de
scurt timp evaluare
grupă;
-să cunoască -convorbiri tematice; 3 săpt -salută, este -observarea
-întâlniri cu colegii
şi să -povestiri: respectuos cu comportamentului
în parc, la cofetărie,
respecte „Convorbiri adulţii şi cu copiii, în grădiniţă, în
la teatrul de păpuşi;
regulile de fermecat”, atât în limbaj cât timpul
-convorbiri
comportare „Şorţuleţul” de şi în atitudini; deplasărilor, în
telefonice între copii;
civilizată în Irimie Străuţ, „Nu -respectă regulile vizite, la
-sărbătorirea zilelor
familie, la numai la grădiniţă” de comportare spectacole, în
de naştere şi
grădiniţă, pe de O.P.Iaşi; civilizată, familie, în
onomastice.
stradă, în -poezii, cântece: indiferent de locul împrejurări
mijloace de „Mulţumesc” de Gh. unde se găseşte. diverse.
transport Zarafu, „Bună ziua! PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
sau de alte Te rog!”, „La
locuri revedere!, Bună prof. Itinerant Eugenia Pascu
publice. seara!”, „Un copil
politicos”; Numele şi prenumele elevului: O.P.
-jocuri de rol: „De-a Data naşterii: 1999
familia”, „În
Grupa pregătitoare
autobuz”, „La teatru
„, „Magazinul de Diagnostic dosar: Handicap mediu
jucării” etc. Domeniul de intervenţie: Educaţional.
-să ia -lecturi: „Bunica”, 2 săpt -reacţionează -chestionarea Data aplicării P.I.P octombrie 2007.
atitudine „Bunicul” de adecvat la orală; Informaţii generale
faţă de cei B.Şt.Delavrancea, solicitările -analiza Numele elevului O.P
ce nu „G-l Goe”, „Vizită” bunicilor; comportamentului Data naşterii 2000
respectă pe de I.L.Caragiale. -adoptă o atitudine faţă de bunici; Psihodiagnostic: deficienţă mintală uşoară, tulburări de dezvoltare
bunici sau -convorbiri tematice; politicoasă faţă de psihomotrică imaturitate afectivă.
persoanele -vizite la domiciliul aceştia; Starea de sănătate: relativă bună, frecvente răceli uşoare, deficit cognitiv.
în vârstă. copilului. Recomandarea Comisiei interne de Evaluare Complexă:
-să -participarea la 6 săpt -respectarea -observarea - Integrare în cadrul colectivului de copii de la Grădiniţa X.
comunice şi lucrări colective opiniilor modului cum se
- Plan educaţional prin cadru didactic de sprijin.
să artisctico-plastice; colegilor; implică în
colaboreze -activităţi -colaborarea cu problemele Terapie logopedică
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 79 80 Capitolul I
- Kinetoterapie anotimpul toamna corectă a obiectelor şi denumirea verbale
- Consiliere educaţională. Să denumească lucrurilor din imagine şi obiectelor şi
Intervenţia va fi realizată în echipa-educator, profesor de sprijin, logoped, cu culorile identificare a obiectelor culorilor cerute
implicarea familiei ca partener cu sarcini precise în programul de după caracteristice. şi culorilor. Singur sau cu
grădiniţă. ajutor.
Consilierul va elabora un plan de activităţi privind ameliorarea Să recunoască părţi Exerciţiile de identificare Exprimă singur Aprecieri
componente ale a părţilor corpului sau cu ajutor stimulatoare
comportamentului emoţional şi afectiv.
corpului omenesc omenesc şi de exprimare Arată singur sau
Educatorul şi profesorul de sprijin împreună cu părinţii copilului vor stabili Să denumească corectă cu ajutor
obiectivele şi activităţile de învăţare. părţile componente
Date de elaborare a planului octombrie 2007. ale corpului
Informaţii educaţionale omenesc.
Comportament psihomotric şi autonomie personală - schema corporală este Să numească Jocul „De-a mama şi de- Identifică Aprecieri
realizată relativ bine, deprinderi de igienă corporală parţial dezvoltate. membrii familiei a tata” membrii familiei, verbale,
Relaţiile sociale- conduite şi atitudini sociale dominate de imaturitate afectivă, sale. Exerciţii de dezvoltare a numeşte membrii acordarea de
şi stări contradictorii (stări exagerate de veselei sau de tristeţe fără motiv real). Să cunoască puţine vocabularului familiei singur stimulente
Dezvoltarea atitudinilor de relaţionare pozitivă în grup se poate realiza relativ informaţii despre din fotografii
greu datorită negativismului, izolării, şi a dezinteresului mascat al copilului. fiecare membru.
Să recunoască Jocul: „Să-mi povesteşti Numeşte şi imită Încurajări
Prezintă posibilităţi relativ bune pentru dezvoltarea deprinderilor de autoservire
ocupaţiile despre meserii” singur sau cu verbale,
şi a capacităţii de autonomie socială şi personală, deoarece familia este oamenilor Jocul „Să faci şi tu ca ajutor meseriile. primeşte o
interesată de aceste lucruri şi colaborează cu educatorul şi profesorul de sprijin. Să denumească el.” unealtă jucărie
Obiective pe termen lung meseriile oamenilor Exerciţii de exprimare pe care o aşează
Dezvoltarea psihomotricităţii generale. corectă. pe imaginea
Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare şi a comportamentelor emoţionale. corespunzătoare.
Domenii de intervenţie: Să recunoască Jocul: ,,Ograda cu Recunoaşte şi Încurajări
Limbaj şi comunicare animale, păsările păsări şi animale” denumeşte verbale,
Cognitiv Să denumească Exerciţii de exprimare singur sau cu primeşte un
Emoţional animalele. corectă ajutor animal siluetă pe
Psihomotor care îl aşează în
curte acolo unde
doreşte.
Limbaj şi comunicare
Metode şi
Metode şi mijloace de Criterii de Domeniul cognitiv
Obiective instrumente de
realizare evaluare Să numere corect Jocul: ,,Coşul cu Numără cu ajutor Aprecieri verbale,
evaluare
Să recunoască toţi Jocul: Oare cine Identifică şi Orale, crescător 0-10 jucării” jucăriile din coş acordarea de
copiii din grupă. m-a strigat numeşte toţi Încurajarea, Să recunoască Exerciţii de stimulente
Să cunoască Exerciţii de pronunţie şi copiii stimularea cifrele de pe numărare
numele tuturor dezvoltare a auzului jetoane
copiilor, a doamnei fonematic. Să observe plantele Jocul: Grădina cu Observă, Încurajări verbale,
educatoare. din imagini flori recunoaşte şi primeşte jeton
Să recunoască Vizita în şcoală şi la Identifică şi Deplasare prin Să recunoască Exerciţii de numeşte cu ajutor colorat în piept
vecinătăţile sălii de celelalte grupe vecine. numeşte locurile şcoală. plantele cerute identificare şi câteva din plante
clasă, Dialogul cerute recunoaştere
Să numească Să aranjeze Jocul: Foc şi apă Găseşte şi numeşte Aprecieri verbale,
grupele vecine figurile geometrice Găseşte triunghiul figura cerută singur primeşte jeton
Să recunoască Exerciţii de exprimare Exprimă corect Aprecieri Să recunoască colorat sau cu ajutor colorat în piept
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ÎN MILENIUL III 81 82 Capitolul I
forma geometrică Exerciţii de
cerută sau culoarea. corecţie a
pronunţiei
Să înveţe o poezie Jocul: ,,Îl aşteptăm Repetă după Participarea activă
pentru serbarea de pe Moş Crăciun” profesor, spune la serbare CAPITOLUL II
Moş Crăciun Exerciţii de singur sau cu ajutor
memorare ACTIVITĂŢI INTEGRATE
Să observe Povestiri despre Observă şi numeşte Aprecieri verbale,
caracteristicile iarnă, lucruri din imagine, stimulare  Spune ce ştii despre primăvară
anotimpului Iarna Dialogul singur sau cu ajutor Daniela Rus,Grădiniţa Balde, Sărmaşu
din imagini Observaţia  Ce ştim despre păsările călătoare
colorate
Mihaela Rizescu, Târgu Mureş
Să observe şi să Jocul: ,,Cu ce Observă, atinge şi Încurajări verbale,
 Joc didactic integrat ,,Căutătorii de comori”
cunoască călătorim” denumeşte jucăriile numeşte maşina cu
mijloacele de Dialogul, singur sau cu ajutor care se deplasează Marinela Costache, Grădiniţa ,,Nicolae Romanescu”, Craiova
transport Explicaţia în jurul casei .  Accesibilizarea ideii de valori europene la vârsta preşcolară
Să participe la o Jocul: ,,Şi eu vreau Aprecieri verbale Maria Tuturugă, Grăd. nr.37 ,,Dumbrava Minunată”, Craiova
activitate în clasă, să fiu lăudat”  Creativitatea educatoarei – contribuţie pentru sporirea eficienţei
în mod direct demersului didactic
Să asculte, să cânte Activitate practică: Învaţă să cânte Încurajări verbale, Carmen Şerban, Grădiniţa ,,Nicolae Romanescu”, Craiova
colinde tradiţionale ,,Ascultăm şi împreună cu ceilalţi participă la
româneşti cântăm colinde” copii activităţile cu CUNOAŞTEREA MEDIULUI
copiii.
 Convorbire - „Prietenii pădurii”
Carmen Urcan
 Joc didactic -„Comorile Zânei Primăvara”
Lőrinczi Härtlein Enikő, Grădiniţa nr.3 Sovata
 „ De vorbă cu vara”
Marioara Popescu, Grădiniţa „Roboţel”
 Observare - „Flori de primăvară - narcisa, zambila şi laleaua”
Zoe Viorica Ivănuş, Viorica Burza, Grădiniţa nr. 2, Deva
 Joc didactic: ,,Ce ştii despre anotimpul toamna?”
Florentina Militaru, Videle
 Călătorie pe harta ţării
Elena Antoneanu
 Vestitorii primăverii
Trana Berceanu, Grădiniţa 24, Craiova
 Lectură după imagini - „Jocurile copiilor în anotimpul toamna”
Ileana Lastovieţchi,Grădiniţa „Mihai Eminescu”, Tg-Jiu
 Lectură după imagini - „De la sat la oraş”
Lucica Muntean, Grădiniţa Pricaz