Afectivitatea si maturizarea emoţională în perceperea performanţelor personalităţii studenţilor

facultăţii de psihologie

CUPRINS 
Introducere.............................................................................................................1
Capitolul 1. Noţiuni introductive

1. Afectivitatea
1.1 Afectivitatea în viaţa studenţilor facultăţii de psihologie………………..2
1.2 Personalitatea studenţilor
2. Performanţa academic în psihologie
2.1 Factori determinanţi ai performanţei
2.2 Percepţia ca potenţialitate general umană în obţinerea performanţelor

Capitolul 2. Metodologia cercetării

2.1. Obiectivele cercetării 11
2.2. Ipotezele cercetării 11
2.3. Modelul cercetării 11
2.3.1. Variabilele de lucru 11
2.3.2. Subiecţii 11
2.4. Descrierea metodelor de investigaţie 11

2.5 Prezentarea datelor…………………………………………………………………….....11

CONCLUZII 15
BIBLIOGRAFIE 16
ANEXE 17

 
INTRODUCERE 
       Lucrarea de faţă reprezintă o scurtă privire asupra câtorva corelate ale vieţii de student a
facultăţii de psihologi şi implicit ale predicţiei academicee şi anume perceperea, maturitatea
emoţională şi temperament. Convingerile noastre legate de lumea exterioara determină modul
nostru de a acţiona in lume. Nu neapărat necesar înte noi şi lumea exterioară pot apărea
dificultăţi de relaţionare, dar dacă acestea apar ele pot proveni din interacţiunea cu realitatea,
datorate ori stresului zilnic, ori reacţiilor noastre neadecvate la acesta ceea ce poate duce la
emoţii negative sau anxietate sau chiar depresie, iar una din dimensiunile vieţii de student este
cea a rezultatelor academice pe care fiecare student le doreşte cât mai mari.
Studiul şi-a propus să urmărească modul în care studentii din 4 grupe a facultăţii de
psihologie de la USM, anul 2 şi 3, au dezvoltat maturitatea emoţională, perceperea
performanţelor şi dacă între acestea două şi rezultatele academice există o relaţie. De asemenea
studiul mai încearcă să evidenţieze şi existenţa unei corelaţii intre trăsăturile de personalitate şi
dimensiunile vieţii de student studiate. Cea mai importantă parte a studiului este intervenţia
psihoeducativă realizată ca sprijin în dezvoltarea maturităţii emoţionale. 
  În profunzimile fiinţei noastre, toţi suntem meteosensibili. La unii se manifestă mai pregnant,
pe când la alţii meteosensibilitatea trece aproape neobservată. E firesc să purtăm în noi această
resursă importantă, pentru că rolul ei originar este acela de a ne pune în gardă faţă de schimbări
ale vremii, şi astfel să ne luăm măsuri de protecţie din timp.

 
 

 
 
 
 
 
 
 Metodologia cercetării
1. Obiectivele cercetării 
1. Studiul diferenţelor apărute în funcţie de vârstă,din punct de vedere al perceperii
şi a maturizării emoţionale.
2. Evidenţierea relaţiei existente perceperea şi maturitatea emoţională.
3. Evidenţierea relaţiei  existente între maturitatea emoţională, rezultatele academice
şi temperament.
4. Obiectivarea diferenţelor apărute în ceea ce priveşte maturitatea emoţională după
o intervenţie de scurtă durată.
 

2. Ipotezele cercetării 

1. Există diferenţe semnificative între percepere şi maturitatea emoţională în funcţie de

vârstă.
2. Există corelaţie între percepere şi maturitatea emoţională la adolescenţi.
3. Există corelaţie între maturitatea emoţională ,temperament şi rezultatele academice la
adolescenţi.
4. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte maturitatea emoţională în urma unei
intervenţii de scurtă durată

3. Variabilele cercetării
Ipoteza 1
Variabila independentă – vârsta cu cele 2 submodalităţi.

 Anul II
 Anul III      
 Variabila dependentă –rezultatele obţinute . 
       Ipoteza 2
       Pentru ipoteza 2 designul este corelaţional şi se realizează între cele două variabile
dependente şi anume perceperea şi maturitatea emoţională la studenţi 
       Ipoteza 3
       Pentru ipoteza 3 designul este corelaţional şi se realizează între cele trei variabile maturitatea
emoţională ,temperament şi rezultatele academice la adolescenţi. 
    
 Ipoteza 4
         Variabila independentă - este tipul grupului – cu cele două submodalităţi de control şi
experimental
         Variabila dependentă - este scorul obţinut la proba maturitate emoţională
          - designul este unifactorial. 

     4 .Subiecţii investigaţi 

       Au fost investigaţi 50 de elevi de la facultatea de psihologie USM,cărora li s-au cerut date
referitoare la vârstă, gen, mediul  în care ei locuiesc (rural sau urban), dacă locuiesc cu părinţii,
câţi fraţi au, al câtelea copil este, preocupări extracuriculare, şi rezultatele academice pe ultimul
semestru. 

5. Instrumente utilizate
Scalele utilizate în studiu sunt:

1. Test de aptitudini
2. Testul de maturitate emoţională Friedman
3. Chestionar de personalitate M.B.T.I.
4. Ghid de interviu
5. Intervenţie psihoeducativă

1) Testul de aptitudini ofera ocazia de a afla la ce altceva se pricep studenţii, dezvălue

calităţi pregnante şi implicarea spre o activitate complet noua. Detaliile care insotesc
testele au urmatoarele semnificatii, respectiv: indice de popularitate, daca testul e destinat
persoanelor de sex feminin si/sau masculin, titlul testului, data realizării, numarul
persoanelor şi descrierea sa.

2) Testul de maturitate emoţională Friedman

Acest chestionar evaluează gradul de maturitate emoţională. Chestionarul este alcătuit din
25 de itemi, pentru fiecare item există varianta de răspuns ‘DA’ sau ‘NU’. Fiecărui
răspuns de la fiecare item i se acordă un anumit punctaj. La finalul testării,evaluarea se
face prin însumarea punctajelor din dreptul răspunsului dat. Acest scor total se va împărţi
la 25. Etalonarea constă în împărţirea scorului total pe nouă nivele. Nivelul minim este 8,
iar nivelul maxim este 25. Aceste nivele sunt următoarele:

      
  ’Infantilism’,
       ‘Reacţii psihoafective,infantile, puerile’,
       ’Uşoară nematurizare emoţională’,
       ’Situaţie de limită-tendinţa spre dezechilibru’’,
       ‘Nivel mediocru de maturizare’,
       ’Maturizare corespunzătoare’,
       ’Maturizare bună’ ,
       ’Perfect maturizat emoţional’. 

       3).Chestionar de personalitate M.B.T.I.

       Acest indicator tipologic a fost elaborat de către  Myers - Briggs şi face parte din categoria
testelor de personalitate care sunt concepute special pentru scopuri profesionale. El identifică
tipurile de personalitate de bază, iar baremul de punctare indică tipurile de activităţi care par cele
mai potrivite pentru tipurile de personalitate identificate prin test.
       Chestionarul este alcătuit din 32 itemi cu două variante a şi b. Subiectul trebuie să distribuie
5 puncte între variantele a şi b ale fiecărei afirmaţii, proporţional cu măsura în care acestea sunt
conforme cu modul lui de a fi şi de a se comporta, folosind numai numere întregi.. Notele
trebuiesc trecute în fişa de răspuns.
       Chestionarul evidenţiază felul în care se corelează caracteristicile de personalitate cu mediile
ocupaţionale, prin evaluarea acestora pe patru dimensiuni bipolare (tipologia lui Jung):
 atitudinea faţă de lume: orientat spre lumea exterioară, a oamenilor şi lucrurilor (extravert -
interacţiune socială, necesitate de muncă variată şi dinamică) sau spre lumea internă, a ideilor
şi reacţiilor interne (introvert - lucrul cu ideile, mediu liniştit, fără interacţiune socială)
 obţinerea informaţiei: obţine informaţiile pe baza simţurilor sale şi se focalizează pe fapte şi
date (senzitiv - munci care necesită atenţie la detalii, stereotipe, fără schimbări prea dese) sau
îşi foloseşte intuiţia şi se focalizează pe posibilităţi şi presupoziţii (intuitiv - munci în care îşi
poate folosi intuiţia, este stimulat să înveţe în permanenţă).
 modul de evaluare a informaţiei: procesează şi evaluează informaţia bazându-se pe logică
şi raţionament (gânditor - munci care necesită logică, gândire ordonată în special cu idei şi
numere, eventual posturi de conducere) sau pe valorile personale şi efectul asupra altora
(sentimental - prestările de servicii, în special către oameni, munci care necesită empatie).
 utilizarea informaţiei: ia decizii rapide pentru a ajunge mai repede la rezultat (raţional -
munci care permit planificarea şi urmărirea planului până la capăt, munci în care ia parte la
 rezultatul final) sau amână decizia pentru a mai obţine informaţii (perceptiv - munci care
necesită adaptate permanentă la nou şi creaţie).
       Se calculează sumele pe fiecare subdimensiune (E, I, S, N, T, F, J, P), apoi se compară
sumele E-I, S-N, T-F, J-P.
       Se afişează valorile mai mari şi, dacă valorile sunt egale, se afişează ambele valori între
paranteze. Scorurile sunt corelate cu locusul de control - anumite răspunsuri reflectă un locus
extern de control. 

3) Ghid de interviu

       Ghidul de interviu a cuprins câteva întrebări ce au fost structurate pe următoarele teme:

 Date de identificare – iniţialele numelui, vârstă, gen
 Date ce vizau constelaţia familială şi numărul de fraţi
 Date ce vizau domiciliul
 Date ce vizau religia

4) Intervenţia psihoeducativă 

       Intervenţia psihoeducativă s-a desfăşurat pe parcursul a 12 întâlniri care au fost structurate

pe temele:
 raportul cu propria persoană,
 raportul cu ceilalţi,
 percepţia despre propria persoană
 încredere în forţele proprii
 siguranţă de sine
 comunicare
 cunoaştere de sine
 gândirea pozitivă
 asertivitatea
 conflict
       Componenta percepere este valorizată în dezvoltarea maturităţii emoţionale şi se modifică
atunci când se acţionează în trei domenii principale, fiecare dintre ele fiind compus din trei
dimensiuni specifice. Fiecare domeniu şi fiecare dimensiune sunt importante dar ceea ce e demn
de reţinut este că trebuie acordată o importanţă deosebită echilibrului dintre aceste trei domenii.
Dacă se canalizează toate eforturile cu precădere într-un domeniu, aceasta poate duce la un exces
de introspecţie  în cazul stadiilor de dezvoltare personală, sau un exces de sociabilitate - cum este
de exemplu în cazul dezvoltării relaţiilor sociale, sau un exces în ceea ce priveşte implicarea în
acţiune - cu referire la persoanele obsedate de munca lor.
       Cele trei domenii, vizează:
 “Raportul percepere care include trei dimensiuni: a te cunoaşte, a recunoaşte, a estima.
 Raportul cu acţiunea: a acţiona, a reduce la tăcere critica interioară, a accepta eşecul.
 Raporturile cu ceilalţi: a se afirma, a fi empatic, a se baza pe susţinerea socială.”
       Creşterea perceperei nu este un proces care se realizează dintr-o dată pentru aceasta trebuie
lucrat în toate cele trei domenii, la fiecare dimensiune în parte. Această procedură necesită timp,
presupune efort şi, în majoritatea cazurilor, ajutor din partea unei persoane calificate şi contribuie
la dezvoltarea armonioasă a maturizării emoţionale. Perceperea poate spori prin diferite exerciţii,
sau prin participarea la o anumită formă de training sau chiar psihoterapie. Timpul şi efortul care
este necesar pentru acest proces depinde de nivelul perceperei: în cazul unei percepere slab
dezvoltate, timpul şi efortul vor fi bine înţeles mai mari, spre deosebire de o percepere mai bună.
În cursul vieţii noastre, pot interveni modificări în ceea ce priveşte perceperea. 
 

       VII. Concluzii şi discuţii 

       Studiul are o bună fundamentare teoretică fiind structurat pe prezentarea conceptelor de bază
ale lucrării  şi anume – prcepereae, maturitatea emoţională, personalitatea şi pe relaţionarea
dintre acestea.
       Lucrarea s-a efectuat pe un eşantion de 50 de subiecţi selectaţi din 4 grupa, 2 anul II şi 2
anul III de la facultatea de psihologie, USM o baterie de probe constituită astfel:
Scala de aptitudini
Testul de maturitate emoţională Friedman
Chestionar de personalitate M.B.T.I. 
       Bateria a fost completată cu ghid de interviu ce a oferit date ce au fost utilizate în descrierea
eşantionului şi cu o intervenţie psihoeducativă. Aceasta din urmă a fost structurată pe temele:
 raportul cu propria persoană,
 raportul cu ceilalţi,
 percepţia despre propria persoană
 încredere în forţele proprii
 siguranţă de sine
 comunicare
  cunoaştere de sine
 gândirea pozitivă
 asertivitatea
 conflict
 
       Obiectivele de la care pleacă studiul sunt:
1. Studiul diferenţelor apărute în funcţie de vârstă,din punct de vedere al perceperii
şi a maturizării emoţionale.
2. Evidenţierea relaţiei existente între percepere şi maturitatea emoţională.
3. Evidenţierea relaţiei  existente între maturitatea emoţională, rezultatele academice
şi temperament.
4. Obiectivarea diferenţelor apărute în ceea ce priveşte maturitatea emoţională după
o intervenţie de scurtă durată.
 
      Ipotezele cercetării sunt:
1. Există diferenţe semnificative între percepere şi maturitatea emoţională în funcţie
de vârstă.
2. Există corelaţie între percepere şi maturitatea emoţională la studenţi.
3. Există corelaţie între maturitatea emoţională ,temperament şi rezultatele
academice la studenţi.
4. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte maturitatea emoţională în urma
unei intervenţii de scurtă durată.
 
        Datele obţinute din interpretarea statistică conduc la următoarele concluzii:
 pentru ipoteza 1 – variabila pe care se constată diferenţe semnificative  între
subiecţi este perceperea şi aceastea sunt mai vizibile la studenţii anului III. Tot în
această ipoteză se studiază şi diferenţele semnificative între subiecţi în ceea ce
priveşte maturitatea emoţională însă în cazul acestui factor ipoteza nu se
confirmă.
 Pentru ipoteza a doua – se studiază relaţia existentă între factorii studiaţi şi se
constată că există corelaţie doar între percepere şi maturitate emoţională,
performanţele şcolare şi maturitate emoţională, performanţe academice şi doi
factori de personalitate şi anume stilul judicativ şi cel perceptiv.
 Pentru ipoteza a treia – din interpretarea datelor se constată că există diferenţe
semnificative în ceea ce priveşte valorile la maturitatea emoţională pentru grupa
 pe care s-a efectuat intervenţia psihoeducativă ceea ce subliniază de altfel
importanţa acesteia.
       Limitele acestui studiu ar putea fi faptul că bateria de probe este relativ restrânsă ea
nefacând referire la toate faţetele implicate în dezvoltarea maturităţii emoţionale ca de exemplu
stilul parental, latura axiologică a caracterului, valenţe ale agresivităţii, interacţiune socială. O
altă limită este aceea că intervenţia psihoeducativă a fost desfăşurată pe o perioadă relativ scurtă
de timp ceea ce a dus la modificări ale valorilor  maturităţii emoţionale, dar continuarea ei ar
releva date importante a căror fateţe pot aduce schimbări importante în dezvoltare şi dacă timpul
acordat intervenţiei ar fi mai mare se mai pot lărgi tematicile acesteia. 
          
Bibliografie 
1. Allport,G.,(1991).Structura şi dezvoltatea personalitaţii,Editura Didactică şi Pedagogică
2. Antonescu,G.G.,(1930).Pedagogie Generală,Editura Didactică şi Pedagogică
3. Cosmovici,A.,(1972).Metode pentru cunoaşterea personalităţii-cu privire specială la
elevi,Editura Didactică şi Pedagogică
4. Cosmovici,A.,Iacob,L.,(2005).Psihologie şcolară,Editura Polirom
5. Creţu,C.,(1994).Succesul şi insuccesul şcolar,Editura Spiru Haret
6. Dumitrana,M.,(1991).Eşecul şcolar şi cauzele sale,în Tribuna învaţământului Nr.5
7. Golu,M.,(1993).Dinamica personalităţii,Editura Geneze
8. Golu,P.,Zlate,M.,Verza,E.,(1993).Psihologia copilului,Editura Didactică şi Pedagogică
9. Pavelcu,V.,(1962).Psihologie pedagogică.Studii,Editura Didactică şi Pedagogică
10. Pavelcu,V.,(1982).Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii,Editura Didactică şi
Pedagogică
11. Piaget,J.,(1965).Psihologia inteligenţei,Editura Ştiinţifică
12. Popescu,V.V.,(1991).Succesul şi insuccesul şcolar,în Revista de pedagogie,Nr.2
13. Popescu-Neveanu,P.,Zlate,M.,(1987).Psihologie şcolară,Editura Universităţii
14. Radu,I.,(1974).Psihologie şcolară,Editura Ştiinţifică
15. Radu,I.,(1983).Psihologia educaţiei şi dezvoltării,Editura Academiei
16. Rudică,T.,(1990).Maturizarea personalităţii,Editura Junimea
17. Şchiopu,U.,Verza,E.,(1993).Psihologia vârstelor,Editura Didactică şi Pedagogică
18. Şchiopu,U.,Verza,E.,(1997).Psihologia vârstelor-ciclurile vieţii,ed. A III-a,Editura
Didactică şi Pedagogică
19. Zlate M. (1999). Eul şi personalitatea, Editura Trei, Bucureşti,
20. Zlate,M.,(1972).Psihologia socială a grupurilor şcolare,Editura Politică
Maturitatea emotionala – scala Friedmann, un test de inteligenta emotionala
Neuroanatomia emoţiilor
Imaginează-ţi hipotalamusul ca o mică inimă care pompează în întreg organismul uman nu
sânge, ca inima din piept, ci emoţii. Imaginează-ţi o minifabrică plasată în creierul uman, care
are toate materialele necesare la dispoziţie pentru a construi orice tip de emoţie şi de a trimite
această emoţie până la ultima celulă din organismul uman. O emoţie construită în hipotalamus
poartă numele de neurosecreţie peptidică şi este de două feluri:
 de eliberare,
 de inhibare.
În momentul în care un eveniment exterior ne dă un motiv să simţim o anumită emoţie, în
hipotalamus, aproape instantaneu, se asamblează neuropeptidele care se potrivesc cu emoţia
respectivă. Apoi, ca o avalanşă, aceste neuropeptide circulă prin sânge către fiecare celulă a
corpului nostru.
Fiecare celulă are nişte receptori, nişte tentacule prin care cercetează mediul din jur. Astfel ajung
să aibă parte de vitaminele, proteinele şi toate celelalte substanţe necesare organismului. Să poţi
trăi o viaţă cu adevărat liberă şi independentă, trebuie să scapi de dependenţele tale emoţionale.
De ce intrăm mereu în aceleaşi relaţii, cu acelaşi gen de oameni? De ce avem tot timpul aceleaşi
dispute? De ce avem aceleaşi atitudini în situaţii asemănătoare? Conform celor spuse de Dr. Joe
Dispenza, când celulele sunt bombardate cu neuropeptide, ele devin mult mai insensibile la
vitamine, proteine şi alte emoţii şi ajung să aibă foarte mulţi receptori care pot capta doar acea
substanţă chimică cu care au fost obişnuite. În cazul dependenţelor, când generăm acelaşi
răspuns de la creier către celule, celulele se vor obişnui cu acelaşi tip de neuropeptide, care vin
cel mai des. De ce oameni foarte inteligenţi lucrează pentru oameni mai puţin inteligenţi?
De ce aproape întotdeauna pasiunile oamenilor preiau controlul asupra raţiunii lor?
Am convingerea că majoritatea oamenilor au un coeficient de inteligenţă normal, ceea ce este
suficient pentru o viaţă încununată de succes. Majoritatea oamenilor au un coeficient de
inteligenţă peste 90.
În “Psihologia vârstelor”, Anca Munteanu spune: “… la naştere, orice fiinţă umană ce posedă un
IQ normal (de cel puţin 90) tezaurizează o potenţialitate creatoare, măcar minimă, pentru un
oarecare domeniu…” Din punctul meu de vedere, până aici totul e cum nu se poate mai bine.
65% dintre bărbaţi sunt gândire. 65% dintre femei sunt afect.
Mai ţii minte că am vorbit la inteligenţa emoţională despre emisfera stângă, care se ocupă de
raţiune, şi despre cea dreaptă, care se ocupă de emoţii?
Dacă ne gândim că doi din trei bărbaţi se nasc cu partea stângă mai capabilă decât cea dreaptă şi
că, prin educaţie, bărbaţii, în general, sunt învăţaţi să fie puternici, să nu îşi exteriorizeze
sentimentele şi să aibă logica drept lege, avem o lume în care bărbaţii nu îşi mai înţeleg emoţiile,
nu pot înţelege emoţiile celorlalţi şi le determină pe femei să spună: “nu îi înţelegem pe bărbaţi”.
Dacă ne gândim că două din trei femei se nasc cu partea dreaptă mai dezvoltată şi că, prin
educaţie, sunt învăţate să îşi exteriorizeze emoţiile, să fie cât mai comunicative şi să “îşi asculte
inima”, avem o lume în care (îmi cer scuze fetelor sensibile şi fără simţul umorului) bărbaţii le
consideră pe femei proaste şi imposibil de înţeles.
Pentru ca un om să funcţioneze complet e nevoie de ambele emisfere. O persoană care are
funcţia gândire mai dezvoltată trebuie să îşi educe partea afectivă, pentru că, aşa cum am spus
mai devreme, emoţiile sunt viaţa.
O persoană cu funcţia emotie primară are nevoie să îşi educe partea stângă, ratiunea si logica
pentru a nu fi prada şi jucăria emoţiilor de tot felul şi pentru a-şi putea duce viaţa pe un drum, nu
să rătăcească pe cărări care nu duc niciunde.
La ce îţi foloseşte?
Evident, o persoană logică, de gândire, va avea dificultăţi cu înţelegerea emoţiilor.
Prima trăsătură a acestui tip este că ,de obicei, nu se întâmplă ce vrea el în “dragoste”. Pentru că
este o experienţă de care vrei tu, numai raţională nu.
Apoi s-ar putea ca cei raţionali să nu îi respecte pe cei afect. De exemplu un bărbat raţional poate
dispreţui o femeie pe motiv că joacă teatru, nu gândeşte logic ,etc.
Raţiunea şi logica sunt indispensabile în evoluţia noastră, însă emoţia bate logica în orice zi din
săptămână.
Aşadar, trebuie să îţi dezvolţi ambele emisfere pentru o viata echilibrata si pentru a-ti putea
atinge obiectivele.
Testul de maturitate emotionala.
Conform unor studii recente si a lui Goleman, Inteligenta Emotionala poate fi dezvoltata in timp
(termenul la care face referire Goleman este maturitatea inteligentei emotionale).
Conform lui Goleman se evidentiaza cele 4 componente ale Inteligentei Emotionale si anume:
1. Autocunoasterea
Autocunoasterea Emotionala
Autocunoasterea Realista si Corecta
Increderea in sine
2. Autocontrol
Autocontrol emotional
Transparenta & mentinerea integritatii
Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
Orientarea spre rezultate
Initiativa
Optimism & perseverenta
3. Social “Awareness” (constinta sociala, de grup)
Empatie (simtirea sentimentelor si perspectivei celorlarti, un interes real fata de grijile celorlalti)
“Awareness” la nivelul organizatiei
Orientarea spre serviciu
4. Managementul relatiilor interpersonale
Dezvoltarea altora, a abilitatilor acestora, coaching
Leadership inspirational
Catalist al schimbarii (initierea si managementul schimbarii)
Influenta (un rol important il joaca persuasiunea, pentru informatii cu privire la aceasta sunt
recomandate cartile “Moments of Power” de Rober Cialdini, un maestru al epocii contemporane
in arta persuasiunii – in limba Romana a fost tiparita cartea “Psihologia persuasiunii”)
Managementul conflictelor (legat de negocierea si rezolvarea disputelor)
Lucrul in echipa si colaborarea (crearea de sinergie de grup in urmarirea scopurilor grupului)
Primele doua componente sunt privite ca componente personale ale Inteligentei Emotionale, in
timp ce celelalte 2 sunt privite ca componente sociale ale Inteligentei Emotionale.
Scala de maturitate emotionala Friedmann
Aceasta masoara nivelul inteligentei emotionale.
Exista 25 de intrebari la care se raspunde cu Da sau Nu si fiecare raspuns are asociat un numar
de puncte.
Scorul se afla se face prin insumarea punctajelor care se acorda pentru fiecare raspuns ales si
impartirea la 25.
Evaluarea are scoruri ce oscileaza intre 0 – 10 puncte si semnifica infantilism pana la peste 25
care semnifica o perfecta maturizare emotionala.
Asadar, citeste intrebarile, raspunde cu Da sau Nu, aduna punctele pe care le faci si la
sfarsit imparte la 25.
NUMAI DUPA CE FACI ACEST LUCRU, CITESTE MAI DEPARTE

Evaluarea punctajului:
Peste 25 – Perfect maturizat emotional
22-24 – Maturizare buna
20-21 – Nivel corespunzator de maturizare
18-20 – Nivel mediu de maturizare
16-18 – Situatie spre limita, tendinta spre dezechilibru
14-15 – Usoara imaturitate emotionala
12-14 – Reactii adolescentine, imature
10-12 – Reactii infantile, puerile
0-10 – Infantilism
Imbunatatirea inteligentei emotionale
Pasul 1: Evaluarea
Primul pas pentru imbunatatirea inteligentei emotionale este sa stii care este nivelul tau actual.
Asta poti afla raspunzand sincer la cele 25 de intrebari din chestionarul de mai sus si facandu-ti
evaluarea.

Pasul 2: Autoeducarea
In lipsa unui antrenor sau mentor trebuie sa ne autoeducam.
Autoeducatia in privinta emotiilor se face astfel:
 Ne uitam tot timpul la comportamentul nostru si stim ca el este responsabil pentru
reyultatele ce le avem. Intreaba-te : „Cum am ajuns in situatia aceasta?”
 Trebuie sa devenim cat mai constienti de ceea ce facem , spunem, de felul in care
actionam si reactionam si tot timpul sa ne asumam responsabilitatea.
 Cat mai des posibil trebuie sa vedem unde avem tipare de comportament, unde repetam
greselile fara sa invatam din ele, cum reactionam la anumite situatii si cum putem
imbunatatii felul in care ne comportam astfel incat rezultatele sa se schimbe in bine.
Pasul 3: Schimbarea comportamentului
Dureaza doar o clipa sa controlam o emotie sau sa ne controleze ea pe noi.
 Gandeste-te la persoane pe care le consideri inteligente emotional. Adica mature.
 Cum ar actiona si cum ar rezolva aceasta persoana matura acele situatii in care oamenii
mai putini maturi nu reusesc sa faca fata?
 Ce raspuns ar declansa de la cei din jur comportamentul persoanei mature?
BTPAC(Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive)
Propune o abordare diferita de cea traditionala in domeniul testarii psihologice. Bateria cuprinde
23 de teste, si evalueaza urmatoarele aptitudini: Abilitatea generala de invatare, Aptitudinea
verbala, Aptitudinea numerica, Aptitudinea spatiala, Aptitudinea de perceptie a formei, Abilitati
functionaresti, Rapiditatea in reactii, Capacitatea decizionala. Poate fi folosit in domeniul
organizational, dar nu numai. Pentru comercializare- Cognitrom.