Istorie Clasa 6 V 5

Ministerul Educației
Manual
pentru clasa
a VI-a
Felicia Elena Boșcodeală

Daniela Ana Cojocaru
Mariana Sima
Nicolae Șerban
Flori Bălănescu
C ORINT
LOGISTIC
ISTORIE
Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017.
numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
Ministerul Educației
Manual
pentru clasa
a VI-a
Felicia Elena Boșcodeală

Daniela Ana Cojocaru
Mariana Sima
Nicolae Șerban
Flori Bălănescu
C ORINT
LOGISTIC
ISTORIE
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând cu anul școlar 2023–2024.
Inspectoratul școlar ………………………………..………………………………………………………
Școala / Colegiul / Liceul ………………………………………………………………………………….
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
l Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
l Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Date despre autori:

FELICIA ELENA BOȘCODEALĂ, doctor în Istorie și Științele Educației al Universității din Redactare: Flori Bălănescu
București, profesor la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret”, Buzău, cadru didactic Tehnoredactare computerizată:
asociat la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, filiala Mircea Vălimăreanu
Buzău, pentru Istoria și Didactica Istoriei, Didactica Domeniului Om și Societate. Formator Design copertă: Dan Mihalache
național pentru Programul de formare CPEECN, membră a CEEM, a Corpului Național Surse foto: Shutterstock
de Formatori în domeniul abilitării curriculare din învățământul preuniversitar, nivel Varianta digitală: MyKoolio
gimnazial, a Corpului Național de Formatori în domeniul Mentoratului de carieră didactică
din învățământul preuniversitar ș.a. Metodist și coordonator de practică pedagogică,
autoare de studii și lucrări de specialitate, coautoare de manuale de istorie și ghiduri ISBN 978-630-6526-37-6
metodologice.
DANIELA ANA COJOCARU, profesor gradul I la Colegiul Național „Costache Negri”, Galați, Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt
autor de manuale și ghiduri metologice (Repere metologice pentru aplicarea curriculumului rezervate Editurii Corint Logistic.
pentru clasele a IX-a și a X-a), autor de auxiliare didactice. Membră a grupurilor de lucru
pentru programele școlare, pentru elaborarea subiectelor pentru Olimpiada de Istorie, faza
județeană și națională, membră a Comisiei Centrale a Olimpiadei de Istorie, faza națională.
MARIANA SIMA, profesor gradul I la Colegiul Național „Nichita Stănescu”, Ploiești, profesor
metodist al ISJ Prahova, membră a Comisiei Naționale pentru Curriculum, clasele V–VIII,
și a Comisiei pentru Curriculum liceu, formator național CPEECN, autoare a numeroase
articole de specialitate și a Monografiei Orașul dintre stejari.
NICOLAE ȘERBAN, profesor gradul I la Colegiul Național Economic „Th. Costescu”, Drobeta-
Turnu Severin, Doctor în Istorie al Universității de Vest, Timișoara, metodist ISJ Mehedinți,
membru al grupului de lucru pentru elaborarea itemilor la examenul de Bacalaureat (2019–
2022), expert cooptat cu atribuții de evaluare a proiectelor de manuale școlare (2020, 2022),
formator în cadrul proiectelor CPEECN și CRED, președinte al filialei Mehedinți a Societății
de Științe Istorice, autor de articole cu caracter didactic și de specialitate. Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:
FLORI BĂLĂNESCU este Doctor în istorie al Școlii de Studii Aprofundate a Academiei GRUPUL EDITORIAL CORINT
Române, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Departamentul de Vânzări
redactor-coordonator al colecției Istorie cu blazon, Editura Corint. Autoare și coautoare a Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti,
zeci de cărți, a peste o sută de studii și articole de specialitate, a două manuale de istorie cod poştal 010517. Tel./Fax: 021.319.47.97;
și auxiliare școlare, a redactat numeroase manuale (istorie, geografie, limba și literatura 021.319.48.20
română, educație civică și socială etc.) și auxiliare școlare. Depozit
Referenți: Str. Gării nr. 11, Mogoșoaia, jud. Ilfov
Tel.: 0758.053.416
Prof. univ. dr. ALIN CIUPALĂ – Facultatea de Istorie, Universitatea din București E‑mail: vanzari@edituracorint.ro
Prof. gr. I MILVIA CORNELIA CIAUȘU – Colegiul Național „Iulia Hașdeu”, București Magazin virtual: www.edituracorint.ro
Deșteaptă-te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu

Muzica: Anton Pann
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani,
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte” strigă toți.
Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,

Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ.
3
4
CUPRINS
Competențe��5 3. Spre o nouă societate�� 59
Ghid de utilizare a manualului ��6 Revoluţia Glorioasă�� 60-63
Cuvânt de deschidere către elevi�� 7 Iluminismul – raţiune, drepturi, implicarea
Recapitulare inițială��8 oamenilor în viaţa publică�� 64-67
Evaluare inițială�� 10 Studiu de caz:
Fii curios!�� 12 ● Montesquieu, J.-J. Rousseau, Voltaire��68-69
Viaţa cotidiană. Opinia publică
1. Călători şi călătorii – în secolul al XVIII-lea��70-73
Europa şi Lumea Nouă��13 Constituirea SUA.
Călătoriile şi percepţia spaţiului Declaraţia de Independenţă.
în Evul Mediu; mijloace de transport��14-17 Constituţia�� 74-77
Marile descoperiri ale europenilor: Revoluţia Franceză.
drumuri şi teritorii; consecinţe De la supus la cetăţean (I)��78-81
asupra vieţii oamenilor�� 18-21 Studiu de caz:
Studiu de caz: ● Declaraţia drepturilor omului
● Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi şi ale cetăţeanului�� 80-81
exploatare 22-23 Revoluţia Franceză.
RECAPITULARE�� 24-25 De la supus la cetăţean (II)�� 82-83
EVALUARE��26 Napoleon I şi răspândirea ideilor
Revoluţiei Franceze în Europa�� 84-87
2. Geneza spiritului modern�� 27 Revoluţia industrială.
Renaşterea: geneza spiritului Impactul în viaţa oamenilor��88-91
modern, Umanismul��28-31 RECAPITULARE�� 92-93
Studii de caz: EVALUARE�� 94
● Leonardo da Vinci şi
Michelangelo Buonarroti�� 32-33 4. Secolul naționalităților��95
● Niccolo Machiavelli�� 34-35 Statele moderne: revoluţie
● Giordano Bruno şi emancipare naţională�� 96-99
şi Galileo Galilei�� 36-37 Studii de caz:
● William Shakespeare�� 38-39 ● 1848 în Europa�� 100-101
Reforma. Contrareforma�� 40-43 ● Românii şi modernitatea�� 102-105
Studii de caz: ● Formarea statelor naţionale
● Barocul�� 44-45 în secolul al XIX-lea: Germania�� 106–107
Absolutismul�� 46-49 Epoca victoriană. La Belle Époque��108–111
Studii de caz: RECAPITULARE��112–113
● Soliman Magnificul��50-51 EVALUARE�� 114
● Ludovic al XIV-lea.
Palatul de la Versailles�� 52-53 RECAPITULARE FINALĂ��115–116
● Petru cel Mare�� 54-55 EVALUARE FINALĂ�� 117–118
RECAPITULARE�� 56-57 Soluții de rezolvare pentru evaluări�� 119
EVALUARE��58 Hărți-suport: Europa naționalităților�� 120
4
5
COMPETENȚE GENERALE
ȘI SPECIFICE
1. UTILIZAREA ÎN CONTEXTE 3.2. Asumarea cooperării în grupuri de
DIVERSE A COORDONATELOR ŞI învăţare
REPREZENTĂRILOR DESPRE TIMP ŞI 3.3. Descrierea consecinţelor deciziei
SPAŢIU şi acţiunii umane
1.1. Localizarea în spaţiu a lumii
cunoscute în diferite perioade
istorice 4. FOLOSIREA AUTONOMĂ
1.2. Utilizarea coordonatelor ŞI RESPONSABILĂ A
temporale referitoare INSTRUMENTELOR NECESARE
la faptele şi procesele istorice ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE
2. UTILIZAREA
CRITICĂ ŞI REFLEXIVĂ A
LIMBAJULUI DE SPECIALITATE
ŞI A SURSELOR ISTORICE
2.1. Utilizarea adecvată a termenilor
istorici/ limbajului de
specialitate în prezentarea
unui fapt/proces istoric
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza
surselor de informare
2.3. Identificarea
elementelor de cauzalitate
prezente în surse variate
3. MANIFESTAREA
COMPORTAMENTULUI
CIVIC PRIN VALORIFICAREA
EXPERIENŢEI ISTORICE 4.1. Utilizarea informaţiilor
ŞI A DIVERSITĂŢII SOCIO- cu ajutorul resurselor multimedia
CULTURALE 4.2. Asumarea critică a unui
3.1. Utilizarea dialogului intercultural set de valori recunoscute social
5
6
GHID DE UTILIZARE
A MANUALULUI
Manualul cuprinde variantele tipărită și digitală
Rezolvă
+ Simboluri folosite
în varianta digitală Privește
Vizionează
LECȚIE/STUDIU DE CAZ
l Titlu de l Titlu de lecție/ l Aplicații lȘ
tiai că...
capitol studiu de caz
Capitolul II GENEZA SPIRITULUI MODERN
STUDIU DE CAZ: Ludovic al XIV-lea și Palatul de la Versailles APLiCAții ȘTiAi CĂ... EVALUARE PROIECT
Domnia lui Ludovic al XIV-lea este considerată una dintre cele mai strălucite
perioade din istoria Franței. Copilăria i-a fost marcată de numeroase revolte ale Sursa A „Regele a spus: Domnule, v-am chemat, împreună cu secretarii Pe locul în care este bazinul I. Citește sursa și răspunde la cerințe: Simulați la nivelul clasei ale-
nobililor și ale parizienilor cunoscute sub numele de Fronde. La moartea cardina- și miniștrii mei, spre a vă comunica faptul că până în acest moment am dorit lui Apollo a fost inițial un alt bazin „[Congresul Continental întrunit în 10 mai 1775] a format o armată conti- gerea unui reprezentant, după
lului Mazarin, Ludovic al XIV-lea (supranumit „Regele Soare”) i-a uimit pe miniștri să încredințez guvernarea treburilor mele răposatului cardinal. A venit vremea mai mic, numit bazinul Lebede- nentală și i-a încredințat comanda lui George Washington. [...] Mișcarea de modelul sistemului de vot pentru
l Text de
când a anunțat că vrea să guverneze singur. Treptat, el a diminuat puterea nobi- să guvernez eu însumi. Mă veți sprijini cu sfaturile voastre atunci când le voi lor? Aici, Ludovic al XIV-lea a am- idei și exprimarea lor într-un text vor ajunge din urmă realitatea cu un an mai președintele american.
l Evaluare
lilor, obligându-i să trăiască la curtea regală. Adept al monarhiei de drept divin, cere. [...] Vă cer și vă poruncesc să nu puneți sigiliul pe niciun ordin decât cu plasat statuia zeului grec al lumi- târziu, odată cu Declarația de Independență (4 iulie 1776).
el a condus Franța prin intermediul unor consilii, departamente și comisari regali aprobarea mea sau după ce le-ați discutat cu mine.” nii, care avea atribuții războinice Revoluția americană [...] se află la originea valului revoluționar care, reluat
numiți intendenți. Deși a sprijinit literatura, artele și științele, regele a manifestat (R. Wilkinson, Ludovic al XIV-lea, Franța și Europa, 1661–1715) și era protector al artelor. Carul și amplificat de Revoluția Franceză, va înlătura, de-a lungul epocilor, toate Fișă de observare a activității
lecție/
o atitudine religioasă dură împotriva hughenoților. Revocarea edictului de la Nan- lui Apollo ieșind din apă simboli- regimurile constituite până la Revoluția din 1917.”
tes a provocat plecarea a aproximativ 200 000 de hughenoți din Franța, mulți Sursa B „Ludovic al XIV-lea [...] a murit la 1 septembrie anul acesta, puțin zează răsăritul soarelui. O replică (René Rémond, Istoria Statelor Unite ale Americii)
negustori și meșteșugari care și-au luat cu ei talentul și priceperea. regretat de întregul său regat, din pricina [...] impozitelor mari luate de la toți aproape identică a monumentului CRITERII DE Rea- Rea- Ne-
Pe plan extern, regele s-a angajat într-un lung șir de războaie încheiate cu câștiguri supușii săi. Nu îmi este permisă repetarea [...] discursurilor nepoliticoase care a fost construită în 2014 în orașul 1. Precizează conducătorul numit în sursă....................................................1p EVALUARE lizat lizat rea-
l Proiect
parțial lizat
teritoriale mici, dar care au consolidat statutul Franței de mare putere europeană. au fost scrise sau spuse la adresa memoriei sale. A fost în timpul vieții sale Tainan (Taiwan). 2. Numește documentul adoptat în 1776. .....................................................1p
studiu
Pe locul în un monarh absolut, care a încălcat toate legile după bunul său plac. Prinții și 3. Precizează secolul la care se referă sursa. ................................................1p 1. Identi
ficarea sur
care fusese odi- nobilii au fost oprimați, parlamentele nu aveau nicio putere.” 4. Precizează, pe baza sursei, o consecință selor istorice
nioară o mo- (Însemnările unui preot în registrul bisericii, Saint Sulpice, 1715) a Revoluției americane. .............................................................................1p
2. Realizarea
destă cabană sarcinii de
de caz
de vânătoare, 1. Identifică în sursa A cuvinte și exprimări ce arată modul în care voia să II. Asociază următorii termeni: .......................................................................1p lucru
lF
ișă de
Ludovic al XIV- conducă Franța regele Ludovic al XIV-lea. Benjamin Franklin ....................................................................................Boston Stabilirea
lea a hotărât 2. Realizează un text în care să precizezi ce așteptări crezi că avea regele de George Washington ................................................................................ Franța etapelor
construirea unui la supușii săi. Lafayette .......................................................................................... Constituție procesului
Ludovic al XIV-lea palat care să fie 3. Identifică în sursa B două critici aduse domniei lui Ludovic al XIV-lea. Partida de ceai ..................................................... Declarația de Independență de vot, pe
baza surselor
(1638–1715). expresia gloriei Stat federal...................................................................... bancnota de un dolar
observare
istorice.
sale. Din 1662
Pregătirea
până în 1702, LuCRĂm îmPReunĂ III. Prezintă două fapte istorice referitoare la Războiul de materialelor.
Dicționar Versailles este Independență american ............................................................................... 2p
Simularea
lD
icționar
un imens șantier procesului
a activității
în care lucrează 1. Folosind informațiile din lecție și din sursa B, realizați o listă Deviza lui d IV. Localizează pe harta mută statele care i-au ajutat pe coloniștii americani, de vot.
Fronde – revolte ale nobilimii arhitecți, pictori în care să grupați aspecte pozitive și negative ale domniei lui Ludovic al XIV-lea: utilizând culoarea verde; folosește culoarea galbenă pentru statul cu care s-au Corecti-
și populației Parisului împo- Versailles, 1668. și grădinari. Cur- Ludovic al XIV-lea. „pluribus impar” confruntat. ..................................................................................................... 3p tudinea
triva guvernării cardinalului tea regală s-a in- („Superior științifică.
Mazarin. stalat definitiv în anul 1682 și cuprindea în jur de o mie de curteni, însoțiți de C tuturor”) 3. Implicare
Regență – conducere provizorie a aproximativ patru mii de servitori. Clădirile și grădinile sunt dispuse în jurul reprezintă și partici
unui stat de către una sau mai unei mari axe care pornește de la statuia regelui, din curtea de acces, trece un soare pare
l Aplicație
multe persoane atunci când prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Marele Canal. luminând Repartizarea
monarhul este minor. întregul Glob. și asumarea
rolurilor.
Marele Canal de la Versailles – cel
mai mare bazin din parcul pa- Îndeplinirea
multimedia
sarcinilor.
latului Versailles.
Cardinal – titlu purtat de persoa- Grădina Spiritul de
ne cu funcții înalte din cadrul Versailles, echipă.
Bisericii Catolice. detaliu. 2. Pe baza informațiilor din lecție și a imaginilor din sursele C și D, explicați de 4. Încadrarea
în timp
ce Ludovic al XIV-lea l-a plasat pe Apollo în zona centrală a grădinilor sale. Reținem
lC
ronologie
1638 1643 1661 1682 1685 1715
Ludovic al XIV-lea muLTimediA u În Franța, absolutismul mo- Caută pe Internet harta
Ludovic al XIV- Ludovic al IV-lea narhic a atins apogeul în timpul administrativ-politică ac-
Se naște devine rege sub
lea își asumă desemnează Versailles Este revocat Edictul Ludovic al XIV-lea domniei lui Ludovic al XIV-lea, iar tuală a SUA și identifică alte state
Ludovic al XIV- regența mamei
responsabilitatea ca reședință a Curții de la Nantes se stinge din viață Activitate pe grupe. Alcătuiți planul unui tur ghidat prin Palatul Versailles. Palatul de la Versailles reprezintă componente în afara celor 13 foste
lea sale, Ana de
guvernării statului regale
Austria Stabiliți traseul și cinci obiective pe care le considerați importante. simbolul puterii sale. colonii.
52 53 77
l Lucrăm l Aplicație l Reținem

împreună multimedia
Capitolul IV SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR Capitolul III SPRE O NOUĂ SOCIETATE
RECAPITULARE EVALUARE / AUTOEVALUARE

I. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
l Monarhii europeni care l-au l Prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost dominată de mișcări revoluționare 1. Prima monarhie constituțională din lume, unde se aplica principiul separației puterilor în stat, a fost:
înfrânt pe Napoleon au orga- și de războaie de eliberare națională, care au condus la prăbușirea regimului a) Austria b) Franța c) Anglia
nizat Congresul de la Viena politic instaurat în 1815. 2. Armata coloniștilor americani a fost condusă în Războiul de Independență de către viitorul președinte:
(1814–1815). a) ) Thomas Jefferson b) George Washington c) Abraham Lincoln
l Au stabilit o nouă ordine eu- l Revoluția română de la 1848 s-a 3. Căderea Bastiliei, simbol al absolutismului monarhic din Franța, a avut loc la data de:
ropeană bazată pe echilibrul încadrat în procesul european, a) 4 iulie 1776 b) 21 septembrie 1791 c) 14 iulie 1789
puterilor și autoritatea mo- dar a avut cauze proprii. Pro- 4. Revoluția industrială s-a declanșat prima dată în:
narhiilor absolutiste conser- iectul politic pașoptist s-a pus a) spațiul german b) Franța c) Anglia
vatoare, din Sfânta Alianță. în aplicare în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea. II. Realizează corespondența elementelor din coloana A, cu elementele din coloana B:
l Revoluțiile de la 1848 au avut A B
obiective care vizau mo- Revoluționarii români Nicolae 1. „Declarația Drepturilor”, 1689 a). Statele Unite ale Americii
dernizarea, dar și obiective Bălcescu și Avram Iancu. 2. „Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului”, 1789 b). Prusia
naționale. Monarhiile abso- 3. „Declarația de Independență”, 1776 c). Franța
lutiste s-au sprijinit reciproc Tisa
BA
IMPERIUL d). Anglia
I M P E R I U L RUS
Pr
BUCOVINA Botoșani
pentru a înfrânge revoluțiile SA
ut
RA
Nis
A
III. Asociază următoarelor personalități implicate în revoluțiile moderne imaginile corespunzătoare:
EVALUARE/
din Franța, spațiul italian și AN BIA
tru
A U S T R O - U N G A R IȘ Iași
CR Cluj Piatra
german, Imperiul Habsbur- Neamț a) Oliver Cromwell; b) Maximilian Robespierre c) Thomas Jefferson d) Napoleon Bonaparte.
TRANSILVANIA
gic, spațiul românesc; Sfânta
RECAPITULARE
Alianță s-a destrămat. UNGARIA Mureș
Sibiu Focșani Chilia
Brașov Galați
CROAȚIA SLOVENIA
BANAT
AUTOEVALUARE
R O M Â N I A
Ploiești
BOSNIA Turnu- (indep. 1878) DOBROGEA
Severin
Olt
Belgrad București (la România din 1878)

DA
Smârdan Craiova 1877

HERȚEGOVINA SERBIA
LM
Turnu- a
Vidin re Silistra
AȚI
1875 (indep. 1878) Rahova Corabia Măgurele nă

Du Rusciuc
A
(la Varna
Muntenegru
din 1881) er Târnovo Șumla
Isk Plevna BULGARIA
MUNTENEGRU (la Serbia Sofia (autonom\ sub suzerani- Marea Neagră
(indep. din 1878) tate otoman\ din 1878)
1878) RUMELIA
Filipopol (la Bulgaria din 1885)
Marea Adriatică
................ ................ ................ ................
Va
Str
rda Adrianopol
um
r
I M P E R I U L
a
Constantinopol
ri]a
ALBANIA
Ma
San Stefano
1878 a
Războiul de MACEDONIA
Mar
ea Mar
mar
IV. Citiți textul și răspundeți la următoarele cerințe:
Independență al „Așa cum într-un stat liber orice om care se consideră liber trebuie să se conducă el însuși, tot astfel trebuie
României. O T O M A N
ca întreg poporul să aibă puterea legislativă... trebuie ca poporul să înfăptuiască prin reprezentanții săi tot ceea
Revoluționarul maghiar THESSALIA
(la Grecia din 1881)
ce nu poate face el însuși...”
Marea Egee
Lajos Kossuth. 0 150 km
Marea Ionică GRECIA
(Montesquieu, Spiritul legilor, 1748)
Legendă Războiul pentru Independența României (1877–1878)
l În a doua jumătate a secolu- Răscoale Concentrări Direcția atacurilor Convenția româno- Teritorii ocupate
de Imperiul
1. Transcrie din text puterea de stat pe care ar fi trebuit să o dețină poporul.
ale armatei armatei române rusă de la București
lui al XIX-lea s-au format sta- antiotomane
române în 1877 în 1877–1878 (4 aprilie 1877) Austro-Ungar
în 1878
2. Menționează principiul iluminist la care face referire sursa.
Tratat de pace
tele moderne: român, italian Redute otomane Direcția atacurilor Teritorii românești 3. Precizează statul european în care se aplicau deja principiile descrise de Montesquieu.
rusești anexate Teritorii pierdute
și german. de Imperiul Rus de Imperiul
Otoman
Unificarea politică a accele-
în 1878
V. Alcătuiește un eseu istoric, de 10-15 rânduri, despre rolul opiniei publice în răspândirea ideilor iluministe.
rat procesul de modernizare l Statul român modern a fost creat alizat prin acțiunile de unificare și re- Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu.
și dezvoltarea economică. prin unirea Moldovei cu Țara Româ- formele înfăptuite de domnitorul Al.
l Se dezvoltă și se afirmă la ni- nească, în urma dublei alegeri a lui I. Cuza, continuate de Carol I. AUTOEVALUARE I II III IV V Din oficiu 1p
vel mondial Statele Unite ale Alexandru Ioan Cuza în 1859. l Procesul de unificare statală s-a în- Punctaj răspuns 0,5 px3 = 1,5 p+0,5 p Punctaj maxim:
Americii și Japonia. Consolidarea statului modern s-a re- cheiat în 1918, cu realizarea Marii Uniri. 0,5px4 = 2p 0,5px3 = 1,5p 0,5px4 = 2p
l corect 1,5 p =2p 10 p
112 94
6
7
CUVÂNT DE DESCHIDERE
CĂTRE ELEVI
Dragi elevi,
Anul trecut, în clasa a V-a, ați învățat despre evoluția omenirii din cele mai
vechi timpuri până în Epoca Medievală. Ați aflat lucruri interesante despre primii
oameni, apariția scrisului, marile civilizații ale Antichității și formarea popoarelor
europene.
Călătoria prin istorie continuă și în clasa a VI-a, iar manualul nostru vă invi-
tă să descoperiți civilizația umană intrată în Epoca Modernă, cu evenimente și
personalități fascinante, care au contribuit decisiv la societatea în care trăim și
noi, astăzi.
Mult succes!
Autorii
7
RECAPITULARE INIȚIALĂ
I. RECONSTITUIREA TRECUTULUI
l TIMPUL ȘI SPAȚIUL ÎN ISTORIE
l IZVOARELE ISTORICE – surse primare, secundare,
orale III. RELAȚIILE SOCIALE ȘI POLITICE
l Organizarea socială a diferitelor popoare în Preis-
II. CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE torie, Antichitate și Evul Mediu
l Viața în Preistorie, popoare în Antichitate și Evul Me- Forme de organizare politică: orașe-state, regate,
diu, așezările, familia, religia imperii, polisuri, republica, monarhia medievală; regi-
l Economie și tehnologie, educație și artă muri politice: oligarhice, democratice
ACTIVITĂȚI DE INVĂȚARE ȘI DE CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR

A. ORDONARE ȘI LOCALIZARE ÎN TIMP ȘI SPAȚIU
I. Citește textul de mai jos, formulează și răspunde la întrebări fo- Cine?
losind schema stelară. Compară rezultatul cu cel al colegului!
„În anul 632 al erei noastre, Mohammed moare la Medina.
Avea șaizeci și doi de ani. De la vârsta de 40 de ani, în 610, Unde? De ce?
a devenit profet, atunci când a declarat, cu misiunea sa de
a răspândi credința într-un Dumnezeu unic, că era purtăto-
rul unui mesaj, Coranul... Se năștea o religie, islamul, care
căuta să destrame vechile legături tribale pentru a instaura
Când? Cum?
în locul lor o comunitate fondată pe reguli de viață indivi-
duală și colectivă radical diferite.”
(Souleymane Bachir Diagne, Cum filosofăm în Islam?)
II. Pornind de la harta alăturată, rezolvă cerințele.

1. Numește statul din Antichitate care a stăpânit teritoriile din jurul
Mării Mediterane.
2. Menționează trei provincii din bazinul Mării Mediterane și două
din zona Mării Negre.
3. Menționează un popor aflat în prezent în Peninsula Balcanică,
moștenitor al tradițiilor antice.
B. UTILIZAREA CRITICĂ A SURSELOR ISTORICE ȘI A TERMENILOR DE SPECIALITATE PENTRU A DESCRIE ȘI A

EXPLICA EVENIMENTE ȘI PROCESE ISTORICE
1. Citește cu atenție documentele A și B și răspunde la următoarele cerințe.
A. „Forma noastră de guvernământ nu rivalizează B. „Atena număra un număr foarte mare de magistrați...
cu instituțiile altora. Nu-i copiem pe vecinii nostri, ci Aproape nu puteai face un pas...fără să întâlnești un
suntem un exemplu pentru ei. Este adevărat că suntem magistrat. Aceste funcții erau anuale; rezultă de aici
numiți o democrație, deoarece administrația se află în că aproape nu exista om, care să nu poată spera că
mâinile celor mulți și nu ale celor puțini. Dar în timp ce va exercita și el o funcție [...] Poporul atenian dorea ca
legea asigură dreptate egală tuturor în disputele lor fiecare problemă să îi fie prezentată [...] și să i se expună
particulare, este recunoscută și cerința de a fi cel mai argumente pro și contra. Oratorul, indiferent ce spune,
bun; și atunci când un cetățean se distinge în vreun poate întotdeauna să își termine discursul [...] În Sparta,
fel, el este preferat pentru funcții publice, nu ca un elocința nu este cunoscută [...]. Aici mai conduce încă
privilegiu, ci ca o răsplată a meritului său. Sărăcia nu aristocrația; ea are tradiții fixe, care o scutesc de nevoia
este o piedică, dimpotrivă, un om poate aduce beneficii de a dezbate îndelung [...].O aristocrație alcătuită din
țării sale, oricât de obscură ar fi condiția sa.” câțiva bogați apasă ca un jug de fier asupra celui mai
(Tucidide, Războiul peloponeziac, Discursul lui Pericle mare număr de spartani.”
despre democrație) (Fustel de Coulanges, Cetatea antică)
8
a. Numește din sursa A, respectiv din sursa B, cine putea ocupa funcții la Atena.
b. Selectează din sursa B cuvintele care indică o acțiune.
c. Selectează din sursa A cuvintele care indică regimul politic atenian.
d. Precizează două asemănări și o deosebire pe baza surselor A și B.
2. Descrie Atena în timpul lui Pericle, în aproximativ 4–5 rânduri, utilizând termenii: Adunarea Poporului, Acro-
pole, remunerație, teatru, „școala întregii Elade”.
C. DESCRIEREA ROLULUI UNEI PERSONALITĂȚI ÎN DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR ISTORICE.

COLABOREZ ȘI ÎMI ASUM UN ROL ÎN GRUP – în colaborare cu alți trei colegi, realizează un afiș de
prezentare a unei personalități a vieții politice sau a culturii medievale. Alege un titlu sugestiv și un simbol care
să îi reprezinte realizările. Expune afișul tău, alături de cele ale celorlalte grupe de colegi, într-un „tur al galeriei”.
Analizează rezultatul celorlalți și adaugă o apreciere/completare.
D. FOLOSESC TEHNICI DE ÎNVĂ

ȚARE ȘI RESURSE MULTIMEDIA ÎN
SCOPUL REZOLVĂRII SARCINILOR DE LUCRU
Vizitează pagina de internet https://www.
descopera.ro. Accesează secțiunea Isto-
rie. Alege una dintre cele Șapte minuni ale
lumii antice. Citește textul cu atenție. Pe
baza informațiilor oferite, realizează o fișă
de lucru, urmărind să subliniezi: detalii le-
gate de realizare, rolul jucat în epocă, mo-
dul de prezentare în vremurile noastre.
Recunoaște personajul! Unind cifrele în ordine crescă- Desenează în caiet un castel medieval, respectând com-
toare, vei obține chipul unui mare rege al Antichității. ponentele din listă: donjon, curte interioară, poartă de
fier, pod mobil, turnuri de apărare, șanț cu apă, ziduri de
piatră, capelă.
9
EVALUARE INIȚIALĂ
I. Ordonează cronologic epocile istorice: Epoca Modernă, Preistoria, Epoca Contemporană, Epoca Antică,
Epoca Medievală.
II. Stabilește secolul pentru următoarele date istorice: 404 î.Hr., 800, 1054, 230, 1359.
III. Analizează imaginile și identifică elemente reprezentative ale Antichității. Realizează corespondența între
acestea și civilizația corespunzătoare:
1. civilizația egipteană;
2. civilizația geto-dacilor;
3. civilizația romană;
4. civilizația greacă;
5. civilizația mesopotamiană.
.........................
......................... .........................
......................... .........................
10
IV. Completează în diagrama de mai jos rubricile libere, scriind câte o acțiune a fiecăruia dintre conducători:
PERSONALITĂȚI POLITICE ALE ANTICHITĂȚII
RAMSES al II-lea PERICLE ALEXANDRU TRAIAN DECEBAL

MACEDON
......................... ......................... ......................... ......................... .........................
V. Citește sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:
Sursa A Sursa B
„El cultiva cu pasiune artele liberale și arătân- „După jurământul lui Leon al III-lea ce a fost făcut în Basi-
du-le o profundă cinstire celor care le pre- lica Sf. Petru, totul a fost organizat în ziua de Crăciun...
dau îi copleșea pe aceștia cu onoruri. Pentru Apoi, venerabilul și pașnicul pontif l-a încoronat cu pro-
studiul gramaticii, el a luat lecții cu diaconul priile sale mâini cu acea foarte prețioasă coroană... Apoi,
Petru din Pisa. Pentru celelalte discipline, ma- sfântul prelat și pontif l-a uns pe Carol... cu sfântul ulei,
estrul său a fost Alcuin, omul cel mai învățat chiar în ziua nașterii Stăpânului nostru Iisus Hristos.
din acele vremuri” (Culegere de surse istorice.
(Eginhard, Viața lui Carol cel Mare) Antichitatea. Lumea medievală)
1. Pe baza sursei A, numește doi învățați din timpul lui Carol cel Mare și identifică modul în care îi trata mo-
narhul.
2. Pe baza sursei B, descrie ceremonia de încoronare a lui Carol cel Mare.
VI. Alcătuiește un eseu istoric de 10–15 rânduri, în care să integrezi următorii termeni istorici: rege, senior,
vasal, domeniu feudal, castel, țărani, renta feudală.
Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu. Oficiu 1 p

Timp de lucru – 50 minute
AUTOEVALUARE I II III IV V VI Din oficiu 1p

Punctaj răspuns 0,2 p x 5= 0,2 p x 5= 0,2 p x 5= 0,2 p x 5= 0,5 p x 2= 0,5 p x 7 + Punctaj maxim:
corect 1p 1p 1p 1p 1p 0,5 p = 4 p 10p
11
12
FII CURIOS!
Clasa a VI-a te invită într-o aventură plină de provocări.

După ce vei îndeplini sarcinile de lucru, întâlnite pe parcurs, vei descoperi
comoara care îți este de folos în prezent și te va ajuta în viitor!
Urmărește cuvintele-sarcini de pe Harta Comorii!
i
elu
Șarp
la
su golf mic Co
m
In
pa
ră
Comoara
Re
d ac Ut
te iliz
Or ază ea
ga ză
niz
ea Lacul Umbrelor
ză
Ide
St nt
abil ific
eș ă
te Dragonului
unții
M lo r
Lacul Negru u l Pirați
Clasa a VI-a lf
Go
Insu la Țânțar i lor
a de corali
Mare
13
CAPITOLUL 1
CĂLĂTORI ȘI CĂLĂTORII – EUROPA ȘI LUMEA NOUĂ
Ü Călătoriile și percepția spațiului în Evul Mediu;

mijloace de transport
Ü Marile descoperiri ale europenilor: drumuri și

teritorii; consecințe asupra vieții oamenilor
Ü Studiu de caz
Lumea Nouă: cunoaștere, misionarism și
exploatare
RECAPITULARE
EVALUARE
CUNOȘTINȚE
În acest capitol, vei afla:
l cauzele care i-au determinat pe europeni să
plece pentru a descoperi lumea
l cine au fost marii exploratori și unde au ajuns
l urmările contactului dintre europeni și civilizațiile precolumbiene
COMPETENȚE URMĂRITE 1.1, 1.2, 2.2, 2.3, 3.2, 3.3, 4.1
1271 cca 1418 1488 1492 1498 1519

Prințul Henric Fernando
Marco Polo Navigatorul înte Cristofor Vasco da Gama Magellan
începe călătoria meiază o școală Bartolomeo Diaz Columb începe descoperă calea pornește în
care îl va duce de navigație la ajunge la Capul prima călătorie maritimă spre marea călătorie
în China Sagres Bunei Speranțe spre America India în jurul lumii
Capitolul I CĂLĂTORI ŞI CĂLĂTORII – EUROPA ŞI LUMEA NOUĂ
CĂLĂTORIILE
ŞI PERCEPŢIA SPAŢIULUI
ÎN EVUL MEDIU
Monumentul Descoperirilor, Belem, A călători reprezintă una
Portugalia. dintre activitățile importante
din viața oamenilor. Ei au călă-
torit din cele mai vechi timpuri,
Drumul Mătăsii având diferite obiective: econo-
Continentele Europa, Africa și mice – căutare de noi resurse;
Asia au fost legate printr-o cone- religioase – pelerinajele; politi-
xiune de drumuri numită Drumul co-geografice – în căutarea de
mătăsii. Această cale comercială noi teritorii pe care să le ocupe
pleca din China, străbătea India și sau științifice – validarea sau
se îndrepta spre Arabia, Egipt și se invalidarea unor teorii. Cauzele
termina cu bazinul mediteranean. comune ale tuturor călătoriilor
Dificultatea drumurilor era în- sunt atracția față de necunos-
fruntată cu ajutorul cămilelor, ani- cut, dorința de cunoaștere și sa- Caravelele Santa Maria (în față), Nina și
male rezistente la condiții climati- tisfacerea unei curiozități care Pinta din cadrul expediției conduse de
ce dificile, capabile să transporte a avut consecințe incalculabile Cristofor Columb.
cantități mari de mărfuri. Printre asupra oamenilor și vieții lor.
mărfurile tranzitate se aflau: mă- În secolul al XIV-lea, Europa era marcată de o criză politico-militară și una
tasea (de unde și numele), stofe, social-economică. Această situație era provocată de neînțelegerile politice
lemn de santal, porțelanuri, șofran, interne și externe, de circulația monetară masivă care punea în pericol disponi-
curmale, fistic, tămâie sau metale bilul de metale prețioase, de suprapopulare, de exploatarea fără discernământ
și pietre prețioase. a pădurilor, dublată de schimbări climatice care au afectat recoltele și au pus
în pericol supraviețuirea oamenilor. Mai
mult, Europa se confruntă cu epidemia
de ciumă. Deși negative, toate acestea
EUROPA au condus la progres și la realizarea pri-
milor pași spre modernitate.
Constantinopole Beijing
Marile descoperiri geografice,
Bagdad
Bukhara Samarkand desfășurate în secolele XV–XVI de că-
Teheran Shanghai tre europenii occidentali au influențat
Cairo PERSIA CHINA
Delhi definitiv societatea omenească. Știința
EGIPT a progresat rapid, oferind atât o nouă
ARABIA INDIA imagine asupra Pământului, în ansam-
Marea Arabiei
blu, cât și cunoștințe din cele mai di-
verse domenii. Curiozitatea a fost o
OCEANUL calitate a călătorilor încă din secolele
INDIAN XII–XIII, dublată de realitățile istorice
determinate de cruciade și de dorința
de a identifica noi drumuri spre Asia.
Ruta dintre China și India pe vechiul Drum al Mătăsii.
Realizează, cu ajutorul googlemaps, propriul Suprapune pe o hartă digitală a Lumii călă-

drum al mătăsii! Punctul de plecare este Beijing, toriile lui Marco Polo pe Drumul Mătăsii. Iden-
iar punctul terminus, localitatea în care locuiești. tifică principalele puncte de pe acest traseu.
14
APLICAȚII
I. Analizează sursa A și răspunde la cerințe:

A
Alfons al X-lea, regele Castiliei,

Leonului și Galiției, a fost și el cu-
prins de febra descoperirilor și cer-
cetării. La porunca sa, între 1248 și
1252, a fost întocmit un almanah cu
informații despre corpurile cerești,
ciclurile solare și predicții meteoro-
logice. La elaborarea lui au contri-
buit astronomi creștini, musulmani
și evrei, ceea ce arată colaborarea
interculturală în acest spațiu.
Harta lui Ptolemeu.
1. Numește cele trei continente reprezentate pe hartă.

2. Precizează denumirea de astăzi a trei state localizate în acest spațiu istoric.
II. Citește sursa B și răspunde la cerințe:

Sursa B
„Forma cea mai spectaculoasă a reluării dinamismului european în cursul sec.
XV este fără îndoială mișcarea de expansiune, care […] îi duce pe europeni la
descoperirea noilor rute. […] Africa a intrat în istoria noastră în momentul în care Întâlnirea dintre Marco Polo și
europeanul intra în a sa. Omul Evului Mediu nu cunoștea din Africa decât Maghrebul Kublai Khan, în orașul Xanadu,
și Egiptul, prin care îi proveneau produsele – aurul mai ales – dintr-un continent pe care l-a construit Kublai după
care era izolat mai mult decât de mare, de deșerturi. Descoperirea acestei lumi ce a devenit împărat al Chinei în
avea să fie […] sursa unui fructuos trafic și a rivalităților coloniale căreia Europa 1271.
avea să-i suporte urmele până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.”
(Larousse, Istoria Universală. De la Marco Polo la Cristofor Columb)
1. Precizează un spațiu istoric menționat în sursă. DICȚIONAR
2. Menționează, pe baza sursei, produsul care provenea de pe continentul
african. Feedback – recomandări.
3. Precizează elementul de hidrografie care desparte două dintre aceste con- Maghreb – țările din nord-vestul
tinente. Africii; aici – Maroc.
4. Menționează o consecință a descoperirii noului continent. Milă marină – unitate de măsură
a distanței, pe apă, fiind echi-
III. Alcătuiește o listă cu cinci site-uri de pe Internet pe tema Călători valentă cu 1,852 km.
și călătorii în Evul Mediu. Scrie un scurt text de 8–10 rânduri în care să Portulan – hartă de navigație din
descrii cele mai interesante informații descoperite. Evul Mediu.
15
Percepția asupra spațiului

Una dintre calitățile călătorilor a fost curiozitatea. Întrebările referitoare la
spațiul geografic, la aspectul și forma Pământului, la existența și întinderea
mărilor sau oceanelor, aveau nevoie de răspunsuri. Unele informații veneau din
Antichitate, de la vechii greci și arabi, dar aveau nevoie să fie validate prin noi
dovezi. Cele două teorii întâlnite în epocă susțineau fie sfericitatea Pâmăntului,
fie că este plat, având forma unui disc.
Forma sferică a Pământului era susținută încă din Antichitate de către ge-
ograful grec Ptolemeu, care considera că Pământul este centrul sistemului, în
jurul căruia se rotesc Soarele și planetele, formulând astfel teoria geocentristă,
înlocuită în 1543 de cea heliocentristă. Susținătorii formei plate a Pământului
difuzau opinia că acesta era plat și plutea pe un ocean. Hărți din secolul al
XIV-lea surprind existența unui ocean unic, așa cum este harta din 1459 a lui
Pitagora (?–490 î.H.) a fost Fra Mauro, un cartograf venețian.
unul dintre primii învățați care au Sfericitatea Pământului a câștigat teren, iar hărțile au devenit din ce în ce
susținut că Pământul este o sfe- mai precise. Portulanele indică uscatul și fluviile, precum și direcția vânturilor.
ră perfectă, contrazicând ideea La începutul secolului al XV-lea, francezul Pierre d’Ailly a reprezentat lumea
tradițională susținută de alți gân- cunoscută în acea perioadă, iar Paolo Toscanelli a realizat și el o hartă, apreci-
ditori greci că este plat și are for- ată ca foarte precisă. A fost utilizată în călătoriile care au dus la descoperirea
mă de disc. de noi teritorii.
ȘTIAI CĂ...
Pământ Soare
Teoria geocentristă Teoria formei plate Teoria heliocentristă
Pirații aveau un ochi acoperit

pentru a-și adapta vederea la tre-
cerea de la lumină la întuneric, dar
și pentru utilizarea astrolabului?
Eratostene, bibliotecarul-
șef al Bibliotecii din Alexandria
antică, a susținut forma sferică a
Pământului, calculându-i cercul
meridian ca având o lungime de
39 960 km?
În 1888, Flammarion a publi-
cat o gravură care înfățișa un om
ajuns pe marginea Pământului, re-
prezentat plat, ca un disc? Harta lui Toscanelli (1474) în versiune modernizată.
16
APLICAȚII MIJLOACE DE TRANSPORT
I. Analizează sursa B și răspunde la cerințe: Călătoriile se

puteau desfășu-
ra pe uscat sau
maritim. Din ca-
B uza insecurității
și lungimii lor,
drumurile pe Astrolabul.
uscat au înce-
put să fie evitate, iar acțiunile s-au
concentrat spre calea maritimă.
O atenție deosebită a fost
acordată inovațiilor în navigație:
a fost construită caravela, un vas
cu pânze, capabil să se deplaseze
utilizând vântul atât lateral, cât și
din spate; navele au fost dotate cu
instrumente de orientare, precum
astrolabul și busola.
PORTOFOLIU
1. Precizează punctul cardinal indicat de busolă.

2. Menționează un element hidrografic reprezentat pe sursa B.
3. Menționează o asemănare între sursele A și B.
4. Menționează culoarea care precizează elementele de actualizare pe
sursa A!
II. Citește sursa C și răspunde la cerințe:

Sursa C Cu ajutorul surselor de pe In-
„Știu că se poate demonstra prin simplul fapt al formei sferice a Pământu- ternet, realizează un portofoliu cu
lui, dar pentru a face demonstrația mai ușoară […], am decis să indic această hărți utilizate de călătorii medie-
cale prin intermediul unei hărți de navigație. Îi trimit așadar Majestății Sale vali. Printre căutările tale, vei des-
o hartă întocmită cu propriile mele mâini pe care sunt marcate coastele coperi și Harta lui Ortelius.
și insulele Portugaliei, de unde veți porni spre vest, […] peste câte mile
ar trebui să ajungeți la acele locuri fertile, pline de tot
felul de mirodenii și bijuterii.” Punctaj Punctaj
(Scrisoarea lui Paolo Toscanelli către Cristofor Columb) Criterii
maxim acordat
1. Menționați care este forma Pământului menționată în
Relevanța surselor utilizate 20
sursă.
2. Precizați modalitatea prin care este demonstrată forma Coerența portofoliului 20
Pământului. Diversitatea surselor 20
3. Menționați un spațiu istoric precizat în sursă.
Prezentare/aspect 20
4. Precizați un motiv pentru care expediția ar trebui să
se îndrepte spre vest. Reacția la feedback 20
17
MARILE DESCOPERIRI ALE

EUROPENILOR, DRUMURI ŞI TERITORII
CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII OAMENILOR
Călătoriile întreprinse de către europeni în Evul Mediu au despre îndepărtata Chină, cu frații Vivaldi, care au încercat
dus la descoperirea de noi teritorii și culturi. Plecând de la să ocolească Africa, cu scandinavii, care s-au îndreptat spre
nevoile imediate ale societății europene, s-au căutat soluții continentul american, îndrăzneți precum Henric Navigatorul,
pentru a găsi noi căi comerciale către India sau China, cele Bartolomeo Diaz, Vasco da Gama, Cristofor Columb sau
vechi fiind considerate a fi în pericol. Progresul în domeniul Fernando Magellan, și-au legat numele de istoria omenirii.
navigației oferea suficiente motive navigatorilor pentru a se Descoperirea de noi teritorii, ocuparea și exploatarea
aventura pe mări necunoscute. acestora a dus la formarea a două mari imperii coloniale:
Începând cu Marco Polo, care a lăsat primele informații portughez și spaniol.
PORTUGALIA
Henric Navigatorul (1394–1460),

prinț al Portugaliei și geograf;
școala de navigație înființată de
el a proiectat noul tip de navă
din acea vreme: caravela; organi-
zează expediții de-a lungul Africii
(1435–1443).
OCEANUL
OCEANUL
ATLANTIC
OCEANUL PACIFIC
PACIFIC
OCEANUL
INDIAN
Bartolomeo Diaz (1450-1500):

ocolește Africa și ajunge la Capul
Bunei Speranțe (1488). Vasco da Gama (cca 1460–1524) descoperă un nou drum spre India (1498).
18
SPANIA
Cristofor Columb (1451–1506) a descoperit continentul american (1492–1504), în urma a patru expediții.
OCEANUL OCEANUL
OCEANUL ATLANTIC PACIFIC
PACIFIC
OCEANUL
INDIAN
Fernando Magellan (1480–1521) a realizat prima călătorie în jurul lumii (1519–1522).
Cel mai recent teritoriu desco- Stația de

perit poate fi considerat un grup satelit, în
de micro-insule identificat în anul Arhipelagul
2016 în Arhipelagul Franz Josef din Svalbard,
Oceanul Arctic. Nu sunt locuite, dar Oceanul Arctic,
prezintă importanță pentru lumea este folosită
științifică datorită informațiilor pe de agențiile
care le pot oferi. Cu ajutorul lor spațiale pentru
poate fi înțeleasă evoluția climatică a colecta
și geologică a zonei. Aceste insu- semnale de la
le au fost descoperite cu ajutorul sateliții care
sateliților spațiali. orbitează.
19
IMPERIUL COLONIAL
PORTUGHEZ
O CEA N U L
E cu at PACIF IC
CHINA
or
Macao
Moluce
Amboine
OCEANUL Timor (de Est)
O CEA NUL Macassar
ATLANTIC
Flores
PA CIF IC PORTUGALIA Daman Malacca
Azore Diu Banten
Ormu z
Madeira Ceuta B. Ceylon
I-le C. Bojador Masqat Go a Cochin
Capului Verde C. Blanco Calicut
Belém Socotora
Sao Luis do Arguin
V.
BRAZILIA Maranhao OCEA N U L
Sacramento Sao Jorge da Mina Malindi
Recife IND IAN
Mombasa
Principe F.
Sao Salvador Kilw a I. Mascarene
Sao Paulo da Bahia Sã o Tomé Cabinda
Luanda I. St Laurent (Madagascar)
Rio de Janeiro Sofala
Mozambic
OCEANUL Sf. Elena
ATLANTI C Tristan MOZAMBIC
da Cunha B. Delagoa
Prezenţa portugheză V. - Capul Verde

Sec. XVI-prima jumătate Emisfera portugheză F. - Fernando Poo
a sec. XVIII Sfârşitul sec. XVIII (Tratatul de la Tordesillas, 1494) B. - Bombay
Prin Tratatul de la Tordesillas, Portugalia și Spania își împărțeau teritoriile descoperite.
REȚINEM APLICAȚII
I. Alcătuiește o listă, cu ajutorul surselor online, cu plantele și animalele aduse
u Evul Mediu a reprezentat în Europa după descoperirea noilor teritorii.
o perioadă marcată de între
bări și căutări cu privire la II. Citește sursa A și răspunde la cerințe:
ceea ce este dincolo de lumea
cunoscută. Sursa A
u Curiozitatea dublată de „Rivalitățile europene vor avea o rezonanță mondială. […] Mediterana, ma-
progresul științei și navigației a rea prin excelență din vremea navigatorilor fenicieni, își pierde rolul de buric al
dus la descoperirea de noi teri- lumii și de cale regală a relațiilor economice, precum și a schimburilor culturale.
torii. Vasco da Gama și Magellan vor da oceanelor adevăratelor lor dimensiuni și
u Astfel, a fost descoperit un continentelor veritabilul loc. De acum harta lumii este schimbată.”
nou continent: America. (Jean Favier, De la Marco Polo la Cristofor Columb)
u Expedițiile lui Fernando 1. Numește un vechi popor menționat în sursă.
Magellan au demonstrat teoria 2. Menționează o consecință pe care descoperirea de noi teritorii o are asupra
sfericității Pământului. Mării Mediterane.
u Noile descoperiri au facili- 3. Precizează un călător numit în sursă.
tat schimbul cultural între Lumea 4. Alcătuiește un top al oceanelor, după dimensiuni, în ordine descrescătoare,
Veche și Lumea Nouă (civilizațiile utilizând Internetul.
Inca, Maya și Aztecă), economic
(noi plante și animale, dezvolta- III. Realizează cu ajutorul www.canva.com un afiș prin care să promovezi
rea comerțului) și politic (crearea descoperirea continentului american, precizând perioada, două personalități
imperiilor coloniale). și o consecință a acestui eveniment istoric.
20
din Manila
IMPERIUL COLONIAL spre Acapulco
SPANIOL
spre Manila din Acapulco
Ladrones
(I. Mariane)
MEXIC
Zacatecas I. Caroline
Ciudad de Mexico I. Filipine

OCEANUL Acapulco Manila OCEANUL
FLORIDA Palaos
PACIFIC PACIFI C
CUBA
Jamaica Hispaniola
Portobelo
(Haiti )
Nombre de Dios
Santa Fe de Bogota Puerto Rico
Cartagena SPANIA
COLUMBIA
VENEZUELA
ECUADOR Ceuta Melilla
Lima r
Canare o
PERU Peñón u at
de Vélez Ec
BOLIVIA
CHILE Potosi Alhucemas
Santiago OCEAN U L IN D IAN
PARAGUAY
ARGENTINA
Fernando Poo GUINEEA
Buenos SPANIOLĂ
Strâmtoarea Annobón
Aires
Magellan
O CEANUL
ATLANTI C
Emisfera spaniolă Imperiul spaniol Achiziţii în sec. XVII Călătoria anuală a galionului
(Tratatul de la Tordesillas, 1494) în sec. XVI şi în sec. XVIII de Manila (1565 -1815)
CONSECINȚE ALE MARILOR ȘTIAI CĂ...

DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Henric a primit numele de
Navigatorul, deși nu a participat
CONSECINȚELE MARILOR DESCOPERIRI ASUPRA LUMII NOI la nicio expediție? El era orga
nizatorul și finanțatorul călătoriilor
maritime.
Capul Bunei Speranțe s-a
numit inițial Capul Furtunilor?
Deși continentul american a
fost descoperit de Columb, nu-i
Asupra noilor Asupra Europei: Generale: poartă numele? Amerigo Vespucci
teritorii: descoperirea dezvoltarea a fost cel care a înțeles că teritoriul
răspândirea unui nou drum științei descoperit de Columb este un nou
catolicismului spre India continent.
Numele lui Fernando
• pătrunderea culturii • formarea imperiilor • progresul navigației
Magellan a fost dat strâmtorii
europene coloniale • dezvoltarea care desparte America de Sud de
• distrugerea • s unt aduse comerțului și a Insula Țara de Foc? Strâmtoarea
civilizațiilor în Europa o serie economiei constituie o scurtătură pentru
amerindiene de plante • se dezvoltă comerțul navele care trec prin pasajul
• transmiterea și animale cu sclavi dintre Oceanul Atlantic și Oceanul
unor boli •d ezvoltarea științei • influențe culturale Pacific.
21
STUDIU DE CAZ:
Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare
S
JO
Descoperirea de către europeni a unui teritoriu despre care nu bănuiseră că
FLORIDA
INDIILE
ar exista a însemnat și contactul cu oamenii care trăiau aici. Întâlnirea Europei cu
Ciudad
de
OCCIDENTALE
CUBA HISPANIOLA (Haiti)
civilizațiile precolumbiene: Maya, Inca și Aztecă a fost dură. Civilizația europeană s-a
Mexico
Acapulco Guatemal a
Santo Domingo
intersectat cu cea amerindiană și prima a încercat să-și impună superioritatea. Prin
FRANCHE-
NOUA
SPANIE
Portobelo Caracas
Cartagena întâlnirea celor două lumi – veche șiCANTOANEL
nouă –, cea de-a doua a avut de suferit: vechile
Panama ELVEŢIENE
civilizații de pe continentul american s-au prăbușit și teritoriile le-au fost ocupate.
Santa Fe de Bogotá
MILANO
Quito 1524
PER U Impactul civilizațiilor s-a resimțit și în viața religioasă, în teritoriile cucerite fiind
Lima
Cuzco
impus catolicismul. Misionarii, trimiși ai Bisericii Catolice să răspândească religia
La Plata creștină, au căutat să-i convingă peCORSIC băștinași să adopte noua religie.
Potosí
Locuitorii din teritoriile noi au fost exploatați și folosiți la munci grele. Ei au
Asunción
Santiago
devenit total dependenți de cuceritori și au avut de suferit pe toate planurile. S-au
SARDINIA
confruntat cu violență, lipsuri și bolile aduse de europeni, pentru care băștinașii nu

Buenos Aires
Valdivia
aveau anticorpi și remedii. Bizerta
0 2 000 km Bône
Lumea Nouă
Imperiul spaniol 1535 Viceregate
al lui Carol Quintul
Lumea Nouă.
Templu din
civilizația Maya,
Yucatan, Mexico.
Calendar Maya.
Machu Picchu,
DICȚIONAR oraș din civilizația
Inca, Peru.
Anticorp – substanță din orga-

nism care neutralizează infec-
țiile.
Conchistador – cuceritor spaniol Macheta celui
de teritorii americane. mai mare templu,
Ignorant – fără cunoștințe ele- azi dispărut,
mentare, incult. din orașul
Remediu – mijlocul, calea prin Tenochtitlan,
care este îndreptată o stare Mexic, capitala
sau o situație. Imperiului Aztec.
22
APLICAȚII ȘTIAI CĂ...
I. Citește sursa A și răspunde la cerințe: La San Juan Teotihuacán, în

Sursa A Mexic, este a treia cea mai mare
„Ei nu erau ignoranți sau inumani. Încă cu mult timp înainte de a auzi cu- piramidă din lume?
vântul spaniol aveau state bine organizate, înțelept ordonate de legi, religie
și obiceiuri. Ei încurajau prietenia și înfrățirea, locuiau în orașe în care făceau
față problemelor de pace sau război în mod just și echitabil, fiind guvernați
de legi care în anumite privințe le depășesc pe ale noastre și care ar fi putut
câștiga admirația înțelepților Atenei.”
(Doru Dumitrescu, coord., Culegere de texte istorice)
1. Menționează, conform sursei A, două caracteristici ale statelor.
2. Precizează o calitate a locuitorilor.
3. Menționează o modalitate prin care locuitorii făceau față problemelor de
pace sau de război.
II. Sursa B
Imaginează-ți că ești
urmașul unui locuitor
din Imperiul Maya. For- Brazilia este singura țară din
mulează o scrisoare că- America de Sud în care limba ofi-
tre strămoșul tău și ex- cială este portugheza, în vreme ce
plică-i cum a contribuit în celelalte țări se vorbește limba
la evoluția civilizației. spaniolă?
Mayașii au ridicat piramide și
III. Sursa C au creat unul dintre cele mai exac-
Observă sursa C cu atenție. Informează-te pe Internet și răspunde la cerințe: te calendare?
Aztecii acordau o mare
importanță porumbului, din care
preparau chiar și prăjituri?
Fernando Cortés în fruntea armatei de conchistadori, cel mai probabil,

8 noiembrie 1519.
Tacos – mâncare prehispanică
1. Cine a fost Fernando Cortes? mexicană din făină de porumb
2. Care a fost scopul expediției sale? (mălai), foarte populară în
3. Descrie personajele. Există deosebiri între ele? Argumentează. Mexic.
IV. Alcătuiește un portofoliu cu imagini, utilizând Internetul, urmărind obiective UNESCO a declarat în 1983
istorice despre care consideri că ilustrează contribuţia diferitelor civilizaţii la Machu Picchu oraș-templu incaș,
dezvoltarea patrimoniului universal. parte a patrimoniului universal?
23
RECAPITULARE
Galera. Caravela.
De‑a lungul istoriei, oamenii au fost fascinați de nou Mediterană și Marea Baltică, în Oceanul Atlantic;
și de necunoscut. l statele europene, cu ieșire la Ocean, au devenit prin-
La începutul Evului Mediu, erau puține informații dis- cipalele puteri economice și comerciale;
ponibile despre ceea ce era dincolo de lumea cunoscută. l s-a dezvoltat comerțul triunghiular cu sclavi, duși din
Anumite condiții nefavorabile i-au obligat pe călători Africa în porturile europene și vânduți pentru planta-
să caute rute alternative pentru a lega Europa de restul țiile din colonii;
lumii. l afluxul de metale prețioase a provocat în Europa scă-
Primele informații despre Orientul Îndepărtat sunt derea prețurilor și creșterea volumului afacerilor;
cuprinse în însemnările lui Marco Polo, care a călătorit l mirodeniile, cafeaua, ceaiul, zahărul – din produse de
până în China. lux – au devenit produse de consum;
Din cauza nesiguranței Drumului mătăsii, a progresului l au fost aduse în Europa: porumbul, cartoful, roșia, cur-
înregistrat în navigație, în știință, a voinței Bisericii Catoli- canul – diversificându-se alimentația;
ce de a răspândi religia creștină și din dorința monarhilor l s-a demonstrat circumnavigabilitatea Pământului;
de a cuceri noi teritorii, toate acestea dublate de dorin- l misionarii creștini au convertit băștinașii, au înființat
ța de îmbogățire, călătorii europeni au făcut descoperiri școli și au protestat față de exploatarea abuzivă;
remarcabile: au navigat și au luat contact cu noi culturi. l contactul cu civilizațiile extraeuropene a îmbogățit
Cele două state care au declanşat marile descoperiri patrimoniul cultural european.
geografice, Spania şi Portugalia, au decis să-şi împartă
teritoriile prin Tratatul de la Tordesillas (1494) – o li-
nie imaginară ce traversa Oceanul Atlantic de la nord la VERIFICI CUNOȘTINȚELE
sud: Spania primea cea mai mare parte a continentului
american, iar Portugalia estul Americii de Sud (Brazilia),
Africa şi estul Asiei. Transcrie textul cu informațiile corecte completate
Portughezii au fost preocupați în special de dominația din lista dată.
comercială, înființând mai ales forturi și factorii comerciale Lista termenilor: Australia, Italia, India, Est, Vest,
și au exploatat Brazilia, unde au dus sclavi din Africa. Spania, Fernando Magellan, Amerigo Vespucci.
Spaniolii au cucerit prin forță teritoriile aztecilor, maya- Când Vasco da Gama descoperea un nou drum
șilor, incașilor și le-au declarat proprietate a Coroanei spa- spre..........., Cristofor Columb descoperea America.
niole. „Conquistadorii” primeau pământurile sub formă de Originar din Genova, Columb a obținut sprijinul re-
concesiuni funciare. Corăbiile transportau în „Noua Lume” gilor......................, Ferdinand de Aragon și Isabella
produse manufacturate și aduceau produse coloniale și de Castilia, pentru a ajunge în India, navigând spre
metale prețioase. Exploatarea băștinașilor în minele de aur, ....................... A organizat patru expediții în perioada
argint, cupru și pe plantații, răspândirea bolilor europene 1492–1504, decoperind: Bahamas, Cuba, Haiti, Antilele
au condus la dispariția vechilor civilizații precolumbiene. Mari și Mici, zone din America Centrală. Noul continent
Consecințe: a primit numele de la ......................, care a realizat că
l axa comercială a lumii s-a deplasat dinspre Marea este vorba despre un nou continent.
24
Henric Navigatorul Între Europa și teritoriile desco-
organizează expediții de-a lungul Africii.
(1394–1460) perite a existat un schimb intens
Bartolomeo Diaz de produse, plante și animale, idei
ajunge în sudul Africii, la Capul Bunei Speranțe. și culturi.
(cca 1450–1500)
Vasco da Gama
descoperă un nou drum spre India.
(cca 1460–1524)
Cristofor Columb
descoperă un nou continent: America.
(1451–1506)
Amerigo Vespucci
explorează zona de coastă a Americii de Sud.
(1454–1512)
Fernando Magellan
călătorește în jurul Pământului.
(1480–1521)
Cartagena Trinidad
Caracas
Panamá Zeul recoltei porumbului sau
OCEANUL Zeul Porumbului, în Civilizația
O ri ATLANTIC
Santa Fe
noc
o Maya. Porumbul a fost adus
(Bogotá) în Europa după descoperirea
Ec uato r
zon
Americii.
Quito A ma Belém
Na
po
Sao Luis
ñó n
a ra do Maranhao
M
ȘTIAI CĂ...
Cajamarca
B R A Z I L I A
Trujillo Recife
Jauja
Lima Cuzco Bahia
Amerigo Vespucci a na-
La Paz Santa
Arequipa Cruz vigat în 1503, la porunca rege-
La Plata (Sucre) Porto Seguro lui Portugaliei, până în Brazilia și
Argentina? Pe parcursul acestei că-
Paraguay
Potosí
Sao
C apricorn
ului Paulo lătorii el a trimis unui prieten o serie
Tropicul
Asunción
Rio de Janeiro de scrisori în
care prezenta
OCEANUL
Coquimbo noile teritorii.
PACIFIC Astfel, nume-
Valparaiso Santiago
Buenos le lui a deve-
Concepción
Aires
1536
nit cunoscut
Valdivia
Rio de în Europa și
A
? la Plat a
a fost asociat
NI O
cu continen-
PA TA G
tul abia des-

coperit.
I-le Malvine
Strâmtoarea Ţara (Falkland)
Magellan de Foc
DICȚIONAR
0 500 km
Capul Horn
Expediţiile spaniole
Amerigo Vespucci (1499) Ordas (1531-1532) Cabeza de Vaca (1541-1542)
Amerigo Vespucci (1501-1502) Hernando Pizarro (1533) De Irala (1543 -1548) Circumnavigație – călătorie în ju-
Balboa (1513)
Diaz de Solis (1516)
De Almagro (1535 -1537)
Jimenez de Quesada (1536 -1538)
L. de Aguirre (1561)
rul unei insule, a unui continent
Expediţiile portugheze
Francisco Pizarro, a doua călătorie (1525) Gonzalo Pizarro (1539-1540) Cabral (1500) sau a pământului.
Francisco Pizarro,
a treia şi a patra călătorie (1531-1533)
F. de Orellana (1541)
Valdivia (1540 /1553)
Magellan (1519 -1521)
Tratatul de la Tordesillas, 1494
Concesiuni funciare – contracte
Sebastian Cabot (1528) prin care se acordă dreptul de
Expedițiile lui Amerigo Vespucci și urmările acestora. a folosi un teren agricol.
25
EVALUARE
I. Analizează hărțile și răspunde la următoarele cerințe:
1. Precizează un element hi-

drografic pe care îl străbate
Cristofor Columb în călăto-
riile sale.�� 1 p
2. Enumeră continentele pe
lângă care navighează Vasco
da Gama�� 1 p
3. Identifică direcția de mers
a expediției conduse de
Fernando Magellan
��1 p
II. Citește sursa și răspunde la

următoarele cerințe:
„Era un obiect minunat gra-
vat cu diferite tipuri de figuri
[...] în valoare de mai mult de
zece mii de pesos. Mai era și
un disc mare din argint în for-
mă de lună. Conducătorii az-
teci i-au cerut lui Cortes să le
accepte cu aceeași bunătate
pe care a arătat-o Montezuma
prin a i le trimite. Apoi con-
ducătorii au repetat mesajul
lui Montezuma. În primul rând
era mulțumit că asemenea oa-
meni bravi au venit în țara lui.”
(Bernal Diaz, The conquest
of New Spain)
Pesos = monedă spaniolă.
1. Precizează poporul numit în

sursă.��1 p
2. Transcrie mesajul lui Mon-
tezuma, menționat în sursa
dată.��1 p
3. Menționează o calitate a
lui Montezuma, precizată
în sursa dată.��1 p
III. Imaginează-ți că ești un navigator care pleacă în IV. Alcătuiește o listă cu trei valori (calități) umane
expediție. Numește trei plante care provin de pe pe care trebuie să le aibă un descoperitor de noi
continentul american, pe care ai vrea să le iei cu teritorii.
tine.�� 1,5 p Argumentează.��1,5 p
Se acordă 1 p din oficiu.
26
27
CAPITOLUL 2
GENEZA SPIRITULUI MODERN
Ü Renașterea: geneza spiritului

modern, umanismul
Ü Studii de caz
• Leonardo da Vinci
și Michelangelo Buonarroti
• Niccolo Machiavelli
• Giordano Bruno și Galileo Galilei
• William Shakespeare
Ü Reforma. Contrareforma.
Studiu de caz: Barocul
Ü Absolutismul
Ü Studii de caz
• Soliman Magnificul „Școala din Atena”, Rafael Sanzio (1510–1512), frescă,
• Ludovic al XIV-lea Palatul Apostolic din Vatican. Operă reprezentativă a
și Palatul de la Versailles Renașterii. Pictorul i-a redat pe cei mai cunoscuți filosofi,
• Petru cel Mare oameni de știință și matematicieni ai Antichității.
RECAPITULARE
EVALUARE
CUNOȘTINȚE
În acest capitol, vei descoperi:
l cum s-au manifestat Renașterea și Umanismul în literatură, științe și artă
l cum s-a schimbat societatea datorită Reformei religioase și a Contrareformei
l care au fost formele absolutismului monarhic în Europa
COMPETENȚE URMĂRITE 1.1, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.2
1517 1529 1598 1600 1623 1697–

1698
Martin Luther Giordano Bruno Publicarea Călătoria lui
afișează Soliman Edictul de este ars pe primei ediții Petru cel Mare
„Cele 95 de Magnificul toleranță de la rug de către a pieselor lui în Europa
teze” asediază Viena Nantes Inchiziție Shakespeare Apuseană
RENAȘTEREA:
GENEZA SPIRITULUI
MODERN, UMANISMUL
Renașterea a reprezentat o perioadă de dezvoltare culturală deosebită,
inspirată din Antichitatea greco-romană. Născută în Italia secolului al XIV-lea, și
apoi răspândită în Europa, în următoarele două secole, Renașterea a influențat
foarte mult istoria umanității, așa cum se întâmplase în „secolul de aur” al
culturii grecești.
Umanismul este o mișcare de idei născută în Europa Renașterii, care
situează omul în centrul tuturor preocupărilor. Adepții săi porneau de la con-
Francesco Petrarca (1304– cepția filosofului grec antic Protagoras: „Omul este măsura tuturor lucrurilor”.
1374), primul mare umanist. So- O serie de factori au stat la baza apariției Renașterii și Umanismului. Renaș-
netele sale aveau ca temă prin- terea a început în Italia, moștenitoarea civilizației romane antice, care benefi-
cipală iubirea naturii în cultura ro- ciase de creațiile culturii vechi grecești. Orașele italiene au devenit indepen-
mană antică. În lucrarea „Oameni dente de controlul regelui și al Bisericii Catolice. Familiile bogate de aici au
iluștri” realizează biografiile unor devenit protectoare ale artelor și au promovat studiul clasicilor, au împrumutat
personalități din lumea antică. bani fără să țină cont de reglementările Bisericii împotriva cămătăriei.
Din spațiul italian, Renașterea și Umanismul s-au răspândit în tot continentul
Johannes Gutenberg (cca european, inclusiv în Țările Române. Apariția tiparului a permis răspândirea
1398–1468), tipograf german. S-a rapidă a operelor umaniștilor. Până la începutul secolului al XVI-lea existau
aflat la originea utilizării sistema- 1500 de tipografii în peste 200 de orașe europene. S-au putut tipări astfel
tice a caracterelor mobile meta- opere scrise de autorii antici, dar și opere în limbile naționale. Tiparul a facilitat
lice; a inventat presa de imprimat producerea de cărți și circulația ideilor noi în statele europene.
și cerneala care permitea impri-
marea pe două fețe ale hârtiei. În Liturghierul lui Macarie (1508),
1455 a terminat de tipărit la Mainz tipograful sârb adus de domni-
(Germania) celebra Biblie latină, torul Țării Românești Radu cel
zisă și „Biblia lui Gutenberg”, dar Mare la curtea sa, este prima
și-a abandonat meseria din cauza carte tipărită în Țările Române.
datoriilor acumulate. Cu ajutorul Tiparnița lui Macarie a funcționat
financiar al arhiepiscopului de la Mănăstirea Dealu, lângă curtea
Mainz își va relua meseria . domnească de la Târgoviște.
Mănăstirea Dealu
28
APLICAȚII REȚINEM
I. Completează spațiile libere cu termenii corespunzători din lista de mai jos: u Renașterea este perioada
Italia, Antichitatea greco-romană, arte, Umanismul, republici aristocratice. cuprinsă între secolele XIV–XVI,
1. Renașterea a reprezentat o perioadă de dezvoltare culturală deosebită, marcată de schimbări profunde și
inspirată din……….... . progrese în toate domeniile.
2. …………… este o mișcare de idei care situează omul în centrul tuturor pre- u Umanismul este o concepție
ocupărilor. nouă care situează omul în centrul
3. Renașterea a început în …………… tuturor preocupărilor.
4. Familiile bogate din orașele italiene au devenit protectoare ale……….. u Renașterea și Umanismul
5. Veneția și Genova erau ………………… s-au născut în Italia, de unde s-au
răspândit în toată Europa, inclusiv
II. Identifică pe baza sursei A cinci orașe europene care dețineau tipografii în Țările Române.
înainte de anul 1471 și descoperă în ce state se află astăzi acestea.
A
1 - Marburg Uppsala
DICȚIONAR
2 - Heidelberg
3 - Tübingen
4 - Fribourg
5 - Dillingen
6 - Padova
7 - Perugia
8 - Piacenza Aberdeen
9 - Milano
10 - Grenoble
St Andrews Cler – reprezentanți ai Bisericii.
11 - Aix-en-Provence
12 - Pavi a
Glasgow
Copenhaga
Vilna
Cămătărie – acțiunea de a da bani
Königsberg cu împrumut.
Dublin
Rostock
Greifswald
Principat – stat condus de un
Franeker
Oxford
Cambridge
Leiden Frankfurt
principe.
Londra Anvers
Erfurt
Wittenberg Republică aristocratică – stat
KÖLN
Louvain
Leipzi g
condus de membrii aristocra-
1 Jena
Eltville
MAINZ 2
Bamber g Prag a
Cracovia ției, pătura socială cea mai
Paris
bogată.
Trier NÜRNBERG
Caen 5 Ingolstadt
Strasbourg 3 Pressburg (Bratislava)
Nantes
Orléans
Base l 4 Augsburg
Viena
Buda Pesta Sonet – tip de poem care conține
Bourges
Dole Beromünster Fünfkirchen paisprezece versuri structurate
după reguli specifice.
(Pecs)
Poitiers Vicenz a
Geneva
Lyon
Torino 9
Bordeaux Veneţia
Valencia 10 6
Sursa C
12 8
Orange Bologna
Toulouse Avignon Pisa
Arezzo
Montpellie r Florenţa
Valladolid 11
Zaragoza Foligno
Perpignan Sien a 7
Coimbr a Lérida Roma Subiaco
Salamanca Barcelona
Lisabon a Alcala d e Neapol e

Henares
Valencia Salern o
Sevilia
Catania
0 500 km
Primele tipografii Centre cu tipografii

Basel Centre ale umanismului
înainte de 1471 în 1480
MAINZ Răspândirea tiparului Universităţi
Sursa B III. Pe baza surselor B și C și a informațiilor

din lecție compune un text de 8–10 rân-
duri în care să vorbești despre importanța
apariției tiparului.
Mașina de tipărit a lui Gutenberg. Biblia lui Gutenberg.

29
În secolele XIV–XV Italia reprezenta o multitudine de state mici, conduse în

mod diferit. Existau republici aristocratice, ca Veneția, Genova, principate, ca
Milano, Ferrara, monarhii, ca Neapole, Sicilia. Fărâmițarea politică a avut un rol
important în evoluția economică, diversitatea socială și culturală.
Literatura în perioada Renașterii punea accent pe idealul antic de
frumusețe și natură, studierea clasicilor, mai puțin pe religie și Biserică.
Personalități ale Renașterii literare au fost: Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio,
François Rabelais, William Shakespeare, Miguel de Cervantes.
Istoria și filosofia modernă au reprezentanți de seamă ca Francesco
Petrarca, Niccolo Machiavelli, Giorgio Vasari, Pico della Mirandola, Lorenzo
Valla, Erasmus din Rotterdam. În Transilvania, Țara Românească și Moldova
Umanismul s-a caracterizat prin opere cu caracter istoric sau religios scrise de
Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir.
Arta în perioada Renașterii a însemnat o întoarcere la Grecia și Roma
antică, punând accentul pe om și pe lumea în care trăiește. Reprezentanți
de seamă ai arhitecturii sunt Michelangelo Buonarroti, Filippo Brunelleschi,
Erasmus din Rotterdam Donato Bramante, iar în sculptură s-au remarcat Michelangelo Buonarroti și
(1466–1536), „Prințul Umanismului”, Donatello. Între reprezentanții picturii renascentiste sunt Leonardo da Vinci,
a influențat prin lucrările sale Europa Michelangelo Buonarroti, Sandro Botticelli, Rafael Sanzio, Tițian Vecellio.
secolului al XVI-lea. Opera sa care a
marcat posteritatea a fost Elogiul
nebuniei (1511), o critică la adresa APLICAȚII
claselor sociale și, mai ales, a clerului.
I. Citește cu atenție sursele A și B. Răspunde la următoarele cerințe:
Sursa A
„Mai întâi, grație studiilor și preocupării marelui Filippo Brunelleschi, arhi-
tectura a regăsit măsurile și proporțiile celor antici, atât în ceea ce privește
coloanele rotunde, cât și pilaștrii pătrați și ungherele rustice și îngrijite. Atunci,
mulțumită lui, au fost deosebite ordinele [arhitecturale] între ele și s-a manifes-
tat diferența care e între acestea; el a vrut să nu se execute construcții decât
după reguli, urmărind mai multă ordine și divizându-le cu cele mai bune măsuri.”
Dimitrie Cantemir, portret (Giorgio Vasari, Viețile celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți)
apărut în prima ediție a operei
Descriptio Moldaviae (Descrierea Sursa B
Moldovei), 1716. „Mai de preț ca orice pentru viața noastră este ca teoria și practica să
Dimitrie Cantemir a fost dom- meargă împreună, atât pentru că arta – cu ajutorul științei – se îmbogățește
nitor al Moldovei (1710–1711) și un și se desăvârșește, cât și pentru că sfaturile și scrierile artiștilor învățați… dau
mare reprezentant al Umanismului rod mai bun decât vorbele sau lucrurile celor ce nu cunosc altceva decât o
românesc. Singurul român membru simplă meserie.”
al Academiei din Berlin. A petrecut (Giorgio Vasari, Viețile celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți)
mult timp la Constantinopol, unde 1. Menționează din sursa A numele unui reprezentant al arhitecturii renas-
s-a dedicat studiului (cunoștea 11 centiste.
limbi). Opera sa științifică, recu- 2. Precizează din sursa A două elemente comune ale arhitecturii din perioada
noscută de personalități de talie Renașterii cu cea din Antichitate.
internațională, este caracteristică 3. Precizează, pe baza sursei B, de ce autorul consideră că este important
Umanismului. A scris Descrierea ca teoria să se îmbine cu practica.
Moldovei, Hronicul vechimei ro-
mano-moldo-vlahilor, Divanul, Is- II. Pe baza informațiilor din manual, dar și a altor surse (Internet), realizează
toria creșterii și descreșterii Curții câte o fișă biografică pentru doi reprezentanți ai Renașterii. Adaugă fișele
Otomane și altele. la portofoliul personal. Folosește modelul din sursa E.
30
III. Sursa C Lorenzo de Medici (1449–

1492), protector al artelor, literelor și
științelor, a făcut din Florența capi-
tala intelectuală a Europei? El însuși
poet, i-a protejat pe savanți și artiști
și a dotat cu generozitate bibliote-
ca ce-i poartă numele: Lorentina. A
fost supranumit Magnificul.
Pietà, Lorenzo Magnificul printre sculp-

sculptura tori și pictori (Grădina San Marco
renascentistă a familiei Medici, Florența). Tapi-
a lui serie din Genova (Italia), 1516.
Michelangelo,
se află în
Bazilica Sf. Sursa E
Petru, de la
Vatican. MODEL DE FIȘĂ
Sursa D Nume și prenume

��
Țara de origine
��
Perioada în care a trăit

��
Opere/ descoperiri
importante/evenimente la
Primăvara, care a luat parte
1482, de ��
Botticelli.
Imagini/hărți/citate
1. Studiază cu atenție sursa C. Identifică personajele. reprezentative
2. Indică alți doi reprezentanți ai sculpturii în Renaștere, în afara celui men- ��
ționat la Sursa C.
3. Observă sursa D. Încearcă să argumentezi afirmația: „Arta în perioada Sursa/sursele pe care le-ai
Renașterii a însemnat o întoarcere la Grecia și Roma antică”. folosit pentru realizarea fișei
4. Există vreo asemănare între sursele C și D? Dar deosebiri? Argumentează ��
răspunsul.
31
STUDIU DE CAZ: Leonardo da Vinci și Michelangelo Buonarroti
Leonardo da Vinci și Michelangelo Buonarroti reprezintă cel mai bine tipul omului
promovat în perioada Renașterii – uomo universale, omul universal, omul complet,
cel care stăpânește cunoștințe științifice, este artist și meșteșugar în același timp.
Leonardo da Vinci (1452–1519). A fost pictor, sculptor, arhitect, inginer și
savant italian. La vârsta de 16 ani a ajuns în atelierul pictorului Verrocchio. Cea mai
mare parte a operelor create în această perioadă s-au pierdut. Deprinde tehnici
noi în pictură, cum ar fi folosirea uleiului, descreșterea treptată a intensității cu-
lorii, importanța luminii ca factor modelator. Aflat în slujba marilor prinți italieni,
realizează numeroase manuscrise, schițe, reprezentând diverse mașini, cele mai
multe destul de avansate pentru perioada în care trăia. În perioada cât a locuit la
Milano și Florența a realizat opere impresionante: Madona printre stânci, Fecioara,
Pruncul Isus și Sfânta Ana, Cina cea de taină, Gioconda etc. Avea cunoștințe vaste
de arhitectură, optică, mecanică, anatomie, geologie. A contribuit la deschiderea
unui nou parcurs al cunoașterii științifice.
APLICAȚII
Leonardo da Vinci
(1452–1519), Autoportret, 1512. I. Citește cu atenție sursa A și răspunde la cerințe:
Sursa A: „Eu aș vrea ca el să fie bine instruit în litere și în aceste studii, pe care
le numim umaniste. Ca el să fie familiar cu latina și greaca, datorită abundenței
și varietății lucrurilor care au fost scrise în aceste limbi. Ca el să cunoască bine
poeții, la fel și oratorii și istoricii, și ca el să învețe să scrie în versuri și în proză,
în special în propria noastră limbă (italiana). Eu îl voi îndemna, de asemenea, să
știe cât mai multe limbi străine, în special spaniola și franceza [...]. El va trebui
să știe, în același timp, să înoate, să sară, să alerge și să arunce greutăți pentru
pregătirea de luptă. Eu nu voi fi satisfăcut dacă el nu este de asemenea muzician
și nu știe să cânte la diverse instrumente. În fine, eu [...] nu aș vrea să-l văd că
neglijează desenul și pictura.”
(Castiglione, Curteanul, 1528)
1. Selectează din sursa A două limbi străine pe care un curtean trebuia să le

cunoască în perioada Renașterii.
2. Selectează două talente artistice care reies din sursa A.
3. Precizează două calități fizice necesare în această perioadă.
„Omul vitruvian” 4. Redactează un text de 5–7 rânduri în care să îți exprimi părerea despre
este un desen al lui cunoștințele și abilitățile oamenilor Renașterii.
Leonardo da Vinci rea-
lizat în jurul anului 1490,
cu însemnări bazate II. Studiază sur- Sursa C: „Leonardo a primit apoi să facă
pe lucrările arhitectului sele B și C, apoi B portretul Monei Lisa, soția lui Francesco del
Vitruviu, despre mo- scrie un text de Giocondo, la care a trudit patru ani, fără să-l
dul în care principiile 100–150 de cuvin- termine [...]. Leonardo ținea tot timpul pe
matematice se conto- te despre opera lui lângă ea cântăreți și muzicanți, precum și bu-
pesc în actul artistic. Leonardo da Vinci. foni, care s-o înveselească, spre a îndepăr-
Proporțiile corpului Folosește termenii: ta tristețea aceea pe care, deseori, pictura
uman sunt simetrice umanism, capodo- obișnuiește s-o dea portretelor.”
(perfecte), asemenea peră, omul com- (Giorgio Vasari, Viețile celor mai de sea-
simetriei universului. plet, savant. mă pictori, sculptori și arhitecți)
32
Cina cea de Taină, pictură de Leonardo da Vinci. D
Michelangelo
Buonarroti (1475–
1564), sculptor, pictor,
arhitect, inginer și poet
italian. S-a format la
Florența în atelierul
unui sculptor renumit
al epocii, Ghirlandaio.
Mai întâi, s-a afirmat ca
sculptor și a devenit ce-
lebru cu creații precum
Pietà sau David. Papa
Iulius al II-lea i-a încre-
dințat pictarea Capelei
Sixtine din Bazilica Sfân-
tul Petru din Roma, apoi
i-a comandat mai multe Interiorul Capelei Sixtine, Vatican.
statui pentru mormân- Michelangelo Buonarroti
tul său, precum Sclavii, (1475–1564).
Moise, Victoria. Pentru
Michelangelo, sculptura
este deasupra tuturor
artelor, dar se afirmă și
în pictură. Ca scriitor,
este autorul „Rimelor”,
unde lasă să se între-
vadă frământările sale Frescă (detaliu), Capela Sixtină, Vatican,
umane și artistice. realizată de Michelangelo.
APLICĂM ÎMPREUNĂ
Observă operele realizate de Michelangelo Buonarroti. Lucrează împreu-

nă cu colegul/colega de bancă și scrieți impresiile voastre în 5-7 propoziții David (detaliu), sculptură de
despre artist și arta lui. Michelangelo, Florența, Italia.
33
STUDIU DE CAZ: Niccolo Machiavelli (1469–1527)
Om politic și filosof italian, lucrarea sa Principele l-a făcut celebru pe Machiavelli

și pentru modul realist în care a perceput politica. Această viziune a sa a fost numită
mai târziu „machiavelică” și are la bază ideea că principiul oricărei guvernări este
„Scopul scuză mijloacele”, deoarece interesul statului ar justifica orice acțiune.
Machiavelli a fost secretar al cancelariei din Florența, după care a dus la îndepli-
nire mai multe misiuni diplomatice în Europa Apuseană, pentru a apăra interesele
Florenței. După prăbușirea republicii a fost înlăturat din funcție în 1512 și arestat.
Lucrarea Principele a scris-o după ce a fost eliberat și alungat din oraș. Aici,
Machiavelli subliniază importanța unificării statelor italiene sub conducerea unui
prinț, vorbește despre importanța analizării evenimentelor trecute și a învățămin-
telor pe care le poate oferi istoria.
Este interesat, de asemenea, despre modul în care se poate obține și păstra
Niccolo Machiavelli, portret puterea în stat. Conducătorul ideal, în viziunea sa, trebuia să dețină două calități
pictat de Santi di Tito în a doua importante: „viclenia vulpii” și „forța leului”. Lucrarea a fost dedicată lui Lorenzo
jumătate a secolului al XVI-lea. de Medici și publicată în jurul anului 1532.
APLICAȚII
I. Pe baza informațiilor din manual, dar și a altor surse (Internet), reali-

zează câte o fișă biografică pentru Lorenzo de Medici și Niccolo Machiavelli.
Adaugă fișele la portofoliul personal. Folosește modelul din sursa E, pagina 31.
II. viziune –
gândirea strategică – încrederea în sine –
abilitatea de a vedea încrederea că ai ceea
abilitatea de a
imaginea de ansamblu ce îți trebuie ca să
vedea posibilități
și de a lua decizii bune reușești
bun recrutor –
tăria de caracter – CALITĂȚILE abilitatea de a vedea
abilitatea de a lua
PRINCIPELUI și folosi talentele
decizii imediate
celor din jur
Pagina de titlu a ediției din 1550
a lucrării Principele.
rezistență –
flexibilitate – oratoria –
capacitatea de a păstra
REȚINEM abilitatea de adaptare
energie o perioadă mai
abilitatea de a vorbi
la schimbări convingător și frumos
lungă de timp
u Niccolo Machiavelli a fost
un om politic italian din perioa- 1. Studiază cu atenție schema de mai sus, în care sunt prezentate pe scurt
da Renașterii. A rămas celebru calitățile necesare unui bun principe, în viziunea lui Machiavelli. Grupează
pentru lucrarea sa Principele și aceste calități și trăsături în trei categorii: fizice, intelectuale și emoționale.
pentru principiile sale politice, 2. Pe care dintre aceste calități le ai deja și pe care dintre ele ai dori să ți le
valabile și în zilele noastre. A fost dezvolți în viitor?
adeptul unificării Italiei într-un 3. Lucrați în perechi și stabiliți o listă comună care să conțină cinci calități pe
stat modern. care trebuie să le aibă un bun conducător.
34
III. A Florența. Sursa B „… Italia îl așteap-
tă pe acela care va putea să-i
stingă durerile și să pună capăt
jafurilor din Lombardia, biruri-
lor grele din regatul Neapolelui
și din Toscana și… să-i lecuias-
că rănile vechi și adânci care
de multă vreme sângerează…
Și nu am cuvinte a spune dra-
gostea cu care el ar fi primit
în toate aceste ținuturi ce au
pătimit sub năvălirile venite
din afară… Ce porți i s-ar putea
închide oare?...Care italian i-ar
refuza cinstea ce i se cuvine?”
(Machiavelli, Principele)
Sursa C „De asemenea, în toți acești ani de pace și-a ținut (Lorenzo de Medici) orașul mereu în sărbătoare, căci
deseori aveau loc aici turnire și reprezentații ale vitejilor și izbânzilor din trecut; iar dorința sa era de a vedea poporul
unit și nobilimea de toți onorată. Iubea nespus de mult pe oricine care se dovedea un mare maestru într-o artă oarecare
și-i sprijinea pe literați [...] Îi plăceau nespus de mult arhitectura, muzica și poezia, și există multe compoziții poetice
ale sale, nu numai compuse, dar și comentate de el. Și pentru ca tineretul florentin să se poată pregăti în domeniul
literelor, deschise în orașul Pisa o universitate pentru oamenii cei mai excelenți care s-ar fi aflat în acel moment în Italia.”
(Niccolo Machiavelli, Istoriile florentine)
D Lorenzo, primit la Neapole de

Ferdinand de Aragon. Pictură de
Giorgio Vasari și Marco da Faenza,
Palazzo Vecchio, Sala Lorenzo
Magnificul, Florența.
ȘTIAI CĂ...
Foarte multe dintre ideile

transmise de Machiavelli prin ope-
ra sa sunt valabile și azi? Iată câteva
dintre ele:
„Toţi te văd aşa cum te înfăţisezi

lor, puţini cunosc adevărata ta na-
tură”.
1. Transcrie din sursa B două cauze pentru care autorul susține unificarea Italiei.
2. Indică din sursa C două acțiuni întreprinse de Lorenzo de Medici pentru „Cel care caută să înşele va găsi
susținerea artiștilor în perioada Renașterii. mereu pe cineva care se va lăsa în-
3. Menționează orașul amintit în sursa C și instituția de învățământ înființată. şelat”.
4. Utilizează sursele C și D pentru a realiza o scurtă descriere a vieții artistice
în vremea lui Lorenzo de Medici. „Un om va uita mai repede
5. Pe baza sursei A și utilizând Internetul, scrie un scurt text despre Florența moartea tatălui său decât pierde-
în perioada Renașterii. rea averii”.
35
STUDIU DE CAZ: Giordano Bruno și Galileo Galilei
Odată cu Renașterea și Umanismul, oamenii de știință contestă tot mai mult

concepțiile despre Univers, susținute de Biserică. Două astfel de exemple sunt
Giordano Bruno și Galileo Galilei. Primul a fost ars pe rug pentru că nu a vrut
să renunțe la ideile lui.
Simbolul actual al Umanismului.
DICȚIONAR
Lunetă – instrument optic utilizat

la observarea obiectelor înde-
părtate.
Microscop – instrument optic care
transmite o imagine mărită a Giordano Bruno Galileo Galilei (1564–1642) ,
unui obiect. (1548–1600), filosof, mate- matematician, filosof și astronom
Teoria heliocentrismului – teoria matician și astronom italian, italian, unul dintre fondatorii mecanicii
care susține că Soarele este în fost călugăr, unul dintre cei moderne și ai științei experimentale.
centrul sistemului solar; pro- care au contestat filosofia lui A descoperit legea căderii corpurilor
vine din limba greacă: Helios: Aristotel și adept al teoriei lui în vid (contrară teoriei lui Aristotel)
soare, kentron: centru. Copernic asupra heliocentris- și a inventat unul dintre primele
mului. Bruno susținea că ste- microscoape. Tot Galilei a confecționat
lele sunt asemănătoare Soare- luneta, care îi poartă numele, în 1609.
ȘTIAI CĂ... lui și că universul este infinit, A observat relieful Lunii, principalii
depășindu-și chiar mentorul, sateliți ai lui Jupiter, inelul lui Saturn
deoarece Copernic susținea și fazele lui Venus. Astfel, a confirmat
În Antichitate, termenul „hu- că universul este finit. Gior- teoria lui Copernic, care susținea
manitas” era folosit cu sensul de dano Bruno a refuzat să își rotația Pământului în jurul Soarelui.
„educație”? La sfârșitul secolului al nege convingerile și a fost Galileo Galilei a fost judecat, exclus din
XIV-lea, admiratorii Antichității au condamnat pentru erezie, comunitatea catolică (excomunicat) și
început să îl utilizeze exprimând apoi ars pe rug, la 17 februarie condamnat la închisoare pe viață. După
prin aceasta restaurarea idealuri- 1600, în piața Campo dei Fiori ce și-a negat public convingerile (a
lor culturii clasice greco-romane. din Roma. Toate operele sale abjurat) în 1633, un tribunal inchizitorial
De asemenea, umanismul exprima aveau să fie interzise. Pe locul a stabilit că e suspect de erezie și l-a pus
și idealul unei educații desăvârșite martiriului său, administrația sub arest la domiciliu, comportamentul
a omului. orașului Roma a ridicat la fiindu-i restricționat de Papă. Galileo
sfârșitul secolului al XIX-lea ar fi pronunțat în timpul procesului
Pentru a-și difuza ideile, o statuie, în numele libertății celebra expresie „și totuși, se mișcă!
umaniștii și artiștii au constituit de gândire. În zilele noastre, (se învârte)!” În secolul XX, Papa Pius al
„cercuri” sau „academii” strânse este considerat model pentru XII-lea l-a descris drept unul dintre „cei
în preajma unor personalități? libertatea de gândire. mai cutezători eroi ai cercetării”.
36
I. Analizează
cu atenție imagi-
nea și, cu ajutorul
altor informații
d i n b i b l i o te c a
on-line, compune
un text de 8–10
rânduri despre
importanța tele-
scopului.
Polonezul Nicolaus Copernic

(1473–1543) este considerat unul
dintre cele mai mari genii ale tim-
pului său, datorită teoriei rotației
pământului și a planetelor? A stu-
diat astronomia la Cracovia și în
cele mai mari universități din Italia:
Bologna, Roma, Palermo. Teoria
sa, heliocentrică, a stat la origi-
nea revoluției științifice din seco-
lul al XVII-lea – toate planetele se
învârt în jurul Soarelui, printre ele
și Pământul, a cărui rotație în jurul
propriei axe explică alternanța zi-
Procesul lui Galileo Galilei, Roma, 1633. noapte.
II. Pe baza informațiilor din Studiul de caz:

1. Identifică o asemănare între preocupările lui Giordano Bruno și cele ale lui
Galileo Galilei.
2. Enumeră două realizări științifice ale lui Galileo Galilei și precizează dacă
astăzi mai sunt folositoare.
3. Exprimă o opinie legată de cauza condamnării celor doi reprezentanți ai
științelor.
Aristotel, filosof grec, pro-

JOC DE ROL fesor și prieten al împăratului
Alexandru cel Mare, a fondat la
Atena o școală numită Lyceum,
Căutați pe Internet și alte informații despre Galileo Galilei, apoi organizați unde a predat timp de 12 ani? Lo-
în clasă un joc de rol plecând de la procesul acestuia și de la expresia „Și gica și biologia sunt științele care
totuși, se mișcă!”. l-au pasionat cel mai mult.
37
Teatrul Globe – STUDIU DE CAZ: William Shakespeare

trecut și prezent
La aproximativ 160 km nord de
Londra se năștea în 1564 William, fiul
lui John Shakespeare, comerciant în
orașul Stratford-upon-Avon. Data
nașterii nu e sigură, însă botezul a
fost înregistrat în registrul Bisericii în
ziua de 26 aprilie 1564. Următoarea
menționare a sa în izvoarele istorice
apare în 1582, într-o cerere pentru
obținerea permisului de căsătorie.
Ceremonia a avut loc a doua zi.
William avea 18 ani când s-a căsă-
torit cu Anne Hathaway, fiica de 26
de ani a unui fermier înstărit. Cei
doi au avut trei copii, Susanna și doi
gemeni, Hamnet și Judith. A urmat
plecarea lui la Londra, iar în anul
1592 era deja cunoscut și invidiat
în comunitatea teatrului londonez.
Deși informațiile despre viața
și munca sa sunt relativ puține, se
știe că a fost actor, poet, coproprietar al companiei de teatru „Oamenii Lordului
Chamberlain” și al teatrului Globe. În jurul anului 1610, s-a retras în orașul natal,
unde a murit în 1616.
Activitatea literară a lui Shakespeare cuprinde câteva poeme, 154 de sonete și
37 de piese de teatru, scrise în aproximativ 20 de ani. Printre acestea se numără
piesele cu subiect istoric (Henric al VI-lea, Richard al III-lea, Henric al IV-lea), co-
medii (Neguțătorul din Veneția, Îmblânzirea scorpiei) și tragedii (Hamlet, Othello,
Macbeth).
Se consideră că inventivitatea limbajului este cea mai importantă trăsătură
a scriitorului William Shakespeare, întrucât a introdus peste 3 000 de cuvinte în
vocabularul limbii engleze.
APLICAȚII
Sursa A
„Uneori, epidemiile de ciumă conduc la închiderea teatrelor, iar trupele de
actori devin ambulante, dând reprezentații din sat în sat. În 1592, există deja
patru teatre în aer liber […] în care pot intra între două și trei mii de spectatori
– și șapte săli unde se joacă piese de teatru și unde încap doar câteva sute de
oameni. Clădirile teatrelor londoneze sunt zugrăvite în culori vii, iar cea mai
răspândită formă de construcție este cea octogonală sau circulară. Scena nu
face parte integrantă din clădirea teatrului […]. O trăsătură definitorie a teatrului
elisabetan este scena interioară […] O astfel de cămăruță este adesea folosită
drept mormânt (ca cel al Julietei shakespeariene), […], cort al unui general sau
pentru decapitări sau alte evenimente sângeroase în tragedii.”
(D. Percec, coord., De la Anglia la Marea Britanie.
O călătorie prin cinci secole și 555 de capitole).
38
Sursa B DICȚIONAR
Schița
teatrului Swan –
secolul al XVI-lea Comedie – operă dramatică al
cărei subiect și deznodământ
provoacă râsul; aici, piesă de
teatru înfățișând ciudățenii sau
obiceiuri ridicole din societate.
Epidemie – boală extinsă la un nu-
măr mare de persoane.
Tragedie – aici, piesă de teatru cu
personaje puternice care au un
sfârșit nefericit.
REȚINEM
Sursa C Sursa D u William Shakespeare este

„Ducele: „Ducele de Burgundia: considerat astăzi cel mai important
Scrisoarea întărește tot ce-a spus Credința și iubirea-mi deopotrivă scriitor englez. Scrise în perioada
Călugărul. El spune – amorul lor Vi-o închin, regi mari ai Franței și ai Renașterii, operele sale au devenit
Și vestea despre moartea Julietei. […] Angliei, „nemuritoare”, fiind astăzi citite de
Ce ziceți voi acum, dușmani de moarte? Că m-am trudit din răsputeri cu gândul. milioane de oameni și puse în scenă
Ei, Capulet! Ei, Montague! Vedeți Cu râvnă și-osteneală să-i aduc în săli de teatru din întreaga lume.
Ce greu blestem pe ura voastră zace, Pe amândoi monarhii prea slăviți
Cum Dumnezeu vă bate prin iubire! La scaunul acestui sfat regesc. […]
Și eu pierdui, c-am fost prea lăsător, Ce vrăjmășii, ce piedici mai sunt încă, ȘTIAI CĂ...
Vreo două rude și pe toți ne dor De ce această biată pace goală […]
Urmările acestei uri haine ...” Nu poate să-și arate blândul chip.”
(W. Shakespeare, Romeo și Julieta, (W. Shakespeare, Henric al V-lea, Pornind de la informația
fragment, Actul V, traducere Șt. O. Iosif) fragment, Actul V, traducere Ion Vinea) că W. Shakespeare nu a studi-
at decât câțiva ani la o școala
I. Identifică în sursa A o cauză care a determinat în secolul al XVI-lea închiderea gramaticală din Stratford și nu a
temporară a teatrelor. avut niciodată studii superioare,
o serie de cercetători din secolul
II. Pe baza surselor A și B, compune un text în care să descrii cum arată un teatru al XIX-lea (precum Mark Twain,
în Anglia secolelor al XVI-lea–al XVII-lea. Walt Whitman, Sigmund Freud)
au pus la îndoială faptul că W.
III. Selectează din sursele C și D două idei sau valori umane promovate în cele Shakespeare este adevăratul au-
două opere literare shakespeariene. tor al pieselor de teatru?
Aceste teorii au susținut că
IV. Exprimă o opinie în legătură cu actualitatea ideilor sau valorilor promovate sub pseudonimul „Shakespea-
în operele lui Shakespeare. re” s-ar afla de fapt operele unor
persoane precum Sir Francis
Bacon, Cristopher Marlowe sau
JOC DE ROL Contele de Oxford.
În ciuda acestor teorii ale
conspirației care se păstrează
Căutați în biblioteca școlii sau pe Internet adaptări pentru copii ale opere- și astăzi, valoarea operei sha-
lor lui W. Shakespeare. Alegeți un fragment pe care să îl puneți apoi în scenă kespeariene nu poate fi pusă la
printr-un joc de rol în clasă. îndoială.
39
REFORMA.
CONTRAREFORMA
Cauzele Reformei sunt
REGATU L
multiple: religioase, economice, ISLANDA NORVEGIEI
(Danemarca)
sociale, politice, intelectuale. 1550
dependent
de Danemarca
În vestul Europei crescuse 0 200 km
1537
nemulțumirea în rândul nobililor Biserica

presbiterian ă REGATUL
SUEDIEI
și burghezilor față de luxul Bise- REGATUL 1527
SCOŢIEI
ricii Catolice și al preoților. 1560
Biserica Catolică devenise Edinburgh MARE A

REGATU L MARE A
DANEMARCEI
unul dintre cei mai mari propri- ULSTER 1536 BALTICĂ
NORDULUI
etari din stat și se dorea redistri-
buirea averilor acesteia. IRLANDA
De asemenea, și marea masă REGATUL

REGATUL
a țărănimii era nemulțumită față ANGLIEI

1534 ŢĂRILE DE JOS Wittenber g POLONIEI
de taxele care trebuiau achitate Biserica
Anglicană R
Münster
SAXONIA
Londra
atât către Biserică, cât și către
in
Anvers
Louvain
nobili. ÂNECII
Köln
Smalkalde Praga
MAREA M
Până și preoții obișnuiți erau Compiègne
BOEMIA
Worms MORAVIA
revoltați de atitudinea episcopi- Meau x
Speyer
Regensburg
OCEANUL Poissy Viena
lor și de vânzarea de indulgențe, Paris Strasbour g
Augsbur g AUSTRIA
celebrele bilețele care-i salvau Nantes
Orléans Basel
Konstanz
Blois
pe credincioși de păcate. Edictul din Nantes
1598 -168 5 Loudu n
REGATUL
Zürich
CANTOANELE
Nemulțumirea față de luxul La Rochelle Poitiers FRANŢEI ELVEŢIENE Trento
Geneva
Bisericii Catolice era prezentă ATLANTIC Cognac Lyon
CROAŢIA
la toate categoriile sociale. Die
Montauba n VAUDOIS
Nîme s Orange
NAVARRA Orthez Montpellie r
STATELE
DICȚIONAR REGATUL SPANIEI MARE A
BISERICI I
CORSICA
Rom a
REGATU L
0 250 km MEDITERANĂ NEAPOLELUI
Autocrație – formă de guvernare „Pre-Reforma” (grupul de la Meaux) Principalele centre Ţări care au rămas
de răspândire a Reformei catolice
bazată pe concentrarea pute- Zone în care domină protestantismul Luteranism
Frontierele statelor în
rii în mâinile unei singure per- 1534
Adeziunea oficială a statelor la
secolul al XVI-lea
Hotarele Sfântului Imperiu
protestantism Calvinism
soane. Regiuni în care au circulat ideile Reformei,
în secolul al XVI-lea
Alte centre
Contrareforma - măsurile luate dar unde catolicismul a rămas dominant
de Biserica Catolică pentru Difuzarea Reformei în Europa.

combaterea protestantismu-
lui. Mișcarea de Reformă s-a declanșat la începutul secolului al XVI-lea,
Eretic – cel care se abătea de la când călugărul german Martin Luther a afișat pe ușa bisericii castelului din
învățăturile Bisericii Catolice. Wittenberg „Cele 95 de teze”, îndreptate împotriva Bisericii Catolice. Ideea
Indulgență - document de ier- de bază a luteranismului este mântuirea prin credință. Luther susținea că bise-
tare parțială sau totală a pă- rica trebuie să fie mai apropiată de credincioșii săi și că slujba trebuie ținută
catelor în schimbul unei sume în limba pe care o vorbesc credincioșii, nu în latină, cum se întâmplase până
de bani. atunci. El a tradus Biblia în limba germană, pentru ca fiecare credincios să o
Reforma religioasă – mișcare so- poată citi. Biserica Catolică a acționat imediat împotriva ideilor lui Luther, care
cial-politică și religioasă din s-a refugiat în castelul principelui elector de Saxonia.
secolul al XVI-lea îndreptată Acțiunile lui Luther au dus la nașterea unor noi culte religioase, protestante,
împotriva Bisericii Catolice. numite astfel deoarece adepții lor au „protestat” împotriva măsurilor catolicilor.
40
APLICAȚII
I. Observă cu atenție sursa A și precizează:

a. Trei state care au rămas catolice.
b. Două zone în care s-au răspândit religiile reformate.
c. Un stat care a preluat o formă a calvinismului.
II. Sursa B
„Fiecare creștin adevărat are parte de toate binecuvântările lui Hristos și
ale Bisericii, iar acest lucru îi este acordat de Dumnezeu, chiar și fără scrisori
de iertare a păcatelor. […] De ce papa, a cărui bogăție este astăzi atât de
mare nu construiește această biserică Sfântului Petru cu proprii bani, în loc să
o construiască din banii sărmanilor credincioși?“ (după Martin Luther, Cele 95
de teze, 1517).
Sursa C Martin Luther (1483-1546)
„21. Greșesc […] acei predicatori de indulgențe care spun că prin indulgen- s-a născut în orașul german Eis-
țele papei omul e dezlegat de orice pedeapsă și că se mântuie.“ […] leben și a studiat filosofia la Uni-
„27. Ei predică spunând că îndată ce banul sună în cutie, sufletul se ridică versitatea din Erfurt. A abandonat
în zbor.“ (Martin Luther, Cele 95 de teze, 1517) studiile și mai târziu devenea pre-
ot și profesor la Universitatea din
Precizează din sursele B și C două motive prezentate de Luther pentru a Wittenberg.
combate indulgențele.
Biserica Sf. Bartolomeu din Brașov REȚINEM

Construită în secolul al XIII-lea, a fost la origine biserică romano-catolică.
După Reformă, difuzată și în spațiul românesc, a fost transformată în biserică
evanghelică-luterană. Atunci, sașii – locuitorii de origine germană din Transil- u Reforma este un fenomen
vania – s-au convertit la credința evanghelică-luterană. Este considerată cea social, politic, religios declanșat
mai veche biserică și, totodată, cea mai veche construcție atestată istoric pe în secolul al XVI-lea în apusul Eu-
teritoriul Brașovului. ropei, îndreptat împotriva Biseri-
cii Catolice, care a dus la nașterea
unor noi culte religioase, numite
protestante sau reformate.
u Papa Pius al III-lea (1439–

1503). A inițiat unele măsuri de
reformare a Bisericii Catolice.
41
Reforma declanșată de Luther a dus la scindarea unității catolicismului, din

care s-au desprins bisericile protestante sau reformate. Ideile sale s-au răspândit în
apusul și nordul Europei. Doi predicatori, Jean Calvin și Ulrich Zwingli, au predicat
idei reformatoare și curând s-au născut alte culte protestante: calvinismul, zwin-
glianismul. Calvin a fugit din Franța în Elveția din cauza persecuțiilor religioase,
la Geneva introducând propriul regim teocratic autoritar. Ideea predestinării a
stat la baza calvinismului, deoarece Calvin credea că fiecărui om îi este stabilit
un destin de către Dumnezeu. Confesiunea calvină s-a răspândit în Franța, Anglia,
Ungaria, Transilvania etc.
În Anglia, reforma a cunoscut o serie de particularități: impusă de rege și
cabinetul său, se formează și aici o biserică națională de stat, numită anglicană.
Prin Actul de Supremație (1534), Biserica din Anglia este scoasă de sub autoritatea
papei, iar șeful suprem al bisericii devine regele. Biserica anglicană preia elemente
ale calvinismului.
Mișcarea Bisericii Catolice împotriva Reformei este cunoscută sub
numele de Contrareformă. Papalitatea a acționat aproape simultan cu răspândirea
protestantismului. Au fost înființate noi ordine călugărești cu scopul de a readuce
pe protestanți înapoi în rândurile credincioșilor catolici. Astfel, în 1560 papa Paul al
III-lea a înființat ordinul iezuit condus de Ignațiu de Loyola, răspândit din America
Jean Calvin (1509–1564) , reforma- de Sud până în Asia. Între 1545–1563 s-a organizat Conciliul de la Trento, care a
tor religios și scriitor francez. restabilit autoritatea Sfântului Scaun asupra Bisericii Catolice. Măsurile papalității
nu au dus la rezultatele așteptate. În urma Contrareformei catolicismul s-a menținut
în: Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Peninsula Italică, o parte a statelor germane.
Biserica Reformată (Cal
vină) din Cluj-Napoca a fost ridi-
cată de către călugării franciscani APLICĂM ÎMPREUNĂ
între 1486 și 1516, după ce au pri-
mit teren de la primarul orașului, Pornind de la resursele Sursa B
Ambrus Szabo. Mai este cunoscu- propuse, lucrați în echipe de „Inchiziția conta pe colaborarea po-
tă de către localnici și ca Biserica 4-5 elevi și rezolvați sarcinile porului în îndeplinirea sarcinii ei. Jurămin-
Reformată de pe Ulița Lupilor sau de mai jos: tele de credință citite periodic în biserici
Biserica Reformată Centrală. conțineau liste ale comportamentelor și
Sursa A cuvintelor după care se putea recunoaște
un posibil suspect. Credincioșii erau che-
mați să denunțe orice atitudine suspectă:
inchizitorilor le revenea sarcina să deci-
dă dacă se impunea începerea urmăririi.
Se poate ghici la ce a condus aceasta:
putea fi denunțat oricine, pentru orice
comportament, ceea ce era un bun prilej
de răzbunare pe dușmani. Nu e de mirare
că cei educați, savanții, gânditorii, au fost
principala țintă și că cele mai multe victi-
me ale Inchiziției au fost din rândurile lor“.
(Joseph Perez, Istoria Spaniei, adaptare)
1. Precizați din sursa B un motiv după
care se recunoștea un posibil suspect,
adept al protestantismului.
2. Realizați o prezentare digitală despre
Galileo Galilei și alți reprezentanți ai
Galileo Galilei imitat pe stradă, științei în Evul Mediu, care au fost per-
Barcelona, Spania. secutați de Inchiziție.
42
I. Pe baza informațiilor din manual, dar și a altor surse (Internet), realizează fișa Inchiziția a fost o instituție
biografică a unuia dintre reprezentanții protestantismului. Folosește modelul înființată de Biserica Catolică în
de fișă de la pagina 31. Adaugă fișa biografică la portofoliul personal. Evul Mediu. Era un tribunal religios
II. Analizează cu atenție cele două surse, C și D. Pe baza lor rezolvă următoa- ce avea rolul de a combate orice
rele cerințe: idee care contravenea catolicis-
1. Precizează cel puțin două măsuri luate de Conciliul de la Trento. mului.
2. Realizează un poster/afiș prin care să anunți organizarea Conciliului de la Cea mai puternică a fost
Trento. Inchiziția Spaniolă, înființată de
Ferdinand de Aragon și Isabella
Sursa C de Castilia, care la început a lup-
tat împotriva evreilor convertiți la
creștinism și împotriva musulmani-
lor. După marile expediții geogra-
fice, Inchiziția a început să active-
ze și în Asia și America de Sud, în
teritoriile nou descoperite.
Conciliul de la Trento
Sursa D Thomás de Torquemada (1420–

„În privința indulgențelor, Conciliul declară că acestea sunt necesare și folosi- 1498), cleric spaniol, a contribuit
toare creștinilor. Dar, în ceea ce privește abuzurile care au fost făcute, interzicem la instaurarea Inchiziției spanio-
cu desăvârșire orice fel de plată a acestora. Toți oamenii Bisericii trebuie să ducă le, pe care a și condus-o. În tim-
o viață simplă, să fie apropiați de credincioși.” (Conciliul de la Trento, hotărâri) pul său, mii de eretici au fost arși
pe rug.
Reforma religioasă s-a răspândit și

în Transilvania. Johannes Honterus, REȚINEM
Brașov (1498–1549), a fost un învățat sas,
umanist, adept al Reformei promovate
de Luther. A înființat gimnaziul săsesc din u Contrareforma este o miș
Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul care a Bisericii Catolice, îndrepta-
Liceu „Johannes Honterus”. Tipărește la tă împotriva Reformei, cu scopul
Basel (Elveția) în 1532 celebra Chorografia de a readuce în sânul ei creștinii
Transylvaniae Sybembürgen (prima hartă care trecuseră la religiile protes-
a unei părți din România – Transilvania). tante.
43
BAROCUL – UN NOU
STIL ARTISTIC
Se pare că termenul „baroc” provine din cuvântul „barroco”, de origine
portugheză (perlă cu aspect imperfect), fiind folosit la început pentru a des-
considera noua direcție artistică din secolul al XVI-lea. La fel ca Renașterea
artistică, Barocul a apărut în Italia și a pornit de la influența Contrareformei,
care dorea să stimuleze credința în catolicism. Noua artă s-a adresat atât
simțurilor, cât și imaginației, provocând emoții puternice.
Michelangelo Merisi da Cel mai reprezentativ model al bisericii baroce este Biserica Il Gesù din Roma,
Caravaggio (1571–1610) proiectată de Jacopo Barozzi Vignola. Tot în această perioadă, Bazilica Sfântul
Petru din Roma este finalizată prin modificări aduse planului inițial, conceput de
Michelangelo. În plus, Piața din fața Bazilicii este delimitată de un șir de coloane
ce sugerează simbolic puterea lui Dumnezeu care strânge la piept credincioșii.
Barocul se manifestă și în sculptură printr-o serie de caracteristici specifice:
monumentalitate (Baldachinul din Bazilica Sf. Petru; Monumentul funerar al
papei Alexandru al VII-lea), mișcare și evlavie (Extazul Sfintei Tereza), repre-
zentarea grupurilor (Apollo și Daphne) și decorațiuni excesive.
Se consideră că pictura barocă nu a cunoscut strălucirea celei renascentiste.
Totuși, pictori precum Caravaggio, Peter Paul Rubens și Diego Velasquez au
pictat tablouri valoroase în care culoarea, lumina și umbra sunt folosite pen-
tru a dramatiza scena și pentru a transmite sentimente puternice. Prezentă
Peter Paul Rubens, Autoportret mereu în stilul baroc, mișcarea este sugerată uneori și prin liniile veșmintelor
(1577–1640). ce flutură în vânt.
Perioada barocă este de obicei asociată și cu introducerea de noi genuri
vocale și instrumentale importante, ca opera și concertul.
APLICAȚII
I. Monumentalitatea sculpturii lui Giovanni Lorenzo Bernini (1598–1680).
A
Monumentul funerar al Papei
Alexandru al VII-lea.
Diego Velásquez, Autoportret

(1599–1660).
DICȚIONAR
Evlavie – sentiment religios mani-

festat prin îndeplinirea strictă a
practicilor religioase.
Extaz – stare emoțională de mare
intensitate, de adorație.
Operă – aici, compoziție muzicală
scrisă pentru soliști, cor și or-
chestră. B Extazul Sfintei Tereza.
44
Baldachinul din
REȚINEM
C Bazilica Sf. Petru.
u Apărut la Roma în secolul
al XVII-lea, Barocul s-a răspândit
rapid în Europa și în teritoriile stă-
pânite de europeni pe alte con-
1. Identifică în sur- tinente. El a devenit stilul artistic
sele A, B, C ele- și arhitectonic specific monarhiei
mentele specifice absolutiste și Contrareformei.
artei baroce.
2. Scrie un text de
F
a p r ox i m a t i v 5
rânduri în care
să explici legătu-
ra dintre Baroc și
Contrareformă.
II. Pictura barocă
Bartolomeu Esteban Murillo

(1618–1682), pictor baroc spani-
ol. Sfânta Familie, cunoscută și
ca Fecioara din Sevilla.
Caravaggio, Rubens, Bătrână și

D Chemarea Sfântului Matei. E băiat cu lumânări.
Analizează sursele D, E, F și rezolvă următoarele cerințe:

a. descrie în câteva propoziții ce observi în cele trei picturi; b. precizează rolul
luminii și umbrei în aceste picturi; c. menționează două idei pe care crezi că
au vrut să le sugereze pictorii.
ORGANIZATOR GRAFIC
Pe baza cunoștințelor dobândite la lecțiile despre Renaștere și Baroc, identifică
trăsăturile specifice celor două curente artistice și completează un organizator
grafic după modelul alăturat.
RENAȘTEREA BAROCUL
Biserica Il Gesù din Roma.

45
ABSOLUTISMUL
DE LA ATLANTIC LA MUNȚII URAL
În secolele XVI–XVII, în numeroase state europene, precum Anglia, Franța,
Spania și Rusia, s-au instaurat monarhii absolutiste. Schimbarea a constat
în creșterea puterii monarhului, care avea autoritate deplină asupra tuturor
instituțiilor și oamenilor. Puterea sa era legitimată prin dreptul divin și s-a sprijinit
pe acele categorii sociale care doreau stabilitate și sfârșitul războaielor civile.
Monarhul ajunge să aibă putere aproape nelimitată pe întreg teritoriul sta-
tului. El numește funcționarii, acordă titluri nobiliare, controlează administrația,
stabilește impozite, conduce armata, încheie pace sau tratate de alianță, iar
voința lui este lege. Toate aceste atribuții sunt exercitate prin intermediul unor
funcționari dependenți de rege. Cele mai importante probleme sunt rezolvate
cu ajutorul unui Consiliu regal restrâns, alcătuit din persoane de încredere.
Henric al IV-lea, regele Franței. Vechile adunări sunt convocate din ce în ce mai rar, iar Biserica este subordo-
nată statului și joacă un rol important în societate.
Forma clasică a monarhiei absolutiste o regăsim în Franța. Slăbită de răz-
boaiele religioase dintre hughenoți (protestanți) și catolici, puterea monar-
hului este restabilită odată cu domnia regelui Henric al IV-lea (1589–1610).
El a trecut la catolicism și a promovat toleranța religioasă prin Edictul de la
Nantes (1598). În timpul regelui Ludovic al XIII-lea (1610–1643), puterea regală
se consolidează datorită activității cardinalului Richelieu. Sunt desființate o
serie de privilegii acordate nobilimii, este interzis duelul, iar un tribunal spe-
cial (Camera arsenalului) este utilizat împotriva oponenților politici. Apogeul
absolutismului monarhic este atins în vremea lui Ludovic al XIV-lea (1643–1715)
și este exprimat cel mai bine prin expresia „Statul sunt eu”, atribuită regelui.
Armand Jean du Plessis,

Cardinal-Duce de Richelieu al Putere și imagine Hyacinthe Rigaud și se află astăzi la
Franței. Portretul lui Ludovic al XIV-lea în Muzeul Luvru din Paris. Pictura îl redă
costum regal a fost pictat de către într-o poziție impunătoare și conține
o serie de simboluri ale absolutismului
monarhic.
l coloana de marmură din spatele
regelui simbolizează puterea și sta-
bilitatea monarhiei;
l sabia trimite la calitățile militare
ale regelui;
l hainele conțin simbolul monarhiei
franceze (floarea de crin stilizată);
l sceptrul regal din mâna dreaptă
și coroana așezată pe un taburet
– însemne ale autorității;
l picioarele regelui sunt scoase în
evidență și transmit ideea de vitali-
tate și vigoare, fiind în contrast cu
Ludovic fața îmbătrânită a acestuia;
al XIII-lea, l tehnica picturală creează iluzia
regele unui rege înalt, care se uită de sus
Franței. la un privitor scund.
46
APLICAȚII
A
Bătălii REGATUL REGATUL Războiul de 30 de ani și
1 - Bătălia de la Dune,1658 NORVEGIEI SUEDIEI consecințele lui în Europa
2 - Lens, 1648
3 - Rocroi, 1643 LIVONIA
(1643–1659).
REGATUL M A R EA
SCOŢIEI Riga
NORDULUI M AREA
REGATUL BAL TIC Ă
DANEMARCEI Copenhaga DUCATU
DUCATUL
IRLANDA
POMERANI A PRUSIEI
POM. ORIENTALĂ
OCCIDENTAL Ă
REGATUL 1. Studiază sursa A și identifică trei
PROVINCIILE
ANGLIEI
UNITE WESTFALIA BRANDENBURG
REGATUL state europene unde s-a mani-
1 SIL
festat absolutismul monarhic.
EZ
Dunkerque 1658 (Angl. )
ARTOIS
2 ŢĂRILE DE PALATINATUL
INFERIOR
BOEMIA IA POLONIEI 2. Numește două state europene cu
JOS SPANIOLE
NORMANDIA
Corbie
3 PALATINATUL
care se învecina Franța în secolul
Paris
Verdun Metz SUPERIOR al XVII-lea.
I A
LORENA AUSTRIA
OCE A N U L REGATUL
Toul
BAVARIA 3. Pe baza informațiilor din textul
R
1639
lecției, ordonează cronologic ur-
A
St-Jean-de-Losne FRANCHE
A TL A N TIC 1636 COMT É SUNDGAU
mătoarele evenimente istorice:
G
CHAROLAIS ELVEŢI A
N
FRANŢEI SAVOIA
domnia lui Ludovic al XIV-lea,
U
MILANO
Edictul de la Nantes, războa-
MA
IMPERIUL iele religioase dintre catolici și
STATELE OTOMAN
Perpignan
1642
I-le Lérins TOSCANA
1638 BISERICII
RE
A hughenoți.
REGATUL AD
RI
CATALONIA ROUSSILLON CORSICA AT
SPANIEI IC
Ă
MAREA REGATUL
MEDITERAN Ă NEAPOLELUI
0 250 km
SARDINIA
Posesiunile Habsburgilor Hotarele Sfântului Imperiu în 1618

din Austria din Spania Riposta franceză începând din 1636
Bătălii
Oraşe franceze atacate de spanioli şi imperiali
Ţări recunoscute independente
Tratatele din Westfalia (1648)
Oraşe imperiale Pacea din Pirinei (1659)
„Satisfacţii” teritoriale franceze Achiziţiile Franţei
Posesiunea celor trei episcopii confirmată Franţei
Sursa B „Dumnezeu numește regii ca pe miniștrii 1. Citește sursa B și precizează: ce este regele,
săi și domnește prin ei asupra popoarelor. [...] De în opinia episcopului Bossuet, și de ce se face
aceea, noi am văzut că tronul regal nu este tronul unui vinovată o persoană care se revoltă împotriva
om, ci tronul lui Dumnezeu însuși [...] Reiese de aici autorității monarhului.
că persoana regilor este sfântă și a atenta asupra lor 2. Identifică în sursa B cuvinte și exprimări care trans-
este un sacrilegiu. [...] Slujirea lui Dumnezeu și res- mit ideea originii divine a puterii regelui.
pectul pentru rege sunt unul și același lucru”. 3. Pe baza informațiilor din lecție, completează în
(J.B. Bossuet, Politica extrasă cu propriile cuvinte caiet schema de mai jos, notând atribuțiile monar-
din Sfânta Scriptură, adaptare). hului de tip absolutist.
MONARHUL
47
În Anglia, absolutismul s-a insta- desființate. Odată cu domnia Elisa-

urat în timpul dinastiei Tudor. Henric betei I (1558–1603) este consolidată
al VIII-lea (1509–1547) a guvernat cu definitiv poziția Bisericii Anglicane
ajutorul unor cancelari precum cardi- și sunt puse bazele puterii maritime
nalul Wolsey, Thomas More și Thomas a Angliei. Regina a știut să se încon-
Cromwell, față de care s-a dovedit joare de consilieri experimentați cu
destul de crud. Cea mai importantă care hotăra în probleme economice
decizie a regelui a fost proclamarea și de justiție. Unul dintre evenimen-
Henric sa ca șef al Bisericii Anglicane în anul tele importante din timpul domni-
al 1534. Proprietățile Bisericii Catolice ei sale a fost distrugerea puternicei
VIII-lea, au fost confiscate, iar mănăstirile, flote spaniole (1588), punând capăt
regele supremației spaniole pe mare.
Angliei. În Spania, absolutismul este re-
prezentat de domnia lui Filip al II-lea
(1556–1598), care stăpânea asupra
unui teritoriu imens ce includea Pe-
ninsula Iberică (Spania și Portugalia),
Țările de Jos, coloniile spaniole și
cele portugheze. Politica sa internă
Elisabeta I, s-a sprijinit pe nobilime și pe tribuna-
regina lul Inchiziției, caracterizându-se prin
Angliei, restrângerea drepturilor și libertăți-
fiica lui lor provinciilor și prin încercarea de
Henric al a impune catolicismul cu orice preț.
VIII-lea și Aceste acțiuni au provocat puternice
a lui Anne revolte în regiunile nordice ale Țărilor
Boleyn. de Jos.
Absolutismul s-a manifestat și în
Rusia, unde Ivan cel Groaznic (1533–
1584) și-a luat titlul de țar (1547) și a
micșorat puterea politică a marii bo-
ierimi. În timpul dinastiei Romanovilor,
puterea monarhului s-a consolidat.
Petru I (cel Mare) a domnit ca un mo-
narh absolut.
Filip
al II-lea,
regele Noaptea Sf. Bartolomeu. În noap-
Spaniei. tea de 24 august 1572, a avut loc la
Paris masacrarea a mii de protestanți
(hughenoți) de către catolici. Teroa-
rea s-a prelungit în întreaga capitală,
apoi în peste douăzeci de orașe și a
durat câteva luni. Conflictele religioa-
se din Franța sunt o oglindă a conflic-
Ivan telor politice și a luptei pentru putere.
al IV-lea, Atât Regina Elisabeta a Angliei,
zis Cel care era anglicană (protestantă), cât
Groaznic, și Țarul Rusiei, Ivan cel Groaznic (or-
țarul todox), au fost uluiți de masacrele din
Rusiei. Franța.
48
APLICAȚII DICȚIONAR
Sursa A „În vârf, Consiliul suprem 1. Citește sursa A și completează Absolutism, monarhie absolutis-
constituie adevăratul guvern al re- într-o schemă, după modelul de tă – formă de organizare a sta-
gatului. Membrii săi [...] poartă titlul mai jos, instituțiile și funcțiile pe tului în care monarhul deține
de miniștri de stat și studiază marile care acestea le îndeplinesc într- puteri depline.
probleme ale regatului. Consiliul de un stat absolutist. Dinastie – familie ai cărei mem-
corespondență este însărcinat să răs- bri se succed la conducerea
pundă scrisorilor primite din provin- statului.
cie. Problemele financiare sunt rezol- Monarh – conducător (rege, re-
vate de Consiliul de finanțe. [...] Con- MONARHUL gină, împărat, țar) al unei mo-
siliul părților are competențe admi- narhii.
nistrative, legislative și judecătorești.
[...] Inspectorii regali [...] îl reprezintă
pe rege în provincie.” ȘTIAI CĂ...
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei). ...................................................
Regele Henric al VIII-lea a

Sursa B „În 1558, [...] Elisabeta, fiica lui Henric al VIII-lea, se urcă pe tron. rămas cunoscut în istorie și prin
Pentru că este reformată, ea nu este recunoscută de catolici. [...] Ambiția faptul că s-a căsătorit de șase
ei este să-și construiască o flotă puternică [...] să contribuie la îmbogățirea ori? Prima soție a fost Caterina
regatului său. [...] Surd la sfaturile pentru prudență ale unor consilieri și ale de Aragon, văduva fratelui său.
papei însuși, Filip al II-lea concentrează flota cea mai puternică văzută vreo-
dată: 132 de nave [...] având 30 000 de oameni. [...] Deosebit de puternică,
dar greu de manevrat, flota spaniolă [...] este înfrântă definitiv.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, adaptare).
C
Întrucât aceasta nu a putut
să-i nască un fiu, regele s-a stră-
duit să obțină anularea căsăto-
riei. El s-a lovit însă de opoziția
Bisericii Catolice, iar acest lucru
l-a determinat să scoată biserica
engleză de sub autoritatea papa-
lității.
REȚINEM
2. Precizează din sursa B motivul pentru 5. Pe baza informațiilor din lecție, com-
care Elisabeta I nu era recunoscută pară absolutismul din Anglia cu cel u Absolutismul s-a instaurat
ca regină a Angliei de către catolici. din Spania. Apoi, completează în ca- în secolele XVI–XVII în numeroa-
3. Pe baza informațiilor din sursa B, ex- iet diagrama de mai jos, precizând se state europene precum Franța,
plică de ce regina Angliei dorea să- două asemănări și două deosebiri. Anglia, Spania și Rusia. Schimba-
și construiască o flotă puternică. rea s-a manifestat prin creșterea
4. Precizează evenimentul istoric la excesivă a autorității monarhu-
care fac referire atât sursa B, cât și lui, a cărui putere ajunge să fie
sursa C. aproape nelimitată.
49
STUDIU DE CAZ: Soliman Magnificul

REȚINEM
Soliman I (1520–1566), Magnificul pentru europeni, Legiuitorul pentru tur-
u Soliman Magnificul a ci, s-a născut în orașul Trapezunt, pe malul Mării Negre, și a fost ultimul dintre
fost considerat unul dintre marii sultani otomani. A dus o politică intensă de cuceriri, reușind să aducă
cei mai mari sultani ai Impe- Imperiul Otoman la cea mai mare putere și întindere. Îi alungă pe cavalerii
riului Otoman. ioaniți din Insula Rhodos și cucerește în Asia teritorii întinse care aparținuseră
A cucerit multe teritorii, a Persiei și Irakului. Cucerește în Europa orașul Belgrad și apoi îi învinge pe ma-
introdus un nou cod de legi, ghiari la Mohacs (1526), reușind să domine aproape toată Ungaria. Încearcă
a sprijinit cultura și artele. fără succes să asedieze Viena în 1529. A fost un mare organizator al Imperiului
Imperiul Otoman a ajuns la Otoman, fiind supranumit Legiuitorul pentru codul de legi elaborat. A fost,
cea mai mare putere în tim- de asemenea, un protector al artelor, în timpul său fiind construite la Istanbul
pul său. moscheile Șehzade (Moscheea Prinților) și Suleymanye (Moscheea lui Soliman).
POLONIA
APLICAȚII
Vistu
AUSTRIA
Sursa B
la
A
PODOLIA „Soliman Magnificul, cel mai
1672
1683
Viena
glorios dintre sultanii otomani,
1541
Buda
a
Pr a făcut Europa să tremure de
Tis frică timp de o jumătate de se-
ut
UNGARIA MOLDOVA
Războieni
1476 Vaslui col. În câțiva ani el și-a condus
TRANSILVANIA 1475
1526 armata – prima din lume – până
Mohacs SERBIA 1552
Timişoara la porțile Vienei, a devenit stă-
Belgrad
1456 ŢARA ROMÂNEASCĂ pânul Mediteranei și s-a instalat
Rovine Călugăreni la Bagdad. «Umbra lui Allah pe
R
1394 1595
E
Dunãrea
Nicopole Pământ», dar și politician abil și
G
Varna
A
1389 1396
despot atotputernic, Soliman,
T
Kosovopolje BULGA RIA

U
care a intrat în istoria Turciei sub

L
N
numele de Legiuitorul; a întins li-

E
1453
Constantinopol
A
P
mitele Imperiului mai mult decât

O
L
MACEDONIA orice alt sultan.”

E
L
1371
U
(Andre Clot,
I
Soliman Magnificul)
1571
Lepanto
MOREEA
1460
Pe baza surselor A–E și a altor

M A R E A I. Rodos materiale pe care le vei consul-
1522
M E ta la biblioteca școlii sau de pe
D I T E R A N Ã EXPANSIUNEA
Internet, realizează (în echipă cu
OTOMANĂ alți trei-patru colegi) o scurtă
Locul de origine investigație despre domnia lui
Soliman Magnificul și demon-
Expansiuni:
strează că aceasta a fost perioa-
în secolul al XIV-lea
da cea mai dezvoltată a Imperiu-
în secolele XV–XVI lui Otoman. Completează apoi
în secolul al XVII-lea o scurtă fișă de autoevaluare,
după următorul model.
Expansiunea Otomană
50
Etapele unei investigații
AUTOEVALUARE
1. Stabilim tema.
Parcurgând această temă, am învățat...........................................................
2. Concepem un plan de cerce-
Am întâmpinat mai multe dificultăți.............................................................. tare
Lucrând în echipă, m-am simțit..................................................................... 3. Stabilim atribuții în echipă
Pe viitor, aș putea îmbunătăți........................................................................ 4. Analizăm sursele
5. Interpretăm sursele
Consider că activitatea mea ar putea fi apreciată ca 6. Elaborăm concluzii
................................................................(foarte bună, bună, satisfăcătoare) 7. Prezentăm colegilor noștri re-
zultatele investigației
Sursa C Sursa D ȘTIAI CĂ...
Moscheea Suleymanye, Istanbul. Moscheea Suleymanye, Istanbul.
Mimar Sinan, arhitect-șef și

Sursa E inginer în timpul sultanilor Soliman
Magnificul, Selim al II- lea, Murat
al III-lea, a rămas în post aproape
cincizeci de ani? Este considerat cel
mai mare arhitect din Orient și com-
parat cu Michelangelo. Cele mai
mari lucrări ale sale sunt Moscheea
Suleymanye, Moscheea Șehzade
din Istanbul, Moscheea Selimiye
din Edirne, moscheile din Mecca și
Medina, dar și lucrările de restaurare
de la Cupola Stâncii din Ierusalim.
DICȚIONAR
Cavalerii Ioaniți – Unul dintre

cele mai vechi ordine militare
Soliman Magnificul. creștine din Evul Mediu.
51
STUDIU DE CAZ: Ludovic al XIV-lea și Palatul de la Versailles
Domnia lui Ludovic al XIV-lea este considerată una dintre cele mai strălucite
perioade din istoria Franței. Copilăria i-a fost marcată de numeroase revolte ale
nobililor și ale parizienilor cunoscute sub numele de Fronde. La moartea cardina-
lului Mazarin, Ludovic al XIV-lea (supranumit „Regele Soare”) i-a uimit pe miniștri
când a anunțat că vrea să guverneze singur. Treptat, el a diminuat puterea nobi-
lilor, obligându-i să trăiască la curtea regală. Adept al monarhiei de drept divin,
el a condus Franța prin intermediul unor consilii, departamente și comisari regali
numiți intendenți. Deși a sprijinit literatura, artele și științele, regele a manifestat
o atitudine religioasă dură împotriva hughenoților. Revocarea edictului de la
Nantes a provocat plecarea a aproximativ 200 000 de hughenoți din Franța, mulți
negustori și meșteșugari care și-au luat cu ei talentul și priceperea.
Pe plan extern, regele s-a angajat într-un lung șir de războaie încheiate cu câștiguri
teritoriale mici, dar care au consolidat statutul Franței de mare putere europeană.
Pe locul în
care fusese odi-
nioară o modes-
tă cabană de vâ-
nătoare, Ludovic
al XIV-lea a hotă-
rât construirea
unui palat care
Ludovic al XIV-lea să fie expresia
(1638–1715). gloriei sale. De
la începutul ani-
lor 1660 până în
DICȚIONAR 1702, Versailles
este un imens
șantier unde lu-
Cardinal – titlu purtat de persoa- crează arhitecți,
ne cu funcții înalte din cadrul Versailles, 1668. pictori și grădi-
Bisericii Catolice. nari. Curtea re-
Fronde – revolte ale nobilimii gală s-a instalat definitiv în anul 1682 și cuprindea în jur de o mie de curteni,
și populației Parisului împo- însoțiți de aproximativ patru mii de servitori. Clădirile și grădinile sunt dispuse
triva guvernării cardinalului în jurul unei mari axe care pornește de la statuia regelui, din curtea de acces,
Mazarin. trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Marele Canal.
Marele Canal de la Versailles – cel
mai mare bazin din parcul pa-
latului Versailles.
Regență – conducere provizorie a
unui stat de către una sau mai Grădina
multe persoane atunci când Versailles,
monarhul este minor. detaliu.
1638 1643 1661 1682 1685 1715

Ludovic al XIV-lea
Ludovic al XIV- Ludovic al IV-lea
Se naște devine rege sub
lea își asumă desemnează Versailles Este revocat Edictul Ludovic al XIV-lea
Ludovic al XIV- regența mamei
responsabilitatea ca reședință a Curții de la Nantes se stinge din viață
lea sale, Ana de
guvernării statului regale
Austria
52
Sursa A „Regele a spus: Domnule, v-am chemat, împreună cu secretarii Pe locul în care este bazinul
și miniștrii mei, spre a vă comunica faptul că până în acest moment am dorit lui Apollo a fost inițial un alt bazin
să încredințez guvernarea treburilor mele răposatului cardinal. A venit vremea mai mic, numit bazinul Lebede-
să guvernez eu însumi. Mă veți sprijini cu sfaturile voastre atunci când le voi lor? Aici, Ludovic al XIV-lea a am-
cere. [...] Vă cer și vă poruncesc să nu puneți sigiliul pe niciun ordin decât cu plasat statuia zeului grec al lumi-
aprobarea mea sau după ce le-ați discutat cu mine.” nii, care avea atribuții războinice
(R. Wilkinson, Ludovic al XIV-lea, Franța și Europa, 1661–1715) și era protector al artelor. Carul
lui Apollo ieșind din apă simboli-
Sursa B „Ludovic al XIV-lea [...] a murit la 1 septembrie anul acesta, puțin zează răsăritul soarelui. O replică
regretat de întregul său regat, din pricina [...] impozitelor mari luate de la toți aproape identică a monumentului
supușii săi. Nu îmi este permisă repetarea [...] discursurilor nepoliticoase care a fost construită în 2014 în orașul
au fost scrise sau spuse la adresa memoriei sale. A fost în timpul vieții sale Tainan (Taiwan).
un monarh absolut, care a încălcat toate legile după bunul său plac. Prinții și
nobilii au fost oprimați, parlamentele nu aveau nicio putere.”
(Însemnările unui preot în registrul bisericii, Saint Sulpice, 1715)
1. Identifică în sursa A cuvinte și expresii ce arată modul în care voia să con-

ducă Franța regele Ludovic al XIV-lea.
2. Realizează un text în care să precizezi ce așteptări crezi că avea regele de
la supușii săi.
3. Identifică în sursa B două critici aduse domniei lui Ludovic al XIV-lea.
LUCRĂM ÎMPREUNĂ
1. Folosind informațiile din lecție și din sursa B, realizați o listă

în care să grupați aspecte pozitive și negative ale domniei lui
Ludovic al XIV-lea.
D
Deviza lui Ludovic al XIV-lea:
„pluribus impar” („Superior
tuturor”) reprezintă un soare
luminând întregul Glob.
2. Pe baza informațiilor din lecție și a imaginilor din sursele C și D, explicați de
ce Ludovic al XIV-lea l-a plasat pe Apollo în zona centrală a grădinilor sale. REȚINEM
MULTIMEDIA u În Franța, absolutismul mo-

narhic a atins apogeul în timpul
domniei lui Ludovic al XIV-lea, iar
Activitate pe grupe. Alcătuiți planul unui tur ghidat prin Palatul Versailles. Palatul de la Versailles reprezintă
Stabiliți traseul și cinci obiective pe care le considerați importante. simbolul puterii sale.
53
STUDIU DE CAZ: Petru cel Mare
Petru I (în rusă Piotr Alekseevici, cunoscut ca Petru cel Mare) s-a născut la
Moscova în anul 1672, fiind fiul țarului Alexei. Fascinat de progresele economice
ale Occidentului, Petru a condus o delegație diplomatică care a călătorit un
an și jumătate prin Europa. El a trecut prin Riga, aflată sub dominație suedeză,
și a continuat prin spațiul german, ajungând în Olanda și Anglia. Drumul de
întoarcere a fost organizat astfel încât să treacă prin Viena și Veneția.
Întors în Rusia, el a introdus tehnologia apuseană, a schimbat radical orga-
nizarea administrativă a țării și s-a străduit să schimbe mentalitatea locuito-
rilor. Mari eforturi au fost făcute pentru a recruta experți străini care să ajute
la dezvoltarea unor ramuri economice. De asemenea, mulți ruși au fost trimiși
în străinătate pentru a se specializa în diverse meserii. Reformele sale, însă,
au fost puse în aplicare într-o manieră brutală, cu pierderi considerabile de
vieți omenești.
Țarul (Împăratul)
Petru cel Mare (1672–1725).
ȘTIAI CĂ...
La întoarcerea din călătoria

în Europa, Petru cel Mare a șocat
Rusia forțându-și nobilii să-și radă
bărbile și să adopte haine occiden-
tale? Bărbieritul nu a fost ușor de
impus, rușii considerând că bărbi-
le sunt un dar de la Dumnezeu și
bărbieritul putea să le micșoreze
șansele de a-și mântui sufletul. Palatul de Iarnă, Sankt Peterburg.
Unul dintre cei mai importanți adversari ai lui Petru cel Mare a fost Carol al
DICȚIONAR XII-lea, regele Suediei. În urma unui lung război (1700-1721), Rusia și-a asigurat
accesul la Marea Baltică. Aici au fost puse bazele unei flote și s-a construit o
nouă capitală, orașul Sankt Petersburg. O altă direcție de expansiune a fost în
Scorbut – boală cauzată de lipsa sud-estul Europei, împotriva Imperiului Otoman. Petru a încheiat un tratat de
vitaminei C din alimentație. alianță cu domnitorul Moldovei, Dimitrie Cantemir, dar armatele moldo-rusești
Țar – titlu purtat de un monarh au fost învinse la Stănilești (1711). Eșecul nu a afectat puternic Rusia, care a ieșit
slav. din izolare și a devenit treptat o mare putere internațională.
1672 1682 1697–1698 1703 1717 1725
Începerea lucrărilor întâlnirea lui Petru

Petru cel Mare
Se naște Petru cel Petru cel Mare pentru construcția cel Mare cu regele Petru cel Mare se
călătorește în
Mare devine țar orașului Sankt Ludovic al XV-lea stinge din viață
Europa Apuseană
Petersburg în Franța
54
APLICAȚII
MAREA BARENTS
A
i Sursa C
L
LAPONI A Ob
i „La 16 mai 1703, au început să se
A
iez
mo
Sa așeze fundațiile. Pentru nefericiții
R
Pe
țărani recrutați în vederea respec-
c
ior
U
a
REGATUL Arhanghelsk tivelor lucrări, condițiile de muncă
SUEDIEI
I
erau îngrozitoare. Munca teribil de
I
Dv
FINLAND A ina
de grea și scorbutul [...] au ucis pro-
- Ţ
L IA No
RE Petrozavodsk rd babil aproximativ 25 000 de oa-
KA
M
Stockholm Kronstadt
L. Ladoga L. Onega
Solikamsk
meni [...]. A interzis orice alte clă-
SANKT PETERSBURG
ESTONIA
INGRIA
Irbi t
diri de piatră în tot restul Rusiei. El
IMPERIU L și-a populat de asemenea cu forța
LIVONIA Novgorod Ekaterinburg
Riga j at
noul oraș. [...] Nobililor, negustori-
V
Psko v Kostroma ka Ufa
KURLANDA
Makariev Başkir i lor și meșteșugarilor li se cerea să
Dv
ina
PRUSIA de
V
Moscova
Kazan Ka
ma se mute aici și să-și construiască fi-
Murom
Ufa ecare câte o casă [...]. Hotărât să-i
es
LITUANI A
t
Kaluga Simbirsk
Bu
g
N ie me n Tula R U S transforme pe ruși într-o națiune
BIELORUSIA
Briansk
Samara
maritimă, Petru ordonase ca locu-
Tambov
P O L O N I A Vorone j
itorii să folosească bărci cu pânze,
Kursk
Kiev
Mica hoardă
a khazarilor nu cu vâsle, când voiau să treacă
de pe o insulă pe alta.”
(vasali ai Imperiului Rus
U ra
UCRAIN A Harkov Do n din 1731)

l
Nip
ru Cazacii
(John Swift, Petru cel Mare)
Ni
ru
st
de pe Do n
Cazacii zaporojeni
Guriev
MO
Cherson Vo
Odessa (Korsun) Tătari lg
LD O
a
HANATUL CRIMEII Calmuci
VA
ŢARA
ROMÂNEASCĂ
Perekop
CRIMEEA
Astrahan
Sursa D
Dună a
re
„Tot lui Petru i se atribuie și
MA
Sevastopol Ce
r ch
ez T e re k
emanciparea femeilor de origine
RE
i
MAREA NEAGRĂ
A
nobiliară, care încetaseră să mai

CA
MINGRELIA DAGHESTAN
rămână izolate în apartamentele
SP
IC
GEORGIA Ă
0 400 km lor. [...] Și lor li s-a cerut să adopte
moda occidentală, urmând ca
Rusia în 1689, la începutul Teritorii obţinute în urma Principalele uzine
domniei lui Petru cel Mare împărţirii Poloniei, 1772-1795 metalurgice apoi să ia parte la evenimente
Achiziţiile teritoriale ale Rusiei,
1689-1762 Teritoriul în care a avut loc
Principalele centre
ale industriei textile sociale în care erau prezenți și fe-
Teritorii alipite Imperiului Rus
răscoala lui Pugaciov (1773-1774)
Târguri importante mei și bărbați. [...] El a interzis, de
ca urmare a conflictelor Hotarele Imperiului Rus
cu Imperiul Otoman, 1774-1792 la sfârşitul domniei Ecaterinei Calmuci Populaţii asemenea, căsătoriile aranjate și a
a II-a, 1796
încercat să dea drepturi de propri-
SURSA B etate femeilor. [...] Doar opoziția
„Carol iubea primejdia și nu lupta decât pentru glorie. Alexeevici nu fugea scandalizată a întregii nobilimi l-a
de primejdie și nu ducea război decât în interesul său. Monarhul suedez era oprit să trimită și fetele de nobili
darnic din mărinimie sufletească; moscovitul nu dăruia niciodată decât cu un să învețe în Occident, așa cum îi
anumit scop; Carol purta titlul de «Neînvinsul», titlu pe care o singură clipă i-l trimisese pe băieți.”
putea răpi; națiunile îl numiseră pe Petru Alexeevici «cel Mare», titlu pe care (John Swift, Petru cel Mare)
nu-l putea pierde printr-o înfrângere, pentru că nu se datora victoriilor.”
1. Pe baza informațiilor din lecție și a sursei A, numește trei 4. Pornind de la informațiile din sursa C, explică dorința lui
state europene vizitate de către Petru cel Mare. Petru I de a construi o nouă capitală pentru statul rus.
2. Identifică în sursa B o asemănare și o deosebire între 5. Identifică în sursa C două informații care ne arată că
Petru I și Carol al XII-lea. Petru cel Mare a fost un reprezentant al absolutismului.
3. Pe baza informațiilor din lecție, explică înțelesul frag- 6. Utilizând sursa D, formulează o opinie în legătură cu
mentului subliniat în sursa B. inovațiile culturale ale lui Petru cel Mare.
55
RECAPITULARE
l enașterea este perioada cuprinsă între secolele
R l eonardo da Vinci a fost unul din cei mai
L
XIV–XV, marcată de schimbări profunde și progrese importanți reprezentanți ai Renașterii. A realizat
în toate domeniile. opere impresionante, precum Madona printre
stânci, Fecioara, Pruncul Isus și Sfânta Ana, Cina
l manismul este o concepție nouă care situează
U cea de taină, Gioconda. A fost contemporan cu
omul în centrul tuturor preocupărilor. Michelangelo, un alt mare artist umanist, care a
devenit celebru cu creații ca Pietà sau David și a
l enașterea și umanismul s-au născut în Italia și de
R pictat tavanul Capelei Sixtine din Vatican.
acolo s-au răspândit în toată Europa, inclusiv în
Țările Române.
l iccolo Machiavelli a fost un om politic italian din

N l illiam Shakespeare este considerat cel mai
W
perioada Renașterii. A rămas celebru pentru lucrarea important scriitor englez. Scrise în perioada
sa Principele și pentru principiile sale politice, Renașterii, operele sale au devenit „nemuritoare”,
valabile și în zilele noastre. Este adeptul unificării fiind astăzi citite de milioane de oameni și puse în
Italiei într-un stat modern. scenă în săli de teatru din întreaga lume.
l iordano Bruno a fost un filosof italian, condamnat

G l Apărut la Roma în secolul al XVII-lea, Barocul s-a
pentru ideile sale și ars pe rug. Galileo Galilei a răspândit rapid în Europa și în teritoriile stăpânite
fost unul dintre fondatorii mecanicii moderne și ai de europeni pe alte continente. El a devenit stilul
științei experimentale. Condamnat de Tribunalul artistic și arhitectonic specific monarhiei absolutiste
Inchiziției și terorizat pentru a-și nega concepțiile și Contrareformei.
sale referitoare la faptul că Soarele este în centrul
sistemului solar, Galilei ar fi afirmat, referindu-se la
aspectul mișcării Pământului în jurul Soarelui: „Și
totuși, se mișcă/învârte!”
Călugărul
Giordano Fontana
Bruno. di Trevi,
Locul în operă
care a fost barocă
ars pe rug, finalizată
Roma. în 1762.
l eforma este un fenomen social, politic, religios

R l oliman Magnificul, supranumit Legiuitorul, a
S
declanșat în secolul al XVI-lea în apusul Europei, fost considerat unul dintre cei mai mari sultani
îndreptat împotriva Bisericii Catolice, care a ai Imperiului Otoman. A cucerit multe teritorii, a
dus la nașterea unor noi culte religioase, numite introdus un nou cod de legi, a sprijinit cultura și
protestante sau reformate. artele. Imperiul Otoman a ajuns la cea mai mare
putere în timpul său.
l ontrareforma este o mișcare a Bisericii Catolice,
C
îndreptată împotriva Reformei, cu scopul de a
readuce în sânul ei creștinii care trecuseră la religiile
protestante.
56
l bsolutismul a fost un mod de conducere instaurat
A l ranța în timpul regelui Ludovic al XIV-lea a fost o
F
în Europa la sfârșitul secolului al XV-lea. S-a monarhie absolutistă. Supranumit „Regele Soare”,
manifestat în Anglia, Franța, Spania, Rusia. Petru cel Ludovic și-a impus autoritatea deplină asupra
Mare a transformat Rusia în una dintre marile puteri supușilor săi. Puterea sa este simbolizată de expresia
europene și a contribuit decisiv la modernizarea ce îi aparține: „Statul sunt eu!”
statului rus.
Emblema
„Regelui
Soare” –
detaliu pe
poarta de
acces a
Palatului
Țarul Petru cel Mare, Sankt Petersburg. Versailles.
VERIFICI CUNOȘTINȚELE
I. Transcrie textul cu informațiile corecte, completate rele reprezentative ale lui Leonardo da Vinci. Apariția
din lista dată. ………………….. a permis răspândirea rapidă a operelor
Lista termenilor: Reforma, monarhia absolutistă, umaniștilor. …………… este un fenomen social, politic, re-
umanism, al XIV-lea, teoria heliocentrică, stil artistic, ligios declanșat în secolul al XVI-lea în apusul Europei.
luteranismul, Renașterea, Inchiziția, tiparului, Giocon- Una dintre religiile protestante apărute în urma mișcării
da, Legiuitorul. de Reformă este …………........…… Giordano Bruno a fost
un susținător pentru ………………………și din acest motiv
………………….......este perioada marcată de schimbări ……………………l-a condamnat. Barocul a fost un……………..
în toate domeniile. Alături de ……….......……… s-a năs- și arhitectonic specific …….......…………… și Contrarefor-
cut în Italia, iar de acolo s-a răspândit în toată Euro- mei. Ludovic …………...........….. a fost Supranumit „Rege-
pa. Mona Lisa sau……..............….. este una dintre ope- le Soare”.
MULTIMEDIA
II. Foloseste resursele multimedia pentru rezolvarea sar- nante de la Renaștere la Absolutism. Scopul acestui
cinilor de lucru. proiect este să prezinți cel puțin trei construcții impre-
Vizitează pagina de internet: https://ro.wikipedia. sionante colegilor tăi. În realizarea proiectului vei ur-
org/wiki/ Enciclopedia liberă. Accesează secțiunile mări: numele întreg al construcției, secolul și locul unde
despre Renaștere, Reformă, Absolutism. Citește cu aceasta a fost ridicată, personalitatea/personalitățile
atenție textul afișat pe ecran. Pe baza informatiilor ofe- care au contribuit la ridicarea acesteia, o scurtă descri-
rite, realizează un proiect intitulat Construcții impresio ere a construcției respective.
57
EVALUARE / AUTOEVALUARE
1. Renașterea a apărut pentru prima dată în:
a) Austria b) Franța c) Italia
2. Tiparul a fost inventat de:
a) Johannes Gutenberg b) Leonardo da Vinci c) Nicolaus Copernic
3. Unul dintre umaniștii de seamă, numit „Prințul Umanismului”:
a) Miguel de Cervantes b) Erasmus din Rotterdam c) Giordano Bruno
4. „Cele 95 de teze” au fost elaborate de:
a) Ulrich Zwingli b) Jean Calvin c) Martin Luther
II. Realizează corespondența elementelor din coloana A, cu elementele din coloana B:

A B
1. Soliman I a). Anglia
2. Petru cel Mare b). Rusia
3. Henric al VIII-lea c). Imperiul Otoman
III. Asociază următoarelor opere de artă ale perioadei Renașterii imaginile corespunzătoare:
a) Capela Sixtină; b) Gioconda c) Pieta c) Cina cea de taină.
................ ................ ................ ................
IV. Citește textul și răspunde la cerințe:

„Noi nu schimbăm nimic din ceea ce a păstrat biserica primelor timpuri, în afară de faptul că, după citirea Epistolei,
uneori folosim cântece bisericești germane, alteori și din celelalte, potrivit obiceiurilor, dacă ele nu contravin Bibliei.
[...] Am întemeiat pretutindeni pe banii obștei școli care până acum, datorită vitregiei vremurilor, ca și prin delăsare
sau lăsate aproape cu totul în paragină. Dar pentru ca răul acesta să nu se mai întindă la noi, am avut – pe cât ne-a stat
în puteri – o grijă deosebită față de tineretul aplecat spre învățătură [...] la acestea se mai adaugă faptul că în toate
localitățile ținutului s-au clădit școli corespunzătoare, s-au numit rectori potriviți și s-au dat salarii pe măsură.”
(Johannes Honterus, Cartea Reformei, 1543)
1. Transcrie din sursă numele cărții sacre a creștinismului.

2. Menționează din sursă două măsuri luate pentru ca tinerii să aibă acces la învățătură.
3. Precizează din sursă cine a contribuit cu bani la întemeierea școlilor.
V. Alcătuiește un eseu istoric, de 10–15 rânduri despre Reforma religioasă, în care să menționezi o cauză și două consecințe
ale acesteia. Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu.
AUTOEVALUARE I II III IV V Din oficiu 1p

Punctaj răspuns 0,5x3 + Punctaj maxim:
0,5px4 = 2p 0,5px3 = 1,5p 0,5px4 = 2p 0,5 px3 = 1,5p
corect 0,5 = 2 p 10 p
58
59
CAPITOLUL 3
SPRE O NOUĂ SOCIETATE
Ü Revoluția glorioasă
Ü Iluminismul – rațiune drepturi,
implicarea oamenilor în viața
publică
Studiu de caz – Montesquieu,
Voltaire, J.-J. Rousseau
Ü Viața cotidiană. Opinia publică în
secolul al XVIII-lea
Ü Constituirea SUA. Declarația de
independență. Constituția
Ü Revoluția Franceză. De la supus la
cetățean (I)
Studiu de caz: Declarația
drepturilor omului și ale cetățeanului
Ü Revoluția Franceză. De la supus la Salonul Doamnei Geoffrin, pictură de A.C. Lemonnier
cetățean (II) (1743–1824), cel mai vestit dintre saloanele din secolul
Ü Napoleon I și răspândirea ideilor al XVIII-lea. Aici se întruneau regulat, între 1749–1777,
Revoluției Franceze în Europa artiști, politicieni, oameni de știință și, mai ales, filosofi
(Rousseau, Diderot, D’Alembert). Alt salon celebru era
Ü Revoluția industrială. Impactul în
cel al marchizei Du Deffand.
viața oamenilor
RECAPITULARE
EVALUARE
CUNOȘTINȚE
În acest capitol, vei afla:
l principiile iluministe care au schimbat modul de gândire al oamenilor
l unde s-au declanșat revoluții moderne și ce forme de guvernare au inaugurat
l cum s-a schimbat societatea datorită revoluției industriale
COMPETENȚE URMĂRITE 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.3, 3.1, 3.3, 4.1, 4.2
1689 1762 1769 1776 1789 1804

Declarația de Căderea
Apare Inventarea independență Bastiliei – Napoleon
Declarația Contractul motorului cu a coloniilor simbol al puterii se proclamă
drepturilor în social aburi de către engleze din absolute a împărat al
Anglia (J.-J. Rousseau) James Watt America regelui Franței
Capitolul III SPRE O NOUĂ SOCIETATE
REVOLUȚIA GLORIOASĂ
Revoluțiile din
spațiul englez
ORKNEY
A
HEBRIDE
OCEANUL
REGATUL Aberdeen
ATLANTIC SCOŢIEI MAREA
NORDULUI
Edinburgh
Londonderry Dunbar 1650
Glasgow
(Derry)
Principalele puncte de luptă
Newcastle
ale războiului civil din Anglia, 1644–
ULSTER Belfast Carlisle
1645. Bătălia de la Naseby din iunie
Marston Moor
1645, dintre armata parlamentară Drogheda Man 1644
York
a Noului Model, condusă de Oliver CONNACHT
1649 MAREA Hull
Cromwell și Sir Thomas Fairfax, și Boyne
1690
IRLANDEI REGATUL
armata regaliștilor, condusă de Iacob al II-le a
Dublin
Chester Nottingham
prințul Rupert, nepotul favorit al 1689 Limerick Kilkenny ŢARA Naseby
1645
regelui Carol I, a fost punctul culmi- IRLANDA GALILOR
Lichfield
Worcester
nant al Războiului civil și s-a termi- Bantry
Cor k
1651
nat cu victoria parlamentarilor. Este ANGLIEI
considerată decisivă pentru fazele Pembroke
Newbury
Londra Dunkerque
următoare ale Războiului civil. 1643 Portsmouth
1658-1662 ,
Calais englez
OCEANUL Tromp
Plymouth Tor Ba y 1652
ATLANTIC Blake 1653
de Ruyter Blake 1653 REGATUL
1652
La Hougue
0 200 km Guernesey 1692 FRANŢEI
Jersey Paris
Irlanda Războiul civil, 1642-1646

Sub control englez Districte care îl sprijineau
Cromwell, 1649
pe rege la sfârşitul lui 1643
Terenuri confiscate Wilhelm de
de englezi Districte care sprijineau
Parlamentul la sfârşitul Orania, 1688
Imigranţi scoţieni
lui 1643 Bătălii
Revolta din 1641 Asociaţia comitatelor din est Lupte navale
Uniunea personală dintre regatul

DICȚIONAR Scoţiei şi regatul Angliei, 1603
Secolul al XVII-lea a reprezentat pentru Anglia, ca de altfel pentru întreaga Eu-

Burghezie – categorie socială le- ropă, o perioadă marcată de transformări politice, sociale, religioase, economice
gată de economia urbană, în și culturale, care au influențat evoluția statelor. Regele Angliei, Iacob I Stuart,
care deține capitalul și pârghi- guverna ca un monarh absolut, model politic absolutist preluat și de succesorul
ile de decizie în societate. său, Carol I, care a urmărit să-și întărească puterea, guvernând fără Parlament.
1639 1640 1642 1644–1645 1649 1653 1660 1689

Revolta Parlamentul Războiul Victoriile de la Marston Republică Dictatura lui Restaurația Declarația
Scoției cel Scurt civil Moor și Naseby Cromwell Stuarților Drepturilor
60
TABĂRA TABĂRA Fazele Războiului Civil
PARLAMENTARĂ REGALISTĂ Englez (1642–1651)
I. Tabere: susținătorii regelui Carol
Negustori
Nobilime I și susținătorii Parlamentului cel
lung se înfruntă în Primul război
Proprietari de ateliere Lorzi (1642–1646), sub forma bătăliilor
terestre: Edgehill, Marston Moor
Proprietari de companii comerciale și Naseby.
II. Tabere: după înfrângerea
Burghezie forțelor regale în Primul război
civil, Carol I a fost arestat și ținut
în captivitate, au urmat al doilea
război (1648–1649) și executarea
regelui. Perioada este cunoscută
în istorie ca interregnum (perioa-
da în care nu există un monarh
oficial care să conducă).
III. Tabere: susținătorii regelui Ca-
rol al II-lea (fiul lui Carol I) și
susținătorii Parlamentului – al
Treilea război (1649–1651), înche-
iat cu victoria taberei parlamen-
tarilor în bătălia de la Worcester,
3 septembrie 1651.
Oliver Cromwell (1599–1658), Carol I, rege al Angliei, Scoției și

pictură din 1655. A avut rolul princi- Irlandei din 1625 și până în 1649, când
pal în războiul cu regalitatea, fiind cel a fost executat de revoluție.
care a organizat trupele de cavalerie Domnia lui a fost caracterizată de
Coastele de Fier. În 1644, la Marston, și neînțelegeri cu Parlamentul, pe care
în 1645, la Naseby, a obținut victoria. voia să-l controleze.
Cromwell a utilizat un model nou de Drept urmare, deși l-a dizolvat, ati-
pregătire a armatei (New model army) tudinea sa absolutistă a dus la con- Tradu ce scrie, utilizând cu
și a refuzat titlul de rege, deși a primit flicte care s-au materializat în război noștințele dobândite la orele de
dreptul de a-și desemna succesorul. civil. limba engleză și folosind un dic-
ționar.
Precizează două informații care
MONARHIA CONSTITUȚIONALĂ ENGLEZĂ Modelul politic reies din textul inscripționat pe
(Monarhul = Regele) englez această placă comemorativă.
Regimurile de- 1. Care crezi că este rolul unei

Bazată pe mocratice actuale plăci comemorative?
se bazează pe mo- 2. În localitatea ta ori în alte lo-
delul englez de- calități din țară și din străinătate ai
SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT oarece a introdus văzut astfel de anunțuri fixate pe
principiul separării pereți exteriori?
puterilor în stat, 3. Notează în caiet astfel de
Legislativă Executivă Judecătorească ca fundament al texte. Discută cu colegii despre
democrației. ele!
61
REȚINEM În Insulele Britanice, situația încordată s-a transformat treptat într-o revoltă. Mai
întâi Scoția și ulterior Irlanda s-au ridicat împotriva coroanei engleze, determinând
tensionarea relațiilor dintre rege și Parlament. Regele avea nevoie de bani pentru
u Revoluția engleză a început a-și finanța campaniile militare și era nevoit să apeleze la Parlament. Carol I a
printr-un conflict între rege și par- încercat să conducă fără Parlament, dizolvându-l după trei săptâmăni, apoi a con-
lament. Cauzele acestui conflict vocat Parlamentul cel Lung. Însă, Parlamentul nu a cedat politicii regelui și a emis
au fost de natură: Mustrarea cea Mare, fără a-i oferi ceea ce-și dorea: o armată. În anul 1642, situația
• politică (monarhia absolutis- s-a înrăutățit, regele a părăsit capitala și a izbucnit un război civil.
tă).
• economică (nevoia de bani
pentru susținerea politicii mi- APLICĂM ÎMPREUNĂ
litare a regelui);
• socială (decăderea vechii no-
bilimi, apariția burgheziei).
u Din 1642 conflictul a devenit
armat, victoriile fiind de partea
taberei parlamentare conduse de
Oliver Cromwell.
u Oliver Cromwell s-a declarat
Lord Protector, Anglia devenind Armata Taberei Regaliste Armata Taberei Parlamentare
Protectorat. (reconstituire) (reconstituire)
u După moartea lui Cromwell, s-a 1. Formați două „tabere”, de câte patru membri fiecare.
produs Restaurația Stuarților, care 2. Fiecare tabără va trece pe o coală de hârtie principalele deosebiri, față de tabăra
au condus după principii absolu- adversă (de statut, de vestimentație, de idei/convingeri politice), sub titlul: De
tiste. ce vreau să fiu membru al Taberei Regaliste/Parlamentare.
u În 1689, Wilhelm de Orania a 3. Expuneți cele două variante în fața clasei. Discutați! Profesoara/profesorul de
adoptat Declarația Drepturilor: istorie va fi arbitru.
Revoluția glorioasă. 4. Scrieți pe tablă numele Taberei învingătoare (care a avut cele mai bune argu-
u Modelul politic englez: mente).
• monarhie parlamentară;
• separarea puterilor în stat.
În 1649 Anglia a devenit republică, iar în 1653 Oliver Cromwell și-a luat titlul de
Lord Protector. Succesorul său nu a putut menține modelul lui Cromwell și în 1660
s-a produs Restaurația Stuarților.
Restaurația Stuarților Revoluția Glorioasă
După ce a devenit lord protec-

tor al Angliei, Cromwell a locuit la
Palatul Hampton Court, o reședință Noul rege, Carol al II-lea (rege al Wilhelm de Orania sau Wilhelm
regală aflată în afara Londrei. Angliei, Scoției și Irlandei între 1660– al III-lea devine noul rege al Angliei
În curtea palatului a fost con- 1685), a condus ca un Stuart autentic, (1689–1702).
struit un labirint, deschis publicu- promovând regimul absolutist. Fratele În 1689 este adoptată Declarația
lui în 1838, devenit în scurt timp său, Iacob al II-lea (1685–1688), a con- Drepturilor, document fundamental
o atracție turistică foarte populară tinuat în aceeași manieră, ceea ce i-a prin care se acordă Parlamentului ro-
și astăzi. determinat pe englezi să caute soluții. lul principal.
62
I. Realizează pe caiet o diagramă Venn în care să Parlamentul cel Scurt a durat

notezi asemănări și deosebiri între modelul politic trei săptămâni, iar cel Lung 13 ani?
englez și regimul democratic românesc. Folosește Wilhelm de Orania era căsă-
cuvintele: monarhie, republică, parlament și sepa- torit cu fiica regelui Iacob al II-lea?
rarea puterilor în stat.
II. Citește sursa A și răspunde:

Sursa A
„4. Că este un drept al supușilor de a prezenta petiții regelui și că orice
întemnițări și urmăriri din pricina acestor petiții sunt ilegale. […]
6. Că ridicarea și întreținerea unei armate în regat, în timp de pace, fără
consimțământul Parlamentului este contrară legii.
7. Că supușii protestanți, pentru apărarea lor pot să țină arme, îngăduite de
lege și potrivit cu condiția lor.
8. Că alegerile membrilor Parlamentului trebuie să fie libere.
9. Că libertatea cuvântului, precum și dezbaterile și procedurile în sânul Parla-
mentului, nu pot fi limitate sau puse în discuție în fața niciunei curți de justiție
sau altui for, în afară de însuși Parlamentul.”
(Declarația Drepturilor, 1689)
1. Numește un drept al supușilor în relația cu regele, menționat în sursă.

2. Menționează o condiție necesară aprobării înființării armatei, conform sursei A.
3. Precizează o instituție legislativă, menționată în sursa A.
Maria a II-a, regină a Angliei,
III. Analizează sursa B și răspunde: Scoției și Irlandei.
1. Realizează, împreună cu colegul de bancă, un joc de rol sub forma
unui dialog între regina Elisabeta a II-a și Paddington. Adresează Sintagma „Regele domnește,
trei întrebări despre familia regală britanică. dar nu guvernează” i s-ar dato-
ra lui Wilhelm de Orania? Aces-
B ta a renunțat să mai participe la
ședințele de guvern pentru că nu
întelegea limba engleză. Ulterior,
expresia a căpătat și înțelesul că
regele este reprezentativ pentru
sistemul monarhic, dar nu condu-
ce propriu-zis treburile statului.
Oliver Cromwell a studiat la

Universitatea Cambridge (1616–
1617), unde a urmat cursuri de li-
teratură, filosofie și teologie?
PORTOFOLIU
2. Elaborează o știre pentru mass-media referitoare la întâlnirea\dialogul dintre
Elisabeta a II-a și Paddington. Alcătuiește, utilizând sursele
3. Desenează un logo pentru această întâlnire, în care să utilizezi câte un simbol online, un portofoliu cu tema
pentru regină și unul pentru Paddington. Argumentează alegerea făcută. Armata noului model.
63
ILUMINISMUL –
RAȚIUNE, DREPTURI,
IMPLICAREA OAMENILOR
ÎN VIAȚA PUBLICĂ
John Locke (1632–1704), filosof și
medic englez, unul dintre cei mai Iluminismul a fost o mișcare filosofică din secolul al XVIII-lea, care considera că
influenți gânditori ai Iluminismului. rațiunea este singura în stare să „ilumineze” calea către realizarea fericirii umane.
Opera lui i-a influențat pe iluminiștii Noua mișcare de idei avea toate caracteristicile secolului: spirit inventiv, cercetarea
francezi și scoțieni, dar și pe științifică, enciclopedismul, concepția
revoluționarii americani. optimistă despre lume, credința în pro-
gres, înlocuirea obiceiului și tradiției
prin rațiune, tendința de a pune totul
la îndoială dintr-o perspectivă critică.
Reprezentanții săi au criticat religia,
politica absolutistă, economia și so-
cietatea secolului al XVIII-lea. Cei mai
de seamă reprezentanți iluminiști au
fost, în Franța: Montesquieu, Voltaire,
Denis Diderot (1713–1784), filosof, J.-J. Rousseau, „enciclopediștii” Dide- Salonul doamnei Geoffrin (detaliu), unde
critic de artă și scriitor francez, co- rot, D’Alembert, Helvetius, D’Holbach. filosofii epocii își prezentau și discutau
editorul și co-fondatorul magistra- S-a răspândit și în Anglia, unde a fost ideile, după moda vremii.
lei Enciclopedii franceze, alături de reprezentat de J. Swift, D. Defoe, sau
d’Alembert. în spațiul german (Goethe). A fost preluat de adepții liberalismului – David Ricardo
și Adam Smith. În muzică, i-a avut reprezentanți pe Antonio Vivaldi și pe Mozart.
Iluminiștii propuneau noi principii și valori cu privire la: credință – acceptau
existența lui Dumnezeu, dar considerau religia un mijloc folosit pentru a ține sub as-
cultare poporul analfabet; forma de organizare a statului – au propus drept soluții
alianța monarhilor cu filosofii (Voltaire), monarhia constituțională (Montesquieu),
republica (J.-J. Rousseau); economie – munca era considerată sursa bogăției de către
fiziocrați (potrivit cărora pământul este singura sursă de bunăstare), în vreme ce libe-
ralii puneau accent pe dezvoltarea industriei și a comerțului, bazate pe libera inițiativă.
Jean le Rond d’Alembert (1717–1783) Iluminiștii considerau că întreaga organizare a societății trebuie să pornescă de
a fost un matematician, fizician, filo- la recunoașterea dreptului natural, adică al egalității oamenilor în drepturi. Totoda-
sof și teoretician muzical francez. În- tă, susțineau necesitatea recunoașterii drepturilor și a libertăților fundamentale ale
cepând din 1759, a lucrat împreună oamenilor: dreptul la viață, la libertate, egalitate în fața legii, libertatea cuvântului
cu Diderot la opera monumentală și a presei.
dedicate Enciclopediei franceze. Iluminismul s-a răspândit mai ales prin intermediul cărților, sub forma broșurilor
sau a operelor de mari dimensiuni, cum a fost Enciclopedia franceză (1751–1772)
sau prin presă, societăți științifice, literare și artistice, cluburi, saloane de lectură,
cafenele, participarea la acțiuni colective (concerte, promenade, acțiuni de
DICȚIONAR
binefacere).
Absolutism/despotism luminat – Începutul 1740– 1740–

1730–1769 1751–1772 1762–1796 1780–1790
adoptarea de către stat a unor sec. XVIII 1780 1786
reforme în spirit iluminist. Afirmarea
Constantin Maria Frederic Ecaterina
Rațional - bazat pe gândire; cu filosofilor Enciclopedia Iosif al II-lea
Mavrocordat Tereza al II-lea a II-a
iluminiști
judecată.
64
APLICAȚII PORTOFOLIU
I. Stabilește corespondența între coloanele A și B: Realizează un portofoliu de

învățare pornind de la afirmatia:
A B
Răspândirea ideilor iluministe a
Reprezentanții iluminismului Spațiul istoric influențat declanșarea revoluțiilor
burgheze. Pentru aceasta: 1.
1. Montesquieu a. Transilvania stabilește conținutul și alege un ti-
tlu sugestiv; 2. elaborează planul
2. Daniel Defoe b. Austria de lucru, colectează datele folosind
3. Goethe c. Anglia surse diferite de informare; 3. core-
lează interdisciplinar: identifică date
4. Gheorghe Șincai d. Spațiul german furnizate de alte domenii de studiu
(Muzică, Geografie, Tehnologie etc.),
e. Franța
care susțin tematica; 4.organizează
II. Precizează trei caracteristici ale Iluminismului. informația pe baza planului de lucru
III. Menționează din textul lecției trei elemente care marchează schimbări și a aspectelor relevante și formulea-
fundamentale în evoluția societății. ză concluziile. Prezintă portofoliul la
IV. Sursa A „Pentru că sunteți un mare senior, vă credeți un geniu. Noblețe, sfârșitul unității de învățare și apre-
avere, rang... toate acestea vă fac așa de mândru! Ce ați făcut însă pentru a ciază nota pe care o meriți.
le avea? Le-ați primit odată ce v-ați născut, în rest, sunteți un om obișnuit...
Mi s-a spus că la Madrid este liber să vinzi orice, că acest sistem se întinde și
asupra presei și că dacă nu vorbesc în scrierile mele nici despre autoritate, nici FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII
despre curte, nici despre politică, nici despre morală, nici despre persoanele ȘI COMPORTAMENTULUI ELEVULUI
cu funcții, nici despre operă, nici despre alte spectacole... pot să tipăresc Organizarea învăţării: întotdeau-
liber, sub controlul a doi sau trei cenzori...”. na identifică datele problemei, defi-
(Pierre de Beaumarchais, Nunta lui Figaro) neşte sarcinile de lucru şi schiţează
1. Transcrie din sursa A trei elemente care să ilustreze critica antinobiliară și abordări de lucru (punctaj maxim
antiabsolutistă. 3p); uneori identifică datele proble-
2. Observă sursele B, C, D, E și enumeră alte trei mijloace de promovare a mei şi defineşte sarcinile de lucru
ideologiei iluministe. (2p); defineşte sarcinile de lucru (1p).
Căutarea informaţiilor: întot-
B C D E deauna pune întrebări, caută date
corespunzătoare subiectului, cere
clarificări (punctaj maxim 3p); câ-
teodată pune întrebări, caută date
corespunzătoare subiectului (2p);
caută date, dar nu întotdeauna co-
respunzătoare subiectului, pune
Enciclopedia fran- „Mercure
eventuale întrebări (1p).
ceză a adunat în de France”, Elementele Afișul operei
paginile ei ideile publicație fran- filosofiei lui compuse de Rezolvarea problemelor: se im-
avansate ale „Se- ceză din secolul Newton, de Mozart, Nunta lui plică activ în rezolvarea problemelor,
colului luminilor”. al XVIII-lea. Voltaire. Figaro, 1786. caută soluţii alternative, identifică
posibilităţi de aplicare în viaţa de
3. Alcătuiește un eseu de 10 rânduri în care să ilustrezi ce drepturi și libertăți zi cu zi, reformulează etapele rezol-
erau încălcate de statul absolutist. vării problemei (punctaj maxim 3p);
se implică în rezolvarea problemelor,
identifică posibilităţi de aplicare în
Intră pe link-ul https://learningapps.org/view17485810 și asociază viaţa de zi cu zi (2p); se implică în re-
imaginea autorului cu opera principală. Verifici prin joc cunoștințele zolvarea problemelor (1p). Oficiu 1p.
principale despre autorii iluminiști!
65
Absolutismul luminat
Inspirați de spiritul epocii, monarhii absolutiști au aplicat reforme pentru a pre-
întâmpina mișcările sociale, a menține puterea personală și a se afirma pe plan
internațional: Frederic al II-lea în Prusia, Maria Tereza și Iosif al II-lea în Imperiul
Habsburgic, Ecaterina a II-a în Rusia.
Aflați în fruntea unor puternice monarhii absolutiste, acești suverani s-au aflat
într-o permanentă corespondență cu iluminiștii francezi (Frederic al II-lea cu Voltai-
re, Ecaterina a II-a cu Diderot), într-un schimb de idei și soluții pentru a-și guverna
statele. Intervenția statului era esențială în concepția lor, ca urmare, au modernizat
Ecaterina a II-a, țarina legislația, au sprijinit economia, au îmbunătățit situația țărănimii, s-au preocupat
Rusiei (1762–1796). de educație, au sprijinit artele și literatura și au promovat toleranța religioasă. Nu
au acceptat, însă, împărțirea puterii politice, în consecință, absolutismul/despo-
tismul luminat a eșuat. Revoluția Franceză și influențele sale asupra concepției des-
pre guvernarea statului au stopat politica de reforme a monarhiei absolute.
În spațiul românesc, influențați de ideologia iluministă, domnitorii fanarioți
au înfăptuit reforme. Constantin Mavrocordat a desființat șerbia, a reformat
administrația și finanțele, și a întocmit un proiect de Constituție, publicat în „Mer-
cure de France”. Alexandru Ipsilanti, Scarlat Callimachi și Ioan Caragea au întocmit
coduri de legi.
În Transilvania, aflată sub dominație austriacă, au fost aplicate reformele Mariei
Tereza și ale lui Iosif al II-lea. Spre exemplu, după Răscoala condusă de Horea, Cloșca
și Crișan, în 1785 împăratul Iosif al II-lea a desființat iobăgia. Românii ortodocși
Frederic al II-lea, regele au rămas în continuare lipsiți de drepturi și, drept urmare, reprezentanții Școlii
Prusiei (1740–1786). Ardelene au întocmit memoriul de revendicări Supplex Libellus Valachorum (1791).
Răspândirea ideilor iluministe în spațiul românesc
Prima petiție de revendicări a fost înain-

tată de liderii națiunii române din Transilva-
nia împăratului Leopold al II-lea, în 1791. Un
al doilea memoriu, mai detaliat și mai bine
argumentat, a fost înaintat un an mai târziu.
Între drepturile cerute se afla acela al inte-
Maria Tereza, împărăteasa grării românilor ca națiune de drept, alături
Austriei (1740–1780). de celelalte națiuni, în Transilvania.
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae

(Petiția Valahilor din Transilvania),
pagina de titlu, Cluj, 1791.
Gheorghe Șincai și Petru Maior

sunt doi dintre reprezentanții de
vază ai Școlii Ardelene, mișcare
de emancipare politico-socială
a românilor din Transilvania,
care, în spiritul iluminismului,
au argumentat că românii
transilvăneni se trag direct din
Iosif al II-lea, împăratul coloniștii romani ai Daciei.
Austriei (1780–1790).
66
APLICAȚII Iluminismul german
În versiunea germană a ilumi-
nismului, termenul „Umanitate”
Urmărește harta de la pagina 86 din manual. desemna formarea intelectuală,
fizică și morală a „unei ființe uma-
I. Localizează pe hartă statele europene în care s-a manifestat absolutismul ne mai bune”. Termenul este în-
luminat. tâlnit la teologul Johann Gottfried
Herder, la Friedrich Schiller și la
II. Transcrie din lista dată termenii specifici concepțiilor iluministe și alții.
alcătuiește câte un enunț: drept natural, comunism, liberalism, toleranță
religioasă, Inchiziția, libertatea individuală, „Statul sunt eu!”, monarhie Friedrich Schiller (1759–1805),
constituțională, republică, monarhie absolutistă. poet și dramaturg german, între
ai cărui scriitori preferați s-au
III. Menționează trei domenii în care despoții luminați au înfăptuit reforme. aflat Shakespeare și Rousseau. A
fost prieten apropiat al filosofului
IV. Exprimă o opinie în legătură cu rolul saloanelor de lectură și al cafenelei J.W. Goethe.
în răspândirea ideologiei iluministe.
Voltaire,
d’Alembert,
Condorcet,
Diderot, La
Harpe, părintele
Adam și abatele
Maury dezbat la În imagine: Ovaționat de public
cafenea. în mai 1872, la Teatrul din
Mannheim, după jucarea unei
piese scrise de el. Pictură de
„Die Tafelrunde” Friedrich Pecht, 1865.
(Masa rotundă),
pictură de
Adolph von REȚINEM
Menzel, sec. al
XIX-lea: Oaspeții
împăratului u Iluminismul a propus un nou
Frederic cel model de exercitare a puterii po-
Mare (al II-lea) litice, întemeiat pe rațiune, lega-
la Sanssouci, litate, drepturi naturale, egalitate.
între care u Libertatea individuală și pro-
membri ai prietatea privată au fost principiile
Academiei așezate la baza progresului social.
Prusace de u Despoții luminați au înfăptuit
Științe și Voltaire reforme.
(al treilea de u Literatura epocii a fost ex-
la stânga la presia artistică a ideologiei ilumi-
dreapta). niste.
67
STUDIU DE CAZ: MONTESQUIEU, J.-J. ROUSSEAU, VOLTAIRE
Scrierile filosofilor iluminiști criticau regimul absolutist, organizarea socială, Bi-

serica, militau pentru egalitate între oameni. Altfel spus, promovau noi principii și
valori, printre acestea aflându-se și drepturile naturale ale oamenilor: dreptul la
viață, la libertate și la proprietate. De asemenea, propuneau și soluții de guvernare.
Voltaire a fost un scriitor prolific în mai multe do-

menii: piese de teatru, poezie, romane, eseuri,
lucrări istorice și științifice. Inspirat și de modelul
englezesc, a devenit neobositul susținător al unei
civilizații în care statul și societatea să se sprijine
Charles de Secondat, baron de reciproc, într-un echilibru care să favorizeze eli-
Montesquieu (1689–1755). ta burgheză. A pătruns la Curtea regală, susținut
de Madame Pompadour, a fost numit istoriograf
Unul dintre cei mai importanți și acceptat în Academia Franceză. Ca adept al
iluminiști a fost Montesquieu monarhiei în care puterea regilor să se sprijine pe
(1689–1775), scriitor și filosof, ma- înțelepciunea filosofilor, a mers cu Frederic cel
gistrat, președinte de tribunal Mare la Potsdam, unde și-a putut exprima opiniile
la Bordeaux. A cunoscut succe- anticlericale și a putut lucra la o istorie universa-
sul literar de tânăr, cu Scrisorile François Marie Arouet lă. A colaborat la Enciclopedia franceză și a scris
persane. Schimbul imaginar de Voltaire (1694–1778). primele articole pentru Dicționarul filosofic. De
scrisori dintre Usbec și Rica, vi- asemenea, a corespondat cu Ecaterina a II-a a Ru-
zitatori în Europa, și prietenii lor siei, fiind perceput ca un luptător pentru drepturile civile (dreptul la un proces
rămași în Persia, i-a dat prilejul să echitabil, libertatea de exprimare și libertatea religioasă), inspirând împreună cu
critice ironic moravurile societății J.-J. Rousseau ideologia revoluționară franceză.
franceze și politica instituțională. Printre operele sale remarcabile se află și Secolul lui Ludovic al XIV-lea, Încercare
Opera sa de analiză politică, asupra moravurilor și spiritului națiunilor, Scrisori filosofice.
Despre spiritul legilor (1748), este
de o importanță fundamentală,
stând la temelia teoriei monarhiei J.-J. Rousseau a fost scriitor, filosof și compozitor.
constituționale. El explică princi- Provenea din mica burghezie a Genevei și era re-
piul modern al separației puteri- publican, după tradiția micii sale patrii. Opera sa fi-
lor în stat, care se aplica deja în losofică principală este „Contractul social”. Ideile
Anglia, de la sfârșitul secolului al pe care se baza programul său erau suveranitatea
XVII-lea. Montesquieu a scris și poporului și bunătatea naturală a omului (pe care-I
frumoase pagini pe tema decă- strică doar viața in societate). Oamenii fiind egali,
derii Romei – Considerații asupra regimul ideal era democrația. Orice formă de con-
măririi și decăderii romanilor. ducere politică se bazează pe acordul (contractul
social), încheiat între conducători și oamenii liberi
– egali în drepturi. În baza acestei înțelegeri, po-
porul a oferit puterea conducătorilor, pentru ca
ȘTIAI CĂ...
aceștia să o exercite în numele și pentru binele
lui. Lucrarea sa, Emile sau Despre educație, este
Voltaire era celebru și pen- Jean-Jaques Rousseau considerată unul dintre cele mai importante tra-
tru „limba sa ascuțită”? Când au (1712–1778). tate despre rolul educației în formarea cetățenilor
fost îndepărtați din motive econo- liberi și responsabili. De asemenea, pune bazele
mice jumătate din caii grajdurilor unei pedagogii centrate pe copil, care nu va mai fi văzut ca un adult în miniatu-
regale, el a spus ironic: ar fi fost ră. Ca educator predica întoarcerea la natură. A alcătuit proiecte de constituție
mai bine să fi fost eliberați jumăta- pentru Corsica și Polonia, care nu s-au aplicat. Operele lui J.-J. Rousseau, atât cele
te din măgarii de la Curtea regală. literare, cât și filosofice, au influențat mentalitatea oamenilor din epocă.
68
APLICAȚII
I. Citiți cu atenție sursele A și B și răspundeți la cerințe: împreună cu puterea legislativă, controlul asupra vieții
Sursa A și libertății cetățenilor ar fi arbitrar deoarece judecăto-
„A găsi o formă de asociație, care să apere și să rul ar fi și legislator. Dacă puterea juridică ar fi îmbinată
protejeze cu toată forța comună persoana și bunurile cu puterea executivă, judecătorul ar putea deține forța
fiecărui asociat și în cadrul căreia fiecare dintre ei, unin- unui opresor.”
du-se cu toți, să nu asculte totuși decât de el însuși, (Montesquieu, Despre spiritul legilor)
și să rămână tot atât de liber... Aceasta este problema
fundamentală a cărei soluție este contractul social...” 1. Pe baza sursei A, transcrieți un drept natural și
(J.-J. Rousseau, Contractul social) soluția găsită pentru ca acesta să existe.
2. Precizează pe baza sursei B principiul invocat de
Sursa B „În fiecare stat există trei feluri de puteri: către autor în organizarea statului.
puterea legislativă, puterea executivă și puterea juridi- 3. Menționează trei argumente în susținerea principiu-
că sau judecătorească. Prin cea de a treia putere, ma- lui identificat.
gistratul pedepsește infracțiunile sau judecă diversele 4. Studiază imaginea și analizează sursele C și D, din
conflicte dintre cetățeni. Atunci când puterea executivă care rezultă cum s-au aplicat în epocă principiile ilu-
și cea legislativă se reunesc într-o singură persoană, nu miniștilor. Alcătuiește un organizator grafic pentru a
mai există libertate deoarece ne putem teme că această evidenția căror instituții le sunt distribuite puterile
persoană ar putea face legi tiranice și apoi să le pună statului: Puterea executivă, Puterea legislativă, Pu-
în practică abuziv. Dacă puterea juridică ar fi deținută terea judecătorească.
Voltaire este cunoscut pentru mai multe afo-

risme memorabile. Alege unul din sursa C, cu
care ești de acord. Folosind diferite surse, alcătuiește
o listă cu alte zece citate celebre, culese din operele
sale. Prezintă-le colegilor!
Sursa C
„Cu cât natura face mai mult pentru noi, cu atât
facem noi mai puţin pentru ea...”
„Dacă Dumnezeu nu ar fi existat, ar fi fost inventat...”
„Orice lucru care e prea stupid pentru a fi spus, e
cântat.”
„Vrei să plictisești pe cineva? Spune-i tot ce știi!” 20 iunie 1789, „Jurământul din sala de tenis” –
prezentarea făcută mulțimii de către Adunarea care
elaborează o Constituție (Adunarea Constituantă).
Sursa D Constituția promulgată în septembrie 1791, de către Adunarea Constituantă a Franței revoluționare
PUTEREA EXECUTIVĂ PUTEREA LEGISLATIVĂ PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ
deținută de MONARH și GUVERN deținută de Adunarea legislativă deținută de tribunale
l ropune legi
p l inițiază și votează legile l p
edepsește răufăcătorii
l c
onduce aministrația și l ratifică tratate l a
rbitrează conflictele dintre
diplomația l decretează impozite cetățeni, potrivit codurilor
l p
ercepe impozite l controlează guvernul de legi votate de Adunarea
l c
omandă armata, asigură poliția legislativă
69
VIAȚA COTIDIANĂ.
OPINIA PUBLICĂ ÎN
SECOLUL AL XVIII-LEA
În contextul răspândirii ideilor iluministe, problemele societății, care
până atunci fuseseră discutate doar în Camera de Consiliu a monarhului
și în Cabinetele miniștrilor, au devenit obiectul dezbaterii publice. La
această dezbatere participau elitele intelectuale, filosofii, oamenii de
știință, dar și publicul larg.
Spiritul public i-a îndemnat pe toți membrii societății să se reuneas-
că în acțiuni comune pentru binele public: au apărut societățile de aju-
torare a săracilor și a celor fără adăpost, iar Biserica Catolică a propus
credincioșilor săi o serie de practici colective (pelerinajele și misiunile
filantropice).
Lectura cărților în compania prietenilor, dialogul și comunicarea păre-
rilor personale, reuniunea în cadrul societății academice, în biblioteci și
saloane de lectură erau activități cotidiene într-o societate ai cărei mem-
bri simțeau nevoia să trăiască, să acționeze și să se simtă bine împreună.
Se citeau operele lui Voltaire, Montesquieu – care satirizau organizarea
societății și propuneau soluții, fabulele lui La Fontaine, dar și cele ale lui
Johnatan Swift (Călătoriile lui Gulliver), Daniel Defoe (Robinson Crusoe),
Goethe (Faust) sau Schiller.
Cafenelele, cluburile, saloanele de lectură, bibliotecile, expozițiile, prome-
nadele, serbările publice, jocurile, teatrul, spectacolele de operă, concertele
„Gulliver și liliputanii”, erau tot atâtea motive de a participa la desfășurarea spiritului public și la
gravură de Jean Grandville exprimarea opiniei publice.
(Franța, 1838), inspirată de
cartea lui J. Swift,
Călătoriile lui Gulliver. APLICAȚII
DICȚIONAR A I. Observă sursele A și B

din care reies preocupă-
rile societății înstărite, în
Club – asociație politică, cultura- Epoca Luminilor. Citește
lă, științifică unde membrii se și răspunde la cerințele
adună pentru a dezbate diferi- sursei C.
te probleme.
Filantropie – acțiune de bineface-
re întreprinsă pentru oamenii
săraci.
Opinie publică – convingeri, va-
lori, credințe exprimate la un
moment dat. Salonul Doamnei de Staël
Tradiție – transmiterea continuă din Castelul Coppet,
a unui conținut cultural de-a în Elveția, aproape de
lungul istoriei. granița cu Italia.
70
APLICAȚII Sursa C „Din timpuri îndepărta-
te, când marchiza de Rambouillet
întrunea la ea literați și mari spiri-
Sursa B te, saloanele s-au înmulțit în Franța:
cele din secolul al XVIII-lea purtând
pecetea epocii de grație și subti-
litate a căror înflorire o doreau;
cele de la apusul Vechiului Regim
în care Revoluția își ascuțea pliscul
Scenă după și își întindea aripile; cele ținute de
Opereta doamna Recamier și de doamna de
cerșetorului, Staël, despre care știm ce mare rol
pictură de au avut în timpul Revoluției și al
William Hogarth, primului Imperiu. Boissy d’Anglas,
cca 1728. Chateaubriand, Benjamin Constant
și atâția alții s-au grupat în jurul ves-
titei Corinne, în ceasurile istorice în
II. Asociază termenii din coloana A, cu definițiile din coloana B. Construieste care se pregătea viitorul Franței.”
cu fiecare termen câte un enunț cu caracter istoric. (Elena Văcărescu, Memorii)
A B 1. Transcrie numele a trei

opinie publică categorie socială personalități ale culturii fran-
loc de întâlnire unde se citeau opere, se dezbăteau ceze, prezente în saloanele de
tradiție lectură.
probleme
2. Identifică evenimentul influen
transmiterea continuă a unui conținut cultural de-a țat de răspândirea ideologiei
salon de lectură
lungul istoriei
iluministe care a transformat
burghezie convingeri, valori, credințe exprimate la un moment dat societatea.
3. Menționează pe baza sursei C și
bibliotecă a cunoștințelor dobândite an-
terior ce subiecte dezbăteau
francezii în saloanele de lectură.
III. Analizează câteva maxime celebre ale filosofului și scriitorului Voltaire și
stabilește dacă ele mai sunt valabile și azi: „Cei care au nevoie de sprijinul
religiei ca să fie oameni cinstiți sunt într-adevăr vrednici de milă”; „Marea
ȘTIAI CĂ...
afacere și singura în care trebuie să reușești este cea de a trăi fericit.”,
„Poartă-te cu ceilalți așa cum ai dori să se poarte ei cu tine”
Primele publicații periodice
tipărite au apărut în Olanda, în se-
CITIREA ȘI INTERPRETAREA UNEI ILUSTRAȚII
APLICAȚII colulul al XVII-lea? La sfârșitul seco-
lului al XVIII-lea, politicianul englez
Edmund Burke, observând rolul tot
Vei avea în vedere: identificarea autorului, a titlului și a naturii documentului mai important jucat de ziariști în
(afiș, tablou, fotocopie ș.a.); stabilirea subiectului și a tipului ilustrației, care poate influențarea opiniei publice, declara
fi: temă din viața cotidiană, temă istorică, eveniment, portret, caricatură, peisaj că presa este „a patra putere în stat”.
ș.a.; observarea compoziției, culorii, luminii, desenului personajelor sau obiectelor. Parisul avea în secolul al XVIII-
Explicarea și desprinderea semnificațiilor implică: referirea la autor și la locul lea peste șapte sute de cafenele?
creației respective în ansamblul operei sale și referirea la contextul istoric, artistic și Cafeneaua nu era doar locul unde se
cultural al epocii (dacă este cazul); desprinderea semnificației istorice prin indicarea savura băutura pregătită din boabe-
faptelor, evenimentelor și personajelor la care face referire ilustrația, precizându-se le aduse din colonii, ci și loc pentru
și atitudinea autorului în raport cu cele ilustrate; aprecieri care să exprime dacă discuții și dezbateri sau pentru afir-
ești de acord cu viziunea autorului, dacă este actuală, dacă îți place. marea tinerilor artiști sau poeți.
71
Viața cotidiană
Situația economică bună a fa-

miliilor burgheze le-a permis să
aibă servitori prin care să evite
sarcinile greoaie ale vieții cotidi-
ene. Educația copiilor a fost, de
asemenea, încredințată servito-
rilor, respectând strict „obiceiu-
rile bune”. Guvernanta, de Jean
Siméon Chardin. Stand de cărți pe Docul Saint-Michel, Paris. Gravură de epocă (1890).
Viața cotidiană înfățișează tabloul unei lumi în care societatea de ordine

(de stări), cu privilegiile sale aristocratice, a cunoscut atât apogeul, cât și
dezagregarea. Vechea nobilime era categoria superioară a acestei societăți
de ordine, care se bucura de privilegii juridice, de a purta arme, de a plăti
numai anumite impozite, de a ocupa funcții în administrație și armată. Noua
societate este bazată pe drepturi politice, juridice și economice, iar ierarhia
socială se bazează pe avere.
În Vestul Europei, dispariția marilor epidemii (ciumă, lepră) a condus la
dublarea populației. Progresele din domeniul medicinei și igienei au permis
creșterea duratei vieții și îmbunătățirea timidă a nivelului de trai. Orașul se
manifestă ca un dinamic centru economic, iar capitalele devin izvoare ale
modernității. Un loc aparte în peisajul orășenesc îi revine burgheziei. Ea se
Madame de Pompadour, secolul ocupă mai întâi de comerț și finanțe, dar este și proprietară de manufacturi
XVIII, portret de François Boucher, și ateliere. În orașe, pe lângă noii îmbogățiți, își duceau viața modestă și micii
1756. A jucat un rol decisiv în a negustori, muncitorii salariați, categorii semiurbane implicate în agricultură,
face din Paris capitala gustului și salariile însă erau foarte mici. Marea majoritate a populației era ocupată în
a culturii europene. Aduna în salo- agricultură (90%), dar productivitatea era slabă și țărănimea era împovărată
nul său o societate strălucitoare: de dări. Foametea a putut fi redusă datorită introducerii culturilor de porumb
Fontenelle, Helvetius, Marivaux, și cartof, dar se trăia în ritmul anotimpurilor și al sărbătorilor religioase. Exista
Montesquieu, Voltaire. A sprijinit un mare contrast între viața la țară și viața la oraș.
Școala fiziocraților, al cărei lider Familia a rămas elementul central în societate. Femeia, cu excepția mediilor
era François Quesnay, care a des- savante și aristocratice, trăiește în umbra bărbatului, acesta având dreptul
chis calea pentru teoriile liberalis- exclusiv la adoptarea hotărârilor. Doamnele din înalta societate găzduiau sa-
mului lui Adam Smith. A fost o apă- loanele de lectură, iar altele s-au remarcat în literatură, filosofie, matematică
rătoare a Enciclopediei franceze, (Olympe de Gourge, Emilie Du Chatelet).
pe care monarhia absolutistă a Viața cotidiană a fost transformată de răspândirea ideologiei iluministe și
încercat să o interzică. de afirmarea noilor principii, care au condus la izbucnirea revoluțiilor burgheze.
72
Aspecte ale vieții la țară în secolele al XVIII-lea–al XIX-lea INVESTIGAȚIE
Privește imaginile care ilustrea-

ză aspecte ale vieții urbane și rurale
din epoca modernă și realizează o
investigație cu tema VIAȚA URBA-
NĂ – VIAȚA RURALĂ ÎN EPOCA MO-
DERNĂ. Investigația poate avea ca
Nicolae subiect aspecte din viața cotidi-
Grigorescu, ană, vestimentația, distracțiile,
Hora alimentația, ocupațiile, categori-
(în România), ile sociale, asemănări și deosebiri
1863–1864. între modul de viață urban și cel
rural, sau poți face un paralelism
între viața de atunci și viața din
prezent.
Pentru această activitate este
necesar:
l să alcătuiești un plan al investi-
gației – care să includă etapele
de informare, de realizare și de
Nicolae finalizare;
Grigorescu, l să folosești diferite surse (enci-
Satul Barbizon clopedii, Internet, cărți cu tema-
(din Franța), tică specifică) pentru a căuta și
1864–1867. selecta informațiile și imaginile
utile;
l să citești cu atenție sursele is-
Aspecte ale vieții la oraș în secolele al XVIII-lea–al XIX-lea torice;
l să redactezi textul și să adaugi
imagini ilustrative;
l să formulezi propriile concluzii
privind tema studiată.
Prezintă rezultatul colegilor
și notează impresiile legate de
această activitate.
Viena,
de Bernardo ȘTIAI CĂ...
Bellotto, 1758.
În secolul al XVIII-lea modelul

de educație s-a schimbat? Noua pe-
dagogie presupunea „descoperirea
Vedere din copilului” cu intenția de a dezvolta
Paris, de pe calitățile fiecăruia și de a-l pregăti în
Pont Neuf. toate direcțiile științifice, pentru a
Pictură fi util societății. Rousseau ar fi vrut
de N.J.B. chiar ca școlarul său să fie într-o zi
Raguenet, un cetățean liber, într-o societate
1763. prietenoasă, cu oameni egali.
73
CONSTITUIREA SUA.
DECLARAŢIA DE
INDEPENDENŢĂ.
CONSTITUŢIA
Parte din
Massachusetts
WASHINGTON înainte de 1820
NEW
MONTANA DAKOTA HAMPSHIRE
MAINE
OREGON DE NORD
VERMONT
MINNESOTA
IDAHO
DAKOTA MICHIGAN
NEW MASSACHUSETTS
DE SUD WISCONSIN
Statuia Libertății, în fundal se vede WYOMING YORK RHODE
NEVADA PENNSYLVANIA ISLAND
orașul New York. NEBRASKA IOWA
OHIO
CONNECTICUT
UTAH INDIANA NEW JERSEY
CALIFORNIA COLORADO WEST DELAWARE
ILLINOIS
VIRGINIA
KANSAS MARYLAND
VIRGINIA
MISSOUR I KENTUCKY Districtul
ARIZONA COLUMBIA
CAROLINA
NEW OKLAHOMA TENNESSE E DE NORD
MEXICO ARKANSAS Parte din
CAROLINA Virginia înainte
ALABAMA de 1863
DE SUD
MISSISSIPPI GEORGIA
TEXAS
LOUISIANA
ALASKA
FLORIDA
HAWAII
0 1 000 km 0 250 km 0 500 km
Cele treisprezece state

Din 1821 în 1865 După 1914
originare, foste colonii engleze
Statele admise în Uniune,
Din 1865 în 1914
1790-1821
Statele Unite ale Americii: 1776–1959.
În secolul al XVIII-lea pe continentul nord-american a început procesul de con-

figurare a unui nou stat – Statele Unite ale Americii. Pe coasta estică a Oceanului
Atlantic, englezii au înființat 13 colonii, aflate într-o stare de totală dependență
față de Anglia: nu aveau voie să aibă propriile fabrici, iar comerțul era direcționat
către Anglia. Mai mult, regele George al III-lea le-a interzis coloniștilor să se extindă
Benjamin Franklin, John Adams dincolo de Munții Alegani.
și Thomas Jefferson redactează În 1765, reprezentanții a nouă colonii, nemulțumiți de noile taxe impuse de An-
Declarația de Independență. glia, s-au reunit în congres la New York. Principala cerință era ca taxele să nu mai
fie impuse fără acordul lor. Anglia a menținut impunerea taxelor iar coloniștii s-au
văzut nevoiți să boicoteze mărfurile englezești, punând la cale ceea ce se cunoaște
DICȚIONAR drept Partida de ceai de la Boston (1773). Comercianții americani au refuzat să
descarce marfa de pe trei corăbii ale Companiei Indiilor de Est. Drept pedeapsă,
guvernatorul britanic Thomas Hutchinson a ordonat corăbiilor să nu părăsească
Amendament - modificare adusă portul Boston și să fie postate două nave de război pentru impunerea ordinii.
unui act.
Fort - fortificație care apără un 1773 1774 1776 1783 1787
oraș.
Miliție - forțele înarmate ale Partida de ceai Congresul de Declarația de Tratatul de la Constituția
coloniștilor. de la Boston la Philadelphia independență Versailles SUA
74
Coloniștii nemulțumiți s-au întrunit în Congresul de la Philadelphia. Un Revoluționarul francez a condus
comitet alcătuit din Thomas Jefferson, Benjamin Franklin, Roger Sherman, trupele americane în câteva bătălii.
R.R. Livingston și John Adams a primit sarcina de a redacta o Declarație de
Independență, adoptată la 4 iulie 1776. Declarația cuprindea principii iluminis-
te, precum: egalitate, libertate și dreptul la fericire, și avea caracter universal:
„Toți oamenii se nasc egali”.
Revolta față de Anglia a luat o formă violentă. Coloniștii și-au organizat o
armată, condusă de George Washington. Americanii au primit sprijin din partea
Franței și Spaniei în bătălii precum cele de la: Princeton (1777), Saratoga (1777),
Yorktown (1781). Tratatul de la Versailles (1783) recunoștea existența Statelor
Unite ca state independente
Partida de ceai de la
Boston. Cei aproximativ două mii Marchizul de Lafayette îi
de protestatari strânși pe cheiul informează pe generalul George
Griffin din portul Boston au aruncat Washington și pe colonelul
peste bord toată încărcătura celor Alexander Hamilton că francezii
trei corăbii: „Dartmouth”, „Eleanor” vor acorda sprijin americanilor.
și „Beaver”.
ȘTIAI CĂ...
Bătălia de la Saratoga a re- englezilor. Comandantul lor a fost
prezentat un moment de cotitură obligat să se predea.
pentru Războiul de Independență La Congresul de la Phila-
american. Trupele engleze au ocupat delphia au participat 12 colonii,
forturile Ticonderoga și New York, lipsind Georgia?
provocând retragerea trupelor ame- Clopotul Libertății (Liberty
ricane și urmărind să cucerească toata Bell) a devenit celebru după ce a
valea râului Hudson, cu orașele Albany anunțat adunarea
și New York. Trupele americane au în- pentru adoptarea
cetinit înaintarea englezilor aplicând Declarației de In-
tactica hărțuirii și a distrugerii căilor dependență? Este
de acces. Confruntarea dintre cele expus în Sala In
două armate a fost câștigată de către Capitularea generalului Burgoyne, dep endenței din
americani și a provocat mari pierderi 17 octombrie 1777. Philadelphia.
REPUBLICĂ FEDERALĂ Constituția Statelor Unite ale Americii. Noul stat, consti-
tuit prin voință colectivă, avea nevoie de o organizare pe măsură.
În 1787 a fost adoptată Constituția. Principiile prevăzute în acest act
Constituție
au făcut ca Statele Unite să devină cea mai mare democrație a lu-
mii. Principiul separării puterii reprezintă baza acestui regim politic.
SUA sunt organizate ca stat federal, având ca formă de guvernare
republica condusă de un președinte. Primul președinte al SUA a fost
Putere Putere Putere
legislativă Executivă Judecătorească George Washington, care a fost ales cu 100% din voturi. Constituția
și amendamentele sale prevăd drepturi și libertăți cetățenești care
Președinte întăresc caracterul democratic al regimului american. Singurul aspect
Curtea
Senat Supremă negativ conținut de Constituția de la 1787 – menținerea sclaviei - a
Vicepreședinte fost îndepărtat în 1865.
Informează-te despre sistemul de vot pentru alegerea
Camera Curți
Reprezentanților Cabinet Federale președintelui Statelor Unite ale Americii.
(Guvern)
75
ȘTIAI CĂ... APLICAȚII
Benjamin Franklin, unul din- I. Se dau următoarele imagini:

tre cei care au redactat Declarația
de Independență, a inventat pa-
ratrăsnetul?
Capitala SUA poartă nume-
le primului președinte, George
Washington?
Pe bancnota de 1 dolar este
chipul lui George Washington?
Portretul lui Al. Hamilton se
află pe bancnota de 10 dolari? 1. Precizează un motiv pentru care portretele acestor personalități sunt re-
Portretul lui Benjamin prezentate pe bancnotele americane.
Franklin se află pe bancnota de 2. Utilizând harta de la pagina 74, precizează numele celor 13 colonii nord-
100 dolari? americane.
Lafayette a candidat pentru
funcția de primar al Parisului? II. Citește sursa A și răspunde la următoarele cerințe:
Ziua adoptării Declarației de Sursa A
independență, 4 iulie, a devenit „Amendamentul I
ziua națională a SUA? Congresul nu trebuie să dea legi […] care îngrădesc libertatea de exprimare
sau libertatea presei; sau dreptul poporului de a se aduna pașnic. […]
Amendamentul II
Deoarece o miliție bine organizată este necesară securității unui stat liber,
dreptul populației de a păstra și purta arme nu trebuie să fie încălcat.
REȚINEM Amendament III
Niciun soldat nu trebuie să fie încartiruit în timp de pace în vreo casă, fără
consimțământul proprietarului acelei case, iar în timp de război în niciun alt
u În secolul al XVIII-lea a apărut mod decât cel prevăzut de lege.”
un nou stat pe harta lumii. (Constituția SUA, 1787)
u Pe coasta atlantică a conti- 1. Precizează instituția legislativă menționată în sursa A.
nentului american au fost înființate 2. Menționează un drept prevăzut în constituție, conform sursei A.
13 colonii de către englezi. 3. Precizați un motiv pentru care se acceptă portul armei, conform sursei.
u Sub influența ideilor ilumi- 4. Menționează, conform sursei, o condiție care trebuie respectată în cazul
niste și ale progresului, coloniile încartiruirii unui soldat în casa unui civil.
americane s-au revoltat împotriva
Angliei. III. Sculptură în Mun- B
u Revoluționarii ameri- tele Rushmore, Dako-
cani au elaborat Declarația de ta de Sud.
independență (4 iulie 1776). 1. P
rivește sursa B.
u Conflictul dintre englezi s-a Caută pe Internet
finalizat cu victoria americanilor informații despre
conduși de George Washington. acest subiect și
u Noul stat constituit a fost re- completează fișa:
cunoscut prin Tratatul de la Ver-
sailles (1783).
Personalități reprezentate
u În 1787 a fost adoptată
Constituția. Motivul ridicării acestui edificiu
u Modelul politic american: Localizarea geografică
• republică federală;
• separarea puterilor în stat. 2. Propune un motto pentru acest monument.
76
EVALUARE PROIECT
I. Citește sursa și răspunde la cerințe: Simulați la nivelul clasei ale-

„[Congresul Continental întrunit în 10 mai 1775] a format o armată conti- gerea unui reprezentant, după
nentală şi i-a încredințat comanda lui George Washington. [...] Mişcarea de modelul sistemului de vot pentru
idei şi exprimarea lor într-un text vor ajunge din urmă realitatea cu un an mai președintele american.
târziu, odată cu Declarația de Independență (4 iulie 1776).
Revoluția americană [...] se află la originea valului revoluționar care, reluat
şi amplificat de Revoluția Franceză, va înlătura, de-a lungul epocilor, toate Fișă de observare a activității
regimurile constituite până la Revoluția din 1917.”
(René Rémond, Istoria Statelor Unite ale Americii)
CRITERII DE Rea- Rea- Ne-
1. Precizează conducătorul numit în sursă.��1p EVALUARE lizat lizat rea-
parțial lizat
2. Numește documentul adoptat în 1776.��1p
3. Precizează secolul la care se referă sursa.��1p 1. Identi
ficarea sur
4. Precizează, pe baza sursei, o consecință selor istorice
a Revoluției americane.��1p
2. Realizarea
sarcinii de
II. Asociază următorii termeni:��1p lucru
Benjamin Franklin��Boston Stabilirea
George Washington�� Franța etapelor
Lafayette�� Constituție procesului
Partida de ceai�� Declarația de Independență de vot, pe
baza surselor
Stat federal�� bancnota de un dolar istorice.
Pregătirea
III. Prezintă două fapte istorice referitoare la Războiul de materialelor.
Independență american�� 2p
Simularea
procesului
IV. Localizează pe harta mută statele care i-au ajutat pe coloniștii americani, de vot.
utilizând culoarea verde; folosește culoarea galbenă pentru statul cu care s-au Corecti-
confruntat.�� 3p tudinea
științifică.
3. Implicare
şi partici
pare
Repartizarea
și asumarea
rolurilor.
Îndeplinirea
sarcinilor.
Spiritul de
echipă.
4. Încadrarea
în timp
Caută pe Internet harta

administrativ-politică ac-
tuală a SUA și identifică alte state
componente în afara celor 13 foste
colonii.
77
REVOLUȚIA FRANCEZĂ. DE
LA SUPUS LA CETĂȚEAN (I)
Delacroix, Libertatea în fruntea Criza Vechiului Regim. În secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, Franța re-
poporului. prezenta modelul clasic al monarhiei absolutiste. Adunarea Stărilor Generale
nu mai fusese convocată din 1614. Societatea era împărțită în Stări: Starea
I – clerul; Starea II – nobilimea, ambele beneficiind de privilegii; Starea III
– burghezia. Spre deosebire de burghezia engleză, cea franceză era atrasă
de mirajul Curții de la Versailles. Noii îmbogățiți cumpărau titluri nobilia-
re, iar vechea nobilime trăia aici din pensiile acordate de rege. Vămile in-
terne, menținerea breslelor împiedicau dezvoltarea economică. Țărănimea
reprezenta peste 85% din populație și era împovărată de mulțimea taxelor
și impozitelor, iar crizele economice nu au putut fi rezolvate prin măsurile
miniștrilor de finanțe ai lui Ludovic al XVI-lea. Răspândirea ideologiei ilumi-
niste și voluntariatul pentru independența americanilor au pregătit spiritele
pentru revoluție.
Declanșarea Revoluției. Pentru a depăși criza, Ludovic al XVI-lea a cerut
reprezentanților Stărilor să redacteze Caiete de doleanțe, cu propuneri, și a con-
vocat Adunarea Stărilor Generale, la 5 mai 1789. Considerând că reprezintă 96% din
populație, reprezentații Stării a III-a s-au retras pentru a elabora o Constituție. Re-
Ludovic al XVI-lea (1774–1792) gele a arestat liderii
a fost ultimul reprezentant al și parizienii au luat
absolutismului și o victimă a cu asalt fortăreața
Revoluției Franceze. Bastilia (14 iulie
1789), pe care au
dărâmat-o din te-
Maria melii. Revoluția s-a
Antoaneta, extins la nivelul în-
regina tregii Franțe. La 4
Franței, a fost august 1789, Consti-
ghilotinată tuanta a desființat
în timpul toate privilegiile și
Revoluției. rangurile nobiliare
– toți francezii au
devenit cetățeni.
DICȚIONAR „Declarația Dreptu Arestarea familiei regale la Varenne.
rilor Omului și ale
Cetățeanului” proclama ca drepturi inalienabile ale omului: libertatea, egalitatea,
Inalienabil – de neînstrăinat. proprietatea și rezistența la opresiune, iar prin Constituția civilă a clerului deveneau
Insurecție – revoltă militară cu sco- funcționari publici și preoții.
pul înlăturării regimului existent. Către noul regim politic. În absența partidelor politice, două grupări erau
A promulga – a-i da legii dreptul foarte influente: Clubul Iacobinilor, dominat de Robespierre („Incoruptibilul”) și
de a intra în vigoare. Clubul Cordelierilor, din care făceau parte Danton și Marrat. Noua Constituție
Revoluție – aici, schimbare funda- transforma Franța în monarhie constituțională, conform principiului separației
mentală a regimului politic și a puterilor în stat. Speriat de evenimente, regele a preferat să fugă și să ceară
societății, în general, în urma ajutor extern, dar a fost prins la Varennes. Insurecția din 10 august 1792 a înlăturat
unei mișcări violente. monarhia și a proclamat Republica (21 sept. 1792). Conducerea a fost preluată
A sancționa o lege – a aproba le- de Convenția Națională. După apelul „Patria în primejdie!”, se obținea și prima
gea. victorie împotriva coaliției externe la Valmy (20 sept. 1792).
78
APLICAȚII
I. Completează în caiet o axă cronologică a evenimentelor din primii ani ai

Revoluției Franceze, având ca repere următoarele date:
26 august
1787 5 mai 1789 14 iulie 1789 1791 1792
1789
„Liberté, égalité, fraternité!” –
II. Completează POLITICE III. Căderea Bastiliei, închi- deviza revoluționarilor francezi
în caiet un organiza- soarea pentru opozanții Vechiu- de la 1789 – avea să fie aproape
ECONOMICE
tor grafic în care să lui Regim, reprezenta un simbol uitată în timpul Imperiului, dar va
SOCIALE
Cauzele
grupați principalele Revoluției al prăbușirii absolutismului. reveni în forță în timpul Revoluției
cauze ale Revoluției. Franceze Privește sursa A, imaginează-ți de la 1848. La 14 iulie 1880 a fost
că te afli în mulțimea de revo înscrisă pe frontoanele edificiilor
IDEOLOGICE luționari și participi la eveni- publice, a figurat în Constituțiile
mente! Alcătuiește un scurt franceze din 1946 și 1958. În zilele
eseu în care să precizezi sta- noastre face parte din patrimo-
rea de spirit, obstacolele în- niul național francez și din cel
tâmpinate, bucuria succesului, universal.
B speranțele pentru viitor.
A ȘTIAI CĂ...
IV. Privește cu
atenție sursa B și de-
scrie cele trei perso-
naje.
La ce aspect din
societatea Vechiului
Regim crezi că se
referă?
„Cele trei stări”,

caricatură de epocă. Căderea Bastiliei, 14 iulie 1789.
V. Personalități ale Revoluției Franceze. Alcătuiește scurte fișe de personaj,

pentru portofoliu, din care să rezulte contribuția la desfășurarea Revoluției,
folosind diferite surse de informare (enciclopedii, reviste, Internet).
Ghilotinarea lui Robespierre.
Medicul francez Guillotin mili-

ta pentru desființarea pedepsei cu
moartea în Franța? Văzând că nu
reușește, a propus ca singura for-
mă de execuție, demnă, umană și
egalitaristă, să fie ghilotinarea. Din
cauza exceselor iacobinilor, ghiloti-
na a devenit un simbol al Terorii din
Maximilien Robespierre Jean Paul Marrat Georges Danton timpul Revoluției Franceze.
79
STUDIU DE CAZ: Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului
Influențată de ideologia iluministă și de Declarația de

Independență a americanilor, Declarația Drepturilor Omu-
lui și ale Cetățeanului a fost adoptată la 26 august 1789, de
către Adunarea Națională Constituantă. A fost cuprinsă și
în preambulul primei Constituții din 1791, influențând apoi
toate proiectele de modernizare europene din secolul al
XIX-lea. Documentul afirma suveranitatea poporului și pro-
clama ca drepturi inalienabile ale omului: LIBERTATEA, EGA-
LITATEA, PROPRIETATEA și REZISTENȚA LA OPRESIUNE. De
asemenea, erau menționate drepturi și libertăți cetățenești,
precum: libertatea individuală, libertatea conștiinței și gân-
dirii, libertatea presei, libertatea cetățeanului de a alege și
de a fi ales.
Cele 17 articole ale Declarației drepturilor

omului și cetățeanului, 1789. Originalul este
păstrat la Musée de la Révolution Française
(Muzeul Revoluției Franceze).
ȘTIAI CĂ... Implicarea femeilor în Revo

luția Franceză. În timpul Revoluției,
foarte multe femei s-au aflat pe barica-
Pictura de epocă ce înca- de și au luptat pentru libertate. În 1791,
drează Declarația are foarte mul- Olympe de Gouges a scris Declarația
te simboluri? Ochiul simbolizează drepturilor femeii și cetățenei, în care
rațiunea, îngerul păzitor este legea, a susținut ideea egalității depline în
fascia ce înconjoară sulița cu bone- drepturi a femeilor cu bărbații (afirma- Marie-
ta frigiană este simbolul libertății, tă puternic spre sfârșitul secolului ur- Olympe
iar femeia descătușată este Franța mător). Olympe avea să fie decapitată de Gouges
eliberată de absolutism. la 3 noiembrie 1793. (1748–1793).
DICȚIONAR
Libertatea conștiinței – libertatea

de gândire, a opiniilor și a cre-
dințelor religioase.
Opresiune – asuprire, oprimare, Femeile
agresiune mărșăluiesc
Preambul – partea introductivă a spre
unui discurs, text etc Versailles,
Suveranitatea poporului – puterea octombrie
Bibliothèque Nationale, Paris
politică emană de la popor. 1789.
80
APLICAȚII REȚINEM
I. Folosind Diagrama Venn, pe baza surselor A și B, sta- Declarația drepturilor omu-

biliți trei asemănări și trei deosebiri între Declarația de lui și ale cetățeanului reprezin-
Independență a americanilor și Declarația Drepturilor tă unul dintre cele mai influente
Omului și ale Cetățeanului. documente ale democrației mo-
derne.
Sursa A Preambulul Sursa B Declarația Drepturilor Omului și Ideea de bază – toți oamenii
Declarației de Independență ale Cetățeanului se nasc liberi și egali în drepturi.
„Noi considerăm aceste adevă- „Articolul I. Oamenii se nasc şi rămân A inspirat programele revolu
ruri evidente, că toți oamenii sunt liberi şi egali în drepturi. Deosebirile ționare ale popoarelor asuprite
egali, că ei sunt înzestrați de Cre- sociale nu pot fi întemeiate decât pe din Europa Centrală și de Sud-
ator cu anumite Drepturi inaliena- utilitate publică. Est aflate sub domniație habs-
bile, că printre acestea sunt Viața, Articolul II. Scopul fiecărei asociaţii politice burgică, otomană sau rusă. Spre
Libertatea și căutarea Fericirii. Că, este conservarea drepturilor naturale şi exemplu, încă din 1821, în Țara
pentru a asigura aceste drepturi, inalienabile ale omului. Aceste drepturi Românească, Tudor Vladimi-
Guvernele sunt instituite printre sunt libertatea, proprietatea, dreptul la rescu prelua principiul suverani-
oameni, izvorând puterile lor doar siguranţă şi la rezistenţă la opresiune. tății poporului, iar revoluționarii
din consimțământul celor guver- Articolul III. Principiul oricărei suveranităţi pașoptiști din spațiul românesc
nați. Că atunci când orice Formă rezidă în principal în naţiune; nicio entitate, au integrat printre obiectivele
de Guvernare devine distructivă niciun individ nu pot exercita o autoritate de modernizare și drepturi și li-
acestor scopuri, este dreptul po- care nu emană în mod explicit de la ea. bertăți cetățenești.
porului de a o modifica sau elimi- Articolul IV. Libertatea este de a face tot
na, și să instituie nouă Guvernare, ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul
stabilindu-i fundația pe astfel de fiecărui om nu are limite, cu excepţia
ȘTIAI CĂ...
principii și organizându-i puterile acelora care asigură celorlaltor membri ai
în asemenea formă, încât să le societăţii exercitarea aceloraşi drepturi.
pară lor cel mai probabil să pro- Aceste limite pot fi determinate numai
ducă Siguranță și Fericire.” prin lege.”
Statuia Libertății, din portul

II. După al Doilea Război Mondial, din dorinţa de a menţine pacea, statele Liberty Island, New York, a fost dă-
s-au grupat în Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). La 10 decembrie 1948, Adu- ruită de statul francez în 1886 Sta-
narea Generală a ONU a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. telor Unite, cu prilejul aniversării a
Documentați-vă pe Internet sau la bibliotecă și selectați două articole din 110 ani de la proclamarea indepen-
conținutul acesteia care reiau drepturi și libertăți ale Declarației din 1789. denței de stat americane?
81
A REVOLUȚIA FRANCEZĂ. DE
LA SUPUS LA CETĂȚEAN (II)
Republica și teroarea
Guvernarea girondină (moderată, 1792–1793) a orga-
nizat ghilotinarea regelui (21 ianuarie 1793), dar a avut de
Eliminarea girondinilor (iunie 1792). confruntat o nouă coaliție externă, formată din Austria,
Prusia, Anglia, Rusia, care dorea restabilirea absolutis-
mului. Confruntați și cu răscoale în Vendeea, girondinii
B (Roland Brissot, Condorcet) au intrat în conflict cu Marat, Cocarda tricolo-
Danton și Robespierre și au fost ghilotinați. ră revoluționară.
Guvernarea iacobină (radicală, 1793–27 iulie 1794). În condițiile intervenției ex-

terne și ale contrarevoluției interne, iacobinii au instituit o guvernare energică și
autoritară, pentru a restabili ordinea. În iunie 1793, a fost supusă aprobării populare
Arestarea iacobinilor o nouă Constituție, potrivit căreia puterea era deținută de o Convenție aleasă prin
(Robespierre), 9 Thermidor. vot universal. Deși a fost cea mai avansată Constituție a timpului, s-a amânat apli-
carea ei până la pace. Cu mobilizarea a peste un milion de soldați, Franța a fost sal-
vată, dar Tribunalul revoluționar a dus spre ghilotină atât regaliști, cât și susținători
ai revoluției. Măsurile aspre anunțate, unele împotriva noilor îmbogățiți din specu-
lă, i-au atras lui Robespierre opoziția tuturor forțelor. Ca urmare, iacobinii au fost
înlăturați la 27 iulie 1974 (9 Thermidor în calendarul republican) și au sfârșit ghilotinați.
Convenția thermidoriană și Directoratul (27 iulie 1794–1799). Cu înlătu-

area iacobinilor se încheia etapa clasică a Revoluției. Convenția thermidoria-
nă a adoptat Constituția anului III, care restabilea separația puterilor în stat și
Rouget de Lisle cântând puterea politică a fost încredințată unui Directorat din 5 membri. Directoratul
La Marseillaise. (1795–1799) a fost regimul noilor îmbogățiți de pe urma Revoluției în timpul că-
ruia s-a asigurat pacea internă și Franța a trecut la expansiune pe plan extern.
S-a remarcat tânărul Napoleon Bonaparte, căruia i s-a dat cea mai slab instru-
ȘTIAI CĂ... ită și echipată armată. El a cucerit Peninsula Italică, unde a înființat „republici
surori”, și a condus campania din Egipt.
Dincolo de excesele sale, Revoluția Franceză a fost un model pentru toate
Napoleon popoarele europene asuprite, încurajând lupta acestora împotriva absolutis-
Bonaparte a mului, pentru drepturi și libertăți, sub deviza: „Libertate! Egalite! Fraternite!”
fost mai întâi
soldat în arma-
ta franceză și Simboluri revoluționare – arc peste timp
era numit „Mi-
cul caporal”? A l Revoluționarii au acționat sub deviza:
avansat rapid în Liberté, égalité, fraternité/ Libertate,
cariera militară, Egalitate, Fraternitate!
l La Marseillaise – Cântec de război
datorită abilită-
pentru armata Rinului, compus de
ților personale, ajungând general
Rouget de Lisle, a devenit Imnul
la 25 de ani, și era foarte iubit de
Franței de azi.
soldații săi, pe care reușea să îi
l Ziua Națională a Franței este 14 iulie
motiveze. În urma unei lovituri de (ziua-simbol a prăbușirii absolutismului
stat, a ajuns împărat și a cucerit o prin dărâmarea fortăreței Bastilia).
bună parte a Europei.
82
Caricaturile din
APLICAȚII
timpul Revoluției
ridiculizează
I. Analizează cu atenție sursele A, B, C, D și exprimă o opinie în legătură cu teroarea instituită,
folosirea violenței în timpul evenimentelor revoluționare. încălcând principiile
revoluționare
II. Completează în caiet coloana B, după modelul de mai jos, folosind cunoș-
tințele dobândite:
C
B. SITUAȚIA ANTERIOARĂ
A. REALIZĂRI ALE REVOLUȚIEI
REVOLUȚIEI
l Constituții bazate pe separația puteri- ...................................................
lor în stat
...................................................
l Egalitatea deplină în fața legii, a impo-
zitelor și a promovării în funcții ...................................................
l justiție gratuită l drepturi nobiliare asupra pă-
l desființarea drepturilor nobiliare asu- mântului
pra pământului l corporațiile (breslele) regle
l desființarea corporațiilor (bresle) – li- mentează activitatea artizanală
bera concurență între producători Pe cocardă se află
l Biserica avea un rol important
inscripția: „Nu Dumnezeu!
l Biserica își păstrează rolul social: asis- pe plan social: starea civilă, în-
vățământ , asistență socială Nu religie! Nu rege!
tență și învățământ
Nu Constituție!”
III. Citește sursa E și răspunde la cerințe:

Sursa E „Soldați, D
Sunteți goi și rău hrăniți, guvernul vă datorează mult, dar nu poate să vă dea
nimic. Răbdarea voastră, curajul pe care l-ați avut în mijlocul acestor stânci sunt
admirabile, însă ele nu vă vor aduce glorie, nici strălucire.
Vă voi conduce pe câmpiile cele mai fertile din lume. Bogate provincii, mari
orașe vor fi în puterea voastră; acolo veți găsi onoruri, glorie și bogății.
Soldați ai armatei din Italia, vă vor lipsi oare curajul și statornicia?”
(Proclamația lui Napoleon Bonaparte către armata din Italia, 27 martie 1796)
1. Numește spațiul istoric menționat în sursă.
2. Menționează ce le oferă Napoleon soldaților pentru a-i motiva. Robespierre
3. Campaniile militare ale francezilor în afara granițelor aveau scopul de a umple ghilotinând
vistieria țării, care era goală după evenimentele revoluționare. Ar fi putut francezii întreaga
să rezolve această problemă și prin alte mijloace? Dă exemple! populație.
REȚINEM era frământată de lupta pentru putere

dintre moderați și radicali.
u Insurecția din 2 iunie 1793 a adus la
u Revoluția politică și socială din 1789 conducerea Franței gruparea de stânga a
a răsturnat Vechiul Regim în Franța și a iacobinilor, care a salvat Franța prin măsuri
impus monarhia constituțională;dorința excepționale, dar a impus prin teroare un
regelui Ludovic al XVI-lea de a instaura model politic care încălca principiile revo-
absolutismul prin ajutor extern și insu- luționare; data de 27 iunie 1794, când au
Intrarea recția din 10 august 1792 au condus la fost înlăturați iacobinii, reprezintă sfârșitul
armatei înlăturarea monarhiei și la proclamarea revoluției clasice.
franceze în Republicii. u Convenția thermidoriană și Directo-
Roma, 1798. u Convenția care conducea Franța ratul au restabilit temporar ordinea.
83
NAPOLEON I
ȘI RĂSPÂNDIREA IDEILOR
REVOLUȚIEI FRANCEZE
ÎN EUROPA
Moneda de 40 de franci din
timpul Republicii conduse de În contextul frământărilor interne prin care tre-
Napoleon ca Prim Consul. cea Franța, Generalul Napoleon Bonaparte
s-a întors la Paris și în urma unei lovituri
de stat, la 9 noiembrie 1799, se in-
ȘTIAI CĂ... staura o nouă formă de organiza-
re – Consulatul. Prin Constituția
anului VIII, la conducere au
fost numiți trei consuli, Prim
Consul cu atribuții sporite
fiind Napoleon, în timp ce
puterea legislativă era
limitată. Poliția suprave-
ghea societatea și cen-
zura activitățile politice, Pălăria lui Napoleon.
dar și presa, literatura,
teatrul, pentru a asigura stabilitatea socială și autoritatea noului regim.
Revoluționarii francezi au cre- Napoleon a îmbinat măsurile autoritare cu principiile Revoluției: s-a încon-
at un nou calendar, cu săptămâna jurat de o nobilime de ranguri, însă funcțiile importante și gradele militare
de 10 zile? Nu mai începea cu naș- erau acordate pe merit; a creat ca distincție Legiunea de Onoare; le-a permis
terea lui Iisus Hristos, ci cu nașterea emigranților regaliști revenirea în țară; a încheiat un Concordat cu Papa Pius
noii Republici franceze, în 1792. Se al VII-lea, prin care se recunoștea religia catolică în Franța; a fost moderni-
practicau Cultul Ființei Supreme, zată justiția prin adoptarea Codului Civil, Codului Penal, Codului Comercial
Cultul Rațiunii, în acțiunea de înlo- (care au influențat justiția lumii întregi); a desprins educația de Biserică ș.a.
cuire a creștinismului, iar Catedrala Napoleon a luat măsuri și pentru dezvoltarea economiei: a înființat Banca
Notre-Dame era considerată Tem- Franței, cu drept de a bate monedă (francul), a promovat o politică vamală
plul Rațiunii. protecționistă care a redresat finanțele, determinând creșterea investițiilor
și dezvoltarea manufacturilor. Astfel, a avut suport financiar pentru marea
Mai mult de trei milioane și expansiune europeană.
jumătate de francezi au votat insta- Pe plan extern, a obținut succese diplomatice și militare împotriva celei de
urarea imperiului? În felul acesta, la a doua coaliții antifranceze (Anglia, Austria, Rusia, Turcia): prin păcile încheiate
2 decembrie 1804, Napoleon a fost cu Austria și Anglia, Franța obținea recunoașterea dominației asupra Belgiei și
încoronat împărat. Italiei și pacea cu toți vecinii.
1805– 1807–
1795 1796 1799 1804 1806 1807 1809 1812 1813 1815
1807 1808
Ocupă Cele 100
Berlin,
Campaniile Austerlitz, Pacea Portugalia, Campania de zile;
„blocada”
Directoratul din Italia, Consulatul Imperiul Jena, de la Statul Wagram din Rusia, Leipzig înfrângerea
împotriva
Siria, Egipt Friedland Tilsit Papal și Borodino de la
Angliei
Spania Waterloo
84
APLICAȚII
Imperiul Napoleonian (1804–1814; 1815)
La 2 decembrie
REALIZĂRI 1804, în Catedrala No-
ANUL DOMENIUL
NAPOLEONIENE tre-Dame din Paris,
avea loc încoronarea
Laicizarea
lui Napoleon I ca împă-
învățământului
rat, în prezența Papei
Înființarea liceelor
Pius al VII-lea.
1802 Introducerea
1808 Bacalaureatului educație După ce în 1804 a
1806 Stabilirea treptelor fost proclamat consul
de învățământ pe viață, Napoleon
(primar, gimnazial, era încoronat de Papă
universitar) ca împărat al Franței.
Și-a consolidat pute-
Codul Civil, Codul rea pe plan intern și a
1804 Penal, reorganizarea justiție creat Marea Armată
tribunalelor (aproape 700 000 de
soldați) cu care a tre-
cut la expansiune pe
1800 Banca Franței plan extern. Împăra-
1802 Camere de Comerț economie tul a înfrânt, pe rând,
1807 Codul Comercial coalițiile ce se formau
în jurul Angliei: trupe-
Legiunea de Onoare le austro-ruse la Aus-
„Marea Armată” terlitz (1805), Prusia a Napoleon I, împărat.
Domul Invalizilor, pierdut la Jena (1806)
construit sub și Eylau (Napoleon obținea teritorii și influență în acest
1802 armată
Ludovic al XIV-lea, mod). Din Berlin, Napoleon decreta „blocada” împotriva
a funcționat ca azil Angliei. O noua victorie a obținut la Friedland, iar prin
și spital de război Pacea de la Tilsit (1807) Rusia era obligată să respecte
pentru veterani acest deznodământ.
1801 Concordatul cu Papa religie Pentru consolidarea „blocadei”, francezii au ocu-
pat Statul pontifical, Spania și Portugalia. Napole-
on I domina Europa. În ciuda faptului că, peste tot
unde a ajuns, armata franceză a răspândit ideologia
I. Analizați informațiile din tabel și axa cro- revoluționară și s-au înfăptuit reforme moderne, Napo-
nologică. Împărțiți-vă în perechi și aduceți argu- leon a fost văzut ca un cuceritor. Obligate să întrețină
mente PRO sau CONTRA, care să susțină sau să armata franceză, popoarele au început să lupte pentru
combată afirmația: „Rolul lui Napoleon în istorie eliberare. Se adăugau problemele economice legate
a fost pozitiv”. de interzicerea pătrunderii produselor englezești în
Europa. În plus, Rusia a ieșit din „blocadă” și Campa-
II. Enumerați trei forme de organizare sta- nia din 1812 a eșuat. Din cauza frigului și foametei, Na-
tală prin care a trecut Franța de la declanșarea poleon a pierdut 400 000 de soldați. Întreaga Europă
Revoluției, până la începutul secolului al XIX-lea. s-a coalizat împotriva Franței și Napoleon a fost înfrânt
în 1813 la Leipzig, în „bătălia națiunilor”. A fost obligat
III. Menționați trei domenii de activitate în să abdice în aprilie 1814 și exilat în insula Elba, dar a
care s-au înfăptuit reforme moderne. revenit pentru 100 de zile la conducere, în primăva-
ra anului 1815. A fost definitiv învins la Waterloo, de o
IV. Alcătuiți câte un enunț folosind următorii nouă coaliție europeană, și exilat în insula Sfânta Elena
termeni și date istorice: Legiunea de Onoare, (până la moartea sa în 1821).
Concordat, Cod Civil, 1799, campanie militară.
85
ȘTIAI CĂ... APLICAȚII
Marile Puteri europene au I. Citește sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:

organizat Congresul de la Viena, 1. Pe baza cunoștințelor dobândite, menționează trei „binefaceri” pe care le
pentru a stabili noua ordine, după consideră Napoleon remarcabile.
detronarea lui Napoleon, în 1814? 2. Numește două victorii ale lui Napoleon împotriva Marilor Puteri europene.
Acesta a revenit pe tron și nu se 3. Exprimă o opinie în legătură cu faptul că renunțarea la tron a lui Napoleon
puteau lua decizii, dacă nu era în- era un sacrificiu făcut pentru binele Franței.
frânt definitiv. Astfel, în epocă s-a
lansat expresia: „Congresul dan- Sursa A „Ce este numele de împărat? Un cuvânt ca oricare altul. Dacă eu nu
sează, dar nu înaintează!” aveam alte titluri decât acestea pentru a mă prezenta în fața posterității, ea
Codul Civil acorda impor mi-ar râde în nas. Instituțiile mele, binefacerile mele, victoriile mele, iată ade-
tanță mare organizării familiei? văratele mele titluri de glorie...”
Tatăl avea puteri foarte întinse (Napoleon Bonaparte)
asupra tuturor membrilor (copii,
soție). Unele au fost desființate Sursa B „Întrucât puterile aliate au proclamat că împăratul Napoleon este
abia în 1970. Proprietatea privată singura piedică în calea restabilirii păcii în Europa, împăratul Napoleon, cre-
este centrul reglementării juridice, dincios jurământului său, declară că renunță pentru el si pentru urmașii lui la
ca bază a libertăților individuale. tronul Franței și la tronul Italiei, pentru că nu există sacrificiu personal, chiar și
Domnitorul Al.I. Cuza a fost inspi- cel al vieții, pe care să nu fie gata a-l face în interesul Franței.”
rat de Codul lui Napoleon, Codul (Napoleon, Fontainebleu, 6 aprilie 1814)
Civil din 1864 rămânând valabil
până în 2011).
C
FINLANDA
REGATUL
NORVEGIEI
CĂ
unit cu Danemarca
A LT I
REGATUL
Riga
M A REA B
M AR EA SUEDIEI
NORDULUI REGATUL
DANEMARCEI Copenhaga IMPERIUL
HELGOLAND Danzi g
POMERANI A
REGATUL UNIT AL SUEDEZĂ P R U SI E I RUS
Bremen TUL
MARII BRITANII GA
RE
OLANDA Varşovi a
ŞI IRLANDEI Amsterdam
DICȚIONAR
Berlin MARELE DUCAT
Vlissingen
Anvers AL VARŞOVIEI
Rin
OCEANUL CONFEDERAŢI A
Paris
Strasbourg ELVEŢIAN Ă Viena IMPERIUL
Blocadă – sistem de măsuri ce ATLANTI C IMPERIUL
FRANCEZ
Basel
urmărește izolarea unui stat.

Principatul
Neuchâtel AUSTRIAC
REGATUL
Cenzură – control exercitat asu- Milano
Torino ITALIEI
Trieste MAREA
Veneţi a PROVINCIIL E NEAGRĂ
pra conținutului publicațiilor, Genova ILIRICE D u n ăr e a
spectacolelor, corespondenței; REGATUL

PORTUGALIEI
STATEL E
Ragus a
Cattaro
Constantinopol
REGATUL BISERICI I IMPERIUL
îngrădirea libertății de expri- Lisabona Minorca
CORSICA
Roma
Saloni c
mare. SPANIEI
M.B . 1798-1802
R EGATUL
REGATUL
NEAPOLELUI
OTOMA N
Cod Civil – ansamblu de reguli ce BALEARE

SARDINIEI Corfu
Fr. 1807-1815
Trafalgar
reglementează relațiile umane. Gibraltar MAREA R EGATU L
SICILIEI
I-le
Ionice
Concordat – tratat încheiat de
Ceuta (M.B.)
(Sp.) Melilla CRETA
0 500 km (Sp.)
MALT A
papă cu diferite state. (M.B.) M EDITERANĂ
Hegemonie – supremație, întâie- Imperiul Francez
Provinciile Ilirice Blocada continentală
cu 130 de departamente în 1811
tate. State dependente Baze navale engleze Blocada continentală în 1811
Lovitură de stat – preluarea pute- Ţări aliate (Prusia după tratatul Bătălii 1810
Data anexiunilor operate
de Napoleon
de la Tilsit, 1807)
rii prin forță. Confederaţia Rinului
Comerţul englez
cu continentul
Bombardarea oraşului Copenhaga
de către englezi, sept. 1807
Națiune – ansamblul locuitorilor
unui teritoriu, care au în comun II.
limba, religia, cultura, istoria, 1. Precizează din sursa C principalele direcții ale expansiunii lui Napoleon.
viața economică. 2. Menționează trei state cucerite în urma campaniilor militare.
86
APLICAȚII Răspândirea ideilor
Revoluției Franceze
Încă de la declanșarea Revo
III. Alcătuiește un organizator grafic cu ajutorul căruia să evidențiezi cauzele luției Franceze, ideile de liberta-
și consecințele războaielor napoleoniene, după modelul de mai jos. te, egalitate, desființarea privi-
legiilor s-au răspândit în Europa.
Pretutindeni unde au ajuns arma-
RĂZBOAIELE NAPOLEONIENE
tele franceze, au fost desființate
privilegiile și rangurile nobiliare,
dijmele, s-au aplicat Codurile na-
CAUZE CONSECINȚE poleoniene și Concordatul, s-au
destrămat structurile feudale.
Obligațiile impuse au trezit
spiritul de eliberare în teritoriile
ocupate, contribuind la consoli-
............................ ............................
darea sentimentului național și la
dezvoltarea națiunilor moderne
IV. Privește sursa D și în secolul al XIX-lea.
răspunde la următoarele D
cerințe. Inspirați de Revoluția France-
ză, revoluționarii munteni de la
1848 au trecut pe steag deviza:
Ducele de Wellington „Dreptate! Frăție!”.
primeşte mesajul că
forţele prusace îi vin
în ajutor. Bătălia de la
Waterloo, pictură de
Jan Willem Pieneman
(1824).
1. Numește personajul care se află în centrul sursei D și timpul istoric al bă-

tăliei de la Waterloo.
2. Menționează două cauze pentru care Anglia a creat coaliții și a luptat îm-
potriva Franței.
3. După înlăturarea lui Napoleon I, Anglia a refuzat să facă parte din Sfânta
Alianță, constituită la Congresul de Pace de la Viena (1814–1815), care avea
drept scop menținerea monarhiilor absolutiste europene. Ce motiv ar fi
putut avea? REȚINEM
V. Realizează un Jurnal cu dublă intrare. Selectează din lecția despre Napole-
on și răspândirea ideilor Revoluției Franceze fragmentul care te-a impresionat u Societatea franceză a fost
în mod deosebit. Alcătuiește o fișă împărțită în două coloane, după modelul reorganizată între anii 1794–-1804,
de mai jos. instituindu-se forme diferite de or-
ganizare a statului, până s-a ajuns
Pasajul ales Comentarii/impresii personale la proclamarea Imperiului Napo-
leonian.
u Războaiele purtate în pe-
rioada Imperiului Napoleonian
au favorizat răspândirea ideilor
VI. Elaborează un eseu istoric de 10 rânduri în care să evidențiezi impactul Revoluției Franceze și au contri-
Revoluției Franceze și al războaielor napoleoniene asupra Europei, folosind buit la afirmarea sentimentelor
cunoștințele dobândite. naționale în Europa.
87
REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ.
IMPACTUL ÎN VIAŢA
OAMENILOR
Revoluția industrială. Începută în timpul Renașterii, Revoluția industrială se
înscrie într-o amplă mișcare de modificare a structurilor materiale și de mentalitate
ale europenilor. Descoperirea noilor lumi și avântul comerțului peste Atlantic au
determinat acumularea de capital și dezvoltarea piețelor economice, deodată
cu o revoluție în gândire.
Invențiile și inovațiile din industria textilă a secolului al XVIII-lea au pregătit
marile transformări. Importanța majoră a inventării motorului cu abur de către
James Watt (1769) se vede în transformările din minerit, trasporturi, metalurgie,
industria textilă. Manufactura tradițională a făcut loc fabricii, ale cărei furnale con-
James Watt (1736–1819), orginar stituie emblema începutului erei industriale. În 1815, George Stephenson adăuga
din Scoția. Pornind de la cercetări- civilizației industriale un nou simbol: locomotiva. Construirea primei căi ferate între
le francezului Denis Papin și ale lui Manchester și Liverpool a fost primul pas spre crearea unei rețele de transport
Thomas Newcomen, a inventat în feroviar, care avea să acopere în scurt timp întreaga Europă și America de Nord,
1769 mașina cu abur. paralel dezvoltându-se și transportul pe apă. Industrializarea a fost ușurată de
investițiile masive ale unui sector financiar-bancar tot mai dezvoltat.
A doua revoluție industrială s-a întemeiat, ca și prima, pe apariția unor noi
surse de energie: electricitatea, folosită după 1880, inventarea motorului cu ex-
plozie și utilizarea petrolului și a gazului natural. Descoperirea oțelului și apariția
produselor de sinteză chimică (țesături artificiale, coloranți, îngrășăminte) au
schimbat structural producția industrială și calitatea acesteia. Armatele au bene-
ficiat și ele de mai multe invenții, care au schimbat tactica și strategia militară:
dinamita, mitraliera, gazul toxic de luptă. A doua revoluție industrială a determinat
o concurență acerbă între statele dezvoltate pentru noi surse de materii prime
și piețe de desfacere și, totodată, a consolidat statutul de mare putere al Marii
Războaie de țesut din secolul al Britanii, Franței, Germaniei, SUA și Japoniei.
XIX-lea.
APLICAȚII
I. Asociază imaginilor de mai jos invențiile corespunzătoare:

a. războiul de țesut mecanic (Ed. Cartwright); b. locomotiva (George Stephenson);
c. telegraful prin fir (Samuel Morse) d. primul vapor cu aburi (Robert Fulton)
1 2 3 4
Sec.
1780 1830 1840 1870 1890
XVII–XVIII
Revoluția Revoluția Revoluția Revoluția Revoluția
Revoluția
Fier și cărbune, tablou de W.B. industrială industrială industrială industrială industrială în
agrară
în Anglia în Franța în SUA în Germania România
Scott.
88
APLICAȚII
II. Analizează sursele A și B și răspunde la cerințe:
A. Factorii care au favorizat B. Raport adresat țarului Rusiei

declanșarea Revoluției industriale Nicolae al II-lea, de către ministrul
în Anglia (sec. al XVIII-lea) de finanțe Witte, 1899
l schimbările din agricultură, Războiul „În sistemul actual de relații interna
civil de la jumătatea scolului al XVII- ționale politice și economice, o
lea creaseră condițiile pentru libera țară agricolă care nu are o industrie Bateria și camera de control din
dezvoltare a economiei proprie, suficient de dezvoltată prima stație de iluminat electric a
l țăranii au migrat către orașe, oferind pentru a satisface principalele nevoi lui Edison (Manhattan, 1882).
mâna de lucru ieftină manufacturilor ale populației cu produsele muncii
l mentalitatea de tip liberal încuraja casnice, nu își poate considera puterea
inițiativa de nezdruncinat... Anglia, Germania,
l sistemul politic permitea afirmarea Statele Unite, înainte de a deveni puteri ȘTIAI CĂ...
individului influente în politica internațională, au
l resursele proprii (sau aduse din plantat și dezvoltat industria în țările
colonii): fier, cărbune lor, cu eforturi susținute și cu un sistem
l invențiile și inovațiile cuprinzător de măsuri.”
1. Menționează pe baza sursei B două spații istorice și secolul desfășurării eveni-

mentului.
2. Precizează pe baza sursei A un factor social care a favorizat revoluția industrială.
3. Transcrie din sursa B două motive pentru care trebuie dezvoltată industria.
4. Cunoscând forma de organizare politică a fiecărui stat menționat în sursele A și
B, exprimă o opinie în legătură cu întârzierea declanșării Revoluției industriale în
Rusia.
România a participat la
Impactul revoluției industriale asupra vieții oamenilor Expoziția universală de la Paris,
Marile orașe au atras oameni și capital. Dominate de industrie, activități comerciale din 1900? În ciuda decalajului față
și bancare, orașele au devenit din ce în ce mai aglomerate, implicând intervenția de Occident, au fost organizate
autorităților pentru lucrări de sistematizare urbană, care să îmbunătățească viața patru pavilioane demonstrând
locuitorilor. apartenența la civilizația europea-
Creșterea rapidă a populației a fost în egală măsură factor favorizant și consecință nă. S-au obținut 1090 de premii,
a creșterii economice. La nivelul societății, aristocrația și marea burghezie, a căror iar România a fost pe locul 10 între
forță economică se baza pe proprietatea asupra pământului, au pierdut teren în cele 41 de țări participante.
fața burgheziei industriale, comerciale, bancare. Paralel, s-a ridicat o clasă de mij-
loc puternică, având valori și credințe proprii (medici, avocați, jurnaliști, profesori,
ingineri, funcționari). A crescut constant și numărul muncitorilor industriali, în DICȚIONAR
favoarea cărora s-a adoptat o legislație a muncii care asigura repaosul duminical,
ziua de lucru de 8 ore, a creat sistemul de pensii pentru vârstă, boală sau invaliditate.
Numărul crescut al celor implicați în viața politică a dus la apariția de organizații Capital – bani
profesionale (sindicatele) și politice (partidele muncitorești). La sfârșitul secolului Insalubritate – dăunător pentru
al XIX-lea au avut loc descoperiri care au modificat și viața cotidiană a oamenilor: sănătate, neigienic.
mașina de cusut, bicicleta, becul, telefonul, automobilul, avionul. Revoluția industrială – procesul
Explozia științei și tehnicii a fost însoțită de evoluții remarcabile în gândirea și de trecere de la munca manu-
exprimarea oamenilor. Artiștii sfârșitului secolului al XIX-lea părăsesc atelierul în ală la mașinism; omul suprave-
favoarea lucrului în aer liber. Deși natura sau viața cotidiană sunt temele preferate ghează și întreține mașinile.
ale lui C. Monet, É. Manet, A. Renoir, E. Degas, P. Cézanne, Van Gogh sau Paul Sistematizare – referitor la orga-
Gauguin, ei impun un nou curent artistic, impresionismul. Libertatea de creație nizarea spațiului de locuit și a
artistică este o expresie a noului tip de mentalitate creat de societatea industrială. așezărilor urbane și rurale.
89
Petrecerea timpului liber ilustrată în pictura epocii
Prânzul canotierilor, 1881, pictură de Renoir.
Femeia cu umbrelă (Doamna Monet și fiul său), 1885,

pictură de Claude Monet.
La Circul Fernando, 1888, pictură de
Toulouse-Lautrec.
„Schema de emigrare”, pictură din 1852,

înfățișând un băiat care citește pentru fa-
milia sa analfabetă. Tabloul reflectă două
aspecte majore: fenomenul emigrației în
contextul industrializării și creșterea nivelu-
lui de educație în acest context. Călăreții, 1885, pictură de Edgar Degas.
90
APLICAȚII REȚINEM
a b c d
u Revoluția industrială, înce-
pută în secolul al XVIII-lea, a mar-
cat trecerea omenirii într-o nouă
epocă a dezvoltării și a evoluției
sale. A determinat creșterea
I. Imaginile a, b, c, d ilustrează evoluția transportului pe calea ferată de la producției, dar și o schimbare a
începutul secolului al XIX-lea, până la începutul secolului al XXI-lea. Folosind raportului dintre agricultură, in-
surse diferite de informare (enciclopedii, Internet) alcătuiește scurte fișe de dustrie și servicii.
prezentare ale locomotivelor (cu aburi, electrice, diesel, magnetice) urmărind u Societatea industrială este
îmbunătățirile aduse în privința vitezei. dominată de burghezia industri-
al-bancară și comercială, pe de
II. Analizează sursele de mai jos, care prezintă viziuni diferite asupra orașului o parte, și de muncitorii industri-
industrial, și precizează două asemănări și două deosebiri. ali, pe de altă parte; se formea-
ză o importantă clasă de mijloc.
Sursa A. „Treizeci-patruzeci de fabrici se înalță în creștetul colinelor... Ridicați- Orașul evoluează de la insalubri-
vă privirile și de jur-împrejurul acestei piețe veți vedea înălțându-se imensele tate la caracterul sistematizat al
palate ale industriei, vei auzi zgomotul furnalelor, șuierul aburului. Aceste clădiri începutului de secol XX.
uriașe împiedică pătrunderea aerului și luminii în locuințele pe care le domină, u Libertatea de creație artisti-
învăluindu-le într-o veșnică ceață. Un fum des și întunecat acoperă orașul... În că este o expresie a noului tip de
mijlocul acestei zile neîmplinite se zbat fără răgaz 300 000 de ființe omenești.” mentalitate creat de societatea
(Alexis de Tocqueville, Despre democrație în America, 1835) industrială.
Sursa B. „Ce minunat e la oraș! Câtă tristețe și sărăcie ei admiră tot ce văd la oraș, își doresc totul, ar rămâne
e la țară! Asta auzi din gura țăranilor care vin să vadă aici de ar putea... Odată plecat, la țară nu te mai întorci.
orașul în zilele lui de sărbătoare... Priviți duminica la Niciodată. Pe țăran nu-l sperii cu tânguielile muncitorului,
porțile orașului aceste două mulțimi care merg în cu descrierile înspăimântătoare ale situației sale. El, care
sens invers!... Între aceste două fluxuri ce par analoge câștigă un franc sau doi, nu înțelege că o poți duce jalnic
diferența e mare. Cel al țăranilor nu e o simplă plimbare; cu salarii de trei, patru ori cinci franci...”
Deschiderea căii ferate

Stradă din Scoția, 1868. Liverpool-Manchester, 1830.
91
RECAPITULARE
l Iluminismul a propus un nou model de exer- l În contextul răspândirii ideilor iluministe, problemele societății
citare a puterii politice, întemeiat pe rațiune, au devenit obiectul dezbaterii publice – au participat elitele in-
legalitate, drepturi naturale, egalitate. telectuale, filosofii, oamenii de știință, dar și publicul larg – se
l Despoții luminați au înfăptuit reforme. formează opinia publică.
l Literatura epocii a fost expresia artistică a l În viața cotidiană s-a manifestă contrastul între viața urbană și
ideologiei iluministe. viața rurală, dintre Vest și Est.
l Lupta pentru independență a coloniilor engleze din Ameri- l Revoluția engleză a parcurs: conflictul Re-
ca a avut succes, în contextul formării unei noi națiuni – cea C A NProtecto
ge-Parlament, Războiul Civil, ADA ratul Québec
americană. lui Cromwell, Restaurația Stuarților și Revo-
l Prin Tratatul de la Versailles, din 1783, Marea Britanie a recu- luția Glorioasă, în urma căreia s-a adoptat
Montréal
noscut independența coloniilor din America de Nord. Declarația Drepturilor.
l În 1787 a fost adoptată Constituția. Statele Unite ale Americii l În 1689 Anglia a L.devenit
Huron prima monarhie
– republică prezidențială – au devenit un simbol al Cdemocra-
ANADA constituțională a lumii, aplicândSaratoga
Québec principiul:
1777
ției. „Regele conduce, dar nu guvernează!”.
Oriskany 1777
Montréal
L. Erie
CANADA Québec
L. Huron
Saratoga 1777 Valley Forge 1777-1778 New
Lexington
Montréal Brandywine 1777
1775
Oriskany 1777 T
Washington şi
Rochambeau
io
L. Huron L. Erie Oh Rochambeau
1780 1781
Saratoga 1777 Lexington Newport La Fayette
1775 1777-1778
Valley Forge New York
Oriskany 1777 B
Yorktown 1781
Brandywine 1777
Rochambeau se e
Princeton
e s 1777
1780 nn Norfolk
L. Erie
Washington şi Te
Trenton 1776
io King’s Charlotte
Oh RochambeauNewport
1781 Mountai n D’Estain g Grass
Valley Forge 1777-1778 New York
La Fayette 1780 1778
Brandywine 1777 Princeton 1777 Wilmington
BarrasCornwallis
Washington şi e e Trenton
Yorktown 17761781
io e ss 1781
Oh Rochambeau 1781 nn Norfolk
Te
La Fayette King’s Charlotte D’Estain g Charleston Clinton
1778 Grasse 1781 Cornwallis
Mountai n
1780 Barras Savannah 1780
e e Yorktown 1781 1781 Campbell
es s Wilmington
Te
nn Norfolk Cornwallis OCEANUL 1778
0
King’s Charlotte
Mountai n Grasse 1781
Charleston Clinton ATLANTIC
1780 Cornwallis Englezi
Wilmington Savannah OCEANUL 1780
Cornwallis Campbell Succese ale englezilor
1778
ATLANTIC 0 Americani 500 km
Charleston Clinton
Cornwallis Succese ale americanilor
Savannah 1780
Campbell Englezi
1778 Tabăra lui
Succese
0 ale englezilor500 km Washington
Americani Francezi
Englezi Succese ale americanilor
Tabăra lui
92 Succese ale englezilor Washington
l Revoluția politică și l Revoluția industrială, începută in secolul al XVIII-lea, a marcat trecerea omenirii într-o
socială din 1789 a răs- nouă epocă a dezvoltării și evoluției sale.
turnat Vechiul Regim în
Franța.
l Revoluționarii au ex
perimentat mai multe M A R E A
EDINBURGH
forme de organizare a N O R D U L U I
statului: monarhia con
GLASGOW
stituțională; Republica
Newcastle
– 27 iunie 1794; înlătura- Port Sunderland
rea iacobinilor reprezin- Patrick Carlisle
tă sfârșitul revoluției Whitehaven

Man
clasice; Convenția ther-
MAREA BRADFORD
midoriană și Directora- IRLANDEI LEEDS
Presto n Hull
tul, Consulatul, Imperiul
MANCHESTER
Napoleonian. LIVERPOOL
Halifax
Grimsby
Anglesey
l Războaiele purtate au
Holyhead SHEFFIELD
favorizat răspândirea Chester
Nottingham
ideilor Revoluției fran- Great
Yarmouth Transporturile
Shrewsbur y
ceze și au contribuit la Leicester Lynn Căi ferate construite
între 1825 şi 1836
afirmarea sentimente- BIRMINGHAM Principalele porturi
lor naționale în Europa. Coventry Expansiunea urbană
Harwich Oraşe cu mai mult de
Milford
Haven 100 000 de locuitori în 1850
Tam Oraşe în expansiune
is a
BRI STO L Furnale de cocs
Swansea
LONDRA existente în jurul
Cardiff Bath anului 1800
Dover Bazine carbonifere (huilă)
Southampton Industrii noi
Industria metalurgică
Wight
sau mecanică
Weymout h
Plymouth
Industria textilă
0 100 km
Falmouth MA R EA M Â N ECII
Diverse industrii
După Martin Gilbert, British History Atla s, 1968
l Societatea industrială este dominată de burghezia industrial-bancară și comercială, pe de o

parte, și de muncitorii industriali, pe de altă parte; se formează o importantă clasă de mijloc.
l Orașul evoluează; Libertatea de creație artistică este o expresie a noului tip de mentalitate,
creat de societatea industrială.
1. Transcrie textul cu informațiile corecte din lista dată: tit spiritele pentru evenimentele revoluționare. Coloni-
Lista termenilor: Imperiul, monarhia absolutistă, ile engleze din America și-au obținut.....................prin
umaniste, 1787, al XIX-lea, revoluția industrială, repu- război. Constituția americană din anul ............stabilea
blica, Revoluție Glorioasă, al XVIII-lea, rezistența, 1789, forma de organizare a ...........................Francezii au în-
independența lăturat.......................și au experimentat mai multe forme
de organizare a statului, finalizate cu ............................
În urma evenimentelor revoluționare din secolul al Napoleonian. Paralel cu revoluțiile burgheze, în Europa
XVII-lea, Anglia a devenit ................................ . Răspân- s-a declanșat și ................................., care a condus la
direa ideologiei iluministe în secolul ..................a pregă- progresul omenirii.
93
1. Prima monarhie constituțională din lume, unde se aplica principiul separației puterilor în stat, a fost:
a) Austria b) Franța c) Anglia
2. Armata coloniștilor americani a fost condusă în Războiul de Independență de către viitorul președinte:
a) ) Thomas Jefferson b) George Washington c) Abraham Lincoln
3. Căderea Bastiliei, simbol al absolutismului monarhic din Franța, a avut loc la data de:
a) 4 iulie 1776 b) 21 septembrie 1791 c) 14 iulie 1789
4. Revoluția industrială s-a declanșat prima dată în:
a) spațiul german b) Franța c) Anglia

A B
1. „Declarația Drepturilor”, 1689 a). Statele Unite ale Americii
2. „Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului”, 1789 b). Prusia
3. „Declarația de Independență”, 1776 c). Franța
d). Anglia
III. Asociază următoarelor personalități implicate în revoluțiile moderne imaginile corespunzătoare:

a) Oliver Cromwell; b) Maximilian Robespierre c) Thomas Jefferson d) Napoleon Bonaparte.
................ ................ ................ ................
IV. Citește textul și răspunde la următoarele cerințe:

„Așa cum într-un stat liber orice om care se consideră liber trebuie să se conducă el însuși, tot astfel trebuie
ca întreg poporul să aibă puterea legislativă... trebuie ca poporul să înfăptuiască prin reprezentanții săi tot ceea
ce nu poate face el însuși...”
(Montesquieu, Spiritul legilor, 1748)
1. Selectează din text puterea de stat pe care ar fi trebuit să o dețină poporul.

2. Menționează principiul iluminist la care face referire sursa.
3. Precizează statul european în care se aplicau deja principiile descrise de Montesquieu.
V. Alcătuiește un eseu istoric, de 10-15 rânduri, despre rolul opiniei publice în răspândirea ideilor iluministe.
Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu.

Punctaj răspuns 0,5 px3 = 1,5 p+0,5 p Punctaj maxim:
0,5px4 = 2p 0,5px3 = 1,5p 0,5px4 = 2p
corect 1,5 p =2p 10 p
94
95
CAPITOLUL 4
SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
Ü Statele moderne: revoluție și

emancipare națională
Ü Studii de caz
• 1848 în Europa
• Românii și modernitatea
• Formarea statelor naționale în
secolul al XIX-lea: Germania
Ü Epoca victoriană. La Belle Époque
RECAPITULARE
Izgonirea austriecilor din Bologna, Italia,
EVALUARE de către rebeli, 8 august 1848.
CUNOȘTINȚE
În acest capitol, vei descoperi:
l care au fost cauzele mișcărilor revoluționare din prima jumătate a
secolului al XIX-lea;
l evenimentele istorice care au dus la unificarea Germaniei și la formarea
statului român modern;
l cum era viața oamenilor în Epoca victoriană și La Belle Époque.
COMPETENȚE URMĂRITE 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2
1814 – 1837 1848 1859 1866 1871

1815 Începutul Proclamarea
Începutul Se declanșează Dubla alegere a domniei lui Imperiului
Se desfășoară domniei mișcări lui Al. I. Cuza în Carol I, German în Sala
Congresul reginei Victoria revoluționare în Moldova și Țara primul rege Oglinzilor de la
de la Viena a Marii Britanii Europa Românească al României Versailles
Capitolul IV SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
STATELE MODERNE:
REVOLUȚIE ȘI
EMANCIPARE
Congresul de la Viena. Sfânta Alianță. Prin hotărârile adoptate,
Congresul de pace de la Viena din 1814–1815 a încercat să impună revenirea
la ordinea anterioară Revoluției franceze. „Noua ordine” europeană abandona
dreptul constituțional în favoarea celui monarhic, restaura monarhiile absolu-
tiste, anula granițele napoleoniene. Monarhul redevenea singurul deținător al
puterii în stat, toate realizările Revoluției franceze, în privința afirmării dreptu-
rilor și libertăților cetățenești, erau anulate. De asemenea, granițele europene
se modificau după principiul echilibrului de forțe, fără a ține cont de aspirațiile
popoarelor. Sfânta Alianță (Austria, Rusia, Prusia) va fi creată pentru a menține
această ordine și pentru a împiedica manifestarea oricăror mișcări de eliberare
Țarul Alexandru I al Rusiei s-a con- socială sau națională.
siderat principalul artizan al ho- În sud-estul Europei, evenimentele au fost influențate de „problema orien-
tărârilor Congresului de la Viena. tală” și de războaiele ruso-austro-otomane, la care s-au adăugat mișcările de
El a avut și inițiativa creării Sfintei eliberare ale popoarelor balcanice.
Alianțe.
Modificările teritoriale A
hotărâte la Congresul
de la Viena (1815)
Franța era readusă la granițele

din 1792
Austria obținea Galiția și

teritorii în nordul Italiei
Rusia primea Finlanda și o

mare parte a Poloniei
Marea Britanie primea Malta,

Insulele Ionice și Gibraltarul
Prusia primea Saxonia,

Renania, Poznania
Se crea Confederația
germană cu 34 de state și 4
orașe libere Sfânta Alianță demascată. Desen de Edward Purcell, Londra, 1923.
Era înființat Regatul Țărilor Privește cu atenție sursa A:

de Jos, prin unirea teritoriilor 1. Explică semnificația titlului.
olandeze și belgiene 2. Precizează motivele pentru care personajele sunt redate în poziții și la
dimensiuni diferite.
96
APLICAȚII
1 - Holstein
B
2 - Lauenburg REGATUL
3 - Palatinatul bavarez NORVEGIE I FINLANDA
4 - Pomerania suedeză (Rusia)
5 - Westfalia MAREA NO RDUL UI REGATUL Moscova
6 - Aachen (Aix-la-Chapelle ) SUEDIEI
REGATUL
MARE A
* Uniunea dintre Belgia
şi Olanda REGATUL
DANEMARCEI
BALTICĂ
MARII BRITANII IM PERIU L
ŞI Helgoland 1
4
IRLANDEI I
REGATUL 2 SIE R US
HANOVREI P RU
REGATUL REGATUL
5 U L Berlin
ŢĂRILOR DE JOS
G AT POLONIEI
OCEANUL * 6 R E SAXONIA
LUX. REP. DE LA CRACOVIA
Paris 3
ATLANTIC Landau GALIŢIA
REGATUL BAVARI A Viena BASARABIA
Ri n
I M P ER IUL
F R A N Ţ E I CONFEDERAŢIA Salzburg AUST R IAC
ELVEŢIANĂ MOLDOVA
TIRO L
SAVOIA REGATUL TRANSILVANIA
REGATUL LOMBARDO-VENEŢIAN M A R EA
DA ŢARA ROMÂNEASCĂ
PIEMONTULUI LM N E A G RĂ
Genova AŢ SERBIA
STATELE I
Nisa BISERICI I A
REGATUL
PORTUGALIEI
REGATUL Rom a
REGATUL
SPANIEI CELO R
Neapol e
SARDINIA
DOUĂ SICILII
Gibraltar I-le
(M.B.) Ionice
MAREA MEDITERANĂ
0 500 km
MALTA
Achiziţii ale Rusiei Posesiuni austriece în Italia anterioare Congresului

Klemens von Metternich (1773–
ale Marii Britanii ale Suediei
de la Viena (Modena, Parma, Toscana) 1859), om de stat austriac, un
ale Austriei ale regatului Piemont-Sardinia Frontierele din 1815
foarte abil diplomat, considerat
„arhitectul conservator” al seco-
ale Prusiei Confederaţia Germană Imperiul Otoman şi statele dependente
lului al XIX-lea, deoarece a militat

Harta Europei după Congresul de la Viena. pentru menținerea vechii ordini.
A fost principalul negociator în
Sursa C timpul lucrărilor Congresului de
„Practic, fiecare stat european și-a trimis delegații la Viena – peste 200 de la Viena.
state și case princiare au fost reprezentate la Congres. În plus, au participat
și reprezentanți ai orașelor, corporațiilor, organizațiilor religioase și ai unor
grupuri de interese – de exemplu, o delegație a publiciștilor germani, care
cereau legiferarea drepturilor de autor și a libertății presei. Prințul de Ligne, un DICȚIONAR
participant la conferință, a comentat în zeflemea: «Le congrès danse beaucoup,
mais il ne marche pas!» [Congresul dansează mult, dar nu merge!]. Congresul Cancelar – prim-ministru; șeful
a rămas cunoscut pentru petrecerile sale. În epocă circula o glumă celebră, guvernului.
conform căreia lucrările Congresului nu avansau, ci dansau.” Echilibru de forțe – principiu di-
(David King, Cum cuceritorii lui Napoleon au făcut prietenii, război și plomatic conform căruia nu se
pace la Congresul de la Viena) permitea instalarea dominației
unei puteri,în defavoarea celor-
1. Numește pe baza sursei A participanții la Congres. lalte.
Eteria – societate secretă care
2. Exprimă o opinie în legătură cu popularitatea de care s-a bucurat expresia lupta pentru eliberarea greci-
„Congresul dansează, dar nu avansează”. lor.
Pandur – soldat din oastea lui Tu-
3. Descrie atmosfera din timpul Congresului de Pace de la Viena din 1814–1815. dor Vladimirescu.
Argumentează! Restaurație – restabilirea ordinii
anterioare; aici, restabilirea ab-
4. Analizează sursa B și precizează trei modificări teritoriale. solutismului.
97
Revoluție și emancipare națională. Politica Sfintei Alianțe nu a

reușit să stopeze declanșarea revoluțiilor liberale și naționale. În frunte cu
elitele lor intelectuale și animate de ideea națională, popoarele au declanșat
un proces revoluționar, care a culminat cu anul 1848, demonstrând fali-
mentul politicii Sfintei Alianțe. Acțiunile au avut drept rezultat eliberarea
sau constituirea statelor naționale în Europa. Astfel, grecii și-au câștigat
independența față de Imperiul Otoman, Belgia s-a desprins de Olanda, iar
din Spania acțiunile revoluționare au trecut în America Latină. Aici, fostele
colonii ale Spaniei și Portugaliei și-au proclamat independența formând noi
state: Argentina, Bolivia, Brazilia. În Țara Românească, Revoluția de la 1821
condusă de Tudor Vladimirescu a pus capăt regimului fanariot, după mai mult
de un secol. Grecia devenea, de asemenea, independentă.
Revoluțiile de la 1848–1849 s-au declanșat pe fondul unei puternice crize
economice, care a acutizat conflictele sociale și naționale. Începută în statele
italiene, s-a extins în Franța, statele germane, Imperiul Habsburgic și Țările
Române. „Primăvara poporelor” a demonstrat fragilitatea idealurilor liberale
și naționale în fața unității imperiilor absolutiste. Cu toate acestea, pentru
multe popoare, proiectul politic pașoptist s-a pus în aplicare în a doua ju-
mătate a secolului al XIX-lea.
Portretul lui Tudor Vladimirescu

realizat de Theodor Aman, după
descrierile pandurilor (Arhivele
Naționale Dolj).
Arderea trăsurilor regale, Paris, Baricada revoluționarilor de la

1848. Universitate, Viena, mai 1848.
Arderea navei-amiral
turcești de către Kanaris,
pictură de Nikiforos Lytras,1873.
Kanaris a fost de cinci ori prim- Lupta pompierilor din București cu Recucerirea Cetății Buda de către
ministru al Greciei, armata turcă, în Dealul Spirii, 13 armata revoluţionară maghiară,
între 1844–1877. septembrie 1848. 1848.
98
Sursa A
„Primăvara popoarelor”
Mișcări revoluționare în Spania și statele italiene (Piemont,
1820–1821
Regatul celor două Sicilii)
Mișcarea revoluționară din Țara Românească, condusă de
1821 Tudor Vladimirescu: înlăturarea regimului fanariot; mișcarea
eteristă (a grecilor)
Eliberarea Americii Latine de sub dominație spaniolă și portu-
1820–1830
gheză, formarea statelor naționale în America de Sud
1825 Mișcarea revoluționară din Rusia
1829 Obținerea independenței Greciei față de Imperiul Otoman
Revoluție în Franța, Polonia, o parte a statelor italiene; Belgia
1830
devine independentă
Înfrângerea revoluției din

1. Pe baza sursei A, alcătuiește o axă cronologică a principalelor evenimente Spania a făcut posibilă eliberarea
revoluționare. popoarelor din America Latină?
2. Precizează rolul personalităților din diferite țări în desfășurarea mișcărilor Cel care a militat pentru unificarea
sociale și naționale din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Exemplifică! fostelor colonii într-o Confederație
3. Pe baza textului lecției, sintetizează informațiile potrivit metodei SINELG. a Anzilor a fost Simon Bolivar, supra-
Alcătuiește un tabel în care să ai diferite simboluri: numit „Eliberatorul”. Fostele colonii
spaniole s-au organizat în mai mul-
dacă ceva din ceea ce ai dacă o informație pe care te republici (Mexic, Columbia, Peru,
citit confirmă cunoștințele ai întâlnit-o e esențială Argentina, Venezuela), iar Brazilia,
pe care le aveai; pentru tine; desprinsă de Portugalia, a format un
imperiu separat și planul lui Simon
dacă o anumită dacă găsești informații Bolivar a eșuat.
informație contrazice confuze sau dacă dorești
sau diferă de ceea să știi mai multe despre o
ce știai; anumită situație. REȚINEM
u Monarhii europeni care l-au

Sursa B înfrânt pe Napoleon au organizat
Congresul de la Viena (1814–1815).
Privește cu atenție sursa B Ei au stabilit o nouă ordine euro-
și precizează: peană, bazată pe echilibrul pu-
1. cadrul în care se desfă terilor și autoritatea monarhiilor
șoară evenimentele; absolutiste conservatoare.
2. starea de spirit a perso- u Prima jumătate a secolului al
najelor implicate; XIX-lea a fost dominată de mișcări
3. participanții la eveni- revoluționare și de războaie de eli-
mente; berare națională, care au condus
4. simbolurile naționale la prăbușirea regimului politic in-
identificate. Revoluția belgiană din 1830. staurat în 1815.
99
Palerm o
Catania
Capitolul IV
0 250 km
SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR
ALGERIA TUNISIA
A
Mişcări revoluţionare Edinburgh
înainte de 1848 Newcastle DANEMARCA STUDIU DE CAZ:

Elveţia IRLANDA Bradford
1848 ÎN EUROPA
Yor k
Manchester Leeds
Cantoane liberale Sheffield Nottingham
I A I M PE R I U L
REGATUL UNIT Birmingham U S
Cantoanele conservatoare AL MARII BRITANII OLANDA P R Berlin RU S
ŞI IRLANDEI POLONIA
Sonderbund (1845-1847) Londr a
Leipzig Cracovia
BELGIA 1845 1846 Anexată în
Ţări cuprinse Köln
HESSA Praga 1846
de Austria
de revoluţie (1848) LUX. Frankfurt REP. DE LA
BOE M IA CRACOVI A Ruşi
Insurecţii (1848) Paris Stuttgart IMPERIUL Kápoln a
1849 Debrecen
Viena
München Buda UNGARIA
Revenirea la chartism NEUCHÂTEL Pesta
AUSTRIAC Şiria
(1848) ELVEŢIA
Custoza
aug.
1849
Revoluţia în Ungaria FRANŢA Novar a
1848
SLOVENIA Timişoara
Veneţia
(1848-1849) 1849
Torin o
Milano
Goito 1848
1849
CROAŢIA
Genova Parma Ferrara 1847
1847
Florenţa
Francezi TOSCANA IMPERIUL
STATELE
Reacţiunea BISERICII OTOMAN
REGATUL Velletri
1848 1849 S P A N IA PIEMONTULUI
CORSICA
ŞI Roma
Neapol e
SARDINIEI
Frontierele în 1815 SARDINIA
REGATUL
Spanioli CELOR
Confederaţia Germană DOUĂ SICILII
Napolitani
Bătălii Palerm o
Messina
Reggio 1847
Catania
0 250 km
ALGERIA TUNISIA
Mişcări revoluţionare
Revoluția de
înainte de 1848la 1848.
Elveţia
Cantoane liberale
Cantoanele conservatoare
Revoluția de la 1848 a În februarie, revoluția s-a declanșat la Paris, unde mulțimea s-a baricadat
Sonderbund (1845-1847)
Ţări cuprinse
cuprins majoritatea popoare- pe străzi și regele
de revoluţie (1848) Ludovic Filip a fost detronat, proclamându-se Republica.
lor europene, având atât cauze Societatea
Insurecţii s-a
(1848) divizat – dorind ordinea, burghezia și țărănimea au acceptat
generale legate de dorința de alegerea lui Ludovic Napoleon Bonaparte ca președinte. La scurt timp, acesta
Revenirea la chartism
(1848)
progres și de înlăturarea abso- a devenitRevoluţianoul împărat Napoleon al III-lea. Revoluția a cuprins și statele ger-
în Ungaria
(1848-1849)
lutismului, cât și cauze specifice mane, iar la Berlin regele a fost nevoit să accepte o Constituție. Încercarea de
evoluției fiecărei zone a Europei. unificare
Reacţiunea realizată de Parlamentul de la Frankfurt a eșuat, deoarece regele Frie-
Pentru popoarele aflate sub stă- drich Wilhelm
1848 al1849
IV-lea a refuzat coroana Germaniei unificate și a înfrânt toate
pânire străină, revoluția socială acțiunile revoluționare.
Frontierele în 1815 Cu ajutor rusesc, și polonezii din zona Poznan au fost
s-a împletit cu cea națională, de- înfrânți. În urma revoluției, burghezia a obținut drept de a participa la guvernare
Confederaţia Germană
Bătălii
oarece realizarea unității politice și unele avantaje economice. Revoluția din Imperiul Habsburgic (Austria) s-a
și independența asigurau cadrul declanșat la Viena. În câteva zile a cuprins și pe unguri, cehi, polonezi, românii
necesar modernizării. din Transilvania, Banat și Bucovina. Conduși de Lajos Kossuth, ungurii s-au des-
Revoluția a izbucnit în spațiul prins într-un stat independent, au desființat iobăgia și au constituit o armată
italian în ianuarie. Poporul do- puternică. Impăratul Franz Joseph a promis libertăți și adoptarea unei Constituții.
rea atât afirmarea drepturilor și A restabilit ordinea cu sprijinul Rusiei, a reocupat zonele pierdute în Peninsula
libertăților democratice, cât și Italică. O armată franceză a pus capăt Republicii de la Roma.
eliberarea și unificarea teritori- În spațiul românesc, revoluția a avut un caracter unitar, prin obiectivele
ală. La Milano și Veneția trupele urmărite de programele revoluționare și prin colaborarea dintre lideri. Au fost
imperiale au fost alungate, iar la urmărite modernizarea după modelul Europei Occidentale și obiective precum
Roma a fost proclamată Republi- unirea Moldovei cu Țara Românească, într-un stat independent. S-au remarcat:
ca, sub conducerea lui Giuseppe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Al.I. Cuza, Nicolae Bălcescu, Ion C. Bră-
Mazzini. tianu, Simion Bărnuțiu ș.a.
100
APLICAȚII
I. Analizează textul Studiului de caz și:

1. menționează trei spații istorice unde au izbucnit revoluții în 1848;
2. numește trei popoare aflate sub dominația imperiilor Habsburgic sau
Rus;
3. menționează trei consecințe ale Revoluției europene;
4. precizează o cauză a înfrângerii revoluțiilor. Nicolae Ion Heliade
Bălcescu Rădulescu
II. Privește cu atenție

sursa B!
1. Numește simbolurile B
naționale evidențiate
de autor.
2. Menționează ce simbo-
lizează tabloul.
3. Caută și alte creații
artistice referitoare la
Revoluția de la 1848, Vasile Eftimie
pe plan european, fo- Alecsandri Murgu
losind diferite surse
de informare (reviste,
cărți, Internet). REȚINEM
u Revoluțiile de la 1848 au
III. Citește și răspunde: avut obiective care vizau moder-
nizarea, dar și obiective naționale.
Sursa C Monarhiile absolutiste s-au sprijinit
„2. Egalitatea drepturilor pentru a înfrânge revoluțiile, dar
politice. Sfânta Alianță s-a destrămat.
4. Adunare generală u Revoluția română de la 1848
compusă din re- s-a încadrat în procesul european,
prezentanții tuturor România revoluționară, însă a avut cauze proprii. Proiectul
straturilor societății. de C.D. Rosenthal. politic pașoptist s-a pus în aplica-
5. D omn responsabil, re în a doua jumătate a secolului
ales pe cinci ani și căutat în toate straturile societății. al XIX-lea.
8. Libertatea absolută a tiparului.
13. Emanciparea clăcașilor, ce se fac proprietari cu despăgubire.
16. Instrucție egală pentru tot românul de ambele sexe.
17. Desființarea rangurilor titulare ce nu au funcții.“ PORTOFOLIU
(Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848, Țara Românească)
Realizează fișa biografică a unu-
ia dintre revoluționarii pașoptiști,
care ulterior a avut un rol im-
1. Precizează articolul referitor la problema țărănească și menționează cum portant și în formarea statelor
putea fi rezolvată. naționale, folosind diferite surse
2. Transcrie două drepturi și libertăți cetățenești. de informare (reviste, articole, In-
3. Menționează care dintre prevederi ar fi contribuit la ridicarea gradului de ternet). Adaugă și fotografia-por-
cultură. tret a acestuia. Prezintă-l în fața
colegilor!
101
STUDIU DE CAZ: Românii și modernitatea
După Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor a reprezentat ideea centrală

a perioadei ce a urmat, fiind posibilă într-un context intern și extern favorabil,
datorat redeschiderii „problemei orientale” prin declanșarea Războiului Crimeii.
După război, în cadrul Congresului de Pace de la Paris (1856) s-a luat în discuție
și unirea românilor, devenită „o problemă europeană”. Prin Tratatul de Pace de
la Paris, alături de suzeranitatea otomană, se introducea garanția colectivă eu-
ropeană a celor șapte Mari Puteri participante, care le va permite românilor să
acționeze. Dorința de unire într-un stat cu numele de „România”, sub conducerea
unui prinț străin european ereditar a fost exprimată în Adunările ad-hoc de la Iași
și București și „unioniștii” vor acționa în această direcție.
Marile Puteri garante au elaborat Convenția de la Paris, cu rol de Constituție,
care le oferea românilor numai o unire legislativă și juridică, prevăzând alegerea a
doi domni. Românii au pus Europa în fața „faptului împlinit”, alegând același dom-
nitor la Iași și București, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza (5 și 24 ianuarie 1859).
Al. Ioan Cuza, domnitor al În primii ani ai domniei sale, Cuza a realizat unificarea deplină și a reușit să
Principatelor Unite (1859–1866). obțină recunoașterea acesteia pe plan extern. În a doua parte a domniei a început
Portret de Mișu Popp. să fie pus în aplicare proiectul pașoptist de modernizare: eliberarea și împroprietă-
rirea țăranilor, modernizarea justiției, administrației, educației, armatei, dezvoltarea
Participant la Revoluția de la economiei prin înființarea Casei de Economii și Consemnațiuni, introducerea unui
1848, s-a remarcat cu ocazia Adu- sistem de măsuri și greutăți unic.
nărilor ad-hoc din 1857 și a ajuns Nevoit să guverneze autoritar pentru punerea în practică a reformelor, la 11
comandantul armatei moldovene. februarie 1866, domnitorul a fost silit să abdice, în urma complotului „monstruoasei
Ca domnitor al Principatelor Uni- coaliții”. Cuza a deschis procesul de modernizare și de afirmare a statului român
te, în domnia sa de șapte ani, a pe plan extern, care va fi continuat de Carol I.
desfășurat o intensă activitate re-
formatoare. Înlăturat de la domnie Mihail Kogălniceanu (1817–1891), prim-ministru în domnia lui
în 1866, a murit la Heidelberg, în Cuza și ministru de interne. La 5 ianuarie 1859, Kogălniceanu
Germania, în 1873. a ţinut următorul discurs: „Alegându-te pe tine Domn în ţara
noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreş-
te: la legi noi, oameni noi. Fii dar omul epocii; fă ca legea
DICȚIONAR să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria
ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru
care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi…”
A abdica – actul renunțării la tron. (I. Lupaş, Istoria unirii românilor, 1937).
Ad-hoc – întrunit cu un scop anu-
me.
Constituție – legea fundamentală
a unui stat.
„Monstruoasa coaliție” – grupare
a conservatorilor și liberalilor
radicali, nemulțumită de ritmul
reformelor și de domnia auto-
ritară a lui Al.I. Cuza. Universitatea din Iași Universitatea din București
1863- 1912–
1848 1856 1857 1858 1859 1866 1877–1878 1881 1883
1866 1913
Epoca Unirea Aderarea
Rezoluțiile Prințul
marilor Congresul Convenția Moldovei Proclamarea României Războaiele
Adunărilor Reforme străin, Independența
revoluții de la Paris de la Paris cu Regatului la Tripla Balcanice
ad-hoc Constituția
burgheze Muntenia Alianță
102
APLICAȚII
I. Realizează corespondența între conținutul reformelor și legile adoptate:
REFORME LEGI ADOPTATE
1. învățământul primar gratuit și a. Legea secularizării averilor

obligatoriu mânăstirești
2. sistem juridic modern b. Legea rurală
3. emanciparea și împroprietărirea
c. L
egea instrucțiuni publice
clăcașilor
4. trecerea averilor mănăstirilor în-
d. Codul Civil, Codul Penal
chinate în proprietatea statului
II. Citește cu atenție sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe.

Sursa A: Dorințele românilor expri- Sursa B: Prevederile Convenției de
mate în Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc la Paris (7 august 1858) referitoare la
de la Iași și București, octombrie 1857 organizarea spațiului românesc Elena Cuza (1825–1909), cu-
noscută mai ales ca Elena Doam-
„2. Unirea Principatelor într-un sin- „1. Noul stat urma să se numească Prin- na, soția lui Al. I. Cuza.
gur stat sub numele de «România» cipatele Unite ale Moldovei și Valahiei,
3. Prinț străin cu moștenirea tronu- autonom sub suzeranitate otomană și
lui, ales dintr-o dinastie domnitoare garanție colectivă europeană
a Europei [...] 2. Domnul trebuia să fie ales pe viață JOC DE ROL
5. Puterea legiuitoare încredințată dintre pământeni
unei obștești Adunări, în care să fie 3. Separația puterilor în stat: puterea
reprezentate toate puterile nației.” executivă aparținea Domnului...” Citiți povestirile lui Ion
(Bogdan Murgescu, Istoria (Eleodor Focșăneanu, Istoria Creangă: Moș Ion Roată și Unirea
României în texte) constituțională a României) și Moș Ion Roată și Vodă Cuza.
Sub îndrumarea profesorului,
1. Precizează denumirea noului stat, menționată în sursa A, respectiv sursa B. interpretați dialogurile, asumân-
2. Pe baza surselor A și B, menționează o asemănare și două deosebiri între du-vă rolul personajelor implica-
prevederile celor două documente. te, într-o mică scenetă istorică.
3. Alcătuiește un eseu de 5 minute în care să subliniezi cum au îndeplinit Cereți părerea colegilor „specta-
românii obiectivul unirii solicitat în Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc. tori” și exprimați impresiile legate
de asumarea rolului.
III. Citește sursa C și rezolvă cerințele:

Sursa C. „Începuturile domniei au fost anevoioase, dom- 1. Precizează secolul în care se desfășoară eve-
nul fiind obligat să facă naveta între Iași și București și să nimentele.
folosească două guverne. Abia la sfârșitul anului 1861, Poar- 2. Transcrie în caiet din text două cauze pentru
ta, urmată de celelalte puteri garante, a recunoscut unirea care Cuza dorea să realizeze unirea politico-
politico-administrativă a Principatelor pe timpul domniei administrativă.
lui Cuza, care a anunțat izbânda la 11 decembrie. Ea s-a ma- 3. Menționează două urmări ale recunoașterii
terializat prin crearea unui singur Guvern (22 ianuarie) și a Unirii de către Poartă și puterile garante.
unui singur Parlament, deschis la 24 ianuarie la București, 4. Exprimă o opinie în legătură cu necesitatea
devenit capitala țării.” realizării unificării depline, pentru care dom-
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român) nitorul a făcut aceste demersuri.
103
În anul 1866 tronul a fost preluat de prințul străin Carol I de Hohenzollern,

care a depus jurământul de credință față de noua sa patrie la 10 mai 1866 și a
aprobat prima Constituție cu caracter liberal-democratic. România devenea
monarhie constituțională ereditară. Carol I a continuat procesul de consolidare
și modernizare a statului prin adoptarea leului ca monedă națională, obținerea
Independenței de stat a României (1877–1878) și revenirea Dobrogei în granițele
românești, înființarea Băncii Naționale a României, proclamarea Regatului. De
asemenea, s-a accelerat dezvoltarea economică și s-a dezvoltat infrastructura
de căi ferate, șosele și poduri, iar în marile orașe au apărut edificii publice im-
punătoare, care au schimbat fața țării. Principalele partide care au participat la
guvernare au fost Partidul Național Liberal și Partidul Conservator.
În plan extern, România a aderat în secret la Tripla Alianţă (Germania, Aus-
tro-Ungaria, Italia) în 1883, ceea ce a însemnat aderarea României la cel mai
solid sistem de alianţe din Europa la acel moment. În contextul epocii, Carol I a
ales să îi sprijine din interiorul Alianței pe românii din afara granițelor, aflați sub
stăpânirea Austro-Ungariei.
În 1913, România a obținut Cadrilaterul (două județe între Mangalia și Varna), în
urma participării la al Doilea Război Balcanic. Modernizarea României şi întregirea
Carol I de Hohenzollern- teritorială, realizată în 1918, au fost două ţeluri pe care dinastia întemeiată de un
Sigmaringen, domn (1866–1881) și prinţ străin, la 10 mai 1866, le-a adus la îndeplinire în mod strălucit.
rege (1881–1914) al României, înrudit
atât cu regele Wilhelm I al Prusiei,
cât și cu Napoleon al III-lea, împă- JOC DIDACTIC – CUBUL
ratul Franței. Absolvent al Școlii de Împărțiți în grupe de 4-5 elevi, îndepliniți sarcinile de lucru asociate fiecărei fețe
Artilerie și Geniu din Berlin, ofițer a cubului.
în armata prusacă. Împreună cu 1. DESCRIE – dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
Elisabeta de Wied, viitoarea regi- 2. COMPARĂ – acțiunile de politică internă pentru modernizarea statului din timpul
nă, a avut o singură fiică, Măriuca, lui Al.I. Cuza cu cele din timpul lui Carol I.
moartă la numai trei ani. Urmaș la 3. ASOCIAZĂ – imaginea unui edificiu public din această perioadă cu cea a condu-
tron a fost proclamat Ferdinand, ne- cătorului statului în timpul căreia a fost construit.
potul său de frate. A continuat ope- 4. APLICĂ – realizați un tabel cu cele mai importante realizări ale conducătorilor
ra de modernizare a țării, a obținut statului român în secolul al XIX-lea – primele decenii ale secolului XX.
Independența României (1877–1878) 5. ANALIZEAZĂ – decizia de aderare a României la Tripla Alianță. Prezentați un avantaj
și a afirmat țara pe plan extern. și un dezavantaj.
6. ARGUMENTEAZĂ – Al.I. Cuza este una dintre personalitățile istorice cele mai iubite
Ion C. Brătianu (1821–1891), om de români. Identificați cel puțin două motive care au atras simpatia poporului.
politic liberal, membru al „Monstru- Prezentați rezultatul colegilor. Impărtășiți impresiile legate de munca în echipă.
oasei Coaliții”, adept al aducerii unui
prinț străin la tronul României, i se
datorează opțiunea APLICAȚII
pentru Carol de
Hohenzollern-
Sigmaringen. A I. Completează în caiet spațiile libere cu informațiile corespunzătoare din lista dată:
deținut multe România a obținut independența pe câmpul de luptă prin implicarea în Războiul
mandate mi- ruso-turc din ............... Proclamația de Independență față de Imperiul Otoman a fost
nisteriale și a citită de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților la................... Armata română
fost profund im- s-a aflat pe front sub conducerea principelui.................. Românii au cucerit redutele
plicat în câștiga- Grivița I și II, Rahova, Opanez, ................., Smârdanul și Vidinul. Prin Tratatele de pace
rea Independenței, în de la San Stefano și Berlin independența de stat a României era recunoscută pe
reformarea și modernizarea statului plan internațional și reveneau în granițele românești ............................., Delta Dunării
român sub domnia lui Carol I. și Insula Șerpilor. Listă de termeni: Transilvania, Dobrogea, 9 mai 1877, 24 Ianuarie
1859, 1877–1878, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Plevna.
104
II. Identifică Regina

A
RUSIA
pe sursa A Elisabeta a Ro-
BA
două mâniei (1843–
SA
RA
modificări 1916) era cunos-
Prut
BIA
A U S TR O-U N G A R I A
teritoriale cută ca poetă
favorabile sub pseudoni-
Sava
R E G A TU L
României, mul „Carmen
de la Sylva”? Regele
EA
BOSNIA- R O M Â N IEI
OG
HERŢEGOVINA
R E G A TU L sfârșitul Carol I nu i-a
BR
Bucureşti
DO
S ER BI E I
Du n
ăre a secolului al permis să se
M RE G A TU L M ARE A XIX-lea și amestece în viața politică și s-a
AR REGATUL
E A MUNTENEGRULUI
Novi
Pazar
BU L G A R I EI NE AG R Ă începutul ocupat în special de activități ca-
AD
Kirk-Kilisse
secolului ritabile, umanitare și mai ales cul-
RI Kumanovo
AT Midia XX. turale. A publicat mai multe volume
IC
Ă Lüleburgaz
de versuri și unele dintre piesele
ITALIA ALBANIA Salonic Enos corale ale compozitorului român
George Enescu au versurile scrise
MACEDONIA
IMPERIUL
de regină.
M A RE A OTOMAN
EGEE Podul de la Cernavodă era
RE G A TU L
G R ECI E I în 1895 cel mai lung din Europa?
MAREA
România
MEDITERANĂ
Rhodos în timpul
DODECANES Războaielor
0 250 km
CRETA Balcanice,
1912–1913.
1912
Victorii balcanice Imperiul Otoman Achiziţii ale Italiei
1913
Imperiul Otoman Achiziţii
Tratatul de la Londra
Podul de la Cernavodă, construit
ale Bulgariei ale Serbiei
între 1890–1895 după proiectul
Tratatul de la Bucureşti ale României ale Muntenegrului
inginerului Anghel Saligny.
ale Greciei
III. Sursa B. „Aducerea unei dinastii străine în România devenise o nevoie de neînlă- Moș Ion Roată, eroul poves-
turat. De la stingerea vechilor dinastii naţionale ale Basarabilor şi Muşatinilor, istoria tirilor lui Ion Creangă referitoare
noastră fusese un lung şir de tulburări interne provocate de diferite partide boiereşti la Unirea Principatelor, a existat
care luptau pentru stăpânire. În domnia lui Cuza-Vodă se văzuse că un domn cu ori- în realitate? A fost un țăran român
cât de mari însuşiri nu va putea avea destulă autoritate, dacă se va fi ridicat dintre din Vrancea, deputat în Adunarea
ai noştri. Era nevoie de prestigiul unei vechi familii domnitoare străine, care să nu fi ad-hoc a Moldovei din anul 1857,
fost niciodată amestecată în luptele politice de la noi. Acest lucru îl văzuseră lămurit susținător înflăcărat al Unirii și al re-
şi divanurile ad-hoc din 1857, când ceruseră dinastie străină” formei agrare. A fost decorat la 18
(P.P. Panaitescu, Istoria Românilor, 1942) martie 1878, de către Mihail Kogăl-
niceanu, ministrul de externe, cu
1. Selectează din sursa B două cauze care 3. Alcătuiește enunțuri cu caracter istoric Ordinul Național „Steaua Români-
justificau aducerea prințului străin. în care să integrezi termenii: domn pă- ei”, în grad de cavaler, împreună
2. Precizează instituțiile care au solicitat mântean, prinț străin, monarhie eredita- cu brevetul însoțitor semnat de
aducerea la tron a unui prinț străin. ră, regat, moștenitor al tronului. Domnitorul Carol I.
105
STUDIU DE CAZ: Formarea statelor naţionale în secolul al XIX-lea

Germania
Crearea statelor naționale, prin unificarea micilor state fărâmițate politic, a
devenit în Epoca Modernă obiectivul care a reunit majoritatea forțelor politice.
Statul national creat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – român, italian și
german – a oferit cadrul favorabil modernizării. Statul modern român s-a creat ca
urmare a acțiunilor românilor, într-un context extern favorabil, prin unirea Moldo-
vei cu Țara Românească în 1859, în urma dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza.
Idealul unificării Italiei a început să prindă contur când Regatul Piemontului,
condus de Victor Emanuel al II-lea de Savoia, a reușit să elibereze de sub stăpâ-
nire austriacă Lombardia (1859) – cu ajutorul Franței și Veneția (1866) – cu ajutorul
Prusiei. Modena, Parma, Toscana și Statul papal au proclamat alipirea la Piemont.
Sicilia și sudul Italiei s-au unit cu nordul Italiei, în urma războiului revoluționar
condus de Giuseppe Garibaldi. Unificarea a fost desăvârșită în 1870, când a fost
integrată noului stat și Roma.
Unificarea Germaniei s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în
jurul Prusiei, condusă de dinastia Hohenzollern, „Prin fier și sânge!” – după expresia
Camillo Cavour (1852–1861), cancelarului Otto von Bismark. În urma războiului cu Danemarca (1864), Prusia și
prim-ministru, artizan al unificării Austria au obținut câte o provincie, dar le-au administrat în comun. Doi ani mai
Italiei. Ilustrație apărută în presa târziu, în urma câștigării războiului cu Austria, în jurul Prusiei se crea Confederația
franceză, 1860. Germană de Nord (21 de state). Franța a fost învinsă în 1870–1871, a cedat Alsacia
și Lorena și a plătit despăgubiri de război însemnate. La 18 ianuarie 1871, în Sala
Oglinzilor de la Versailles, regele Prusiei era încoronat ca împărat al Germaniei
unificate sub numele de Wilhelm I. Și-au continuat evoluția și vechile monarhii ab-
solutiste multinaționale: Imperiul Otoman, Rus și Austro-Ungar, ultimul creat în 1867.
1 - DUCATUL LIMBURG
1839 în Confederaţi e
2 - HOLSTEIN DANEMARCA
A
3 - LAUENBURG
M A R E A B A L T I CĂ
MARE A
NORDULUI
SCHLESWIG
P RU SIA
Ducate aparţinând Kiel ORIENTAL Ă
regelui Danemarcei 2 Lübec k PRUSIA
MARELE DUCAT OCCIDENTALĂ
DUCATUL Hambur g 3
MECKLENBURG
OLDEN-
BURG I
SIE
Bremen
BRANDENBURG
PRU
E lb a
REGATUL HANOVREI
UL
AT REGATUL
OLANDA REG
LIPPE Berlin
DUCATUL O der
BRUNSWICK POSNANI A POLONIEI
DUCATUL
1 ANHALT
R in
WALDECK-
HESSA REGATUL REP. DE LA
S I CRACOVI A
BELGI A STATU L SAXONIEI L E
DUCATUL Z I 1846 Austria
Sadowa A
NASSAU MARELE THURINGIA
DUCAT 1866
MARELE DUCAT DE Frankfurt HESSA
LUXEMBURG Prag a Olmütz 1818 în
Confederaţie
PALATINAT
Otto von Bismarck, ca prim- Heidelberg REGATUL
BOEMI A MORAVIA
ministru, între 1862–1890, a su- REGATUL

WÜRTTEMBERG
D un
ăr e
a
I M P E R I U L A U S T R I A C
pervizat unificarea. A proiectat FRANŢA

B AVARIE I Viena REGATUL
MARELE DUCAT
Imperiul German de la 1871, deve-
HOHENZOLLERN U N G A R I EI
BADEN AUSTRIA
nind primul său cancelar („Can- PRINCIPATUL NEUCHÂTEL

(1815-1857)
celar al Imperiului”) și dominând Prusia PRINCIPATUL
LIECHTENSTEIN
afacerile acestuia până la demi- ELVEŢIA
terea sa în 1890. Diplomația lui, VENEŢIA
SAVOIA
numită „politică realistă” (Real- 0 200 km
LOMBARDIA
politik), și modul autoritar în care
a condus statul i-au atras porecla Hotarele Confederaţiei Germane Frankfurt Sediul dietei Bătălii
„Cancelarul de Fier”. Confederația Germană: 1815–1866.

106
I. Observă sursa A: Verdi a fost o figură semnifica-

1. Numește trei state aflate în Confederația Germană. tivă în lupta pentru unificarea Itali-
2. Menționează trei state cu care s-a aflat Prusia în conflict. ei, împreună cu Garibaldi, Mazzini şi
3. Numește personalitatea istorică a epocii, care a avut un rol important în Cavour? Refrenul „Va, pensiero” din
unificarea Germaniei. opera sa timpurie Nabucco (1842)
4. Având în vedere semnificația Palatului de la Versailles, precizează un motiv pen- şi coruri similare din operele ulteri-
tru care regele Prusiei a luat decizia de a se încorona ca împărat la Versailles. oare au fost în mare parte în spiritul
mişcării de unificare.
Compozitorul a fost consi-
II. Sursa B „Noi suntem un popor de douăzeci și unu – douăzeci și derat reprezentant al aces-
două de milioane de oameni desemnați din timpuri imemoriale sub tor idealuri, devenind și
același nume, acela de poporul italian, îngrădit între limitele natu- om politic.
rale cele mai precise pe care Dumnezeu le-a trasat vreodată, […]
vorbind aceeași limbă, având aceleași credințe, obiceiuri tradiții Giuseppe Verdi
[…], mândri de cel mai glorios trecut politic, științific, artistic care (1813–1901), compozitor
a fost cunoscut de istoria europeană.” italian romantic, cu
(Giuseppe Mazzini, Italia, Austria și papa) precădere de operă.
Gravură din 1876.
Citește cu atenție sursa B: Pătrunde în spiritul epocii, fo-

1. Precizează trei elemente care asigură unitatea poporului italian. losind mijloacele multimedia
2. Folosindu-te de cunoștințele dobândite, precizează ce semnificație avea pentru a asculta „Va, pensiero”, din
în viziunea autorului expresia: „cel mai glorios trecut politic”. Nabuco!
III. Folosind Diagrama Venn,

compară procesul de unificare a 1. Precizează din imaginea alăturată două sim-
Italiei cu cel al Germaniei, stabi- Italia Germania boluri revoluționare.
lind asemănări și deosebiri. 2. Descrie atitudinea locuitorilor de pe țărm
și pe cea a italienilor care debarcă. Preci-
zează reacția locuitorilor Marsilliei față de
IV. Așază în ordine cronologică următoarele evenimente italieni.
istorice:
l Roma devine capitala Italiei unificate.
l Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza la Iași și București.
l Garibaldi asediază Palermo.
l Războiul Prusiei cu Danemarca.
l Eliberarea Lombardiei.
l Încoronarea de la Versailles.
PROIECT DE GRUP
Folositi imagini și informații de pe internet pentru a realiza o

prezentare multimedia cu tema Formarea statelor naționale
și modernizarea, având în vedere: factorii favorizanți, perioa- Garibaldi și armata lui de eliberare
da, personalitățile implicate, modalitatea de realizare, urmările/ debarcând în Marsilia, 11 mai 1860.
consecințele. Prezentați proiectul colegilor.
107
EPOCA VICTORIANĂ. LA BELLE ÉPOQUE
Cuceririle englezilor au fost stimulate de minele de diamante din Africa de Sud

și de cumpărarea acțiunilor Canalului Suez (deschis în 1869). Africa a ajuns în cea
mai mare măsură sub dominație engleză. În Oceania, englezii stăpâneau Fiji, Noua
Guinee, Noile Hebride și Borneo; în Asia – India era „perla Coroanei”; aveau statut
mai important Canada, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud.
OCEANU L I. Ellice
PAC IF IC I. Solomon
I. Gilbert
Canada Noile Hebride
Tokelau Nauru (M.B./Fr. )
I. Samoa
Niue Noua Guinee de V
I-le Amiralităţii
I-le Cook Arh. Bismarck I. Tonga
Honduras Hong Kong Borne o
brit. de Nord
Papua I. Fiji
Birmania Sarawak Noua
Pitcairn Brune i
Penang Zeelandă
4 6 Australia
OCEA NU L Irak Indi a 5
St Lucia Gibralta r 1
P A CI F I C Trinida d Bahrain Ceylon
Christmas Tasmania
Regina Victoria, 1859. Guyana Brit.
Georgetown Malt a
23
Kuwait
Laccadive I. Cocos
Maldive I. Macquari e
Nigeria Socotra
Gambia Suda n I. Auckland
anglo-egiptean Somalia Brit. OCEANU L
Sierra Leone Keny a Campbell
Cameru n INDIAN
Coasta de Au r Uganda Amirante
Togo Zanzibar
I. Falkland Ascension Rhodesia Î. Mauritius (Île de France)
Teritoriul South Shetland Bechuanaland Tanganyik a
South Teritoriul
Antarcticii Georgia Africa Nyassaland Antarcticii
South
britanice Orkney de S-V Swaziland australiene
Tristan
Sout h
Sandwich
da Cunha Uniune a Basutoland
Sud-Africană
Posesiuni engleze înainte de sec. XVIII Mandate ale Societăţii Naţiunilor (1919-1922)
1 - Cipru 3 - Transiordania 5 - Insulele Nicobar
Achiziţii în sec. XIX şi la începutul sec. XX
2 - Palestina 4 - Insulele Andaman 6 - Federaţia Malaezia
Imperiul colonial britanic, între 1800–1930.
Epoca victoriană reprezintă perioada domniei reginei Victoria a Marii Britanii

(1837–1901), caracterizată pe plan extern prin evitarea conflictelor militare majore și
Thomas B. Kennington, extinderea imperialismului colonial, iar pe plan intern prin îmbunătățirea condițiilor
„Culmea sărăciei”, 1889. de viață, ca urmare a sistematizării urbane, adoptării legilor de protecție socială,
invențiilor și inovațiilor. După expansiunea în Africa și Asia, s-au constituit marile
imperii coloniale englez și francez, Europa dominând lumea în toate domeniile.
Paralel, Statele Unite ale Americii și Japonia au cunoscut o dezvoltare fără prece-
dent și s-au afirmat pe plan extern. Astfel, a crescut rivalitatea dintre marile puteri
pentru dominație în lume.
Epoca victoriană se caracterizează și prin grija statelor moderne pentru
îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor: cresc preocupările pentru con-
fortul urban prin lucrări edilitare, ridicarea de edificii publice, canalizare, introdu-
cerea iluminatului, dezvoltarea transportului public. Învățământul primar a devenit
obligatoriu, s-au construit școli, universități, biblioteci și, paralel cu activitatea
sindicatelor, statele au adoptat legi care interziceau exploatarea copiilor, regle-
mentau ziua de lucru și asigurările de boală, bătrânețe și șomaj. Un contrast izbitor
era între viața de la oraș și viața de la sat, între modul de viață al celor cu posibilități
materiale și cei care locuiau în suburbiile orașelor, unde bolile făceau ravagii.
Se produce acum a doua revoluție industrială, bazată pe descoperirea unor noi
surse de energie: electricitate, gaze naturale, petrol. Noile invenții – oțelul, becul
electric, telefonul, automobilul, avionul, aparatul de fotografiat, cinematograful –
Familie din Epoca Victoriană, au dat un nou aspect vieții cotidiene, iar progresele din medicină au îmbunătățit
Statele Unite ale Americii, speranța de viață. Femeile se afirmă tot mai mult în viața publică, militând pentru
cca 1885. obținerea egalității în drepturi cu bărbații.
108
APLICAȚII
I. Sursa A. Citește cu atenție sursa A, observă sursele B și C și răspunde: C

„Pe Nautilus nu te mai temi de nimic. Nu te mai temi că nava poate fi
turtită, pentru că învelișurile ei au tăria fierului... nu mai tremuri de grija caza-
nelor care ar putea plesni din pricina presiunii aburului; nici de teama vreunui
incendiu, fiindcă Nautilus e făcut din metal și nu din lemn; lipsa cărbunelui nu
mai e o problemă, fiindcă Nautilus e condus de electricitate... Iată, domnule,
ce înseamnă un vas adevărat!”
(Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări)
1. Precizează elementul comun reprezentat B
de sursele A, B, C.
2. Precizează, pe baza sursei A, trei motive
pentru care nava imaginată este rezistentă.
3. Menționează alte trei avantaje pentru
omenire ale celei de a doua revoluții in-
dustriale.
II. Sursa D. Completează în coloana B, pe caiet, invențiile și inovațiile din domeniul transporturilor, selectate
din coloana A:
B. Invenții/inovații din
A. Invenții și inovații
domeniul transporturilor
• Becul electric (Thomas Edison) • Vaccinul împotriva turbării

• Telegraful (Samuel Morse) (L. Pasteur)
• Telefonul (Alexander Graham Bell) • Penicilina (Alexander Fleming)
• Cinematograful (fratii Lumière) • Teoria evoluției speciilor (Ch. Darwin)
• Aparatul de fotografiat • Automobilul (Karl Benz, Henry Ford)
• Teoria relativității timpului și a • Bicicleta (H. G. Lawson)
spațiului – o nouă concepție generală • Motorul cu ardere internă – motorină
despre Univers (Albert Einstein) și benzină (Rudolf Diesel)
III. Sursa E ilustrează

folosirea muncii copi- E
ilor de la vârste foarte
fragede.
Imaginează-ți un
dialog între un copil
din secolul al XIX-lea
și un copil din seco-
lul al XXI-lea, în care
fiecare povestește
cum petrece timpul,
despre provocările și
dorințele pe care le
are.
109
ȘTIAI CĂ... LA BELLE ÉPOQUE

Timpul istoric cuprins între 1871 și începutul Primului Război Mondial (1914) a
părut celor care l-au trăit cu intensitate şi la un anumit nivel economic, cultural
Palatul de Cristal, realizat din şi social, o epocă frumoasă – „la belle époque” – în raport cu ororile războiului
fier și sticlă, a fost simbolul primei care a urmat şi cu răsturnările social-economice de la sfârșitul acestuia. „La
Expoziții universale de la Londra belle époque” a fost resimțită în Europa și în Statele Unite ale Americii.
(1851)? A răsturnat total ideea de
spațiu construit pe care o aveau
oamenii vremii.
În replică la Palatul de Cristal,

inginerul francez Gustave Eiffel a
construit Turnul simbol al Expoziției Știința, literatura, pictura, sculptura, arhitectura cunosc o afirmare fără pre-
Universale de la Paris, din 1889, cedent în toate statele. Se organizează mari expoziții universale care ilustrează
considerat de contemporani „o atât invențiile și inovațiile științifice, cât și creațiile marilor artiști. Apare social-
monstruozitate”. Azi este unul democraţia modernă, se manifestă pacifismul – ca replică la spectrul unui război
dintre simbolurile Franței. mereu iminent, ia avânt naţionalismul, văzut ca o misiune mesianică de către
marile puteri (Germania, Marea Britanie, Statele Unite), dar şi ca o redeşteptare
a conştinţei de sine şi de emancipare a popoarelor aflate sub dominaţie străină
(India, China, Egipt, Africa de Sud).
Epoca „frumoasă” a Europei a reunit reprezentanți ai mai multor timpuri,
mentalități și atitudini, aparținând trecutului și viitorului: o aristocrație lipsită
de griji, trăind bucuriile vieții, o burghezie așezată pe poziții economice și po-
litice dominante și o pleiadă de artiști, din toate domeniile, care au dat farmec
timpului.
DICȚIONAR
Imperialism - dominația unui stat Pierre-Auguste

asupra altui stat. Renoir, Balul
Sindicat - organizație profesio- de la „Moulin
nală care susține drepturile de la Galette”,
membrilor săi. 1876.
110
A
APLICAȚII La Paris s-a
manifestat cel
mai amplu spiritul
B
Restaurant stil Belle Époque „Le Train epocii. Aici
Bleu” (Trenul albastru), construit pentru s-au organizat
Expoziția Mondială de la Paris, din 1900. mari expoziții
universale și
s-au afirmat
artiștii. Sculptorul
C. Brâncuși, Constantin
Domnișoara Brâncuși a fost
Pogany, 1912. unul dintre ei.
C
REȚINEM
u Epoca victoriană s-a caracte-

D rizat prin progres, creșterea nivelu-
Cinematograful Lumière. În omnibus, Anglia, pictură din 1895. lui de trai, imperialism colonial.
u La Belle Époque a fost proprie
1. Observă în sursele A, B, C și D elemente care să ilustreze progresul științific. Europei și Statelor Unite ale Ameri-
2. Precizează din cele patru surse elemente care ilustrează diferențe sociale. cii. S-a caracterizat prin atmosfera
3. Alcătuiește o listă cu pictori celebri de pace și bunăstare, înflorirea cul-
care s-au afirmat în Belle Époque. turii și a științei.
PROIECT – O ZI DIN VIAȚA „BELLE ÉPOQUE”
Sursa A „Era jumătatea lunii octombrie a anului 1900 când Sursa B. Jean Beraud, Bulevardul St Denis, Paris
Pablo Picasso ajungea în Gare d’Orsay, noua și aglomerata
gară a Orașului Luminilor [...]. În acel an, milioane de oameni
se înghesuiseră deja să vadă Expoziția Universală de la Paris,
care etala o veritabilă explozie de inovații revoluționare,
inclusiv un Palat al Electricității (splendid iluminat noaptea)
și un trotuar rulant acționat electric... Acest târg mondial,
asemenea predecesoarelor sale, era menit să-i copleșească
pe vizitatori... Fantezia, futurismul și exotismul au înflorit de-a
dreptul în perimetrul Expoziției Universale, iar stilul predo-
minant de arhitectură și design a fost cel Art Nouveau.”
(Mary Mc Auliffe, La Belle Époque. Amurgul unei lumi)
Formați grupe de trei- l un afiș care să ilustreze epoca; ETAPELE PROIECTULUI

patru 4 elevi. Citiți cu l o prezentare multimedia a I. Stabiliți sarcinile de lucru.
atenție sursa A și priviți vieții locuitorilor din diferite II. Alcătuiți afișul (selectați textele și ima-
sursa B. Pornind de la categorii sociale: proprieta- ginile potrivite, compuneți prezenta-
acestea, căutați informații rii de pământuri, burghezia, rea, asigurați-vă de corectitudinea re-
suplimentare la biblioteca muncitorii, țăranii, având în dactării).
școlii sau accesând Inter- vedere și progresele științei și III. Prezentați clasei rezultatele activității și
netul, pentru a realiza: tehnicii din epocă. alcătuiți o expoziție cu afișele.
111
RECAPITULARE
l Monarhii europeni care l-au l Prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost dominată de mișcări revoluționare
înfrânt pe Napoleon au orga- și de războaie de eliberare națională, care au condus la prăbușirea regimului
nizat Congresul de la Viena politic instaurat în 1815.
(1814–1815).
l Au stabilit o nouă ordine eu- l Revoluția română de la 1848 s-a
ropeană bazată pe echilibrul încadrat în procesul european,
puterilor și autoritatea mo- dar a avut cauze proprii. Pro-
narhiilor absolutiste conser- iectul politic pașoptist s-a pus
vatoare, din Sfânta Alianță. în aplicare în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
l Revoluțiile de la 1848 au avut
obiective care vizau mo- Revoluționarii români Nicolae
dernizarea, dar și obiective Bălcescu și Avram Iancu.
naționale. Monarhiile abso-
lutiste s-au sprijinit reciproc Tisa
BA
IMPERIUL
I M P E R I U L RUS
Pr
BUCOVINA Botoșani
pentru a înfrânge revoluțiile SA
ut
RA
Ni
A
AN
str
din Franța, spațiul italian și BI
u
A U S T R O - U N G A R IȘ Iași A
CR Cluj Piatra
german, Imperiul Habsbur- Neamț
TRANSILVANIA
gic, spațiul românesc; Sfânta
Alianță s-a destrămat. UNGARIA Mure
ș Sibiu Focșani Chilia
Brașov Galați
CROAȚIA SLOVENIA
BANAT
R O M Â N I A
Ploiești
BOSNIA Turnu- (indep. 1878) DOBROGEA
Severin
Olt
Belgrad București (la România din 1878)
DA
Smârdan Craiova 1877

HERȚEGOVINA SERBIA
LM
Turnu- a
re Silistra
Vidin nă
AȚ
1875 (indep. 1878) Rahova Corabia Măgurele Du Rusciuc

IA
(la Varna
Muntenegru
din 1881) er Târnovo Șumla
Isk Plevna BULGARIA
MUNTENEGRU (la Serbia Sofia (autonom\ sub suzerani- Marea Neagră
(indep. din 1878) tate otoman\ din 1878)
1878) RUMELIA
Filipopol (la Bulgaria din 1885)
Marea Adriatică
Va
Str
rd Adrianopol
um
ar
I M P E R I U L
a
Constantinopol
ri]a
ALBANIA
Ma
San Stefano
1878
ara
Războiul de MACEDONIA
Mar
ea M
arm
Independență al
O T O M A N
României.
Revoluționarul maghiar THESSALIA
(la Grecia din 1881)
Marea Egee
Lajos Kossuth. 0 150 km
Marea Ionică GRECIA
Legendă Războiul pentru Independența României (1877–1878)
l În a doua jumătate a secolu- Răscoale Concentrări Direcția atacurilor Convenția româno- Teritorii ocupate
de Imperiul
ale armatei armatei române rusă de la București
lui al XIX-lea s-au format sta- antiotomane
române în 1877 în 1877–1878 (4 aprilie 1877) Austro-Ungar
în 1878
Tratat de pace
tele moderne: român, italian Redute otomane Direcția atacurilor Teritorii românești
rusești anexate Teritorii pierdute
și german. de Imperiul Rus de Imperiul
în 1878 Otoman
Unificarea politică a accele-
rat procesul de modernizare l Statul român modern a fost creat alizat prin acțiunile de unificare și re-
și dezvoltarea economică. prin unirea Moldovei cu Țara Româ- formele înfăptuite de domnitorul Al.
l Se dezvoltă și se afirmă la ni- nească, în urma dublei alegeri a lui I. Cuza, continuate de Carol I.
vel mondial Statele Unite ale Alexandru Ioan Cuza în 1859. l Procesul de unificare statală s-a în-
Americii și Japonia. l Consolidarea statului modern s-a re- cheiat în 1918, cu realizarea Marii Uniri.
112
l Epoca victoriană reprezintă perioada domniei regi- l A avut loc a doua revoluție industrială, bazată pe
nei Victoria a Marii Britanii (1837–1901), caracterizată descoperirea unor noi surse de energie: electricita-
pe plan extern prin: tea, gazele naturale, petrolul.
• evitarea conflictelor militare majore;
• extinderea imperialismului colonial. l Belle Époque a fost caracteristică Europei și Statelor
Pe plan intern, s-a caracterizat prin îmbunătățirea Unite ale Americii și s-a evidențiat prin atmosfera de
condițiilor de viață, ca urmare a sistematizării urba- pace și bunăstare, înflorirea culturii și a științei.
ne, adoptării legilor de protecție socială, invențiilor
și inovațiilor.
1. Transcrie textul cu informațiile completate din lista dată:

Lista de termeni: „Realpolitik”, imperialism, polonez, XX, Alexandru Ioan
Cuza, german, revoluționară, diplomatică, economic, XIX, război, Ferdinand.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-au format statele naționale ro-

mân, italian și................... Acțiunile de unire au avut în centru personalități
precum......................, Camillo Cavour și Otto von Bismarck. Unirea românilor
s-a realizat pe cale ..................., cea a italienilor și germanilor prin negociere
și.............................. După unificare, statele moderne naționale s-au consoli-
dat și modernizat, devoltându-se din punct de vedere ................... Germania Stema Regatului Italiei
s-a dezvoltat, ajungând la sfârșitul secolului.......... una dintre marile puteri ale (1861–1946).
lumii. Ca urmare, de la ............, politica promovată de Bismarck, care a adus
succesul acțiunilor de unificare, Germania a trecut la o politică mondială de
expansiune. Wappen des Deutschen Bundes © Erstellt von David Liuzzo 2008
2. Vizitează pagina de internet: https://ro.wikipedia.org/wiki/ En-

ciclopedia liberă.
Accesează secțiunea despre Războiul de Independență al României,
1877–1878.
Citește textul afișat pe ecran.
Pe baza informațiilor oferite, realizează o axă cronologică pe care să în-
scrii cinci evenimente care au condus la succesul românilor.
3. Precizează pe harta alăturată: a) direcția de înaintare a trupelor rusești;

b) trei localități din sudul Dunării, în care s-au desfășurat acțiuni militare în Stema Confederației Germane
Războiul de Independență. (1850–1866).
113
I. Incercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Congresul de la Viena s-a finalizat în anul:
a) 1816 b) 1813 c) 1815
2. În timpul Revoluției franceze de la 1848 a fost proclamată ca formă de organizare a statului:
a) monarhia constituțională b) republica c) monarhia absolutistă
3. Revoluțiile de la 1848 din spațiul românesc au avut un caracter unitar rezultat și din:
a) conținutul documentelor b) lipsa obiectivelor c) conducători identici
revoluționare
4. Revoluțiile de la 1848 au fost înfrânte ca urmare a intervenției Imperiului Otoman și statelor conservatoare
grupate în:
a) Tripla Alianță b) Sfânta Alianță c) Tripla Înțelegere

A B
1. unificarea Italiei a). 1864–1871
2. unificarea Germaniei b). 1859
3. unirea Moldovei cu Muntenia c). 1859–1870
d). 1848
III. Asociază următoarele cinci elemente de moștenire culturală ale societății moderne cu ilustrațiile corespun-
zătoare:
1. Palatul CEC București ; 2. Palatul de Cristal Londra; 3. Hotel Hermitage Monte Carlo; 4. Gara din Liverpool;
5. Turnul Eiffel din Paris.
A B C D E
IV. Citiți textul și răspundeți la cerințe:

„Cuza a vrut să înfăptuiască mult în timp scurt... La finele anului 1865, domnul și-a dezamăgit numeroșii
susținători când a scris împăratului Franței și a anunțat în Parlament că este gata de a părăsi tronul și de a face
loc unui prinț străin, așa cum ceruseră Adunările ad-hoc. De aceea, la 11 februarie 1866, în urma unui complot,
domnitorul a părăsit tronul și țara, cu urarea: Să dea Dumnezeu să-i meargă țării mai bine fără mine, decât cu
mine! Să trăiască România!... A rămas în istorie ca unul din făuritorii României moderne, care a aplicat în șapte
ani o mare parte din programul progresist adoptat de români în 1848”.
(Ioan-Aurel Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)
1. Numește un spațiu istoric menționat în sursa dată.
2. Menționează secolul în care se desfășoară evenimentele.
3. Selectează un obiectiv al Adunărilor ad-hoc menționat în sursă.
V. Alcătuiește un eseu istoric de 10–15 rânduri în care să prezinți activitatea reformatoare a domnitorului Alexandru
Ioan Cuza. Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu.

Punctaj răspuns 0,5px4= 0,5px3= 0,5px5= 0,5 px3= 1 p+0,5p= Punctaj maxim:
corect 2p 1,5p 2,5p 1,5p 1,5p 10 p
114
RECAPITULARE FINALĂ
CĂLĂTORIA SPRE MODERNITATE, SECOLELE al XV-lea – al XIX-lea
AM ÎNVĂȚAT DESPRE:
STATUL ȘI POLITICA.
RECONSTITUIREA TRECUTULUI CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE
RELAȚIILE SOCIALE
l Timp și spațiu la sfârșitul Evului Mediu și în Epo- l enaștere și Umanism

R l Absolutism
ca Modernă l Baroc l evoluțiile moderne
R
l Analiza surselor istorice, termeni de specialitate l Iluminism l Emancipare națională
l Revoluția industrială l Statele moderne
l La Belle Époque
I. Știu să utilizez în contexte diverse coordonatele şi reprezentările despre timp şi spaţiu
l Realizează corespondența între coloanele care ilustrează călătoriile europenilor spre celelalte continente.
Asociază elementele din cele trei coloane care cuprind: ani, personaje istorice şi evenimente la care au parti-
cipat.
A. 1519 a). Vasco da Gama 1. a ajuns la Capul Bunei Speranţe
B. 1488 b). Fernando Magellan 2. a ajuns în India ocolind Africa
C. 1498 c). Bartolomeu Diaz 3. a descoperit America
D. 1492 d). Cristofor Columb 4. a pornit o expediţie în jurul lumii
II. Știu să utilizez critic limbajul de specialitate și sursele istorice

A. „Adevărata glorie nu sunt cele patruzeci de bătălii pe care le-am câștigat – căci înfrângerea de la Waterloo va
distruge amintirea acelor victorii... Ceea ce nu va putea fi distrus de nimic și va trăi veșnic este Codul meu civil...”
(Napoleon)
B. Medalie franceză de la mijlocul secolu-
lui al XIX-lea: Napoleon în togă dă Codul civil
zeiței Atena:
C. „În opinia lui Vandal, Codul nu ar fi

fost nicicând elaborat fără îndemnurile încă
pățânate și încurajările cordiale ale lui Napo-
leon. Eforturile juriștilor și ale Consiliului au
fost aproape demolate atunci când noul Cod
a fost supus dezbaterilor în Tribunat. Această
adunare […] a condamnat Codul considerân-
du-l o trădare a Revoluției, o întoarcere la do-
minarea tiranică a femeii de către bărbat și a copiilor de către părinți, precum și la controlarea economiei
franceze de către burghezie. Aceste obiecții erau pe deplin întemeiate. Codul accepta și aplica principiile
fundamentale ale Revoluției: libertatea cuvântului, a cultului și a spiritului antreprenorial, egalitatea tuturor
în fața legii, dreptul oricărui individ de a fi judecat public de jurați, încetarea servituților feudale […]. Însă,
urmând modelul dreptului roman, Codul declara că familia era celula și bastionul disciplinei morale […], tatăl
familiei avea un control total asupra proprietăților soției sale, precum și o putere deplină asupra copiilor până
la vârsta majoratului... .”
(Will Durant, Civilizații istorisite – Epoca lui Napoleon)
115
1. Sursele A, B, C ilustrează importanța Codului Civil elaborat în timpul lui Napoleon. Studiază cu atenție sursa
B și menționează elementele de cultură antică prezente.
2. Pe baza sursei C, precizează două cauze pentru care adunarea condamna Codul.
3. Identifică din sursa C trei principii ale Revoluției Franceze care se regăsesc în Codul Civil.
4. Exprimă o opinie în legătură cu existența și valabilitatea drepturilor menționate în societatea contemporană.
III. Valorific experiența istorică și diversitatea socio-culturală

1. Analizează comparativ unirea oferită românilor de Marile Puteri și Unirea din 1859 realizată de aceștia, reluând
informațiile din Studiul de caz Românii și modernitatea.
2. Precizează o cauză pentru care Austria și Turcia se manifestau împotriva unirii Principatelor.
3. Menționează alte două state europene care parcurgeau etape ale unificării în a doua jumătate a secolului
al XIX-lea.
4. Identifică evenimentul major al primei jumătăți a secolului al XIX-lea, care a avansat ideea Unirii și Independenței.
5. Precizează trei acțiuni de consolidare a statului, din timpul lui Al.I Cuza, și trei acțiuni de consolidare a statului
modern, din timpul lui Carol I.
6. Exprimă o opinie în legătură cu procesul de modernizare europeană, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, inte-
grând termenii: poduri, bancă, lucrări edilitare, artiști în afara atelierului, expoziție universală.
IV. Folosesc autonom și responsabil instrumente necesare învățării permanente

Vizitează pagina de Internet: https://societatesicultura.ro. Accesează linkul despre monarhia absolu-
tistă.
Alcătuiește o Fișă de prezentare a Palatului de la Versailles. Prezintă colegilor informațiile descoperite!
V. Îmi asum roluri în cadrul grupului

Formați grupe de trei-patru elevi. Imaginați-vă că sunteți ziariști la o revistă specializată de știință și tehnică.
Pornind de la imagini, realizați pe grupe o prezentare, la alegere, despre o invenție sau despre un inventator
din secolele XIX–XX. Va fi necesar: să motivați alegerea, să utilizați corect informațiile, să evidențiați importanța
subiectului pentru lumea contemporană.
Etape:
1. Pregătirea:
l alegeți subiectul și distribuiți sarcinile de lu-
cru (căutarea informației, selectarea imagini-
lor, scrierea textului);
l realizați un plan al prezentării.
2. Realizarea și verificarea:
l s electați textele și imaginile potrivite;
l compuneți prezentarea, asigurându-vă de co-
rectititudinea redactării (ortografie, punctua-
ție, aspect).
3. Finalizare și prezentare: fiecare grupă va

susține în fața clasei prezentarea realizată. Cele
mai interesante prezentări pot fi puse pe un pa-
nou tematic în clasă.
Notați în jurnal impresii din timpul activității
de echipă.
116
Capitolul IV
EVALUARE FINALĂ
I. Ordonează cronologic, pe o axă, următoarele evenimente: Tratatul de la Tordesillas, Adoptarea Constituției
Americane, Soliman Magnificul asediază Viena, Adunările Ad-hoc de la Iași și București.
II. Stabilește secolul pentru următoarele date istorice: 1526, 1685, 1498, 1789, 1815.
III. Analizează imaginile și identifică elemente reprezentative ale Epocii Moderne. Realizează corespondența între
acestea și personalitatea corespunzătoare:
1. Napoleon Bonaparte;
2. Fernando Magellan;
3. Ludovic al XIV-lea;
4. William Shakespeare;
5. Regele Carol I.
.........................
......................... .........................
......................... .........................
117
IV. În diagrama de mai jos, completează rubricile libere scriind câte o acțiune a fiecăruia dintre conducătorii:
PERSONALITĂȚI POLITICE IN EPOCA MODERNĂ
Napoleon Soliman Petru Alexandru Ioan Ludovic

Bonaparte Magnificul cel Mare Cuza al XIV-lea
......................... ......................... ......................... ......................... .........................
V. Citește sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:
Sursa A Sursa B
„Sus-zișii lorzi și comunele, întruniți astăzi, „Considerăm ca adevăruri grăitoare faptul că toți oamenii
declară: că pretinsa putere a autorității s-au născut egali, că sunt înzestrați de către Creator
regale de a suspenda legile sau exercitarea cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea
lor fără consimțământul Parlamentului este se numără dreptul la Viață, la Libertate și la căutarea
ilegală; că o contribuție bănească pentru Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Oamenii
Coroană sau în folosul ei, fără consimțământul instituie Guverne, care își derivă dreptele lor puteri din
Parlamentului, este ilegală; că este un drept consimțământul celor guvernați. Că, ori de câte ori o Formă
al supușilor de a prezenta petiții regelui și de Guvernare devine o primejdie pentru aceste țeluri,
că orice întemnițări și urmăriri din pricina este Dreptul Poporului să o schimbe sau să o abolească
acestor petiții sunt ilegale; că ridicarea și și să instituie un nou Guvern, bazat pe acele principii și
întreținerea unor armate în regat, în timp organizat în acele forme de exercitare a prerogativelor
de pace, fără consimțământul Parlamentului sale care i se vor părea cele mai nimerite să-i garanteze
este contrară legii.” acestui Popor Siguranța și Fericirea”.
(Declarația Drepturilor, februarie 1689) (Declarația de Independență a SUA, 4 iulie 1776)
1. Menționează, pe baza sursei A, două decizii ale monarhului care nu puteau fi luate fără acordul Parla-
mentului.
2. Pe baza sursei B, precizează două drepturi inalienabile ale omului.
VI. Alcătuiește un eseu istoric de 10–15 rânduri despre Revoluția Engleză și Revoluția Franceză, în care să
menționezi două asemănări și două deosebiri.
Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu. Oficiu 1 p

Timp de lucru – 50 minute
AUTOEVALUARE I II III IV V VI Din oficiu 1p

Punctaj răspuns 0,2 px5= 0,2 px5= 0,2 px5 = 0,2 p x 5= 0,5 p x 2 = 1p x 4 Punctaj maxim:
corect 1p 1p 1p 1p 1p = 4p 10 p
118
SOLUȚII DE REZOLVARE
PENTRU EVALUĂRI
EVALUARE INIȚIALĂ EVALUARE CAPITOLUL III

I. Preistoria, Epoca Antică, Epoca Medievală, Epo- I. 1 a; 2 b; 3 c; 4 c.
ca Modernă, Epoca Contemporană. II. Declarația drepturilor – Anglia; Declarația drep-
II. 404 î.Hr. (sec. V î.Hr.), 800 (sec. VIII d.Hr.), 1054 turilor omului și ale cetățeanului – Franța; Declarația
(sec. XI), 1230 (sec. XIII), 1359 (sec. XIV). de independență – Statele Unite ale Americii.
EVALUARE CAPITOLUL I EVALUARE CAPITOLUL IV

I. 1. Oceanul Atlantic; I. 1 c; 2 b; 3 a; 4 b.
2. Africa și Asia; II. 1 c; 2 a; 3 b.
3. Direcția spre vest.
II. 1. Aztecii; 2. Era mulțumit că asemenea oameni EVALUARE FINALĂ
bravi au venit în țara lui; 3. Bunătate. I. 1. Tratatul de la Tordesillas, Soliman Magnificul
asediază Viena, Adoptarea Constituției americane,
EVALUARE CAPITOLUL II Adunările ad-hoc de la Iași și București.
I. 1 c; 2 a; 3 b; 4 a. II. 1526 (secolul al XVI-lea), 1685 (secolul al XVII-
II. Soliman Magnificul – Imperiul Otoman; Henric lea), 1498 (secolul al XV-lea), 1789 (secolul al XVIII-lea),
al VIII-lea – Anglia; Petru cel Mare – Rusia 1815 (secolul al XIX-lea).
119
Hărți-suport
Imperiul Austriac
Od în 1848
er
Teritorii pierdute
m ani tu l
a
I M P E R I UL Ger V is în 1859
Ruteni
Polonezi
EUROPA CENTRAL-RĂSĂRITEANĂ
Praga Cracovia
GERMAN GALIŢI A
în 1866
(1871) Cehi
Moravi is t Compromisul din 1867
BOEMIA
N
ru
Brünn Cisleithania, administrată
ÎN A DOUA JUMĂTATE
Slovaci de Austria
MORAVI A
Du Transleithania,
n ăr
ea Viena T is a administrată de Ungaria
Pressburg BUCOVINA
ha Teritorii ocupate
A SECOLULUI AL XIX-LEA
e it în 1878 şi anexate în 1908
L
AUSTRIA Budapesta
Teritorii ocupate
Germani TRANSILVANIA
M a g h i a r i între 1878 şi 1909
TIRO L Limite militare
Cluj
Italieni U N G A R I A Hotarele
Sloveni Români Austro-Ungariei
în 1914
Imperiul Austriac
VENEŢIA Od D r av a
LOMBARDIA Trieste
Zagreb în 1848
er
Croaţi Popoare
ni
Veneţia Italieni Teritorii pierdute
a la
I M P E R I UL erm
Gd ISTRIA is t u în 1859
Pa Croaţi S av a V Ruteni ŢARA
Polonezi
Praga Cracovia Belgrad
GERMAN GALIŢI A
ROMÂNEASCĂ în 1866
Cehi Sârb i
(1871)
Moravi
D BOSNIA is t Compromisul din 1867
BOEMIA AL SERBIA
N
MA r u D u n ăr e a
Brünn Ţ Sarajevo Cisleithania, administrată
IA
Slovaci de Austria
MORAVI A SANGEACUL
Du HERŢEGOVINA NOVI PAZAR Transleithania,
n ăr
ea Viena T is a administrată de Ungaria
Pressburg MUNTENEGRU BUCOVINA
ha Teritorii ocupate
0 200 km e it în 1878 şi anexate în 1908
L
AUSTRIA Budapesta
Teritorii ocupate
Germani TRANSILVANIA
M a g h i a r i între 1878 şi 1909
TIRO L Limite militare
Cluj
Italieni U N G A R I A Hotarele
Sloveni Români Austro-Ungariei
în 1914
VENEŢIA D r av a
LOMBARDIA Trieste
Zagreb
Croaţi Popoare
Veneţia Italieni
ISTRIA
P ad Croaţi S av a ŢARA
Belgrad ROMÂNEASCĂ
Sârb i
DA BOSNIA SERBIA
LM D u n ăr e a
AŢ
IA Sarajevo
SANGEACUL
HERŢEGOVINA NOVI PAZAR
MUNTENEGRU
0 200 km
D u n ăr 132,5 x 92
ea
a BA RUSI A
Tis S Războiul ruso-turc
AR
Înaintarea armatei
AB
ruse
IA
AUSTRO-UNGARIA
Asediul Plevnei la care
a participat şi armata română
A
ROMÂNI A Tratatul de la San Stefano

O GE
BOSNIA-
DA
HERŢEGOVINA Bulgaria Mare,

LM
BR
vasală Imperiului Otoman

DO
AŢ
SERBIA
IA
State recunoscute
M N Plevna BULGARIA MAREA independente
AR MUNTENEGRU NEAGRĂ România
EA RUMELIA
Ba r Mariţa ORIENTALĂ Zonă pierdută
AD în favoarea Rusiei
RI Dulcigno Adrianopol Bosfor
AT Zonă câştigată
IA
IC de la Imperiul Otoman
ALBAN
A San Stefan o
ITALIA Ă NI Constantinopol Achiziţiile
E DO
IMP ER IU L Muntenegrului
D u n ăr 132,5 x 92 AC Dardanele
ea M O T O MA N B RUSI A Congresul de la Berlin
a AS
Tis Războiul ruso-turc
MARE A Imperiul Otoman
AR
Înaintarea armatei
AB
EGEE ruseProvincie otomană

IA
AUSTRO-UNGARIA
REGATUL Asediul Plevnei
Principat la care
vasal
M A R EA GRECIEI a participat şi Otoman
Imperiului armata română
Regiuni administrate
A
M EDITERANĂ Tratatul de la
ROMÂNI A San Stefano
O GE
BOSNIA- de Austro-Ungaria
DA
Bulgaria Mare, RHODOS

HERŢEGOVINA
LM
BR
Sangeacul Novi Pazar

Cipru vasală Imperiului Otoman
DO
AŢ
0 250 km 1878 Teritorii intrate

SERBIA
IA
CRETA M.B. State recunoscute

în componenţa Serbiei
M N Plevna BULGARIA MAREA independente
AR MUNTENEGRU NEAGRĂ România
EA RUMELIA
Ba r Mariţa ORIENTALĂ Zonă pierdută
120 AD în favoarea Rusiei
RI Dulcigno Adrianopol Bosfor
A Zonă câştigată
IA
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro.
C ORINT
LOGISTIC

Istorie Clasa 6 V 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istorie Clasa 6 V 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

Felicia Elena Boșcodeală

numărul 119 – număr unic de telefon la nivel național

Felicia Elena Boșcodeală

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:

Date despre autori:

Versuri: Andrei Mureșanu

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,

l Lucrăm l Aplicație l Reținem

Capitolul IV SECOLUL NAȚIONALITĂȚILOR Capitolul III SPRE O NOUĂ SOCIETATE

RECAPITULARE EVALUARE / AUTOEVALUARE

Belgrad București (la România din 1878)

Smârdan Craiova 1877

1875 (indep. 1878) Rahova Corabia Măgurele nă

ACTIVITĂȚI DE INVĂȚARE ȘI DE CONSOLIDARE A CUNOȘTINȚELOR

II. Pornind de la harta alăturată, rezolvă cerințele.

B. UTILIZAREA CRITICĂ A SURSELOR ISTORICE ȘI A TERMENILOR DE SPECIALITATE PENTRU A DESCRIE ȘI A

C. DESCRIEREA ROLULUI UNEI PERSONALITĂȚI ÎN DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR ISTORICE.

D. FOLOSESC TEHNICI DE ÎN­VĂ­

PERSONALITĂȚI POLITICE ALE ANTICHITĂȚII

RAMSES al II-lea PERICLE ALEXANDRU TRAIAN DECEBAL

......................... ......................... ......................... ......................... .........................

V. Citește sursele A și B și răspunde la următoarele cerințe:

2. Pe baza sursei B, descrie ceremonia de încoronare a lui Carol cel Mare.

Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu. Oficiu 1 p

AUTOEVALUARE I II III IV V VI Din oficiu 1p

Clasa a VI-a te invită într-o aventură plină de provocări.

Urmărește cuvintele-sarcini de pe Harta Comorii!

Insu la Țânțar i lor

Ü Călătoriile și percepția spațiului în Evul Mediu;

Ü Marile descoperiri ale europenilor: drumuri și

l cine au fost marii exploratori și unde au ajuns

l urmările contactului dintre europeni și civilizațiile precolumbiene

COMPETENȚE URMĂRITE 1.1, 1.2, 2.2, 2.3, 3.2, 3.3, 4.1

1271 cca 1418 1488 1492 1498 1519

Realizează, cu ajutorul googlemaps, propriul Suprapune pe o hartă digitală a Lumii călă-

I. Analizează sursa A și răspunde la cerințe:

Alfons al X-lea, regele Castiliei,

Harta lui Ptolemeu.

1. Numește cele trei continente reprezentate pe hartă.

II. Citește sursa B și răspunde la cerințe:

Percepția asupra spațiului

Teoria geocentristă Teoria formei plate Teoria heliocentristă

 Pirații aveau un ochi acoperit

I. Analizează sursa B și răspunde la cerințe: Călătoriile se

1. Precizează punctul cardinal indicat de busolă.

II. Citește sursa C și răspunde la cerințe:

MARILE DESCOPERIRI ALE

Henric Navigatorul (1394–1460),

Bartolomeo Diaz (1450-1500):

Fernando Magellan (1480–1521) a realizat prima călătorie în jurul lumii (1519–1522).

Cel mai recent teritoriu desco- Stația de

Prezenţa portugheză V. - Capul Verde

Ciudad de Mexico I. Filipine

CONSECINȚE ALE MARILOR ȘTIAI CĂ...

confruntat cu violență, lipsuri și bolile aduse de europeni, pentru care băștinașii nu

aveau anticorpi și remedii. Bizerta

Anticorp – substanță din orga-

I. Citește sursa A și răspunde la cerințe:  La San Juan Teotihuacán, în

Fernando Cortés în fruntea armatei de conchistadori, cel mai probabil,

l Lucrăm l Aplicație l Reținem

D. FOLOSESC TEHNICI DE ÎNVĂ

Se punctează și ordinea logică, cronologică, încadrarea în limita de spațiu. Oficiu 1 p

Pirații aveau un ochi acoperit

I. Citește sursa A și răspunde la cerințe: La San Juan Teotihuacán, în

Sursa B III. Pe baza surselor B și C și a informațiilor

III. Sursa C Lorenzo de Medici (1449–

Foarte multe dintre ideile

Polonezul Nicolaus Copernic

Aristotel, filosof grec, pro-

Regele Henric al VIII-lea a

Mimar Sinan, arhitect-șef și