Și Literatura Română: Clasa A X-A

MINISTERUL EDUCAȚIEI
LIANA-CECILIA BĂRBOS
ANDREIA-NICOLETA MAXIM
ADELA MILITAR
NEMES ILDIKÓ
SZABÓ ZSOLT
imba română
Lși literatura
pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară
filiera teoretică și filiera vocațională
ciclul inferior al liceului
Trunchi comun (TC) și curriculum diferențiat (CD*)
clasa a X-a
10
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 4726/17.08.2022,
realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul Ministrului Educației
nr. 3019/10.01.2022.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUCAȚIEI
LIANA-CECILIA BĂRBOS
ANDREIA-NICOLETA MAXIM
ADELA MILITAR
NEMES ILDIKÓ
SZABÓ ZSOLT
Lși imba
literatura română
pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară
filiera teoretică și filiera vocațională
ciclul inferior al liceului
Trunchi comun (TC) și curriculum diferențiat (CD*)
clasa a X-a
10
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Numele elevului care Anul Starea manualului*
ANUL Clasa Școala
a primit manualul școlar la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Contribuție autori:
Unitatea 1 – Bărbos Liana-Cecilia, Maxim Andreia-Nicoleta
Unitatea 2 – Bărbos Liana-Cecilia, Maxim Andreia-Nicoleta
Unitatea 3 – Militar Adela
Unitatea 4 – Nemes Ildikó
Unitatea 5 – Szabó Zsolt
© E.D.P. 2022. Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice, București.
Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau a materialului grafic din această lucrare se face numai cu
acordul scris al editurii.
© Liana-Cecilia Bărbos, Andreia-Nicoleta Maxim, Adela Militar, Nemes Ildikó, Szabó Zsolt
EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:
Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, București * prin poștă, pe adresa editurii
Tel.: 021.315.38.20 * prin e-mail: comenzi@edituradp.ro
Tel./fax: 021.312.28.85 comercial@edituradp.ro
e-mail: office@edituradp.ro * prin telefon/fax: 021.315.73.98
www.edituradp.ro
Referenți: Referent preuniversitar: Prof. dr. gradul I Vintilă Isabel-Giorgiana

Referent universitar: Conf. univ. dr. Glava Cătălin Cosmin
Credite foto: Shutterstock, Freepik
Redactor: Valentina Jercea

Tehnoredactare: Ancuța Melcher, Cati Narcizia Lupu, Gabriela Dimitriu
Coperta: Mădălina Mogoșeanu
3
CUPRINS
UNITATEA I
IMAGINEA DE SINE ÎN ADOLESCENȚĂ ...................................................................................................7
Suferinţele tânărului Werther, Johann Wolfgang Von Goethe ....................................................................... 8
Luminile și umbrele sufletului, Petru Creția ........................................................................................................18
Zaț, Cornel Vîlcu..............................................................................................................................................................28
Mircea Miclea (Transilvania culturală) .................................................................................................................34
Evaluare .............................................................................................................................................................................36
UNITATEA II
ADOLESCENTUL ȘI LUMEA ARTELOR.................................................................................................. 39
Intermitențele inimii, Horea Poenar .......................................................................................................................40
Gigi Căciuleanu (Garantat 100%) ...........................................................................................................................50
Documentarul ne scoate din zona de confort, ne ajută să ne descoperim
(interviu cu Dumitru Budrala)..................................................................................................................................52
Evaluare .............................................................................................................................................................................58
UNITATEA III
COMPORTAMENTE SOCIALE ................................................................................................................. 61
Moara cu noroc, Ioan Slavici ......................................................................................................................................62
Povestea unei bâlbâieli, Vida Gábor ........................................................................................................................70
Întoarcere în secolul 21, Ioana Pârvulescu ..........................................................................................................77
Neagu Djuvara, Solomon Marcus (Garantat 100%) .........................................................................................85
Evaluare .............................................................................................................................................................................91
UNITATEA IV
ORIENTARE ÎN CARIERĂ.......................................................................................................................... 93
Ce tip de carieră ți se potrivește?, Donna Dunning ...........................................................................................94
Cafeneaua socială din Cluj-Napoca (reportaj) ................................................................................................104
Enigma Otiliei, George Călinescu .........................................................................................................................109
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu ....................................................114
Evaluare ..........................................................................................................................................................................121
UNITATEA V
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ......................................................................................................................123
Cum salvăm mediul înconjurător? ........................................................................................................................124
Lostrița, Vasile Voiculescu .......................................................................................................................................127
Tehnici de comunicare, André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface .................................132
Economica: Surse de energie regenerabilă ........................................................................................................140
O pogorâre în Maelström, Edgar Allan Poe .......................................................................................................143
Evaluare ..........................................................................................................................................................................148
4
Manualul cuprinde: varianta tipărită și varianta digitală
Prezentarea (similară cu cea tipărită, are în plus activități multimedia interactive
de învățare, cu rolul de a spori valoarea cognitivă).
manualului Varianta digitală este accesibilă pe platforma www.manuale.edu.ro
Manualul este structurat în 5 unități de învățare U2 Adolescentul

și lumea artelor U3 Comportamente
sociale
U1 Imaginea de sine
în adolescență ∞ Intermitențele inimii, Horea Poenar
∞ Gigi Căciuleanu, Garantat 100%
∞ Documentarul ne scoate din zona de confort,
ne ajută să ne descoperim,
∞ Moara cu noroc, Ioan Slavici
∞ Povestea unei bâlbâieli, Vida Gábor
∞ Întoarcere în secolul 21, Ioana Pârvulescu
interviu cu Dumitru Budrala ∞ Neagu Djuvara, Solomon Marcus (Garantat 100%)
∞ Evaluare ∞ Evaluare
U4 Orientare
în carieră U5 Mediul
înconjurător
∞ Suferinţele tânărului Werther,

Johann Wolfgang Von Goethe
∞ Luminile și umbrele sufletului, Petru Creția
∞ Zaț, Cornel Vîlcu
∞ Ce tip de carieră ți se potrivește?, Donna Dunning ∞ Cum salvăm mediul înconjurător?
∞ Mircea Miclea (Transilvania culturală) ∞ Cafeneaua socială din Cluj-Napoca (reportaj) ∞ Lostrița, Vasile Voiculescu
∞ Tehnici de comunicare, André de Peretti,
∞ Evaluare ∞ Enigma Otiliei, George Călinescu
Jean-André Legrand, Jean Boniface
∞ Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
de război, Camil Petrescu ∞ Economica: Surse de energie regenerabilă
∞ Evaluare ∞ O pogorâre în Maelström, Edgar Allan Poe
∞ Evaluare
Activități
Structura unităților de învățare ● Pregătește-te de lectură! ● Invitație la
lectură! Să explorăm! Aplicativ (teorie) ● Să
Lecții de predare-învățare Evaluare vorbim/să scriem despre... ● Sub semnul
dialogului! ● Sub semnul colaborării/
EVALUARE toleranței culturale! ● Întâlnire cu scriitorii
Citește, cu atenție, următorul text.
Cu vâsla ruptă, înnebunit de furie, am continuat să lovesc apa. Simţeam nevoia de a mă răzbuna
pe rechinul care-mi smulsese din mâini singura hrană pe care o aveam. În curând ceasul va fi cinci
după-amiaza, în cea de-a şaptea mea zi pe mare. Într-o clipă vor veni rechinii în masă. Mă simţeam
puternic după cele două îmbucături pe care reuşisem să le înghit, şi furia provocată de furia
peştelui îmi insufla un curaj straniu de a mă lupta. În barcă mai erau încă două vâsle. M-am gândit
să schimb vâsla ruptă de muşcătura rechinului cu alta pentru a continua să mă bat cu animalele.
Dar instinctul de conservare a fost mai puternic decât furia: mi-am zis că aş putea pierde celelalte
vâsle şi nu ştiam în ce moment voi avea nevoie de ele.
Asfinţitul a fost la fel ca în toate zilele. Dar noaptea a fost mai întunecoasă. Marea era agitată.
Stătea să plouă. La gândul că, dintr-o clipă în alta, puteam avea apă potabilă, mi-am scos pantofii.
[…]
Era prima dată când îl vedeam nervos pe Luis Rengifo. Lângă mine, Ramón Herrera, stătea
îngândurat, ud leoarcă, tăcut. A fost o clipă de linişte absolută. […] Era ora unsprezece şi cincizeci
de minute. Şi eu credeam că dintr-o clipă în alta vor da ordin să tăiem funiile încărcăturii. E ceea
ce se cheamă degajare pentru reducerea greutăţii. Aparate radio, frigidere şi sobe ar fi căzut în apă
de îndată ce s-ar fi dat ordinul.
Gabriel Garcia Márquez, Relatarea unui naufragiat
1. Alege valoarea adevărat sau fals pentru următoarele afirmaţii. 15 puncte

a) Singura hrană pe care o avea naratorul, i-a fost smulsă din mâini de către un biban. A/F
b) În barcă mai erau două vâsle. A/F
c) O vâslă era ruptă din cauza neatenţiei. A/F
d) Ramón Herrera, stătea îngândurat, tăcut şi entuziasmat. A/F
e) Dacă s-ar fi dat ordinul degajării pentru reducerea greutăţii, ar fi intrat în apă şi obiecte de
uz casnic. A/F
2. Transcrie, din text, patru verbe la timpul perfect compus şi precizează-le forma la timpul
perfect simplu. 16 puncte
3. Precizează trei idei principale din text. 6 puncte
4. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. 4 puncte
5. Explică, în cel puţin 30 de cuvinte, semnificaţia enunţului „Într-o clipă vor veni rechinii în
masă”. 4 puncte
6. Crezi că l-ai fi putut ajuta pe narator dacă erai cu el în barcă? Argumentează-ţi răspunsul în
50-80 de cuvinte. 20 puncte
7. Imaginează-ţi că eşti reporter la un ziar important. Scrie un text de 100 - 120 de cuvinte (8-
10 replici), în care să realizezi un interviu în exclusivitate cu personajul-narator. 25 puncte
Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu.

26
Mărire/ Buton Buton Buton întoarcere

micșorare înainte înapoi automată
Instrucțiuni
de utilizare Ecran Pagina Pagina
complet Pictograme anterioară următoare
a manualului
Salt la începutul Salt la sfârșitul Secțiunea
digital:
manualului manualului ? de „ajutor”
Activități multimedia Activități multimedia
Activități interactive – aplicații cu
multimedia statice animate – videoclipuri 5
interactivitate ridicată
Competențe generale
1. Receptarea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare
2. Producerea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare
3. Interacțiunea orală și scrisă
4. Medierea culturală în context plurilingv și pluricultural
Competențe specifice
1. Receptarea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare
1.1. Înțelegerea globală a mesajului oral sau scris, formulat într-un limbaj standard sau colocvial,
întâlnit în mod normal în viața personală, socială sau profesională
1.2. Identificarea unor informații esențiale dintr-un discurs oral sau scris extins, pe teme de interes
personal sau profesional
1.3. Sesizarea deosebirii dintre ambiguitate și claritate într-un mesaj oral sau scris
1.4. Recunoașterea diferitelor structuri discursive dintr-un mesaj oral sau scris
1.5. Realizarea lecturii unor texte literare/nonliterare pe teme actuale, ca activitate independentă
2. Producerea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare

2.1. Susținerea unui monolog: descrierea experiențelor, oferirea de informații, argumentarea unui
punct de vedere, pe teme diverse
2.2. Susținerea unui discurs public, pe teme diverse: anunțul și expunerea adresate unui auditoriu
2.3. Producerea unui text scris: scrierea creativă (relatarea unor experiențe) și redactarea de eseuri
sau rapoarte pe teme diverse
2.4. Utilizarea strategiilor de producere orală și scrisă
3. Interacțiunea orală și scrisă

3.1. Participarea la interacțiuni orale, în varii situații de viață sau pornind de la textele citite
3.2. Participarea la interacțiuni scrise, în diverse situații de viață sau pornind de la textele citite
3.3. Utilizarea eficientă a strategiilor de interacțiune orală și scrisă
4. Medierea culturală în context plurilingv și pluricultural

4.1. Facilitarea înțelegerii raportului dintre mesajul global și informațiile detaliate, legate de situații
concrete de viață sau desprinse din texte literare/nonliterare, prin realizarea unor prezentări
orale/scrise
4.2. Prezentarea orală sau scrisă a raportului dintre informațiile explicite și implicite identificate
într-un text literar/nonliterar, transpunând informațiile dintr-un tip de comunicare în altul
4.3. Formularea argumentată a asemănărilor și a deosebirilor dintre mesajele unor texte literare /non
literare, în vederea comparării propriului punct de vedere cu cel al colegilor
4.4. Stabilirea unor legături între experiența de lectură și experiența de viață, pentru compararea
propriilor principii și valori cu principiile și valorile celuilalt
4.5. Stimularea dialogului intercultural, prin exprimarea înțelegerii și a aprecierii față de sentimentele
și opiniile celuilalt
4.6. Facilitarea comunicării, prin formularea unor întrebări deschise și neutre, pentru a minimaliza
efectele neînțelegerilor dintre participanții la interacțiunea verbală
4.7. Manifestarea sensibilității, a toleranței și a respectului față de alteritate, în scopul acceptării și al
valorizării diversității culturale
6
U1 Imaginea de sine
în adolescență
∞ Suferinţele tânărului Werther,

Johann Wolfgang Von Goethe
∞ Luminile și umbrele sufletului, Petru Creția
∞ Zaț, Cornel Vîlcu
∞ Mircea Miclea (Transilvania culturală)
∞ Evaluare
U1 Suferinţele tânărului Werther
de Johann Wolfgang Von Goethe
Pregătește-te de lectură!
Impresii
1. Ai ı̂nceput un nou an s colar s i amintirile din vacantă sunt ı̂ncă de vacană
proaspete. Realizează , completâ nd schema dată , un poster cu
impresii de vacantă pe care ı̂l vei prezenta colegilor. Experiena
Prezintă, pe scurt,
o experienă/
un eveniment
care te-a marcat.
Stări/senmente
Descrie stările/
senmentele/
emoiile asociate
Confident experienei
prezentate.
Care este prima
persoană căreia
i-ai împărăși/
poves cele
întâmplate?
Movează-i Asociază
răspunsul.
Asociază expe-
riena trăită cu:
• o carte;
• un obiect;
• o culoare;
• o melodie;
• etc.
2. Notati forma de conditional-optativ perfect a verbelor indicate.
n-aş putea
să trimiţi
lasă
ai îndurat
n-am găsit
a aflat
8
3. Cites te, cu atentie, urmă toarele enunturi:
U1
a) Am fost copleșit de emotii atunci câ nd am primit cadoul.
b) Nu avea nevoie de ı̂ncă o bicicletă , a cumpă rat-o din capriciu.
c) Câ teva ore din zi sunt hărăzite exersă rii la vioară .
d) Acum că am isprăvit liceul mă gâ ndesc la facultatea pe care vreau să o urmez.
Ră spunde cerintelor:

1. Stabiles te sensul cuvintelor marcate, deducâ ndu-l din contextul dat.
2. Veriică cu ajutorul dictionarului sensurile identiicate.
3. Indică s i alte sensuri ale unora dintre aceste cuvinte.
Invitaie la lectură!
10 mai.
Peste tot suletul meu s-a as ternut o minunată
senină tate, asemenea dulcii dimineti de primă vară , pe
care o gust din toată inima. Sunt atâ t de fericit, dragul
meu, atâ t de cufundat ı̂n sentimentul unei existente
pas nice, ı̂ncâ t arta mea suferă din pricina aceasta. N-as
putea acuma să desenez nici mă car o singură linie s i
totus i n-am fost niciodată un pictor mai mare decâ t ı̂n
aceste clipe. [...] Prietene… Dar nu mai pot continua,
mă retia acestor privelis ti mă coples es te.
13 mai.
Mă ı̂ntrebi dacă poti să -mi trimiti că rtile. Dragul
meu, te rog din sulet, lasă -mă ı̂n pace cu ele! Nu vreau
să iu că lă uzit, ı̂ndemnat, atâtat. Inima mea clocotes te
destul s i singură . Am nevoie de câ ntece de leagă n, s i pe
acestea le-am gă sit din bels ug ı̂n Homer. De câ te ori
nu-mi adorm cu câ ntec sâ ngele ră zvră tit! Fiindcă
niciodată nu s-a vă zut ceva mai schimbă tor, mai
nestatornic decâ t inima mea. Dar oare, dragul meu, mai
trebuie să -ti spun asta, tie, care de-atâ tea ori ai ı̂ndurat
spectacolul trecerii mele de la mâ hnire la desfă tare s i
de la o dulce melancolie la patima nimicitoare? Imi
socot inima un copil bolnav; orice capriciu ı̂i este
ı̂ngă duit. Nu spune asta s i altora; există oameni care
mi-ar lua-o ı̂n nume de ră u. [...]
17 mai.
Am fă cut tot felul de cunos tinte, dar prieteni ı̂ncă n-am gă sit. De bună seamă , oamenii vă d ı̂n mine ceva
ciudat. Multi dintre ei mă iubesc s i au simpatie fată de mine, s i-mi pare ră u câ nd vă d că drumul nostru
merge numai putină vreme ı̂mpreună . Dacă mă vei ı̂ntreba cum sunt oamenii pe-aici, ı̂ti voi ră spunde: ca
pretutindeni. Specia umană se poartă pretutindeni la fel. Majoritatea oamenilor ı̂si ı̂ntrebuintează cea mai
9
U1
mare parte din timp ca să tră iască s i putina libertate care le mai
ră mâ ne ı̂i ı̂nspă imâ ntă atâ t de tare, ı̂ncâ t fac tot ce le stă ı̂n
putintă ca să scape de dâ nsa. O, destin al omului!
Dar ce ins i de treabă ! Câ nd, uneori, uit de mine ı̂nsumi s i
gust ı̂mpreună cu ei bucuriile care mai sunt ı̂ncă hă ră zite
oamenilor, bucuria de a glumi cu inima deschisă s i fă ră sială
ı̂n jurul unei mese frumos as ezate, de-a hotă rı̂ o plimbare sau
un dans la vremea cuvenită , s i altele la fel, toate acestea au o
minunată ı̂nrâ urire asupra mea; numai că nu trebuie să -mi
aduc aminte că ı̂n mine zac ı̂ncă atâ tea forte ce mucezesc de
neı̂ntrebuintare s i pe care sunt nevoit să le ascund cu grijă . Asta ı̂mi strâ nge
ı̂ngrozitor inima… S i totus i, soarta unui om de felul meu este să ie neı̂nteles! [...]
Acum câ teva zile l-am ı̂ntâ lnit pe tâ nă rul V…, un tâ nă r des tept, cu o ı̂nfă tis are foarte plă cută . Acum
de-abia s i-a ispră vit universitatea; nu se socoate ı̂ntelept, crede totus i că s tie mai mult decâ t altii. După câ t
ı̂mi dau seama, a ı̂nvă tat bine; ı̂n sfâ rs it, are cunos tinte frumoase. Câ nd a alat că desenez s i s tiu greces te
(două ı̂ndeletniciri meteorice prin partea locului), a venit să stea de vorbă cu mine. Imediat a ı̂nceput să se
fă lească cu s tiinta lui [...]. L-am lă sat să vorbească , apoi am trecut la altceva. [...]
Afară de asta am ı̂ntâ lnit câ tiva originali caraghios i, la care totul e de nesuferit, mai ales manifestă rile lor
de prietenie.
Ră mâ i cu bine! Scrisoarea asta are să -ti placă , e ı̂n ı̂ntregime istorică .
Johann Wolfgang Von Goethe, Suferinele tânărului Werther
Întâlnire cu scriitorii
Johann Wolfgang von Goethe (n. 28 august 1749 – m. 22 martie 1832) –
scriitor s i savant german, una dintre cele mai de seamă iguri ale umanită tii.
Este unic ı̂n râ ndul scriitorilor germani pentru modul ı̂n care a ı̂mpletit viata
cu literatura. Complexitatea scriiturii lui Goethe reiese s i din multitudinea de
forme artistice abordate: poezie (Ucenicul vrăjitor, Prometeu), dramaturgie
(Faust), proză (Suferinele tânărului Werther, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm
Meister, Ainităile elective), eseu (Poezie și adevăr, Despre artă și Antichitate).
Johann Wolfgang von Goethe a elaborat s i studii s tiintiice, ı̂n domenii precum
mineralogia, geologia, botanica sau osteologia. De pildă , a scris despre osul
intermaxilar la om (1784), metamorfoza plantelor (1790) s i despre teoria
culorilor (1810).
In anul mortii, Goethe ı̂ncheie marea operă a vietii sale, Faust, la care a lucrat ı̂n jur de 60 de ani. Acest
poem dramatic, ı̂n două pă rti, al că rui personaj principal reprezintă un simbol al tragicei că ută ri a
adevă rului, este considerat capodopera literaturii germane.
10
Să înelegem/Să descoperim!
U1
1. Precizează care dintre cuvintele marcate au sens propriu s i care au sens igurat.
Inima mea clocoteşte destul şi singură.

• sens...
De câte ori nu-mi adorm cu cântec sângele răzvrătit!
• sens...
au o minunată înrâurire asupra mea
• sens...
în mine zac încă atâtea forţe ce mucezesc de neîntrebuinţare
• sens...
două îndeletniciri meteorice prin partea locului
• sens...
2. Selectează două dintre cuvintele de la exercitiul anterior s i construies te enunturi ı̂n care aceste cuvinte
să aibă alt sens.
3. Completează tabelul cu tipurile de enunturi indicate.
Tip de enunt Exemplu din textul dat
asertiv
interogativ
exclamativ
imperativ
4. Recites te textul s i alege varianta corectă .

1. In scrisoarea din 10 mai, Werther airmă că se simte
a. fericit.
b. indiferent.
c. plictisit.
d. tulburat.
11
U1
2. In scrisoarea din 13 mai, Werther ı̂si compară inima cu
a. o carte.
b. o primă vară senină .
c. un câ ntec de leagă n.
d. un copil bolnav.
3. In scrisoarea din 17 mai, Werther mă rturises te că oamenii locului sunt
a. dispretuitori.
b. de treabă .
c. nepă să tori.
d. suspicios i.
5. Completati enunturile cu informatii din textul lui Johann Wolfgang Von Goethe.
a. Werther ı̂i cere prietenului să nu-i mai trimită că rti deoarece_________________________.
b. Tâ nă rul V. crede despre sine că _________________________.
c. Tâ nă rul V. se hotă ră s te să ı̂i facă o vizită câ nd ală că Werther_____________ s i ____________.
6. Precizează unul dintre subiectele pe care le dezvoltă autorul scrisorilor ı̂n fragmentele date.
7. Mentionează câ te un titlu potrivit pentru iecare dintre cele trei scrisori.
8. Prin intermediul corespondentei, tâ nă rul Werther caută să ı̂si clariice stă rile afective s i gâ ndurile.
Transcrie sintagme care exprimă stă rile personajului.
9. Fragmentul dat reprezintă o secventă din corespondenta dintre personajul principal, Werther, s i
prietenul să u, Wilhelm. In anii s colari precedenti, ai studiat elementele/aspectele speciice unei scrisori. Ilus-
trează conventiile scrisorii cu secvente relevante din textul „Suferintele tâ nă rului Werther” de J. W. von Goethe.
10. Avâ nd ı̂n vedere scopul comunică rii interpersonale, completează , pe baza textului dat, schema
ală turată :
Scopul comunicării
interpersonale
transmiterea persuadarea stabilirea şi

sau schimbul de descoperirea
(convingerea) autocunoaşterea menţinerea
informaţii, opinii lumii exterioare
interlocutorului relaţiilor sociale
„N-aş putea
acuma să desenez
nici măcar o
... ... ... ...
singură linie”
12
Să vorbim/Să scriem despre...
U1
1. Prezintă , ı̂n 30 – 40 de cuvinte, relatia dintre prietenie și conidenialitate, valoriicâ nd fragmentul
dat.
2. Imaginează -ti prima ı̂ntâ lnire dintre autorul scrisorilor s i tâ nă rul V. Redactează un text ı̂n care să
prezinti această ı̂ntâ lnire, inserâ nd 5-6 replici.
3. Scrie o scrisoare de ră spuns pe care Wilhelm ar putea-o trimite prietenului să u, Werther. Vei utiliza
expresii colocviale s i vei respecta structura conventională a scrisorii.
Sub semnul interaciunii/dialogului!
Lucrai a. Precizati un aspect/o idee cu care sunteti de acord, respectiv un aspect/o idee cu
pe grupe! care nu sunteti de acord (după ce ati negociat la nivelul grupei).
Recitii b. Prezentati-le colegilor cele două aspecte/idei selectate, precum s i diicultă tile pe
textul. care le-ati ı̂ntâ mpinat pe parcursul negocierii la nivelul grupei.
Sub semnul colaborării/toleranei culturale!
Tâ nă rul Werther se consideră un neı̂nteles, airmâ nd: „S i totus i, soarta unui om de felul meu este să ie
neı̂nteles!”.
a) Crezi că această airmatie este reprezentativă pentru unii dintre adolescentii/tinerii de azi? Compară
ră spunsul tă u cu cel al colegului de bancă .
b) Scrie o pagină de jurnal ı̂n care să consemnezi câ teva relectii/gâ nduri legate de ideea de a i neîneles
(vezi rubrica Să explorăm!).
13
U1
Să explorăm! Aplicativ (teorie)
Jurnal – termenul provine din fr.

journal „ziar”. 1. Publicatie cotidiană s i,
prin extensie, s i periodică , urmă rind să
informeze publicul asupra a tot ceea ce
se ı̂ntâ mplă ı̂n actualitatea imediată
(politică , cultură , modă s .a.m.d.). 2. Caiet
de ı̂nsemnă ri intime, ı̂n care cineva ı̂si
tine zi de zi evidenta existentei. Spre
deosebire de alte forme de confesiune
(autobiograie, memorii), ı̂n cazul de fată nu se pleacă de la rememorarea ı̂n timp a unor incidente de viată, a
unor stă ri afective sau gâ nduri avute câ ndva, ci de la ı̂nregistrarea acestora ı̂n momentul producerii lor.
Jurnalele sunt scrise, de obicei, ie din nevoia unei clariică ri interioare, ie pentru a elimina cine s tie ce
complex de inhibitii, ie ca ı̂ncercare de sustragere din singură tate. Avem de a face cu un document confesiv
fă ră inalitate literară , initial nedestinat publicită tii. Astfel se s i ı̂ntelege de ce, cu putine exceptii, un jurnal
intim, atunci câ nd se ı̂ntâ mplă să vadă lumina tiparului, ajunge să apară numai după moartea autorului să u.
In secolul XX, jurnalul intim ajunge să ie cultivat mai mult decâ t oricâ nd, datorită unui gust tot mai
accentuat pentru autenticitatea documentului psihic, pentru comunicarea neliteraturizată a experientelor
subiective de cunoas tere. Suntem la epoca ı̂n care viata ı̂n sine, pentru o seamă de scriitori, se relevă mai
interesantă decâ t ictiunea: Jules Renard, André Gide, Virginia Woolf, Kaka etc. In procesul de evolutie a
literaturii după 1920, se observă fenomenul de intruziune a formei de expresie a jurnalului intim ı̂n roman
(Camil Petrescu, Mircea Eliade).
după Dicionar de termeni literari (coordonator: Al. Să ndulescu)
Să mai citim!
Cites te, cu atentie,urmă toarele fragmente s i rezolvă cerintele.
A. Dar cum putem veriica, ı̂ntr-un jurnal, autenticitatea unor

ı̂nsemnă ri care, se s tie, suferă mai multe corecturi pâ nă ajung să
ie tipă rite? S i pentru a folosi un joc de cuvinte, cum autentiică m
autenticitatea? Este limpede: n-avem mijloace s i nu există reguli
ı̂n această privint ă. Totul depinde de capacitatea scriiturii
diaristice de a ne da impresia, la lectură , că tot ceea ce spune
autorul este adevă rat, că ı̂ntâ mplă rile sunt autentice sau nu. Sunt,
desigur, s i unele date suplimentare care pot ı̂ntă ri ideea de adevă rat sau,
dimpotrivă , care nasc bă nuiala că autorul nă scoces te istorii pe care, ı̂n realitate,
14
U1
nu le-a tră it (scrisori, mă rturii ale contemporanilor, acte oiciale etc.). Ele pot conirma, ı̂n linii generale,
datele obiective ale experientei, dar nu pot garanta autenticitatea notelor intime, că ci nu-i nevoie de prea
multe argumente pentru a ne convinge că , ı̂n jurul unor elemente reale, imaginatia diaristului poate
construi orice. S i, dacă as a stau lucrurile, care este, totus i, criteriul ce poate stabili volumul autenticită tii
ı̂ntr-un discurs diaristic s i ı̂n ce mă sură putem s ti că autorul spune adevă rul atunci câ nd se confesează ? [...]
Adevă rul este că nu orice confesiune minte s i tot adevă rat este că posibilitatea unui romancier, de
exemplu, de a spune adevă rul despre lumea dinafară sau chiar despre lumea din interiorul să u nu poate i
pusă la ı̂ndoială . Intr-un caz (confesiunea) adevă rul se mă soară , dacă se poate mă sura, după volumul
sincerită tii (verosimilită tii), ı̂n cel de al doilea (opera de ictiune) după gradul de veridicitate s i ı̂n functie de
puterea creatiei de a reconstitui simbolic realul. In primul caz (opera de ictiune) este vorba, reiau formula
lui Cocteau, de o minciună (o inventie, o fantezie, pe scurt: o creatie a imaginatiei) care spune adevărul
(simbolic, posibil, general-uman) respectâ nd legile veridicită tii, ı̂n cel de al doilea avem de-a face cu un
adevăr subiectiv, trăit care ı̂ncearcă , de la o anumită treaptă de profunzime, să devină o minciună credibilă,
adică o formă de creatie specială bazată pe ceea ce am numit de mai multe ori pâ nă acum: iciunea
noniciunii.
Incă o dată : nu putem câ ntă ri adevă rul, dar, judecâ nd teoretic lucrurile, opera de ictiune are mari
posibilită ti de a spune adevă rul pentru că subiectul ei nu se limitează la istoria unui individ cu stare civilă
precisă ; subiectul ei este umanitatea. [...]
Eugen Simion, Ficiunea jurnalului intim
1. Că rui domeniu s tiintiic crezi că ı̂i apartine fragmentul dat? Identiică trei termeni speciici acestui
domeniu. Veriică sensul iecă rui cuvâ nt cu ajutorul dictionarului.
2. Selectează , din textul lui Eugen Simion, cuvinte-cheie.
...
... ...
cuvinte-
cheie
... ...
15
U1
3. Transcrie, pe două coloane, tră să turile operei de iciune s i ale jurnalului.
4. Notează două informaii conirmate de text s i două informaii inirmate sau contrazise de text.
5. Caută , pe internet, personalită ti din diverse domenii, din spatii culturale diferite, care au tinut un
jurnal al existentei cotidiene.
6. Organizati o masă rotundă pe tema literaturii diaristice (jurnalului). Realizati un poster, selectâ nd cele
mai interesante idei/ aspecte identiicate ı̂n aceste jurnale.
B. Stai ı̂n pagină de veghe, obosit, cotropit de scris, stai s i as tepti. Un ı̂ntuneric, o stradă , o zi. Să scrii, să te
rupi. Să te rupi ı̂n bucă ti, literă cu literă , râ nd de râ nd. Fie că ai, ie că n-ai nume predestinat literaturii. Să scrii
din orgoliu. Să dovedes ti că se poate. Să te notezi zi de zi, lă sâ ndu-te ı̂n voia cuvintelor. De fapt, o imensă frică
de timp, de clipa care o să treacă fă ră nicio urmă . O chestiune de calendar. O luptă cu ı̂ngerul, cu zilnicul ı̂nger.
Să vadă , să simtă , să s tie.
As vrea să povestesc, timp de zece minute, as a cum cere doamna profesoară , ca prima probă ,
eliminatorie, care e diferenta dintre autobiograie s i jurnal, dintre autoportret s i autobiograie, ı̂nsă nu
gă sesc genul proxim al acestei stă ri. Nici disperare, nici indiferentă. Ceva ı̂ntre. De fapt, o elipsă . Ľéffroyable
liberté du langage*, zice Barthes.
Două pagini despre bunele obiceiuri, două pagini despre mine la masa de scris. Fă ră metafore. Pagini
simple, directe. Desene după natură . Desene ı̂n mers. In goană . Pe mal, duminică dimineata, ı̂n fata unui
s evalet, a unui deal pe care-l vă d ixat ı̂ntre s uruburi, cafeniu s i albastru, dincolo de umă rul lui D. La fel s i
acum, ı̂n fata s evaletului, la mas ina de scris, doar eu s i cele două pagini de sinceritate. Cum să o scot, cum să o
aduc la suprafată.
Mircea Mihă ies , De veghe în oglindă
Ľé ffroyable liberté du langage* - teribila/ı̂nspă imâ ntă toarea libertate a limbajului
16
U1
1. Notează , ı̂n tabel, semniicatia contextuală a structurilor date. Completează cu alte exemple.
Structura Semnificaia
literă cu literă
râ nd de râ nd
zi de zi
2. Stabiles te, cu argumente, dacă textul este obiectiv sau subiectiv.

3. Care este tonul general al relectiilor lui Mircea Mihă ies ? Sustine-ti punctul de vedere cu exemple. Poti
alege din urmă toarea listă :
solemn
didacc ironic
tonul
general
al refleciilor
indiferent sincer
nostalgic
4. Selectează o enumeratie din textul dat, comentâ nd semniicatia acesteia.

5. Care crezi că este motivatia scrierii unui text de acest tip? Discutati.
6. Lucrai în perechi! Prezentati comparativ mesajele textelor A s i B, punctâ nd asemă nă rile s i deosebirile.
17
U1 Luminile și umbrele suletului
de Petru Cretia
1. Demonstrati ı̂ntelegerea sensurilor urmă toarelor sintagme, utilizâ ndu-le ı̂n contexte potrivite.
a(-și) da bună ziua

a-și da (cu) părerea
a da la ziar
a-și da cuvântul
a da la (sau într-)o parte
2. Este important să îi ii cuvântul dat indiferent de circumstane? Fiecare dintre voi le va prezenta
colegilor, pe scurt, opinia din acel moment referitoare la ı̂ntrebarea dată .
A-ti da cuvâ ntul – sau, cum se spunea odinioară , a-ti da cuvâ ntul
de onoare – revine la a te angaja ferm că vei face un lucru anume
pâ nă la un termen anume. Cuvâ ntul dat este ca iscă litura ı̂n josul
unui contract. Atâ ta că ı̂ntr-un contract se stipulează că neı̂ndepli-
nirea lui atrage după sine o anume penalizare, ı̂n timp ce ı̂ncă lcarea
cuvâ ntului dat, care consintes te o conventie pur verbală , nu. Cel
care nu se tine de cuvâ nt ı̂ntr-o chestiune câ t de câ t mai importantă
nu poate i nici mă car actionat ı̂n justitie, pentru că nu se poate
invoca ı̂mpotriva lui niciun document doveditor. Numai că impuni-
tatea omului care nu-s i respectă cuvântul dat este iluzorie: după o
vreme pierde ı̂ n sus i temeiul convent i ei verbale, care este
încrederea. Cuvâ ntul unui om discreditat nu mai are trecere s i, lucru
chiar mai grav, cel lezat, mai ales dacă este neı̂ncreză tor din ire,
tinde să generalizeze s i să nu mai aibă ı̂ncredere ı̂n nimeni. De aici,
ininita complicare s i ı̂ngreunare a relatiilor dintre oameni.
Se poate face o tipologie a oamenilor fă ră cuvâ nt. In chip
surprinză tor, categoria cea mai numeroasă nu este aceea a celor
18
U1
care ı̂si dau cuvâ ntul cu intentia deliberată de a
nu s i-l tine, deci de a-s i ı̂ns ela partenerul. Cei mai
mult i oameni fă ră cuvâ nt sunt mai degrabă
us uratici decâ t fraudulos i. Fă gă duiesc cu
us urintă, uneori chiar nesolicitat, oferindu-s i
plă cerea de a se ară ta să ritori sau generos i fă ră
ca, mai apoi, să -s i dea vreo osteneală ı̂n acest
sens; se iau cu altele, nu le mai pasă , uită . Iar
cons tiinta lor nu se ı̂mpovă rează cu nicio
remus care, respectul lor de sine nu este
s tirbit cu nimic, iar disponibilitatea de a
recidiva a acestor iluzionis ti ai fă gă duintei
ră mâ ne s i ea proaspă tă s i ı̂ntreagă . Unii, dojeniti, chiar se
scandalizează , uitâ nd cu desă rvâ rs ire clipa de euforie a promisiunii s i neluâ nd ı̂n seamă
prejudiciul adus prin ı̂ns elarea unei as teptă ri. [...] Sunt oameni supericiali s i cu atâ t mai periculos i, cu câ t nu
doar par, dar chiar sunt de bună -credintă. Pentru o clipă .
Un caz frecvent de nerespectare a cuvâ ntului dat este nepunctualitatea. Pare un pă cat minor, dar nu este;
mai ales ı̂n comunită tile de azi, câ nd timpul este dră muit, coordonarea trebuie să ie fă ră cusur, iar
incapacitatea cuiva de a se coordona ı̂n timp cu altii poate produce uneori neajunsuri severe. S i, chiar fă ră
asta, a lă sa pe cineva să bată ı̂ndelung trotuarul, pe soare sau pe ploaie, sub privirile trecă torilor sau ale
localnicilor, fă câ ndu-l ori suspect, ori ridicol, este semnul unei grave lipse de respect. [...]
Printre indicii gradului de civilizatie al unei comunită ti se numă ră ,
s i nu ı̂n ultimul râ nd, funcia regulativă a cuvântului dat. Sunt civili-
zatii ı̂n care poti obtine lucruri importante ı̂n schimbul cuvâ ntului dat.
E drept că , dacă minti s i es ti prins, nu te mai primes te nimeni, nu te
mai salută nimeni [...]. In asemenea comunită ti statutul cuvâ ntului dat
este bivalent: el trimite s i ı̂n trecut, la perioada ı̂n care pentru elite
cuvâ ntul dat era un angajament de onoare mai coercitiv decâ t orice
lege, s i la viitorul, poate utopic, ı̂n care ı̂ncrederea umană va deveni
atâ t de mare, ı̂ncâ t constrâ ngerile legii vor i devenit inutile.
Petru Cretia, Luminile și umbrele suletului
19
U1
Întâlnire cu personalităile!
Petru Creia (1927–1997) – eseist, traducă tor, elenist,
editor. A fost asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a
Facultă tii de Litere din Bucures ti (1952–1971), cercetă tor la
Institutul de Filozoie (1971–1975). Din 1971 a coordonat,
ı̂mpreună cu Constantin Noica, la Editura S tiintiică , editia
Platon, Opere. După 1989 a condus revista de istorie literară
Manuscriptum.
Scrieri originale: Norii (1979); Epos și logos (1981); Poezia (1983); Pasărea Phoenix (1986); Oglinzile
(1993); Luminile și umbrele suletului (1995); Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (1997); În
adâncile fântâni ale mării (1997).
Traduceri: Cinci că rti din Biblie / Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea cântărilor; Platon, Phaidon,
Banchetul s i, ı̂n colaborare, Hippias Minor, Ion, Euthyphron, Menon; Dante, De vulgari eloquentia, Epistolae,
Eclogae; M. Bontempelli, Oameni în timp; E. Cecchi, Peștii roșii; Longos, Daphnis și Chloe; A. Tilgher, Viaa și
nemurirea în viziunea greacă; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, Alexis, Creierul negru al lui
Piranesi; Imre Toth, Palimpsest etc.
1. Sinonimul contextual al cuvâ ntului subliniat ı̂n secventa „la viitorul, poate utopic” este
a. incontestabil.
b. iluzoriu.
c. real.
d. sigur.
2. Transcrie, din textul dat, două cuvinte derivate cu preixe.

3. Completati enunturile cu informatii din textul dat:
a. In viziunea lui Petru Cretia, a da cuvântul de onoare ı̂nseamnă ___________________.
b. Cuvâ ntul dat este asociat cu____________________________.
c. Cei care nu ı̂si respectă cuvâ ntul dat ı̂si pierd_______________.
d. Un exemplu de nerespectare a cuvâ ntului dat este___________.
20
U1
4. Stabiles te valoarea de adevărat sau fals pentru iecare dintre airmatiile de mai jos, valoriicâ nd textul
dat.
Afirmaia Adevărat Fals
Petru Cret ia face trimitere la două categorii de

oameni care nu ı̂si respectă cuvâ ntul dat.
Cel care nu ı̂si respectă cuvâ ntul dat poate i actionat

ı̂n justitie.
Toti cei care nu ı̂si respectă cuvâ ntul au intentia de

a-s i ı̂ns ela partenerul.
Respectarea cuvâ ntului dat indică gradul de

civilizatie al unei comunită ti.
5. Identiică o idee esentială sustinută de autor s i coreleaz-o cu tema textului dat.

6. Selectează exemple relevante pentru pă rtile discursului argumentativ, identiicate ı̂n textul dat.
SCHEMA ARGUMENTATIVĂ
1. IPOTEZA/TEZA 2. ARGUMENTELE 3. CONCLUZIA
DEZVOLTAREA
ARGUMENTELOR
EXPLICAII EXEMPLE
7. Parafraza reprezintă o expunere prin cuvinte proprii (s i ı̂n mod dezvoltat) a ideilor unui text.
Parafrazează un argument prezentat de autor, ı̂n fragmentul dat.
21
U1
Parabola – termenul provine din fr. parabole, lat.
parabola, „comparaie”. Povestire ı̂ncifrâ nd ı̂n planul ei
igurat o ı̂nvă tătură morală sau religioasă . In diverse
religii, apare utilizată frecvent ca mod de initiere a
poporului ı̂n adevă ruri ezoterice (care pot i ı̂ntelese
numai de cei initiati; ascunse, secrete).
după Dicionar de termeni literari
(coordonator: Al. Să ndulescu)
Cina cea de taină, Leonardo da Vinci
1. Consideri că textul dat s i-a atins scopul? A reus it să te convingă ? Motivează -ti, oral, ră spunsul.
2. Prezintă câ teva contexte care să relecte comportamente adecvate social.
3. Mentionează situatii speciice realită tii zilelor noastre, care să ilustreze secventa „incapacitatea cuiva
de a se coordona ı̂n timp cu altii poate produce uneori neajunsuri severe”.
4. Redactati o scurtă istorioară care să aibă ca protagonist un adolescent care nu ı̂si respectă cuvâ ntul
dat.
Activitate pe grupe!
Elaborati, la nivelul iecă rei grupe, câ te o listă cu strategii eiciente de prevenire a situatiilor ı̂n care sunt
ı̂ncă lcate principii de viată (de exemplu, punctualitatea, respectarea cuvâ ntului dat).
22
U1
PROIECT
Realizat i, ı̂n colaborare, blazonul clasei care să cuprindă urmă toarele aspecte, sintetizate ı̂n
cuvinte-cheie:
BLAZONUL CLASEI
DEVIZA CLASEI
comunicare cooperare
interpersonală
imagine exprimare liberă

acceptare/tolerană
reprezentavă a identăii
valori priorităi
Să mai citim!
Cites te, cu atentie, urmă torul fragment s i rezolvă cerintele.
A. O poveste ară bească arată că un calif, crud s i zgâ rcit, avea o adevă rată
patimă a ră mă s agurilor. Dar era atâ t de crud s i de zgâ rcit ı̂ncâ t le socotea ı̂n
cele mai mici amă nunte, ca nu cumva să piardă . Se spunea chiar că nu punea
ră mă s ag decâ t dacă era pe deplin ı̂ncredintat că va câ s tiga. Curtenii gă seau
tot soiul de pretexte să nu pună niciun ră mă s ag cu dâ nsul. [...]
Intr-o dimineată, pe câ nd stră bă tea curtea cea mare, a vă zut o gră madă
Chiup
mare de că ră mizi fă cută de zidari. A strigat ı̂ndată :
— Cine vrea să pună un ră mă s ag cu mine?
Nimeni din cei ce se gă seau ı̂n acea clipă ı̂n curte n-a ră spuns. Califul a strigat din nou, ı̂n tă cerea din jur:
— Cine vrea să pună un ră mă s ag cu mine ? S i a adă ugat iute:
23
U1
— Mă prind că nimeni nu este ı̂n stare să ducă gră mada asta de
că ră mizi, doar cu mâ inile, de la un capă t la celă lalt al curtii, ı̂nainte de
asintitul soarelui! Cine se prinde ?
Toti cei care se gă seau ı̂n curte stă teau cu capetele plecate, pentru că
lucrul pă rea cu neputintă.
Deodată , un zidar tâ nă r a fă cut câ tiva pas i ı̂nainte s i a spus:
— S i care va i ră splata pentru cel care câ s tigă ?
— Zece chiupuri cu aur.
— S i pentru cel care pierde ?
— Tă ierea capului.
Zidarul s-a gâ ndit o clipă s i a zis:
— Sunt gata să mă prind, dar am o dorintă. Jean-Claude Carrière
— Te ascult.
— Ai să poti opri jocul câ nd vrei, dar atunci ai să -mi dai doar un chiup cu aur.
Califul i-a cerut să spună ı̂ncă o dată ce dorea s i a ră mas putin pe gâ nduri, crezâ nd că este vorba de o
capcană . Putea opri totul câ nd voia s i nu mai trebuia să dea decâ t un chiup cu aur. Ce voia să ı̂nsemne acest
lucru? Ce ascundea el? Zidarul n-a vrut să spună mai mult s i a dat să plece. Din patimă pentru joc, califul
s-a ı̂nvoit.
Tâ nă rul s-a apucat să care că ră mizile dintr-un capă t ı̂n celă lalt al curtii, cu mâ inile goale, urmă rit de calif
s i curteni. După un ceas, nu că rase decâ t o parte neı̂nsemnată din gră mada de că ră mizi. Cu toate acestea,
zâ mbea.
— De ce zâ mbes ti ? l-a ı̂ntrebat califul. Este limpede că ai pierdut! N-ai să -ti ispră ves ti treaba!
— Te ı̂ns eli, a ră spuns zidarul cel tâ nă r, stră bă tâ nd curtea. Sunt ı̂ncredintat că am să câ s tig.
— Cum as a ?
— Pentru că ai uitat ceva. De asta zâ mbesc.
— Ce anume am uitat ?
— Oh, un lucru neı̂nsemnat. [...]
La ı̂nceputul celui de-al s aselea ceas, califul, vă zâ nd că tâ nă rul, cu toată oboseala, zâ mbea mereu, l-a
ı̂ntrebat:
— De ce zâ mbes ti ?
— Zâ mbesc iindcă am să câ s tig o avere. [...]
— Tot mai crezi că ai să câ s tigi ?
— Tot.
— Mai ai doar un ceas de lumină s i că ră mizile pe care le-ai că rat alcă tuiesc doar o gră mă joară amă râ tă
pe lâ ngă cealaltă ! Prives te! Uită -te s i mă soară -le pe amâ ndouă ! Cum poti spune că ai să câ s tigi ră mă s agul?
— Cum ı̂ti spuneam, a ră spuns tâ nă rul, ai uitat ceva.
— Ce anume ?
— Vrei să opres ti jocul?
Jean-Claude Carriè re, Cercul mincinoșilor
24
1. Notează perechea cifră – literă care indică sensul din text al cuvintelor din coloana A.
U1
Coloana A Coloana B
a) persoană care ı̂ndeplinea o anumită slujbă la curtea unui

1. amă râ t monarh (rege)
2. calif b) prinsoare, pariu
3. chiup c) să ră că cios, pră pă dit
4. curtean d) pungă
5. ră mă s ag e) vas mare de lut, metal sau lemn
f) titlu purtat de conducă torii din unele state musulmane
2. Transcrie, din textul dat, cuvinte/sintagme care apartin câ mpului lexico-semantic al timpului.
3. Notează , din textul dat, trei verbe ale zicerii (verba dicendi).
4. Transformă din vorbire directă ı̂n vorbire indirectă o secventă de patru replici din textul dat.
5. Prezintă , valoriicâ nd fragmentul citat, relatiile dintre personaje.
curteni Calif tânărul zidar
25
U1
6. Lectura predictivă!
a. Se ı̂mparte textul ı̂n fragmente s i elevii, ı̂n functie de indicatiile primite, formulează predictii,
descoperind s i interpretâ nd, râ nd pe râ nd, iecare fragment din textul A. Pe parcursul activită tii, se
completează urmă torul tabel:
Ce crezi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?
... ...
... ...
... ...
b. Se citește finalul textului (B) și se discută prediciile.
B.
— Da! ı̂l opresc.
— S i-mi dai un chiup cu aur?
— Da! Iti dau. Dar spune-mi, rogu-te, ce este lucrul acela atâ t de neı̂nsemnat pe care l-am uitat? Cum ai i
fă cut ca să -mi iei banii? La ce anume nu m-am gâ ndit?
Tâ nă rul a pus jos că ră mizile pe care le că ra s i, cum jocul se sfâ rs ise bine pentru el, i-a zis califului:
— N-ai bă gat bine de seamă la ceea ce ti-am cerut.
— Nu m-am gâ ndit decâ t la asta! a spus califul.
— Poate, dar fă ră să pricepi că pentru mine, un chiup de aur, doar unul, este o comoară nepretuită . S tiam
ı̂ncă de la ı̂nceput că nu pot câ s tiga cu niciun chip cele zece chiupuri. Dar nu voiam decâ t unul, atâ t. Tu te
prinseses i pe zece chiupuri, iar eu doar pe unul.
26
U1
— Dar cum ai fă cut ca să câ s tigi ? Ce este lucrul acela neı̂nsemnat pe care l-am uitat ?
— Ai uitat, a spus tâ nă rul, lucrul cel mai la ı̂ndemâ nă . Ai uitat câ t de us or ı̂ti poti pierde ı̂ncrederea ı̂n tine
ı̂nsuti.
Califul a tă cut.
Tâ nă rul zidar a luat chiupul pe care ı̂l aduseseră slugile. L-a pus pe umă r, a stră bă tut curtea printre cele
două gră mezi de că ră mizi, una mare, alta mică , s i a plecat ı̂n alt tinut.
Jean-Claude Carriè re, Cercul mincinoșilor
7. Exprimă -ti, oral, punctul de vedere cu privire la rolul pe care îl are încrederea în sine în diverse
contexte de viaă.
8. Prezintă comparativ mesajul textului lui Petru Cretia s i pe cel al lui Jean-Claude Carriè re, punctâ nd
asemă nă rile s i deosebirile.
9. Transformă ı̂ntâ mplarea din textul lui Jean-Claude Carriè re ı̂ntr-o s tire de senzatie. Alege un titlu
potrivit.
27
U1 Za
de Cornel Vı̂lcu
1. Prives te, cu atentie, imaginile s i ră spunde la ı̂ntrebă ri.
Dan Perjovschi
a) Ce impresie ti-au produs imaginile?

b) Ce crezi că reprezintă aceste imagini?
c) Care este scopul lor?
Discutati la nivelul clasei, pornind de la ră spunsurile individuale.
2. Completează urmă torul tabel:
Cel mai important Ceva ce mi-am propus

lucru pe care l-am să fac ı̂n viitorul Unul dintre regretele
realizat ı̂n viată apropiat mele este
• ... • ... • ...
3. Fiecare elev alege un aspect dintre cele trei de la exercitiu anterior, pentru a realiza un material
comun al clasei.
28
U1
Ar trebui să chiar notez lucrurile astea, dar sunt prea
obosit s i prea mi-e greată. O să le-nvâ rt doar as a, ı̂n minte,
să se clariice-ixeze, iar dacă o să gă sesc ı̂ntr-o zi putere,
oi s i scrie.
N-ar i trebuit să beau. Bun, multe n-ar i trebuit să fac,
iar ı̂n acele momente asta nu pă rea important; dimpo-
trivă , prima oară câ nd mi-au dat cafea mi s-a pă rut un gest
as a de uman, de milos, ı̂n mijlocul apă să rii imense, as a de
eliberator de frică s i ı̂ndoială . Un lucru de oameni mari,
cafeaua – ca s i câ nd n-as mai i fost „copil”; o acceptare, am
crezut, ca partener de dialog (de fapt ı̂mi semnalau doar
că vâ rsta nu-mi va i circumstantă atenuantă ). O ceas că de
care m-am agă tat ca de-un colac ı̂n mijlocul mă rii, cafea
proastă , falsă , nechezol*. Nici azi, gustul nu-mi place
deloc; dar acum nu mai contează nimic, mi-e oricum prea
ră u pentru orice – s i nu vorbesc doar de gustul lucrurilor.
Ieri, Andrada, asistenta, avea ochii umezi câ nd am
vorbit – ı̂ncă o conirmare a ceea ce corpul meu s tie de
ceva vreme; am observat complet fă ră emotie ı̂nceputul
acela de lacrimi; mai mis cat am fost, ı̂n schimb, câ nd a
ı̂ntors capul să nu i le vă d, de stră lucirea micii pietre ros ii a
cercelului lâ ngă zuluii ros cati, de locul diafan s i secret de după ureche – as i vrut să am curajul să -i
s optesc acolo: nu plâ nge, mă car am stră lucit.
Pentru că am stră lucit, mă i. Foarte scurt, dar as a de orbitor că s-au adunat toti să mă stingă .
Ce mă ı̂nnebunes te e că nu s tiu dacă de la asta, de la ei mi se trage sfâ rs itul – deja inevitabil, cum iecare
celulă dureroasă mi-o s tie. Poate, dimpotrivă , mă bate, eu s tiu, soarta, Dumnezeu că am fost slab s i
ı̂ntrucâ tva am retractat („ı̂n conceptiile mele social-politice au pă truns unele idei total gres ite, total opuse
realită tilor din tara noastră ”). Habar n-am. Nu mă as teptam, a fost s i este prea mult – s i nu e ceva pe care să
iu sigur că -l mai vreau, care merită sau poate i tră it. M-am speriat, am cedat. Prea ı̂i chinuiau pe toti, cu
mama ı̂n frunte, mult prea multă presiune au pus pe mine. Atâ ta chin pentru as a putin adevă r, mi-am zis;
pesemne, eu sunt cel care gres es te; ce s tiu, la urma-urmei, eu?
Scrisesem lucruri ca „vrem hrană ”, „vrem libertate”. Atâ t de simplu. Ca s i câ nd (doar) as i spus cu glas
tare ceea ce chiar s tiau toti. Mi-au spus că sunt naivită ti, că adevă rul e mult mai complex, că nici mă car nu
au fost gâ ndurile mele, ci idei auzite la radio. Cine eram eu, un ametit de adolescent, confruntat cu atâ tia
adulti s i des tepti, s i cu experientă de viată? Toti, dar absolut toti, mi-au zis c-am gres it. Am retractat. S-a
rupt ceva ı̂n mine, am că zut s i m-am chircit pe dină untru – ı̂n termenii lor, am crescut, m-am maturizat.
Mi-e suletul greu, iar trupul s i mai s i; parcă am zat ı̂n gură . Nu de cafea, ie ea cu adevă rat otră vită sau
doar enorm de perversă . Ci de sulete uscate, mici dar terorizante, de minti ı̂nchise-n cutii, de oameni
invizibil ı̂ngenuncheati, ı̂n patru labe, tră gâ nd aprig unul de altul, de mine, să nu se ridice vreunul. Nu s tiu
dacă as a sunt adultii, dacă as a ajungem să im – s i nici n-o să alu vreodată . Nici n-as vrea.
29
U1
La s aisprezece ani, am stră lucit. N-o să apuc două zeci. Pâ nă s i povestea mea e, deocamdată , de nespus:
oricine o s tie e sfă tuit sau constrâ ns să tacă . „S i la ce ti-a folosit?” m-a ı̂ntrebat, zilele trecute, tata – iar eu
i-am ră spuns: „Dar poate că adevă rul...”
― Dar poate că adevă rul, ce?
― Doar atâ t: poate că adevă rul.
Am stră lucit, mă i. S i nimeni n-o să -mi ia vreodată asta.
*nechezol – denumirea populară , ironică , a unui amestec de cafea cu divers i ı̂nlocuitori (ı̂n mare parte orz, folosit
de obicei ı̂n alimentatia cailor – de aici ironia) vâ ndut că tre s i consumat de că tre populatia „de râ nd”, spre inalul
perioadei comuniste (cafeaua reală , naturală era imposibil de gă sit, constituind un privilegiu de care se bucurau doar
cei din structurile de conducere).
Dumitru Cornel Vı̂lcu, Za (iciodocument)
Dumitru Cornel Vîlcu (25 martie 1970) este lector doctor, ı̂n cadrul
Colectivului de lingvistică generală s i semiotică al Facultă tii de Litere, la
Universitatea Babes - Bolyai din Cluj-Napoca.
Este colaborator la blogul ActiveWatch s i la Româ nia Curată . De
asemenea, are colaboră ri cu texte la reviste culturale/ publicatii s tiintiice
dedicate limbii s i literaturii româ ne sau lingvisticii generale: Echinox (Cluj),
Steaua (Cluj), Vatra (Tâ rgu-Mures ), Timpul (Ias i), Dacoromania, Studia
Universitatis Babeș-Bolyai, Limba Română (Chis ină u, Republica Moldova),
Perspective (revistă de didactică a limbii s i literaturii româ ne).
Opera: Orizontul problematic al integralismului (Integralism și
fenomenologie) – 2010; Carte de frică/ Orsay – 2016.
Za (2022), textul pe care l-ati citit, este inedit, creat pentru voi, ală turi de Oameni și cepe (2019) s i Mică
scrisoare întrebare către prieteni, despre timpul din spaiu lume noi (2019).
1. Te-a impresionat povestea de viată a protagonistului? Motivează -ti ră spunsul.

2. Selectează , din textul dat, un aspect pe care l-ai ı̂nteles us or s i un aspect care necesită clariică ri.
3. Cites te, cu atentie, urmă toarele informatii:
Mugur Că linescu s-a nă scut pe 28 mai 1965 la Botos ani. In 1981, pe câ nd avea 16 ani, elev ı̂n clasa a XI-a
la liceul „August Treboniu Laurian” din oras ul natal, a hotă râ t că existenta sa s i a celor din jur, ı̂ntr-o tară
alată sub un regim totalitar, nu mai putea continua as a. S i a decis să protesteze.
30
U1
In noaptea de 12 spre 13 septembrie 1981, Mugur iese din casă hotă râ t să dea glas
nemultumirilor sale. S-a ı̂ndreptat spre un panou de metal care ı̂mprejmuia un s antier s i a
scris o lozincă ı̂n care fă cea apel la oameni să se opună conditiilor de viată din ce ı̂n ce mai
grele. Astă zi pare de necrezut că scrisul unor cuvinte pe un zid poate i considerat un
act de mare curaj. Insă ı̂n acea vreme, câ nd majoritatea prefera să tacă , constituia un
act de mare curaj.
A continuat să scrie lozinci s i, după aproximativ o lună , a fost prins ı̂n lagrant. A
urmat o perioadă foarte diicilă pentru adolescent s i familia (mai ales mama) lui.
Mugur a fost audiat ı̂n mod repetat s i, printre altele, constrâ ns – ı̂n ciuda vâ rstei sale s i
a faptului că nu ı̂i plă cea această bă utură – să consume cafea. Supus i unei imense
presiuni din partea autorită tilor s i a comunită tii, atâ t Mugur câ t s i pă rintii lui s i-au
declarat regretul pentru faptele comise de acesta.
La doar câ teva luni după aceste evenimente, Mugur Că linescu s-a ı̂mbolnă vit, din ratiuni
misterioase, foarte grav (o formă galopantă de leucemie); el avea să moară ı̂nainte de a ı̂mplini 20 de ani.
Numele lui Mugur Că linescu a intrat pentru totdeauna ı̂n istoria eroismului, a luptei omului cu un
dus man crud, mult mai puternic, dar care nu l-a ı̂nfricos at. El nu este numai un erou româ n, el este un
exemplu universal pentru toti oamenii care luptă pentru cauza justă a libertă tii s i demnită tii. In inal, a plă tit
cu viata curajul de a gâ ndi s i de a actiona pentru dreptate s i adevă r.
după Steliu Lambru, Mugur Călinescu
4. Recites te textul lui Dumitru Cornel Vı̂lcu. In ce mă sură au contribuit informatiile contextuale de la
exercitiul anterior la o mai bună ı̂ntelegere a textului? Discutati la nivelul clasei.
5. De ce crezi că autorul s i-a subintitulat acest text „ictiodocument”?
6. Ce relatie vezi cu genul numit, mai ales ı̂n ilm s i televiziune, „docuictiune/docuiction”? In
elaborarea ră spunsului poti valoriica informatiile din rubrica „Să exploră m!”.
7. Documentează -te s i culege alte informatii despre cazul lui Mugur Că linescu.
a) Notează , din textul lui Dumitru Cornel Vı̂lcu, aspecte care apartin realită tii s i aspecte care apartin
ictiunii.
Realitate Ficiune
... ...
... ...
... ...
... ...
31
U1
8. Selectează , din urmă toarea serie, airmatiile care sunt adevă rate:
a) Bă iatul regretă că a bă ut cafea.
b) Andrada este impresionată de soarta bă iatului.
c) Unii dintre apropiatii bă iatului cred că acesta nu a gres it.
d) Bă iatul e convins că ceea ce a scris reprezintă adevă rul tuturor.
e) După ce retractează gestul, bă iatul simte că se linis tes te.
f) Protagonistul are s aisprezece ani ı̂n momentul ı̂n care scrie lozinca „vrem libertate”.
9. Mentionează cele două interpretă ri ale gestului oferirii cafelei.
10. Care sunt tră irile protagonistului? Prezintă -le ı̂n relatie cu contextul care le generează .
11. Consideri că bă iatul face parte din categoria spiritelor neı̂ntelese? Compară proilul protagonistului
acestui text cu cel al tâ nă rului Werther, de la ı̂nceputul acestei unită ti.
Docuiciunea/docuiction reprezintă combinatia cinematograică

ı̂ntre documentar s i ictiune. Este un gen hibrid care ı̂ncearcă să surprindă
realitatea as a cum este, introducâ nd elemente ictionale. Adică , este un
documentar amestecat cu elemente ictionale. Este ilmat câ nd au loc
evenimentele s i, de cele mai multe ori, ı̂n rolurile principale sunt
distribuiti actori neprofesionis ti sau amatori.

1. Ce crezi că ı̂nseamnă a străluci, ı̂n viziunea protagonistului?
2. Care este motivul pentru care bă iatul insistă asupra acestei idei? Ră spunde oral.
3. Prezintă , ı̂n 50 – 60 de cuvinte, rolul interogatiilor retorice din textul lui Dumitru Cornel Vı̂lcu.
4. Comentează secventa din inal „Doar atâ t: poate că adevă rul.”.
5. Explică semniicatia titlului. Compară ră spunsul tă u cu al colegilor.
32
U1
1. Organizati o masă rotundă ı̂n care să ră spundeti la ı̂ntrebarea „Contează vâ rsta atunci câ nd se pune
problema apă ră rii unor principii de viată?”.
2. Poate i considerat acest bă iat un model? In formularea ră spunsului vei avea ı̂n vedere:
Ø contextul (individ vs. sistem totalitar);
Ø semniicatia gestului;
Ø asumarea gestului.
PROIECT! Activitate pe grupe!

Realizati un proiect cu tema Povești de viaă exemplare.
Timp de realizare a proiectului: două să ptă mâ ni.
Etape de lucru:
1. Discutati despre proiect ı̂n faza initială : selectarea
poves tilor de viată din lumea adolescentilor (de
exemplu, Malala a că rei poveste de viat ă ai
descoperit-o ı̂n anul s colar anterior), timp de lucru,
ı̂mpă rtirea sarcinilor, planiicarea activită tilor.
2. Derulati proiectul: realizarea unui desen/colaj/poster
care să ilustreze poves tile de viată selectate.
3. Discutati despre proiect ı̂n faza inală (materiale
reus ite, obstacole ı̂ntâ mpinate etc.).
4. La inal, prin metoda turul galeriei, faceti observatii
colegilor din celelalte echipe.
33
U1 Mircea Miclea
(Transilvania culturală )
Pregătește-te de vizionare!
Tema din această să ptă mâ nă a revistei s colii este Generaia noastră.
a. Notati, folosind urmă torul organizator graic, cuvintele-cheie care surprind caracteristicile acestei
generatii.
b. Redactati, la nivelul clasei, un articol pe tema dată .
plusurile minusurile
relatia cu
generatia
anterioară
Invitaie la vizionare!
Interviu cu Mircea Miclea ı̂n cadrul emisiunii Transilvania culturală, realizator Vasile Hotea-Fernezan,
din data de 24 octombrie 2020.
• Veti viziona materialul, de la minutul 20.32 pâ nă la minutul 24.37.
Întâlnire cu personalităile
Mircea Miclea (n. 8 noiembrie 1963) este profesor universitar la Facultatea de

Psihologie s i S tiint e ale Educat iei din cadrul Universită t ii „Babes -Bolyai”
Cluj-Napoca, ı̂ n temeietor al S colii psihologice cognitive din Româ nia.
Coordonează dezvoltarea mai multor platforme inovatoare de evaluare s i
interventie psihologică computerizată pentru copii, adolescenti s i adulti, utilizate
la nivel national.
Opera: Psihologie cognitivă (1994); Stres și apărare psihică (1997); Modele
neurocognitive (ı̂n colaborare cu P. Curs eu, 2003) etc.
34
U1
1. Urmă res te materialul s i completează spatiile libere cu informatiile din interviu.
a) Intrebarea adresată lui Mircea Miclea se referă la_______________.
b) Mircea Miclea consideră că generatia din ziua de azi are ________ s i ______.
c) Capacitatea de concentrare a generatiei din ziua de azi este_______.
d) Intervievatul consideră că tinerii de azi s i-au dezvoltat capacitatea de__________.
e) Mircea Miclea crede că un plus al generatiei actuale este________.
2. Vizionează ı̂ncă o dată materialul s i alege litera corespunză toare ră spunsului corect.
A. Un neajuns al tinerei generatii este excesiva
a) centrare pe sine.
b) dezorganizare.
c) preocupare pentru viitor.
B. Intervievatul e convins că generatia actuală
a) nu are capacitatea de a rezolva problemele cu care se confruntă .
b) va rezolva cu ajutorul generatiei anterioare problemele cu care se confruntă .
c) va rezolva singură problemele cu care se confruntă .
C. Tinerii de azi vor aborda problemele
a) combinâ nd traditia s i inovatia.
b) ı̂n maniera generatiei anterioare.
c) ı̂n manieră originală .

Activitate pe grupe! Fiecare grupă realizează un sondaj referitor la modul ı̂n care tinerii ı̂si percep propria
generatie.
a) Elaborati un chestionar adecvat temei.
b) Aplicati chestionarul colegilor din alte clase.
c) Centralizati s i interpretati rezultatele.
d) Prezentati colegilor produsul activită tii.
Realizează un material multimedia cu tema Relaia dintre generaii în diverse culturi. Sentimentul
maturităii și asumarea valorilor propriei generaii. Vei valoriica textele studiate ı̂n această unitate.
35
• Cites te, cu atentie, urmă torul text.
Luni, 10 iulie 1933

Stau pe veranda asta de mai mult de o oră . E destul de cald ca să mă simt bine aici. Am revenit la
Techirghiol după s ase zile de s edere la Constanta. N-as putea spune că m-am plictisit acolo, dar nici nu
pot spune că m-am amuzat. N-am vă zut s i n-am fă cut nimic deosebit. Am vă zut marea, am citit, am luat
câ teva fotograii destul de reus ite. Am terminat Adela de Ibră ileanu. O carte bună , dar care n-are sfâ rs it.
Ce complicată apare viata ı̂n unele că rti! E sfâ s ietor! Am auzit ı̂ntruna vorba asta: „Ei, Doamne, dacă ar i
viata ca ı̂n romane! Dar e mult mai complicată .” N-am sustinut niciodată că viata e us oară , dar nici n-as
putea spune că e atâ t de complicată . E foarte grea viata, dar e s i foarte simplă , pe câ nd romanele –
ı̂ndeobs te – o complică nemă surat.
E o vedere tare frumoasă de aici. La
dreapta lacul albastru, mai departe, ı̂n aceeas i
directie, o peluză verde, apoi case s i arbori foarte
mici, ca nis te jucă rii de copii. In fată e o biserică ,
cea mai ı̂naltă clă dire din partea locului. Apoi
case, că sute, mai mici, mai mari, toate locuite cu
tot soiul de oameni, iecare cu drama ori cu lipsa
lui de dramă , cu griji sau bucurii care-i agită , ı̂i
fră mâ ntă , ı̂i exaltă . Ce ti-e cu lumea asta! — ı̂mi zic
eu, dâ ndu-mi aerul că mă deosebesc de aces ti
oameni, câ nd ı̂n realitate s i eu nu sunt decâ t unul
dintre ei. [...]
17 iulie 1933
Din nou ı̂n tren. De astă dată absolut
singură . Dacă as i putin mai extravagantă , as
putea să -mi ı̂ n chipui că trenul acesta ı̂ m i
apartine s i că circulă ca să -mi facă mie o plă cere.
Gâ nd nă strus nic. Mi-e suicient că sunt singură
ı̂n compartiment. N-as putea spune că m-am
plictisit prea mult la Techirghiol. Am avut câ teva
momente de intensă bucurie s i pentru aceste
momente am suportat bucuros plictisul unor
conversatii inepte, care de altfel nu lipsesc nici la
Bucures ti.
In cerc să mă revă d acolo. Mergeam,
uneori singură , la debarcaderul lacului. Aveam acolo un loc preferat. Debarcaderul era un fel de punte
care ı̂nainta aproximativ vreo 100 de metri ı̂n lac s i de-o lă rgime de cel mult un metru. Mergeam pâ nă la
36
capă t, unde era mai ı̂ntotdeauna vâ nt. Stă team acolo ore ı̂ntregi s i contemplam apa, ı̂n timp ce vâ ntul ı̂mi
ră scolea pă rul. Mă apuca o plă cută ameteală privind valurile stră lucitoare sub soare s i aveam senzatia
precisă că alunec ı̂ncetis or ı̂n sens contrar.
Uneori ră tă ceam pe câ mpie. Flori de toate culorile – să lbatice s i frumoase – mă ı̂ntâ mpinau.
Culegeam maci ros ii ca focul. Mă ı̂mpodobeam, umplâ ndu-mi rochia cu maci, fă câ nd s i un buchet,
ı̂ndepă rtâ ndu-mă apoi cu pă rere de ră u de această câ mpie aproape ı̂nros ită .
Uitasem că sunt ı̂n tren. [...]
Jeni Acterian, Jurnalul unei iine greu de mulumit
1. Notează cu (A) airmatiile pe care le consideri „adevă rate” s i cu (F) pe cele „false”, bazâ ndu-te pe
informatiile din textul dat.
10 puncte
a. Jeni stă pe verandă o oră .
b. Jeni crede că romanele complică viata.
c. In data de 17 iulie, că lă tores te ală turi de două doamne.
d. La debarcader avea impresia că alunecă ı̂n directia valurilor.
e. Jeni coboară din tren s i ră tă ces te pe câ mpul cu maci.
2. Incercuies te litera corespunză toare ră spunsului corect. 4 puncte

Cea mai ı̂naltă clă dire din Techirghiol este
a. biserica.
b. debarcaderul.
c. hotelul.
d. primă ria.
3. Completează textul de mai jos, cu forma potrivită a urmă toarelor verbe: 16 puncte
a dori, a i, a face, a gândi, a mânca, a merge, a putea, a vrea
Am ră mas singură câ teva zile. (1) de mult as a ceva. Toată dimineata de azi am fost exuberantă . Am
gustat din plin libertatea după care tâ njesc de mult. Iată , ı̂n ine (2) acum (3) câ nd s i câ t (4), să beau la fel,
să ies câ nd vreau, fă ră să dau socoteală , (5) unde vreau. N-(6) mai nimic din toate astea, dar faptul că (7)
liberă să le fac după pofta inimii era ca s i cum le-as i fă cut. Mi-am pierdut timpul (8) cu voluptate la toată
această bucurie.
(Jeni Acterian, Jurnalul unei iine greu de mulumit)
37
4. Alegeti varianta corectă : 10 puncte
Am ră mas singură câ teva zile. Doream (9) as a ceva. Toată dimineata de azi am fost exuberantă . Am
gustat (10) libertatea după care tâ njesc de mult. Iată , ı̂n ine pot acum să mă nâ nc câ nd s i câ t vreau, să
beau la fel, să ies câ nd vreau, fă ră să dau socoteală , să merg unde vreau. N-am fă cut mai nimic din toate
astea, dar faptul că eram liberă să le fac după pofta inimii era ca s i cum le-as i fă cut. Mi-am pierdut timpul
gâ ndind cu voluptate la toată această bucurie.
După -amiază am ies it, (11) s i jumă tate. Cu intentia de a merge (12). Asta-mi devenise o idee ixă , de
a merge la cinema singură . Fires te, niciodată n-as i avut această idee ixă fă ră ı̂nvers unarea pe care o
punea mama să -mi interzică categoric (13) singură .
(Jeni Acterian, Jurnalul unei iine greu de mulumit)
5. Precizează un motiv pentru care Jeni airmă că nu s-a plictisit prea mult la Techirghiol.
8 puncte
6. Transpune-te ı̂n ipostaza lui Jeni Acterian. Scrie un text, de 50 – 60 de cuvinte, care să reprezinte o nouă
intrare ı̂n jurnalul ei. Vei putea valoriica informatiile din toate fragmentele date.
12 puncte
7. Redactează o compunere, de 70-130 de cuvinte, ı̂n care să o prezinti pe Jeni Acterian, valoriicâ nd
fragmentele date.
30 puncte
In redactarea ră spunsului tă u, vei avea ı̂n vedere:
‒ să precizezi trei tră să turi ale autoarei jurnalului;
‒ să ilustrezi cele trei tră să turi cu exemple relevante;
‒ să corelezi o valoare transmisă prin acest text, cu o valoare importantă pentru tine, justiicâ ndu-ti
ră spunsul.
Pentru continutul compunerii vei primi 20 de puncte, iar pentru redactarea acesteia, 10 puncte.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă numai dacă vei dezvolta subiectul propus s i vei respecta
numă rul minim de cuvinte indicat.
Notă! Se acordă 10 puncte din oiciu
38
U2 Adolescentul
și lumea artelor
∞ Intermitențele inimii, Horea Poenar

∞ Gigi Căciuleanu, Garantat 100%
∞ Documentarul ne scoate din zona de confort,
ne ajută să ne descoperim,
interviu cu Dumitru Budrala
∞ Evaluare
U Intermitenele inimii
de Horea Poenar
1. Activitate pe grupe! Formati s ase-s apte grupe. Prin tragere la sorti, iecă rei grupe i se distribuie un
cuvâ nt-cheie reprezentativ pentru un domeniu artistic, de exemplu:
pânză
arie actor
mișcare cuvânt
scurtmetraj statuie
Sarcini de lucru la nivelul grupei

a) Identiicati domeniul artistic indicat de cuvâ ntul-cheie.
b) Realizati un material de prezentare a domeniului artistic extras, punctâ nd speciicitatea acestuia.
c) Alegeti un purtă tor de cuvâ nt care prezintă colegilor materialul produs.
2. Completează enuntul:
v In timpul că lă toriei cu trenul ı̂mi place să ...
___________ .
___________ .
___________ .
40
U
3. Asociază iecă rei deinitii cuvâ ntul potrivit.
a. mal înalt și abrupt al b. lumină vie

unei mări sau al unui lac și de scurtă durată
c. construcie în formă de
turn, făcând parte din d. însemnare, notă care
complexul arhitectural al explică, întregește un text
marilor clădiri (în special
al bisericilor)
1. adnotaie 2. faleză 3. fulgurană 4. turlă
Bă rbatul coborâ se din tren s i uitase probabil

cartea pe banchetă , ı̂n timp ce el, bă iatul, dormea cu
capul sprijinit de fereastra vagonului. Trezindu-se,
privi ecranul telefonului: mai era destul timp pâ nă
la statia unde trebuia să coboare, de unde, peste
câ mp, putea ajunge la bunici. Din relex, deschise o
aplicatie, citi câ teva notiică ri, dar cartea ı̂i atră gea
atentia ı̂ndeajuns pentru a pune telefonul deoparte
s i a o lua ı̂n mâ nă .
Câ nd o deschise, ı̂ntâ i se sperie. Intre paginile ei
erau hâ rtii de diferite culori, scrise de mâ nă , mai sa de literatură ı̂l pomenise la un moment dat: era un
multe fotograii vechi, bucă ti de ziar s i câ teva că rti roman al unui autor francez, despre vacanta unui
pos tale, ı̂n alb s i negru, cu oras e ı̂n care el nu fusese adolescent la mare sau cel putin asta retinuse el.
niciodată . Pâ nă s i paginile că rt ii erau pline de Deschise din nou cartea. Citi pasaje la ı̂ntâ mplare
adă ugiri cu creionul, sublinieri s i chiar desene. Se despre un pictor preocupat de lumină s i de culori,
simti coples it s i o ı̂nchise. Trenul gonea ı̂n apropierea despre valurile mă rii s i sunetul lor auzit dimineata,
unui râ u unde apucă să vadă câ tiva pescari, iar mai dintr-o cameră de hotel s i apoi despre o fată pe care o
ı̂ncolo câ tiva cai la scă ldat. Un grup de fete trecea pe chema Albertine. Atentia ı̂i fu atrasă de adnotatiile de
un pod ducâ nd lori ı̂n mâ nă s i râ zâ nd ı̂ntre ele. Privi pe margine care pă reau un fel de jurnal de lectură ı̂n
coperta că rtii s i ı̂si dă du seama că s i acolo era un grup care cititorul ı̂si povestea propria viată. Se uită la
de adolescente, pe o faleză unde se vedeau s i câ teva fotograii s i ı̂n unele ı̂l izbi zâ mbetul persoanelor s i
bă rci cu pâ nze. Citind titlul, ı̂si aminti că profesoara diversitatea lucrurilor pe care le vedea, apoi citi
41
U
câ teva că rti pos tale semnate cu un nume feminin s i care povesteau
experient a unei că lă torii ı̂n muzeele lumii s i ı̂n catedrale
ı̂ndepă rtate unde ea privise picturi. Intre toate acestea se mai
strecura, din nou, s i o frază din textul că rtii, deseori despre timpul
pierdut sau regă sit, despre lucrurile care există după ordinea
perceptiei noastre, despre fulguranta vietii sau despre faptul că o
carte frumoasă e imprevizibilă .
Isi dă du seama deodată că trenul stationa. Coborı̂ fereastra s i
ı̂ntelese că era chiar ı̂n statia unde trebuia să coboare. Abia reus i
să -s i ia rapid rucsacul s i ajunse pe peron ı̂n momentul ı̂n care
trenul se punea din nou ı̂n mis care. Brusc ı̂si dă du seama că ı̂si
uitase ı̂n compartiment telefonul s i intră ı̂n panică . Apoi realiză că
strâ ngea ı̂n mâ ini cartea din care citise. Zâ mbi. Se gâ ndi că as a cum
bă rbatul lă sase ı̂n tren ceva din viata lui s i el fă cuse la fel. Era
amiază , era timp destul ı̂ncă să ajungă la bunici, să iasă la râ u, să se
ı̂ntâ lnească cu fetele din vecini pe care nu le mai vă zuse din vara
trecută .
Se ı̂ndepă rtă de gară s i ı̂ncepu traversarea peste câ mpul care
era plin de lori s i de zumzet, acum că trenul nu se mai auzea. Două -trei pă să ri zburau de pe acoperis ul gă rii
ı̂nspre dealurile din depă rtare unde se vedeau clă dirile satului s i turla bisericii.
Privi din nou coperta că rtii, as eză cu grijă hâ rtiile, fotograiile s i că rtile pos tale ı̂ntre pagini s i simti că
acum ı̂ncepea poate o nouă poveste.
Horea Poenar, Intermitenele inimii
Horea Poenar (9 decembrie 1973) este conferentiar doctor, ı̂n cadrul
Departamentului de Literatură româ nă s i Teorie literară al Facultă tii de Litere,
la Universitatea Babes -Bolyai din Cluj-Napoca. Este autorul unui roman publi-
cat ı̂n 2018, Locuri blânde pentru Aura. A publicat patru volume de studii
teoretice (Cristian Popescu – ilmat de îngeri, apă rut ı̂n 2001; O plimbare de
dimineaă pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice, apă rut ı̂n 2003;
Semnul celor patru. O teorie a interpretării, apă rut ı̂n 2008; Teoria peștelui-
fantomă. Zece studii și șapte scurtmetraje despre teorie, apă rut ı̂n 2016) s i peste
150 de articole, eseuri s i studii ı̂n presa culturală s i academică . Este, de
asemenea, din 2008, moderator TV ı̂n cadrul mai multor emisiuni culturale (cea
mai recentă este Gustă Transilvania de pe TVR 3).
Scrie piese de teatru pentru trupe de elevi: Șapte fee ale iubirii, Vremea
gutuilor, Cuvinte pentru Iulia
Intermitenele inimii (2022) textul pe care l-ati citit, este inedit, creat pentru Horea Poenar
voi, ală turi de O dimineaă cât toate anotimpurile (2019) s i Acest alt alt animal
care sunt (2019).
42
U
1. Transcrie, din textul dat, câ te o secventă prin care să ilustrezi două sensuri ale verbului a uita.
2. Construies te enunturi prin care să ilustrezi polisemia termenului a trece. Vei exempliica alte sensuri
decâ t cel din secventa „Un grup de fete trecea pe un pod, ducâ nd lori ı̂n mâ nă s i râ zâ nd ı̂ntre ele.”.
3. Ce impresie ti-a produs lectura textului?
4. Propune un alt titlu pentru textul lui Horea Poenar, pe baza acestei prime impresii de lectură .
Pă durea este o metaforă pentru textul narativ; nu numai pentru textele de basm, ci pentru orice text
narativ. [...]
O pă dure este, ca să folosesc o metaforă a lui Borges [...], o gră dină cu că ră ri ce se bifurcă . Chiar s i atunci
câ nd ı̂ntr-o pă dure nu există poteci trasate, oricine ı̂si poate trasa propriul parcurs, hotă râ nd să o ia la
dreapta sau la stâ nga de la un anumit copac, s i tot as a, fă câ nd câ te o alegere la iecare copac ı̂ntâ lnit ı̂n cale.
Intr-un text narativ, cititorul e constrâ ns ı̂n iece moment să efectueze o alegere. [...]
Cititorul-Model al unei povestiri nu este Cititorul Empiric. Cititorul empiric suntem noi, aces tia, eu,
dumneavoastră , oricine altcineva, atunci câ nd citim un text. Cititorul empiric poate citi ı̂n multe feluri, s i nu
există nicio lege care să -i impună cum anume să citească , pentru că adesea foloses te textul ca pe un ambalaj
pentru propriile-i pasiuni, care pot proveni din exteriorul textului, sau pe care textul i le poate stâ rni ı̂n mod
ı̂ntâ mplă tor. [...]
Cititorul-Model e un cititor-tip pe care textul nu
numai că -l prevede ca pe un colaborator, dar pe care s i
caută să -l creeze. Dacă un text ı̂ncepe cu „A fost odată ”, el
lansează un semnal ce imediat ı̂ s i select i onează
propriu-i cititor-model, care-ar trebui să ie un copil, sau
cineva dispus să accepte o poveste ce trece dincolo de
ı̂ntelesul obis nuit. [...]
Există două feluri de a ne plimba printr-o pă dure. In
primul fel ne mis că m ca să ı̂ncercă m s-o luă m pe una sau
mai multe că i (ca să ies im din ea mai repede, sau ca să
reus im să ajungem la casa Bunicii, sau a lui Prichindel, sau a lui Hä nsel s i Gretel); ı̂n cel de-al doilea fel, ne
mis că m ca să ı̂ntelegem cum anume e alcă tuită pă durea, s i de ce unele poteci sunt accesibile iar altele nu. Tot
as a, există două moduri de a parcurge un text narativ. Acesta se adresează mai ı̂ntâ i de toate unui cititor-
model de primul nivel, care dores te să s tie (ı̂n mod ı̂ndreptă tit) cum anume o să se termine povestea [...] Dar
textul se adresează s i unui cititor-model de al doilea nivel, care se ı̂ntreabă ce tip de cititor ı̂i cere povestirea
aceea să devină , s i vrea să descopere cum procedează autorul-model care ı̂l instruies te pas cu pas.
Umberto Eco,
Șase plimbări prin pădurea narativă
43
U
1. Iti amintes te textul dat de vreo experientă personală ? Discută cu colegul de bancă .
2. Care elemente, din textul lui Horea Poenar, legate de context crezi că sunt esentiale? Motivează -ti, oral,
ră spunsul.
3. Stabiles te valoarea de adevărat sau fals pentru iecare dintre airmatiile de mai jos, valoriicâ nd textul
dat.
Airmaia Adevărat Fals
Bă iatul ı̂l urmă res te cu atentie pe bă rbatul care coboară
din tren.
La ı̂nceput, bă iatul ı̂si petrece timpul accesâ nd aplicatiile
din telefon.
Bă iatului ı̂i stâ rnes te curiozitatea cartea uitată ı̂n tren.
Câ nd deschide pentru prima dată cartea, bă iatul este captivat
s i ı̂ncepe să o citească .
Bă iatul gă ses te ı̂ntre ilele că rtii fotograii, fragmente
din ziare s i că rti pos tale.
La coborâ re, bă iatul constată că s i-a uitat telefonul ı̂n tren.
4. In cartea gă sită , bă iatul cites te despre

a) valurile mă rii s i sunetul lor auzit dimineata dintr-o cameră de hotel;
b) câ mpul care era plin de lori;
c) o fată pe care o chema Albertine;
d) timpul pierdut sau regă sit;
e) experienta unei că lă torii ı̂n muzeele lumii;
f) câ teva bă rci cu pâ nze;
g) un pictor preocupat de lumină s i de culori.
v Selectează variantele corecte.
5. In text se face referire la cartea lui Marcel Proust,

În căutarea timpului pierdut, volumul La umbra
fetelor în loare. Care sunt elementele care
sugerează acest titlu?
6. De ce crezi că Horea Poenar preia titlul pe care la

origine Proust dorea să -l dea ı̂ntregului să u ciclu
(Intermitenele inimii)?
44
U
1. Crezi că bă rbatul lasă intentionat cartea ı̂n tren?
2. Care crezi că e motivul pentru care bă iatul se sperie atunci câ nd deschide pentru prima dată cartea?
3. Cum explici reactiile diverse ale protagonistului ı̂n relatia cu cartea gă sită ı̂n tren?
4. Care consideri că este, pentru bă iat, semniicatia obiectelor gă site ı̂n cartea uitată ı̂n compartiment? In
formularea ră spunsului tă u, poti folosi urmă toarele sugestii:
o invitaie la a descoperi bogăia vieii;
mărturii ale unor istorii personale;
semne de carte.
5. Care este rostul/rolul mentionă rii celor trei ipostaze feminine colective (grupurile de fete)?
6. La ı̂nceput, bă iatul constată că mai are timp pâ nă la destinatie, pentru ca, la inal, să ie luat pe nepregă tite
de curgerea surprinză toare a timpului. Ce poate determina această perceptie diferită a timpului?
7. Care este motivul pentru care bă iatul este, la inal, atent la toate detaliile din jurul să u?
8. Explică , ı̂n 50-70 de cuvinte, semniicatia secventei „lucrurile care există după ordinea perceptiei
noastre” ı̂n relatie cu tema textului.
9. Comentează inalul textului: „Privi din nou coperta

că rt ii, as eză cu grijă hâ rtiile, fotograiile s i că rt ile
pos tale ı̂ntre pagini s i simti că acum ı̂ncepea poate o
nouă poveste.”
10.Este valabilă airmatia „o carte frumoasă e impre-

10.
vizibilă ” pentru cartea gă sită ı̂n tren? Motivează -ti, oral,
ră spunsul.
11. Activitate pe grupe! Alcă tuiti o listă de că rti prin care
să ilustrati airmatia de la exercitiul anterior.
45
U
1. Cites te informatiile din rubrica „Să exploră m!”. Corelează iecare exercitiu anterior („plimbare prin
pă durea narativă ”) cu un tip de cititor-model.
„cititorul-
model
de primul
nivel”
„cititorul-
„cititorul-
model
model
de
dealaldoilea
doilea
nivel”
nivel”
Ø Comparati, la nivelul clasei, ră spunsurile. In cazul neconcordantelor, negociati s i explicati originea
divergentelor.
Ø In vederea facilită rii comunică rii, prin minimalizarea neı̂ntelegerilor dintre participantii la negociere,
utilizati urmă toarea grilă .
Ø Grilă de evaluare/autoevaluare
Criteriu Da/Nu
Respectarea regulilor ascultă rii active
Solicitarea preluă rii cuvâ ntului
Interventii adecvate ı̂n timpul negocierii
Respectarea instructiunilor primite
Rezolvarea sarcinii ı̂n timpul alocat
2. Proiect! Realizează o paralelă ı̂ntre portretul adolescentului din Intermitenele inimii de Horea Poenar
s i Za de Dumitru Cornel Vı̂lcu.
Ø Pași pentru realizarea proiectului:

I. Recitirea celor două texte;
II. Clariicarea contextelor la care fac referire cele două texte;
III. Conturarea portretului iecă rui personaj;
IV. Stabilirea punctelor comune celor două portrete;
V. Ilustrarea unicită tii/individualită tii iecă rui personaj.
VI. Elaborarea eseului.
46
U
Ø Grilă de interevaluare colegială
Numele s i prenumele colegului:________________
1...
2...
două aspecte
care mi-au plăcut
Aspecte
două aspecte care

o recomandare necesită îmbunătăiri
1... 1...
2... 2...
Marcel Proust (1871–1922) - romancier, eseist s i critic francez, cunoscut

mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut, prin care a
revolutionat arta romanescă a secolului XX. Volumele romanului: Swann
(1913); La umbra fetelor în loare (1919); Guermantes (1920-1921); Sodoma
și Gomora (1921 – 1922); Prizoniera (1923); Fugara/Plecarea Albertinei
(1925); Timpul regăsit (1927).
Să mai citim!
Cites te, cu atentie, urmă toarele fragmente s i rezolvă cerintele.
A. Sunt multi ani de atunci. Zidul de lâ ngă scara pe care am vă zut urcâ nd relexul lumâ nă rii sale nu mai
există de multă vreme. S i ı̂n mine multe lucruri au fost nimicite, despre care credeam că trebuie să dă inuie
ves nic, s i noi lucruri s-au construit, dâ nd nas tere unor bucurii noi, pe care nu le-as i putut prevedea atunci,
după cum le ı̂nteleg acum cu greu pe cele vechi. S i e mult de câ nd tata nu-i mai poate spune mamei: „Du-te cu
copilul”. Putinta unor asemenea ceasuri nu va renas te niciodată pentru mine. Dar, de putină vreme, ı̂ncep
din nou să percep foarte bine, dacă s tiu să ascult, hohotele de plâ ns pe care am avut puterea să le stă pâ nesc
ı̂n fata tatei s i ı̂n care nu am izbucnit decâ t câ nd am fost iar singur cu mama. De fapt, ele n-au ı̂ncetat
niciodată ; s i numai pentru că viata tace acum mai mult ı̂n jurul meu, le aud eu din nou, ca pe acele clopote de
la mă nă stire acoperite atâ t de bine ı̂n timpul zilei de zgomotul oras ului, ı̂ncâ t ai crede că dangă tul lor s-a
oprit, dar care se aud iară s i, ı̂n tă cerea serii. [...]
Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut
47
U
1. As a cum sugerează s i titlul romanului, Proust oferă o nouă perspectivă asupra timpului. El consideră că
timpul nu este ireversibil, ci poate i recuperat, „re-tră it” prin memorie. Completează urmă toarea
schemă , notâ nd cuvinte sau sintagme care să apartină unuia dintre planurile textului:
planul trecutului planul prezentului
• ... • ...
• ... • ...
2. Se pot delimita clar cele două planuri? Motivează -ti ră spunsul.
3. La Proust, jocul memoriei asociative şi luxul conştiinţei duc la pulverizarea cronologiei. Ce detalii
aparent neı̂nsemnate ı̂i revin cu intensitate personajului ı̂n memorie?
4. Comentează , ı̂n 40-50 de cuvinte, urmă toarea secventă „De fapt, ele n-au ı̂ncetat niciodată ; s i numai
pentru că viata tace acum mai mult ı̂n jurul meu, le aud eu din nou”.
B. Mă retia artei adevă rate, dimpotrivă , a artei pe care domnul de Norpois ar i numit-o un joc de
diletant, era de a regă si, de a surprinde din nou, de a ne face să cunoas tem această realitate departe de care
noi tră im, de care ne ı̂ndepă rtă m tot mai mult pe mă sură ce se ı̂ngroas ă s i devine mai impermeabilă
cunoas terea conventională cu care o ı̂nlocuim, această realitate pe care riscă m foarte mult să nu o
cunoas tem ı̂nainte de a muri, s i care este pur s i simplu viata noastră .
Adevă rata viată, viata ı̂n sfâ rs it descoperită s i luminată , singura viată prin urmare cu adevă rat tră ită ,
este literatura. Această viată care, ı̂ntr-un sens, se ală ı̂n iecare clipă ı̂n toti oamenii, ca s i ı̂n artist. Dar ei nu
o vă d, pentru că nu ı̂ncearcă să o lumineze. S i astfel, trecutul lor este plin de nenumă rate clis ee care ră mâ n
inutile pentru că inteligenta nu le-a putut „developa”. Viata noastră ; s i de asemenea viata celorlalti; că ci
stilul pentru scriitor, ca s i culoarea pentru pictor, tine nu de tehnică , ci de viziune. El este revelatia, care ar i
imposibilă prin mijIoace directe s i cons tiente, a diferentei calitative care există ı̂n felul cum ne apare lumea,
diferentă care, dacă nu ar exista arta, ar ră mâ ne secretul etern al iecă ruia dintre noi. Doar prin artă putem
ies i din noi ı̂ns ine, putem s ti ce vede un altul din acest univers care nu este acelas i cu al nostru s i ale că rui
peisaje ne-ar i ră mas la fel de necunoscute ca s i acelea care pot să existe pe lună . Datorită artei, ı̂n loc să
vedem o singură lume, a noastră , noi o vedem multiplicâ ndu-se, s i câ ti artis ti originali există , tot atâ tea lumi
avem la dispozitia noastră , mai diferite unele de celelalte decâ t cele care se rostogolesc ı̂n ininit s i, multe
secole după ce s-a stins focul din care emanau, ie că se numea Rembrandt sau Vermeer, ele ne trimit ı̂ncă
raza lor specială .
Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut
1. Selectează , din primul paragraf, o caracteristică a cunoas terii conventionale.

2. Transcrie o secventă ilustrativă pentru ideea că arta schimbă perceptia asupra lumii/realită tii.
3. Comentează , ı̂n două -patru enunturi, pasajul subliniat, punâ ndu-l ı̂n relatie cu ideea că prin artă se
recuperează /domină cu adevă rat timpul.
4. După parcurgerea celor două fragmente din romanul lui Marcel Proust, recites te s i completează
ră spunsul tă u referitor la relatia dintre textul lui Horea Poenar s i cel al autorului francez (ex. 6, rubrica
Să ı̂ntelegem/Să descoperim!)
48
U
Exerciiu de scriere creativă
Inserează ı̂n textul dat pasaje/informatii, conform instructiunilor primite.
„22 aprilie 1933, ora 3

Plouă . De la fereastra deschisă privesc ı̂n gră dină . As vrea să inventez cuvinte noi pentru ca să descriu
ce vă d. Dac-as i poetă as pune ı̂n versuri această gră dină . Dac-as i pictorită, as zugră vi-o pe pâ nză ı̂n toată
stră lucirea culorilor s i luminilor. Cais i ı̂nloriti. Ploaie ină . Iarbă verde pe jumă tate acoperită de petalele
că zute din pomi. Pe margini de alee, lori de cais. Să rmană Jeni, iată paradisul colea, sub ochii tă i. S i totus i câ t
e de departe de tine.” (Jeni Acterian, Jurnalul unei iine greu de mulumit)
Pașii activităii Instruciunile
A. Citește cu atenie B. Aruncă cu zarul de 1. Scrie deiniia unui 2. Inserează o

textul dat. mai multe ori. cuvânt. descriere de tip
portret.
C. Identiică
instruciunile indicate D. Stabilește unde vei 3. Inserează o 4. Inserează
de numărul de puncte insera, în textul dat, descriere de tip gândurile/releciile
obinute în urma pasajele create de tine. tablou. personajului.
aruncării cu zarul.
E. Redactează, conform F. Rescrie textul

instruciunilor, inserând pasajele 5. Inserează o 6. Inserează un
pasajele pe o ișă create. secvenă narativă. schimb de replici.
separată.
Model:
22 aprilie 1933, ora 3
Plouă . De la fereastra deschisă privesc ı̂n gră dină . As vrea să inventez cuvinte noi pentru ca să descriu ce
vă d. Dac-as i poetă as pune ı̂n versuri această gră dină . Dac-as i pictorită, as zugravi-o pe pâ nză ı̂n toată
stră lucirea culorilor s i luminilor. Cais i ı̂nloriti. Ploaie ină . Iarbă verde pe jumă tate acoperită de petalele
că zute din pomi. Pe margini de alee, lori de cais. (3) Să rmană Jeni, iată paradisul colea, sub ochii tă i. S i totus i
câ t e de departe de tine.” (Jeni Acterian, Jurnalul unei iine greu de mulumit)
3 – ...înmiresmate. Întreaga grădină era învăluită în culori diafane.
49
U Gigi Căciuleanu
(Garantat 100%)
Cites te, cu atentie, urmă toarea airmatie.

Dansul prin deiniie este deja o scriere: core-graie. Pentru mine dansul iind poezie, mi se pare logic, chiar
organic, să-l notez cu simboluri. A scrie… A desena… A trasa linii. Îmi sunt toate trei: dansul, desenul și scrisul
plămădite la fel. Aparin aceleiași substane. Aceleiași nevoi. (Gigi Că ciuleanu, www.zilesinopti.ro)
• Gigi Că ciuleanu consideră că dansul, desenul s i scrisul sunt strâ ns legate.
• Lucrai în perechi! Alcă tuiti triade după modelul dat (dans, desen, scris), asociind diverse domenii
(de exemplu, domenii artistice).
Interviu cu Gigi Că ciuleanu ı̂n cadrul emisiunii Garantat 100%, realizator Că tă lin S tefă nescu, din data
de 28 aprilie 2013.
• Veti viziona materialul de la ı̂nceput pâ nă la minutul 9.12.
Gigi Căciuleanu (n. 13 mai 1947) este dansator, coregraf s i profesor.

Spectacolele sale au traversat lumea, de la Paris la New York s i de la Buenos Aires la
Tokyo. A colaborat cu nume marcante ale baletului s i dansului contemporan, ca
Maya Plisetskaya s i Pina Bausch. Este membru fondator al Consiliului Internaional
de Dans al Unesco. Este creatorul festivalului de dans stradal Dansul la Aix.
1. Urmă res te materialul s i selectează , din urmă toarea serie, airmatiile care sunt adevă rate.
a) Gigi Că ciuleanu este un coregraf româ n care a dezvoltat s i un complex sistem teoretic al artei sale.
b) A condus Baletul National din Chile.
c) A montat spectacolul „Dàle noastre” la Teatrul Bulandra.
d) Gigi Că ciuleanu consideră că nu mai are nimic de spus ı̂n arta sa s i intentionează să se retragă .
2. Vizionează ı̂ncă o dată materialul s i alege litera corespunză toare ră spunsului corect.
A. Gigi Că ciuleanu airmă că poezia
a. se poate rezuma us or.
b. nu se poate rezuma.
c. se poate rezuma cu unele erori.
50
U
B. Exemplul de roman din literatura universală pe care ı̂l oferă Gigi Că ciuleanu este
a. De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger.
b. Doamna Bovary de Gustave Flaubert.
c. În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust.
d. Război și pace de Lev Tolstoi.
1. Identiică , ı̂n materialul vizionat, elementele de comunicare nonverbală s i explică semniicatia lor.
2. Comentează , la alegere, una dintre cele două airmatii ale lui Gigi Că ciuleanu.
„Toate putinele „Este foarte frumoasă această neputină a

emană din neputina dansatorului care se transformă în foră pe scenă și
de a spune ceva. în explozie de energie. Dar fragilitatea nespusului
este cea care alimentează ceea ce el arată.”
• Sustine un monolog de 3 minute, ı̂n fata colegilor, ı̂n care să prezinti un domeniu/o disciplină / o activitate
ı̂n care simti că ı̂ti poti manifesta creativitatea.
• Colegii ı̂ti vor oferi feedback pe baza urmă toarei grile:
Criteriu Da/Nu
Adecvarea discursului la cerintă
Coerenta discursului
Oferirea de exemple relevante
Exprimarea corectă
Utilizarea unui limbaj clar s i luent
Folosirea adecvată a elementelor nonverbale s i paraverbale ale comunică rii orale
Originalitatea
Lucrai în perechi! Vizionati ı̂ncă o dată materialul.

• Explicati cele două acceptiuni ale termenului „la follia” la care se referă invitatul emisiunii.
• Documentati-vă s i completati prezentarea pe care o faceti colegului cu informatii din alte surse.
Să mai vizion ăm!
Interviu cu Gigi Că ciuleanu ı̂n cadrul emisiunii Garantat 100%, realizator Că tă lin S tefă nescu, din data
de 28 aprilie 2013.
• Vizionează materialul de la minutul 24.20 pâ nă la minutul 28.19.
• Selectează o idee care te reprezintă .
51
U Documentarul ne scoate din zona de confort,
ne ajută să ne descoperim
(interviu cu Dumitru Budrala)
1. Es ti reporter la un ziar/ o televiziune de succes s i ai de realizat un

interviu. Asociază iecă rui tip de microfon din imaginea dată o categorie
de persoane de interes public.
2. Propune câ teva teme de interviu potrivite pentru persoanele de
interes public care urmează să ie intervievate.
3. Alcă tuies te familia lexicală a cuvâ ntului „a documenta”, completâ nd
igura de mai jos.
........... ...........
a documenta
........... ...........
Reporter: Ce anume v-a determinat să pornii în ı̂nteles forta pe care poate să o aibă acest gen de ilm
această aventură? prin faptul că ne scoate din zona noastră de confort,
Dumitru Budrala: De câ nd mă s tiu, mi-a plă cut să ne confruntă cu propriile temeri s i că ută ri, ne ajută
organizez evenimente, tot timpul, inedite, ı̂ n să ne descoperim pe noi ı̂ns ine s i, ı̂n acelas i timp, să
contextul dat. Filmul m-a fascinat, de asemenea, s i descoperim lumea celorlalti. S i am bă nuit că este
am ı̂nvă tat să fac ilm, mai ı̂ntâ i singur, s i numai după foarte necesar să iasă la iveală aceste poves ti, aceste
aceea am fă cut s i s coală . cont i nuturi necunoscute, nepuse pe masa de
Ideea acestui festival mi-a venit ı̂n 1992, câ nd am dezbateri ı̂n societate. Este necesar ca toată această
vă zut la festivalul NAFA din Stockholm ce fortă explorare a realită tii să ie un produs cultural care se
extraordinară are acest gen de ilm. Am intuit de consumă ı̂n comun, ı̂ntr-o sală de proiectie, s i se
atunci că prin cinematograia documentară sunt dezbate. As a s-au fă cut primele sesiuni de Q&A ı̂n
create, de fapt, posibilită t i ininite de a spune Româ nia, la un festival de ilm ı̂n anii 1990.
poves ti necunoscute, nes tiute, despre oameni, Reporter: Care credei că este rolul ilmului
despre locuri aparent banale, dar care relectă documentar în societatea actuală?
realitatea lumii ı̂n care tră im, de la drama unei Dumitru Budrala: In contextul ı̂n care spunem că
comunită ti locale pâ nă la tră iri s i poves ti universal arta este la cel mai ı̂nalt nivel al să u atunci câ nd atinge
valabile. Pe vremea aceea, ı̂ncă ı̂mi fă ceam lectiile de un nerv, documentarul, care explorează toate punctele
engleză ca să pot ı̂ntelege s i comunica ı̂n context nevralgice ale realită ti i, este perceput astă zi ca una
international, deoarece nici mă car dialogurile din dintre cele mai puternice forme de artă contem-
ilme nu le ı̂ntelegeam ı̂n ı̂ntregime. Totus i, am porană , este suletul s i cons tiinta cinematograiei. Am
52
U2
simtit ı̂ntotdeauna Festivalul Astra Film ca pe o oglindă locul unde este „musai să ii” ı̂n iecare octombrie.
cu două fete, care ne dă ocazia de a privi s i a i priviti Desigur, unele sectiuni de program sunt destinate
prin prisma unor poves ti subiective s i portrete intime specialis tilor s i publicului avizat, iar altele – tuturor
pe care altfel nu le-am i putut cunoas te niciodată . In participantilor. Iar concertele s i petrecerile sunt
fata ecranului, festivalului te cufunzi ı̂n realitatea care ti pentru a atrage publicul general mai aproape de
se dezvă luie, ca să o cunos ti s i să o poti ı̂ntelege cu eveniment s i pentru a să rbă tori ı̂mpreună , speci-
adevă rat – atâ t realitatea ta, câ t s i realitatea celuilalt – alis ti, cineili, publicul larg, o experientă frumoasă de
s i, ı̂n acelas i timp, relectezi la tot ceea ce descoperi. viată.
Poves tile cinematograice de mare fortă te ı̂ndeamnă la
Interviul Mariei Capelos cu Dumitru Budrala:
introspectie s i pleci din această experientă ı̂mbogă ti t.
Documentarul ne scoate din zona de confort,
Reporter: Festivalul s-a extins de la ilme la
ne ajută să ne descoperim
masterclasses + workshops + concerte + parties. Care
este rolul celorlalte componente? https://romanialibera.ro/cultura/dumitru-budrala-
Dumitru Budrala: Evident, aceste componente ale documentarul-ne-scoate-din-zona-de-confort-ne-
programului sunt gâ ndite pentru a face din Astra ajuta-sa-ne-descoperim-756276
Film Festival un eveniment complex, recunoscut
internat ional, un festival-destinat ie ı̂n industrie,
Regizor, fotograf s i director de imagine, Dumitru Budrala detine un

doctorat ı̂n antropologie vizuală . Filmele sale au fost prezentate s i premiate la
festivaluri de ilm din ı̂ntreaga lume. Este autor de fotograii documentar-
antropologice care au fă cut obiectul unor expozitii internationale s i al unor
publicatii de succes. Este initiatorul proiectului cultural Astra Film, lansat ı̂n
1991 s i devenit ı̂ntre timp unul dintre cele mai importante centre de ilm de
non-ictiune din Europa, s i directorul fondator al Astra Film Festival, festivalul
international de cinema de non-ictiune de la Sibiu, fondat ı̂n 1993.
Dumitru Budrala
https://dumitrubudrala.ro/bio
1. Explică , ı̂n 20 - 30 de cuvinte, sensul cuvâ ntului aventură din prima replică a reporterului.
2. Notează două sinonime ale cuvâ ntului reporter.
3. Identiică , folosind un dictionar, sensul cuvintelor: masterclasses, workshops, parties.
4. Selectează , din textul dat, informatii referitoare la:
tipul de public că ruia i se adresează festivalul; locul s i perioada ı̂n care are loc festivalul;
• ...... • ......
ideea de la care a pornit festivalul; elementul care se pă strează de la o editie la alta.
• ...... • ......
5. Extrage două informatii din text care pot i veriicate s i din alte surse decâ t interviul dat. Vei preciza aceste
surse.
53
U
1. Prezintă , ı̂ntr-un text de 60-90 de cuvinte, rolul documentarului ı̂n societatea actuală , pornind de la
informatiile din text.
2. Realizează portretul intervievatului (Dumitru Budrala), precizâ nd trei tră să turi ale acestuia, desprinse
din textul dat.
3. Explică , la alegere, relatia a privi – a i privit sau realitatea ta – realitatea celuilalt valoriicâ nd
secventa: Am simit întotdeauna Festivalul Astra Film ca pe o oglindă cu două fee, care ne dă ocazia de a
privi și a i privii prin prisma unor povești subiective și portrete intime pe care altfel nu le-am i putut
cunoaște niciodată. În faa ecranului festivalului, te cufunzi în realitatea care i se dezvăluie, ca să o cunoști și
să o poi înelege cu adevărat – atât realitatea ta, cât și realitatea celuilalt – și, în același timp, relectezi la tot
ceea ce descoperi. Poveștile cinematograice de mare foră te îndeamnă la introspecie și pleci din această
experienă îmbogăit.

• Interviul, ca gen jurnalistic, este o discutie, un dialog ı̂ntre două sau mai multe persoane. Are
urmă toarele tră să turi:
– discuţia este – convorbirea

ı̂nregistrată şi are loc ı̂ntre un
publicată sub forma jurnalist şi o
ı̂ntrebare – ră spuns; persoană / mai multe
persoane care prezintă
interes pentru public;
– trebuie să existe un

accept de publicare dat
jurnalistului de că tre
interlocutor/
interlocutori.
• Interviul, ca text scris, este transcrierea acestei conversatii. Textul inal va i veriicat, pă strâ nd doar
informatiile importante. Intervievatul are dreptul de a vedea materialul scris ı̂nainte de publicare.
Atenie! As a cum ai ı̂nvă tat ı̂n anii s colari anteriori, trebuie să se facă deosebire ı̂ntre:
interviul ca metodă de
documentare (de exemplu,
atunci câ nd se iau declaraţii
unor martori la un eveniment); interviul ca gen jurnalistic.
54
U2
1. Ilustrează două tră să turi ale interviului ca gen jurnalistic, folosind exemple din textul dat.
2. Precizează :
a. prin ce modalitate crezi că a fost realizat interviul dat, apoi motivează -ti ră spunsul dat;
b. care este motivul pentru care reporterul Maria Capelos a ales să realizeze un interviu cu Dumitru
Budrala.
3. Crezi că intervievatul ră spunde concret la ı̂ntrebă rile reporterului sau dă informatii neclare?
Motivează -ti ră spunsul.
4. Formulează alte două ı̂ntrebă ri pe care i le-ai adresa intervievatului.
1. Lucrai pe grupe!
a. Documentati-vă s i identiicati alte informatii legate de Festivalul Astra Film.
b. Realizati un luturas /pliant pentru promovarea festivalului. In elaborarea luturas ului/pliantului, veti
avea ı̂n vedere urmă toarele aspecte:
formă
• utilizarea adecvată a fonturilor s i a culorilor
• alegerea unui format minimalist
• folosirea unor imagini sugestive
coninut
• prezentarea informatiilor esentiale
• organizarea/ierarhizarea informatiilor
originalitate
c. Prezentati pliantul colegilor din celelalte grupe, solicitâ nd un feedback din partea lor.
2. Lucrai în perechi! Imaginati-vă că faceti parte din echipa care organizează festivalul. Realizati un
schimb de 6-8 replici adecvate contextului, utilizâ nd cel putin o sintagmă care reprezintă acordul s i cel putin
o sintagmă care reprezintă dezacordul fată de ideile interlocutorului.
• Şi eu consider că ...

exprimarea • Aş proceda la fel...
acordului • Eu susţin ideea ta că ...
• Nu sunt de acord, deoarece...

exprimarea
• Nu te supă ra, dar...
dezacordului • Opinia mea e diferită ...
55
U
1. Care este atitudinea lui Dumitru Budrala fată de utilitatea limbii engleze?
2. Comentează relaia dintre societate și tradiie, ı̂ntr-un text de 200-250 de cuvinte, pornind de la
urmă toarea secventă: Și am bănuit că este foarte necesar să iasă la iveală aceste povești, aceste
coninuturi necunoscute, nepuse pe masa de dezbateri în societate. Este necesar ca toată această
explorare a realităii să ie un produs cultural care se consumă în comun, într-o sală de proiecie, și se
dezbate.
Să mai ci ti m!
Reporter: Ce presupune aducerea de nume mari probleme cu care se confruntă lumea. Conditia
din cinematograia documentară internaională? umană este, prin natura ei, dinamică s i, speră m,
Dumitru Budrala: Este testul cel mare al festi- perfectibilă . De aceea, un festival al cinematograiei
valului pe arena internatională . Dacă nume mari ale de ediicare asupra realită t i i, de explorare a
breslei te iau ı̂n serios s i vin la eveniment, asta conditiei umane, nu poate i decâ t complet nou de
reprezintă conirmarea cea mai bună că eveni- iecare dată .
mentul este recunoscut s i cotat ı̂n lumea cinema- Interviul Mariei Capelos cu Dumitru Budrala:
tograiei mondiale. In toti aces ti ani am reus it să Documentarul ne scoate din zona de confort, ne
adună m ı̂n jurul festivalului o multime de nume ajută să ne descoperim
mari din cinematograia documentară inter- https://romanialibera.ro/cultura/dumitru-
natională . Dacă ar i să amintesc doar câ teva, i-as budrala-documentarul-ne-scoate-din-zona-de-
mentiona pe Bill Nichols – cea mai importantă per- confort-ne-ajuta-sa-ne-descoperim-756276
sonalitate a cinema-ului documentar din lume,
Robert Kaplan, John Marshall, Thierry Garrel, Pawel
Pawlikowski, Michael Stewart, David MacDougall,
Sergei Loznitsa, dar s i oameni de top din industria
româ nească – de la Cristi Puiu, care este deja un
obis nuit al juriului festivalului, la Andreea Esca,
Mircea Să ucan, Alexandru Solomon, Carmen Vidu,
Vintilă Mihă ilescu, Cristian Tudor Popescu, Ada
Solomon, Iosif Demian, Emil Hurezeanu.
Reporter: Vorbii-ne despre noutăile, particu-
larităile acestei a 25-a ediii.
Dumitru Budrala: La iecare editie doar cadrul
este acelas i – sectiunile competitionale, ideea unor
programe tematice, formatul de New Media, Astra
Film Junior, să lile, Sibiul. Restul este complet nou.
Alte poves ti de viată, despre alte colturi de lume, din
noi unghiuri de vedere, noi emotii, noi dureri, noi
56
U
1. Transcrie câ te două cuvinte din iecare câ mp lexico-semantic indicat ı̂n schema ală turată :
stări
... ...
cinematograie
suletești
... ...
2. Completează , după ce ı̂l vei transcrie ı̂n caiet, urmă torul tabel pe baza fragmentului dat:
Personalită ti din Româ nia Personalită ti din cinematograia internatională
1. ... 1. ...
2. ... 2. ...
... ...
1. Prezintă , ı̂ntr-un text de 50-80 de cuvinte, una dintre personalită tile numite ı̂n text, oferind
informatii veriicabile. Vei nota sursa de informare.
2. Numes te două personalită ti (actori, regizori etc.) din cinematograia maghiară .
3. Una dintre deinitiile știrii ca gen jurnalistic stabiles te că „s tirea este o mă rturie despre un
eveniment” s i că ea trebuie să ră spundă la câ teva ı̂ntrebă ri (cine?, ce?, când?, unde?, de ce?, cum?).
Redactează o s tire despre particularită tile celei de a 25-a editii a Festivalului Astra Film. In
elaborarea ră spunsului tă u, vei utiliza:
a. un adjectiv pronominal demonstrativ s i un adjectiv pronominal nehotă râ t;
b. prepozitii s i locutiuni prepozitionale de relatie (de exemplu: asupra, legat de)
c. conjunctii s i locutiuni conjunctionale temporale (de exemplu, pe când) s i comparative (de
exemplu, ca și când, ca și cum).
57
U2
EVALUARE (portofoliu)
Realizează prezentarea uneia dintre personalită tile indicate de tine la exercitiul 2 (rubrica Să vorbim/Să
scriem despre...), care să cuprindă :
elemente biograice
Portofoliu
selecii video
din operele sale
prezentare multimedia
motivarea alegerii
personalităii indicate
Grilă de evaluare/autoevaluare
Punctaj Punctaj
Criteriu
maxim acordat
elemente biograice 2p ...
selectii video din opere 1p ...
prezentare multimedia 2p ...
motivarea alegerii personalită tii indicate 2p ...
coerenta materialului 1p ...
norme de exprimare corectă , de punctuatie s i de ortograie 1p ...
punct din oiciu 1p ...
Total punctaj 10 p ...
58
Citește, cu atenie, textul.
Cel care face un portret ı̂si face propriul portret. De aceea, important nu e modelul, ci pictorul, iar
portretul valorează doar câ t valorează pictorul, niciun atom mai mult. Dr. Gachet pe care l-a pictat Van Gogh,
e Van Gogh, nu e Gachet, iar cele o mie de ves minte s i podoabe (catifele, pene, coliere de aur) cu care s-a
pictat Rembrandt, sunt simple expediente ca să pară că , pictâ nd o ı̂nfă tis are exterioară diferită , picta alte
persoane. Am spus că nu-mi place pictura mea: pentru că nu-mi place de mine s i sunt obligat să mă vă d ı̂n
iecare portret pe care-l pictez, inutil, obosit, demobilizat, pierdut, pentru că nu sunt Rembrandt s i nici Van
Gogh. Evident.
Dar cel care scrie? Oare tot pe sine se scrie? Ce reprezintă Tolstoi ı̂n Război și pace? Ce reprezintă
Stendhal ı̂n Mănăstirea din Parma? Il reprezintă Război și pace pe Tolstoi ı̂n ı̂ntregime? Il reprezintă
Mănăstirea din Parma pe Stendhal ı̂n ı̂ntregime? Câ nd cei doi au terminat de scris că rtile astea s-au regă sit ı̂n
ele? Sau au crezut că au scris la modul strict s i doar opere de beletristică ? S i cum de beletristică , dacă o parte
din irele intrigii constituie istorie? Ce era Stendhal ı̂nainte de a scrie Mănăstirea? Ce a devenit după ce a
scris-o? S i pentru câ t timp? N-a trecut mai mult de o lună din ziua ı̂n care am ı̂nceput acest manuscris s i nu
mi se pare că mai sunt astă zi cel care eram atunci. Din cauză că am adă ugat ı̂ncă treizeci de zile la durata
vietii mele? Nu. Pentru că am scris. Dar aceste diferente, ce ı̂nseamnă ele? Independent de faptul că s tiu ı̂n ce
constau, m-au ı̂mpă cat ele cu mine? Dacă nu-mi place să mă vă d portretizat ı̂n portretele altora pe care le
pictez, o să -mi placă să mă vă d scris ı̂n această altă alternativă de portret care e manuscrisul s i ı̂n care, pâ nă
la urmă , mai mult m-am portretizat decâ t am portretizat? Să ı̂nsemne asta că mă apropii mai mult de mine
prin acest mijloc decâ t pe calea picturii? Dar cealaltă ı̂ntrebare, care decurge de aici: va continua acest
manuscris câ nd eu ı̂l presupuneam terminat?
José Saramago, Manual de pictură și caligraie
1. Notează „X” ı̂n dreptul iecă rui enunt , dacă este „adevă rat” sau „fals”, valoriicâ nd informatiile din
textul dat. 8 puncte
Enunul ADEVĂRAT FALS
Unul dintre romanele mentionate ı̂n text este Mănăstirea din Parma de Tolstoi.
Manuscrisul este o alternativă de portret.
Personajul-narator airmă că orice portret este, de fapt, un autoportret.
Cel care narează este pictor.
2. Completează enunturile cu informatii din textul dat.

8 puncte
a) Pictorii mentionati ı̂n text sunt____________.
b) Protagonistul a ı̂nceput manuscrisul ı̂n urmă cu _________ de zile.
c) Personajul-narator speră să se autocunoască prin_____ s i ______.
d) In inal, protagonistul se ı̂ntreabă dacă ______________.
3. Explică , ı̂n 30-50 de cuvinte, un motiv pentru care personajului-narator nu ı̂i place pictura sa.
10 puncte
59
4. Formează cuvinte noi pornind de la cele date ı̂n caseta din dreapta pentru a completa spatiile libere
din textul de mai jos
10 puncte
Orice operă de artă , chiar s i atâ t de putin meritorie ca asta a mea, trebuie să
ie o (1)________. Dacă vrem să că ută m ceva, atunci va trebui să ridică m capace
(sau pietre, sau nori, dar să admitem ipoteza că sunt capace) care ascund acel 1. a veriica
ceva. Or, eu cred că nu vom (2) ________ mult ca (3) ________ (s i, evident, ca bă rbat, 2. valoare
ca om, ca persoană ) dacă , odată gă sit ce că ută m, prin muncă sau printr-un 3. artă
noroc, nu vom continua să ridică m restul de capace, să dă m la o parte pietrele, 4. a atentiona
să ı̂ndepă rtă m norii, toti, pâ nă la ultimul. Să ne gâ ndim că primul lucru putea i 5. adevă r
pus acolo doar ca să ne distragă (4) ________ de la cel de-al doilea. Veriicarea, o
simplă pă rere a mea, este (5) ________ regulă de aur.
5. Alcă tuies te cinci enunturi, după modelul dat. 10 puncte

Model: Dacă vrem să că ută m ceva, atunci va trebui să ridică m capace.
a) ______________________________________________
b) ______________________________________________
c) ______________________________________________
d) ______________________________________________
e) _______________________________________________
6. Transcrie, din fragmentul dat, patru cuvinte formate prin derivare cu preix. 4 puncte
„N-a fost us or să articulez aceste fraze. Imi amintesc mie ı̂nsumi că nu am obis nuinta de a scrie, că nu
stă pâ nesc anumite abilită ti ale scrisului (intuite ı̂n actul scrierii, totus i nes tiute, nestă pâ nite), dar constat
că pe drumul acesta ajung la anumite concluzii care pâ nă acum ı̂mi erau inaccesibile, s i una dintre ele,
oricâ t de simplă ar pă rea, mi se conturează acum, ı̂n acest moment al scrierii mele, s i se transformă ı̂n
bucuria de a ala că pot să vorbesc despre pictură , sigur că fac una de proastă calitate s i asta nu mă
deranjează , că pot să vorbesc despre operele de artă , s tiind că lucră rile mele nu vor tulbura prin nimic
discutiile s i analizele cunoscă torilor. E ca s i cum mi-as spune mie ı̂nsumi: „Nu mă atingeti”. Omul lipsit de
talent e la fel de invulnerabil ca s i geniul, poate mai invulnerabil decâ t acesta, dar că viata lui ar i mai putin
utilă , asta nu s-a dovedit. Curioasă concluzia asta.”
1- 2-
3- 4-
7. Redactează un anunt , care ar urma să ie postat pe un blog, referitor la inaugurarea unei expozitii
de pictură . Vei putea valoriica toate fragmentele date. 10 puncte
8. Redactează un text, de minimum 100 de cuvinte, ı̂n care să argumentezi că arta este o modalitate de
cunoaștere/autocunoaștere. 30 de puncte
Vei avea ı̂n vedere:
- formularea unei ipoteze potrivite;
- prezentarea a două argumente adecvate;
- formularea unei concluzii pertinente;
- respectarea normelor de exprimare corectă .
Notă! Se acordă 10 de puncte din oiciu.
60
U3 Comportamente
sociale
∞ Moara cu noroc, Ioan Slavici

∞ Povestea unei bâlbâieli, Vida Gábor
∞ Întoarcere în secolul 21, Ioana Pârvulescu
∞ Neagu Djuvara, Solomon Marcus (Garantat 100%)
∞ Evaluare
U3 Moara cu noroc
de Ioan Slavici
1. Cites te urmă toarele proverbe:

• Cu sfatul unei femei ı̂ntelepte se poate cuceri o fortă reată.
• Nobila ı̂ntelepciune nu vine ı̂nainte de anii ei.
• Inteleptul nu airmă nimic din ce nu poate dovedi.
• Este ı̂ntelept nu cine s tie multe, dar cine s tie lucruri utile.
• Vorbes te putin, ascultă mult.
2. Selectează unul dintre proverbe, pe care ı̂l consideri important
pentru tine, s i motivează -ti alegerea ı̂n 2-3 enunturi.
3. Fă schimb cu colegul de bancă s i cititi reciproc cele notate.
4. Prezentati oral cele mai interesante ră spunsuri.
– Omul să ie multumit cu să ră cia sa, că ci, dacă e dacă duminica e noroi, ı̂si duc cizmele ı̂n mâ nă pâ nă
vorba, nu bogă tia, ci linis tea colibei tale te face la biserică , s i să ne punem pe prispa casei la soare,
fericit. Dar voi să faceti după cum vă trage inima, s i privind eu la Ana, Ana la mine, amâ ndoi la copilas ,
Dumnezeu să vă ajute s i să vă acopere cu aripa iară d-ta la tustrei. Iacă linis tea colibei.
bună tă tii sale. Eu sunt acum bă trâ nă , s i iindcă am – Nu zic, gră i soacra as ezată . Eu zic numai ce zic
avut s i am atâ t de multe bucurii ı̂n viată, nu ı̂nteleg eu, vă spun numai as a, gâ ndurile mele, iară voi faceti
nemultumirile celor tineri s i mă tem ca nu cumva, după gâ ndul vostru, s i s titi prea bine că , dacă voi vă
că utâ nd acum la bă trâ nete un noroc nou, să pierd pe duceti la moară , nici vorbă nu poate i ca eu să ră mâ n
acela de care am avut parte pâ nă ı̂n ziua de astă zi s i aici ori să mă duc ı̂n altă parte; dacă vă hotă râ ti să
să dau la sfâ rs itul vietii mele de amă ră ciunea pe care mergeti, mă duc s i eu cu voi s i mă duc cu toată inima,
nu o cunosc decâ t din frică . Voi s titi, voi faceti; de cu tot suletul, cu toată dragostea mamei care
mine să nu ascultati. Mi-e greu să -mi pă ră sesc coliba ı̂ncearcă norocul copilului ies it ı̂n lume. Dar nu
ı̂n care mi-am petrecut viata s i mi-am crescut copiii cereti ca eu să hotă ră sc pentru voi.
s i mă cuprinde un fel de spaimă câ nd mă gâ ndesc să – Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă
ră mâ n singură ı̂ntr-ı̂nsa: de aceea, poate că mai ales duc să vorbesc cu arâ ndas ul, s i de la Sf. Gheorghe
de aceea, Ana ı̂mi pă rea prea tâ nă ră , prea as ezată , câ rciuma de la Moara cu noroc e a noastră .
oarecum prea blâ ndă la ire, s i-mi vine să râ d câ nd – In ceas bun să ie zis, gră i bă trâ na, s i gâ nd bun să
mi-o ı̂nchipuiesc câ rciumă rită. ne dea Dumnezeu ı̂n tot ceasul!
– Vorbă scurtă , ră spunse Ghită, să ră mâ nem aici,
să câ rpesc s i mai departe cizmele oamenilor, care Ioan Slavici, Moara cu noroc
umblă toată să ptă mâ na ı̂n opinci ori desculti, iară
62
U3
Ioan Slavici (1848 – 1925)

S-a nă scut ı̂n satul S iria (nume oicial maghiar: Vilá gos), lâ ngă Arad , ı̂n 1848,
an revolutionar ı̂n toată Europa.
Primul să u volum, Novele din popor, a fost publicat ı̂n 1881, avâ nd o mare
recunoas tere. Include Moara cu noroc s i Budulea Taichii, două dintre cele mai
cunoscute s i mai rainate lucră ri ale lui Slavici.
In sesiunea 1881 – 1882, Slavici este ales membru corespondent al Academiei
Româ ne.
Mutat la Sibiu, ı̂n 1884 ı̂niintează revista Tribuna, iar ı̂n Foia tribunei publică
nuvela Pădureanca, precum s i scrierile multor autori româ ni, promovâ nd limba Ioan Slavici
literară .
In anul 1894, ı̂niintează , ı̂mpreună cu Ion Luca Caragiale s i George Cos buc, revista Vatra, unde publică
romanul Mara cu care ı̂ncheie perioada inspiratiei din realită tile transilvă nene. In Vatra mai publică schite s i
povestiri inspirate din viata nouă , ı̂ncepută odată cu stabilirea la Bucures ti.
Obosit s i bolnav, ı̂n 1925, Slavici se refugiază la iica sa care tră ia la Panciu, ı̂ntr-un tinut de vii care ı̂i
amintea de S iria lui natală . La 17 august 1925, s-a stins din viată. A fost ı̂nmormâ ntat la schitul Brazi, iar
cuvâ ntul de ră mas bun a fost rostit de Gala Galaction.
1. Completează jurnalul cu dublă intrare, după lectura textului dat:
Secventa de text care mi-a atras atentia/

Motivul pentru care am ales-o
ı̂n care mă regă sesc
2. Alege adevărat sau fals pentru urmă toarele airmatii:

A/F Cuvâ ntul „colibă ” are sensul de „casă mică de pă mâ nt”, „cocioabă ”.
A/F Cuvâ ntul „amă ră ciune” provine de la cuvâ ntul „amar” s i semniică , ı̂n text, „cu gust neplă cut,
respingă tor”.
A/F Cuvâ ntul „câ rciumă rită” numes te femeia care se ocupă de conducerea unei câ rciumi sau local unde
se consumă bă uturi alcoolice.
A/F Cuvâ ntul „arâ ndas ” semniică o persoană care ia ı̂n arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă
mai ı̂ntinsă ).
A/F Expresia „vă trage inima” ı̂nseamnă „vă duce gâ ndul”.
A/F Expresia „ı̂n ceas bun” este echivalentă cu o urare de bine.
63
U3
3. Textul contine patru linii de dialog, deoarece el reprezintă un schimb de idei ı̂ntre personaje. Identiică
personajele care participă la dialog.
4. Formulează câ te o idee principală care se desprinde din iecare replică .
5. Alege adevărat sau fals pentru iecare dintre airmatiile:

A/F Bă trâ na crede că e bine să te multumes ti cu mai putin ı̂n viată.
A/F Bă trâ na nu se teme să ră mâ nă singură la bă trâ nete.
A/F Ghită este de profesie câ rciumar.
A/F Familia s-a hotă râ t să ia ı̂n arendă câ rciuma Moara cu noroc pentru o viată mai bună .
6. Mentionează două tră să turi ale personajului Ghită, prezent ı̂n
textul dat, precum s i mijlocul de caracterizare pentru iecare
dintre ele.
7. Explică , ı̂n 2-3 enunturi, motivul pentru care alege Ghită să ia ı̂n
arendă Moara cu noroc.
8. Exprimă -ti un punct de vedere asupra personajului Ghită.
9. Alege dintre urmă toarele idei pe aceea pe care o consideri

potrivită pentru a exprima mesajul a textului:
a) Oamenii vor mai mult bine pentru viata lor.
b) Bă trâ nii se tem de schimbă ri. Moara cu noroc, ilm româ nesc 1955
c) Bă trâ nii ascultă ce spun tinerii s i se conformează .
10. Oferă un titlu potrivit fragmentului dat.
• Dialogul este tiparul textual bazat pe schimbul de replici dintre persoane/personaje. Schimbul de
replici se realizează pe baza unor modele: ı̂ntrebare – ră spuns, replică – completarea replicii, replică –
contrazicerea replicii etc.
• In textul scris, dialogul este marcat de verbe de declaraie care se pot plasa ı̂naintea replicii, ı̂n
interiorul replicii sau după aceasta: a spune, a zice, a întreba, a striga, a airma, a grăi etc.
• In textul literar, dialogul este s i un mijloc de caracterizare a personajului. Din continutul replicilor unui
personaj se pot desprinde tră să turi precum statutul social, nivelul de cultură , de educatie al personajului
etc. De asemenea, prin dialog, un personaj se poate autocaracteriza sau poate i caracterizat de că tre alte
personaje.
64
U3
1. Completează urmă torul tabel, pe baza cuvintelor din textul dat:
cuvâ nt cuvâ nt suix/

derivat de bază preix
sărăcia
nemulumire
cârciumăriă
copilaș
2. Grupează , pe două coloane, cuvintele derivate s i pe cele compuse din urmă toarea listă : departe, deșuruba,
decoji, devreme, deoparte, demoraliza, denominaliza, deconspira. Caută apoi ı̂n dicionarul online sensul
acestora.
derivate compuse
& &
& &
3. Alege adevărat sau fals pentru iecare dintre airmatiile:
A/F Substantivul bogăia este format prin conversiune, de la adjectivul bogat.
A/F Cuvintele iindcă, cumva, astăzi sunt formate prin compunere.
A/F Cuvintele așezată s i ieșit sunt adjective formate prin conversiune, din verbe la participiu.
65
U3
4. Combină preixele s i/sau suixele din primul nor cu cuvintele de bază din al doilea nor pentru a forma
cuvinte derivate:
re-ı̂n-/in- româ n real corect
pre-post-ne- ascultă tor piatră
-iu -is -as -esc aduce pos tă camion
-agiu -mente natal vedea
1. Identiică , ı̂n textul dat, verbele de declaratie folosite de autor. Alege dintre acestea cuvâ ntul din limbajul
popular. Explică folosirea lui.
2. Mentionează modelul de schimb de replici folosit ı̂n fragmentul dat.
3. Lucrează ı̂mpreună cu un coleg! Identiicati, ı̂n fragmentul dat, tră să turile personajului bă trâ na, care se
desprind din dialog. Completează apoi diagrama:
statut deduse din

social coninutul
replicii ei
deduse din
BĂTRÂNA trăsături coninutul
replicii
lui Ghiă
statut din auto-

material caracterizare
4. Care crezi că este cea mai importantă tră să tură a bă trâ nei? Scrie un text de 30-50 de cuvinte ı̂n care să ı̂ti
motivezi alegerea.
5. Exprimă -ti pă rerea despre relatia dintre pă rinti s i copii, as a cum reiese din textul dat. Care sunt
asemă nă rile s i / sau deosebirile dintre cele observate pe baza textului s i cele care se observă ı̂n societatea
de azi?
66
U3
Să mai citim!
• Cites te urmă torul fragment din aceeas i operă literară , Moara cu noroc de Ioan Slavici.
Familia se mută la Moara cu noroc, Ghiă preluând cârciuma. Aici au parte de succes, locul devenind
cunoscut și vizitat de drumeii care apreciază calităile cârciumarului. După scurtă vreme, își face apariia
Lică Sămădăul, un bărbat care are conducerea a douăzeci și trei de turme de porci și care îi propune lui Ghiă
colaborarea. Ghiă acceptă cu mare îndoială, deoarece este un om corect, însă dorina de câștig bănesc îl
determină să intre în afaceri cu Lică și este atras tot mai mult în fapte necinstite. Ghiă se împrietenește cu un
jandarm pe nume Pintea. Acesta bănuiește că Ghiă este încurcat, în afacerea jefuirii arendașului, cu Lică, Săilă
Boarul și Buză-Ruptă. Se fac cercetări, iar între timp este descoperită și uciderea unei femei și a copilului său. În
urma identiicării unor indicii, care trimit direct sau indirect la Lică, Săilă și Buză-Ruptă, are loc înfăișarea la
judecător.
Lică ı̂nsă , des i ar i putut să vâ rs i faptele petrecute ı̂n drumul de tară s i ı̂n pă dure, nu putea să ie unul
dintre oamenii cu fete acoperite care ı̂l că lcaseră pe arâ ndas ul, iindcă ı̂n timpul câ nd s-a petrecut această
faptă , el, după mă rturisirea mai multora, se ala la Moara cu noroc. Ce-i drept, Pintea bă nuia că el n-a stat
toată noaptea la Moara cu noroc s i mă rturiile erau cam ı̂ndoioase, tot oameni care puteau să ie bă nuiti de
tovă ră s ie cu Lică ; singurul reazem de bă nuială asupra lui Lică erau mă rturisirile, cu totul ı̂ndoioase, pe care
le fă cuse câ rciumarul asupra timpului la care sosise s i plecase acel om ce venise cu muierea la Lică : de aceea
ı̂l puseră pe Ghită la urmă s i acum as teptau cu totii hotă râ rea de la mă rturisirile lui.
Inalt, lat ı̂n umeri, cu ochiul limpede s i cu fata nemis cată , Ghită se opri ı̂n mijlocul lumii.
Inaintea lui erau doi oameni nevinovati, care aveau să sufere osâ nda grea; era pă truns de nevinovă tia lor,
dar acum nu mai putea să o dovedească , des i era gata s-o apere chiar cu primejdia de a trece drept pă rtas la
vina lor [...]
Ana suspină o dată din greu, apoi ră mase ı̂ncre-
menită . Nu mai era el, omul puternic s i plin de viată: ı̂n
câ teva zile se fă cuse numai umbra din ceea ce fusese
odinioară ; ı̂n câ teva zile pielita obrajilor i se ı̂ncretise s i
perii capului ı̂i dă duseră ı̂n că runteală .
Cuprins de o durere sfâ s ietoare, el se ı̂ntoarse
oarecum fă ră de veste spre partea la care auzise
suspinul s i, alâ nd cu ochii pe Ana, ı̂si ridică mâ na, o
trase ı̂ncet peste fruntea sa uscată s i se ı̂ntoarse drept
spre Lică , omul care nu-s i pierdea niciodată linis tea.
Intr-o clipă el ı̂si simti toată irea prefă cută . Nu o
vă zuse de mult, s i acum câ nd o vedea as a de pierită ,
cum era, se adună deodată ı̂ n suletul lui toată
dragostea pe care o simtise din clipa câ nd o vă zuse Moara cu noroc, ilm româ nesc 1955
67
U3
pentru ı̂ntâ ias i dată , toată dorinta de a o vedea mereu ferită de rele, toată alipirea că tre viată a omului
pă truns de iubire, s i tot ce plă nuise ı̂n cugetarea lungilor zile petrecute ı̂n ı̂nchisoare se ză dă rnici ı̂n clipa
câ nd fata Anei se ivi ı̂n ochii lui.
El nu putea să se pună ı̂n primejdie de dragul altora, că ci avea nevastă s i copii, iară pe Lică ı̂l poti speria cu
o vorbă , dar nu-l poti stâ rpi, iindcă el nu e om singur, ci un ı̂ntreg râ nd de oameni, din care unii se ră zbună pe
altii.
Din cuvâ nt ı̂n cuvâ nt, Ghită mă rturisi dar tot ceea ce mă rturisise ı̂naintea comisarului, cu deosebirea
numai că el stă rui să ră mâ nă scris că nu-i crede vinovati pe Buză -Ruptă s i pe Să ilă . Iară câ nd i se puse
ı̂ntrebarea hotă râ toare, dacă poate jura că Lică a stat atunci toată noaptea la Moara cu noroc, el ră spunse:
„Nu pot să jur că n-a plecat ı̂n noaptea aceea, iindcă n-am stat mereu lâ ngă dâ nsul; jur ı̂nsă că l-am s tiut
toată noaptea la câ rciumă ”
1. Stabiles te corespondenta ı̂ntre cele două coloane care cuprind cuvinte din textul dat s i explicatia lor, ı̂n
ordine aleatorie.
Cuvânt Explicaie
să vâ rs i pericol
că lca (aici) jefui
ı̂ndoios sprijin
reazem dubios, nesigur
osâ nda realiza, ı̂nfă ptui
primejdie insista
pă rtas distruge
ză dă rnici participant, colaborator
stâ rpi ı̂mpiedica (un plan)/sfă râ ma (o iluzie)
pedeapsă
68
U3
2. Identiică ı̂n text cuvintele care indică emotii ale personajului sau reactii emotionale s i justiică aceste
emotii.
3. Formulează , ı̂ntr-un enunt , tema textului.
4. Personajul Ghită a suferit, de-a lungul ı̂ntâ mplă rilor prezentate, câ teva transformă ri. Revizuies te punctul
de vedere asupra personajului enuntat la un exercitiu anterior s i formulează un altul, dacă este necesar.
5. Crezi că titlul textului este potrivit? Completează spatiile punctate cu justiicarea ta, apoi propune un alt
titlu pe care ı̂l consideri potrivit.
Titlul este/nu este potrivit deoarece ... .
Un alt titlu pe care ı̂l consider potrivit este ... .
PROIECT
1. Formati grupe de câ te cinci elevi. Lucrati pe fragmentele date s i realizati un proiect ı̂n care să cuprindeti
urmă toarele componente:
a) Prezentati, ı̂ntr-un text de 70-100 de cuvinte, valoarea de adevă r a spuselor bă trâ nei, de la ı̂nceputul
textului, avâ nd ı̂n vedere evolutia evenimentelor.
b) Exprimati, ı̂ntr-un text de 70-100 de cuvinte, interesul pentru o anumită secventă din textul dat, astfel
ı̂ncâ t să treziti interesul colegilor vos tri pentru lectură .
c) Alegeti, de la ı̂nceputul unită tii, un proverb pe care ı̂l considerati potrivit cu morala textului „Moara cu
noroc” de Ioan Slavici. Justiicati-vă alegerea ı̂ntr-un text de 50-70 de cuvinte.
2. Realizati la nivelul clasei o dezbatere pe tema importantei legilor morale pentru viata socială .
3. Cites te inalul textului propus s i identiică cele trei ipostaze umane prin care este surprinsă involutia
personajului Ghită.
4. Asociază textul dat cu un alt text din literatura maghiară sau din altă cultură care are aceeas i temă sau idei
comune. Observă modul ı̂n care autorii relectă această temă .
Moara cu noroc, ilm româ nesc 1955
69
U3 Povestea unei bâlbâieli
de Vida Gá bor
1. Prives te imaginea ală turată . Completează urmă toarele

enunturi folosind cuvinte din urmă toarea listă : roată, orientare,
învăătură, studiu, identiicare, săgeată, carte.
… sugerează că tâ nă rul gâ ndes te.
Să getile se referă la ... ı̂n cariera viitoare.
Mapa din mâ nă exprimă nevoia de ... pentru a putea alege o carieră .
Mâ na ridicată exprimă siguranta … unui drum ı̂n viitor.
Suntem copii de la tară , putini dintre noi vor constrâ ngerea pe care atunci abia dacă eram ı̂n stare
merge la liceu, din cincizeci numai patru ne vom s-o numesc, dar o resimteam ı̂n iecare zi. […]
duce la facultate, des i niciunul nu intră la prima Cea mai mare revelatie a vietii mele e câ nd
ı̂ncercare, dar acesta a fost s i as a un procent bun. Fac descopă r că ı̂n pă durea de la S omos se gă sesc s i
parte din cea mai numeroasă generatie de după al cerbi, gă sim urme s i vedem cerbul, vedem mistret ,
Doilea Ră zboi Mondial, iar la Chis ineu e o adevă rată pisică să lbatică , jder, barză neagră , vulpe, s i toate
senzatie dacă cineva a intrat la facultate, des i s tiau acestea vor deveni ires ti, familiare, incitante de-a
foarte multi s i pe atunci, o clamau s i mai multi, că nu lungul anilor. Incă nu am nici paisprezece ani câ nd
poti cumpă ra nimic cu diploma, nu numai maghiarii, plec prima oară la pescuit ı̂ntreaga noapte lâ ngă
as a gâ ndeau s i româ nii. La tară ı̂si continuă s coala pă dure, nu prindem nimic, bineı̂nteles, ne pis că
numai cei ai că ror pă rinti au studii sau dacă cineva tântarii, dar suntem afară , ı̂n noapte, lâ ngă focul de
consideră că este foarte important pentru el, cum a tabă ră , fă ră adulti, s i totul e miraculos. Nu avem
fă cut ı̂nvă tătoarea cu taică -meu. A fost bună deci barcă s i nici pe nenea Matula, dar Tuskevár e ilmul
pă durea, mi-a protejat visele de un mediu ı̂n care nostru preferat la Televiziunea Maghiară , iar eu
nimic nu are sens ı̂n afara câ s tigă rii banilor, s i nu citesc Az állatok világa, editia maghiară originală ,
numai că tră ies te conform acestui crez, nu numai că mă interesează totul, pâ nă s i unicelularele, dar nu
ı̂l propagă cu retorica sa agresivă , dar se raportează pot lua acasă toate cele nouă sprezece volume
dus mă nos la orice tentativă care caută valoarea deodată . Atunci ı̂ncepe un ră zboi mai nou cu mama,
proprie a lucrurilor, sau o presupune mă car, s i nu-i ca să nu citesc, ci să ı̂nvă t , adică nu pot citi decâ t
pasă de conditia lor utilă sau inutilă . Mi-era de ajuns strict după ce mi-am fă cut lectiile, de aceea ı̂ncerc să
să urc pe rambleul că ii ferate s i să privesc ı̂n directia ascund că rtile ı̂n cele mai neas teptate locuri din
pă durii S omos ı̂ndă ră tul că reia, pe vreme bună , casă , cu prea putin succes, iar cu volumele lui Brehm
albă strea cetatea din S iria, s i deja eram liber de s ansele sunt aproape inexistente.
Vida Gá bor, Povestea unei bâlbâieli
70
U3
Vida Gábor (n. 1968, Chis ineu-Cris , Arad) este prozator, redactor, redactor-s ef al
revistei literare Látó. Absolvent al Facultă tii de Litere a Universită tii Babes -Bolyai
din Cluj, sectia maghiară – franceză . Este redactor al sectiunii de proză a revistei
literare Látó, iar din 2019 este redactor-s ef.
Romanul „Povestea unei bâ lbâ ieli” a apă rut ı̂n anul 2017.
Scriitorul a primit pentru acest volum premiul „Immersion”. Atâ t publicul, câ t s i
juriul au acordat romanului lui Gá bor Vida premiul „Merı́té s” al site-ului comunită tii
de carte moly.hu . Vida Gábor
1. Pă durea pare a i o lume fascinantă pentru copilul de 14 ani care o descoperă s i explorează singur.
Alcă tuies te câ mpul lexical al naturii pe baza textului.
...
... ...
Natura
... ...
...
71
U3
2. Indică , pe baza dictionarului, câ te un sinonim pentru iecare dintre urmă toarele cuvinte din text.
clama crez propaga
tentativă rambleu retorică
3. Completează urmă toarele enunturi cu cuvintele de mai sus, pentru a descoperi s i alte sensuri ale
acestora.
• Nu a avut nicio ... de a-s i recunoas te gres eala.
• Galeria exploatată a fost umplută cu... .
• Că ldura a fost ... ı̂n toată casa.
• Publicul ... discursul actorului.
• Cu ... de care a dat dovadă , i-a convins de adevă rul spuselor sale.
4. Alege adevărat sau fals cu privire la airmatiile de mai jos, realizate pe baza textului dat.
Doar patru elevi, din generaia tânărului, au fost admiși la facultate.
Societatea consideră că diploma aduce bani.
Mergeau la studii superioare doar copiii care aveau părini cu studii.
Tânărul devine pasionat de geograie.
Tânărul se simte liber când vede frumoasa pădure Șomoș.
Mama îl încurajează să citească mai mult.
72
U3
5. Completează urmă torul text cu varianta corectă a cuvintelor din paranteze.
Copilul ... (a se izola) de restul ... (comunitate) deoarece observă interesul pentru partea materială a ...
(viată). El devine pasionat de natură al ... (care) farmec ı̂l descoperă mergâ nd singur pe câ mp s i prin
pă dure. Adoră ... (a citi – conjunctiv) despre ... (fascinant) vietuitoare.
6. Completează cu formele pronominale corecte:
In pă dure …-am ı̂ntâ lnit cu amicul ... de pescuit.

Acesta …-a ı̂ntrebat dacă vrem să -… ajută m cu
montarea unditei. Am reus it să prindem un pes te
mare pe care să -… gă tim pe gră tarul din curte. Toti
vom mâ nca pe să turate s i … vom ı̂ntinde la soare.
Frazele se pot constitui din propozitii alate ı̂n raport de coordonare (iind de acelas i fel) sau ı̂n raport de
subordonare (iind propozitii diferite).
Conjunctiile s i locutiunile conjunctionale sunt cele care asigură legă tura s i exprimă raportul dintre
propozitii. Acestea sunt:
I. Coordonatoare – concluzive: așadar, prin urmare etc.
II. Subordonatoare:
temporale: pe când, chiar când, cât timp, până să, până ce, imediat ce, de îndată ce, (ori) de câte
ori, de iecare dată când, întotdeauna când etc.
comparative: ca și când, ca și cum, pe măsură ce, fără să, de parcă etc.
cauzale: căci, pe motiv că, sub pretext că, întrucât, din moment ce, de vreme ce, având în vedere că,
din pricină că, dat iind că etc.
condiionale: dacă, în ipoteza că
concesive: în ciuda faptului că, indiferent de, chiar și, fără să, și dacă etc.
consecutive: încât
opoziionale: în timp ce, în vreme ce, pe când, în loc să
cumulative: pe lângă că, plus că, după ce că etc.
73
U3
1. Completează urmă toarele enunturi cu conjunctia / locutiunea conjunctională corectă .

a) A vorbit primul ... s tie ce as teptau de la el.
b) ... au interpretat corect, notele lor au crescut.
c) Ei citeau ... colegii desenau.
d) ... es ti atent la orele de matematică , vei s ti să rezolvi problemele grele.
2. Alege, prin ı̂ncercuire, litera care corespunde ră spunsului corect:

• In fraza: Din moment ce nu a cumpărat caise, nu pot face
prăjitura. locutiunea subliniată este sinonimă cu:
a) ı̂n timp ce;
b) de vreme ce;
c) câ t timp;
d) ca s i câ nd.
• In fraza: Și dacă nu mă ajută, eu tot îi mulumesc. locutiunea
subliniată este sinonimă cu:
a) dacă ;
b) ı̂n ipoteza că ;
c) chiar de;
d) pentru că .
• In fraza: Ne-a privit ca și când nu ne-ar cunoaște. locutiunea subliniată este sinonimă cu:
a) fă ră să ;
b) de parcă ;
c) pe motiv că ;
d) ı̂n loc să .
• Pentru a exprima o urmare a unui fapt, conjunctia potrivită ı̂n fraza Afară era atât de cald, ... se uscaseră
toate plantele. este:
a) să ;
b) dacă ;
c) de;
d) deoarece.
3. Alcă tuies te fraze ı̂n care să foloses ti urmă toarele locutiuni conjunctionale:
indiferent de în ipoteza că ori de câte ori pe măsură ce
74
U3
4. Transcrie, din textul dat, trei conjunctii coordonatoare s i trei conjunctii subordonatoare diferite.
coordonatoare subordonatoare
... ...
... ...
... ...
5. Mentionează tră să turile personajului principal, folosindu-te de urmă toarea schemă :
tră să tură izică / morală

ex. tră să tură morală
tră să tura

ex. dorinta de cunoas tere
mijlocul de caracterizare
ex. indirect din fapte
6. Explică , ı̂n 30-50 de cuvinte, motivul pentru care mama ı̂i interzice copilului să citească ı̂nainte de a-s i
face lectiile.
7. Relatarea faptelor este realizată la persoana I. Cine povestes te? Identiică două expresii care exprimă
distanta dintre timpul tră it s i timpul povestit.
75
U3
Sub semnul dialogului!
1. Formulează , oral, trei idei principale din textul dat, numind s i cuvâ ntul-cheie corespunză tor iecă rei idei.
2. Prezintă -le colegilor pă rerea ta despre ideea că mediul poate inluenta negativ sau pozitiv evolutia unei
persoane. Exempliică pe baza textului dat s i pe baza propriei experiente.
3. De ce crezi că partea materială , câ s tigul bă nesc imediat, are prioritate ı̂n fata studiilor superioare? In
elaborarea ră spunsului tă u ai ı̂n vedere:
timpul în care spaiul în care situaia

se desfășoară au loc politică a ării
evenimentele evenimentele (perioada
comunistă)
4. Identiicati alte două aspecte speciice perioadei comuniste care sunt sugerate ı̂n textul dat, aspecte
referitoare la relatiile sociale/de familie, dezvoltarea s i accesul la cultură , educatia.

• Formati grupe de câ te patru elevi. Rezolvati urmă toarele sarcini:
a. Realizati analiza comparativă a motivului trecerii de la copilă rie la adolescentă s i/sau de la adolescentă
la maturitate, ı̂n culturi diferite. Veti identiica:
– aspecte comune mai multor spatii culturale;
– particularită ti (elemente speciice unei culturi);
– relectii personale.
b. Centralizati rezultatul activită tii voastre pe un poster sau ı̂ntr-un material multimedia.
Ca în orice democraie, vei avea posibilitatea de a contesta, accepta, propune modiicări după
prezentare, într-o sedină de dezbatere asupra acestui principiu, iniiată de voi.
EVALUARE
Crezi că petrecerea timpului ı̂n mijlocul naturii te ajută să descoperi mai multe despre tine? Motivează -ti
ră spunsul, sustinâ ndu-l cu exemple din textul dat s i din experienta personală s i culturală .
Vei avea ı̂n vedere:
– formularea unui ră spuns personal la ı̂ntrebare;
– motivarea cu ajutorul explicatiilor, exemplelor, valoriicâ nd experienta personală s i culturală ;
– valoriicarea unei secvente relevante din textul dat.
76
Întoarcere în secolul 21
U3
de Ioana Pâ rvulescu
1. Asociază faptelor, mentionate ı̂n coloana din stâ nga, emotii sau sentimente, selectate din coloana din
dreapta.
1. o persoană oferă o loare; a. dezamăgire

2. cineva aruncă un ambalaj pe
trotuar;
emotii / sentimente b. bucurie
c. respect
fapte
3. cineva se înghesuie să prindă d. empatie

primul loc la casa de marcat; e. tristee
4. o persoană salută înclinând f. mulumire
capul;
g. dezgust
5. o bătrână este lăsată să ajungă
h. încântare
prima la un ghișeu;
i. mâhnire
6. doi copii se lovesc cu pumnii,
iar colegii lor îi încurajează; j. uimire
7. un șofer claxonează la semafor
pe cel care este primul în coloană;
8. doi copii ipă și râd tare în
tramvai;
2. Mentionează dacă faptele prezentate la exercitiu

anterior sunt corecte sau incorecte din punct de
vedere social.
77
U3
Domnul Phillippe Lejeune, autorul unei formule din clasa a XII-a. Primise la literatură franceză o
care a fă cut carieră ı̂ n teoria literară , „pactul temă , care, ı̂n opinia lui, mă privea direct. După ce
autobiograic”, a pomenit la un moment dat, ı̂n mi-a formulat o listă impună toare de ı̂ntrebă ri, m-a
cadrul unei conferint e t inută la Colegiul Noua onorat cu pă rerea că nu se poate să nu-l ajut. Iar ı̂n
Europă , despre problemele lui cu liceenii care-i P.S. a adă ugat ferm: «Cèst pour mardi!»
scriu pe e-mail. Cum a devenit „autor de manual”, iar Politetea pe internet n-a intrat ı̂ncă ı̂n Codul
unele dintre teoriile sale sunt incluse ı̂n programa bunelor maniere s i iecare se descurcă cum poate. Mi
de bacalaureat, primes te adesea scrisori de la s-a ı̂ntâ mplat să primesc scrisori de la persoane
viitorii candidati. Proitâ nd de adresa electronică s i complet necunoscute care aveau nevoie de ajutor
de faptul că autorul e ı̂n viată, zeci de tineri ı̂i cer literar. O doamnă din Anglia, alată la o bursă , voia
lă muriri, sfaturi, fac aprecieri latante sau ı̂ s i nu s tiu ce date precise despre interbelic. Ca să -i
exprimă nedumeririle legate de literatura subiec- ră spund ar i trebuit să reı̂ncep să scotocesc prin
tivă s i teoria cu pricina. Multi ı̂l lasă pe distinsul hâ rtiile mele sau chiar să mă duc la bibliotecă . As i
profesor cu gura că scată prin modul abrupt ı̂n care ı̂l putut, desigur, să nu ı̂i ră spund deloc, să spun că nu
somează – ca s i cum n-ar avea, dacă nu altă menire, am primit mesajul sau că nu am timp, dar „de dragul
mă car altă distractie – să le scrie temele, ca-ntr-un culturii” i-am scris s i i-am sugerat câ teva repere
fel de „ı̂nvă tămâ nt la distantă”. Că nis te necunoscuti bibliograice. Persoana le-a primit ca s i cum i s-ar i
vor meditatii gratuite s i ı̂l cred la dispozitia lor ı̂l cuvenit prin contract s i nu s-a ostenit să -mi mai
deranja mai putin pe distinsul cercetă tor. [...] Ceea multumească . Sau poate a fost enervată că nu i-am
ce-l nedumerea ı̂nsă era tonul ı̂n care sunt scrise rezolvat eu această parte a lucră rii.
aceste mesaje. „Nu mai departe decâ t să ptă mâ na Ioana Pâ rvulescu, Întoarcere în secolul 21
trecută – a povestit dl. Lejeune – mi-a scris un bă iat
Ioana Pârvulescu (n. 1960) este scriitoare, publicistă , eseistă ,

critic literar s i profesor la Facultatea de Litere a Universită tii din
Bucures ti. A absolvit Facultatea de Litere a Universită tii din Bucures ti,
sectia româ nă – franceză , ı̂n 1983. Intre 1983 s i 1990 a fost profesoară
de româ nă s i franceză . Intre 1990 – 1993 a fost redactor la Editura
Litera Bucures ti. Intre 1993 s i 2010, este redactor la să ptă mâ nalul
România literară, responsabil cu sectiunea de critică literară . Are
colaboră ri cu articole la principalele reviste culturale din Româ nia.
Printre volumele sale de eseuri se numă ră s i „Intoarcere ı̂n secolul 21”,
apă rut ı̂n 2009, ı̂n care publică articole scrise de-a lungul anilor
„articole care s-au transformat ı̂ntr-un fel de jurnal intermitent al vietii
cotidiene de la ı̂nceputul secolului 21, ı̂n care am fost câ nd eroină
principală , câ nd personaj secundar, câ nd doar narator.”
78
U3
1. Recites te textul s i alege, pentru cuvintele/grupurile de cuvinte din prima coloană , cuvinte/grupuri de
cuvinte cu acelas i sens, din cea de-a doua coloană .
cuvânt explicaie
pact care iese din comun, ilustru, eminent
latant a cere (cuiva) imperios (s i sub amenintare) să ı̂ndeplinească ceva
distins ı̂ntelegere ı̂ntre două pă rti
abrupt clariică ri
a soma mă gulitor, lingus itor
menire care impresionează (prin dimensiuni, calită ti etc.)
lămuriri cu pantă foarte ı̂nclinată , (aici) direct
a i la dispoziia (cuiva) a face pe cineva demn de cinste, de laudă
ton a inspira cuiva un gâ nd, o idee, un sentiment
impunătoare destin, misiune

a onora fel de a spune ceva
a scotoci a i gata să ı̂ndeplinească dorintele (cuiva)
a că uta cu insistentă
2. Ordonează , ı̂n ordine logică , urmă toarele idei deprinse din textul dat.
Philippe Lejeune a ră spuns unei doamne din Anglia.

1.
Teoriile lui Lejeune au fost incluse ı̂n programa de bacalaureat.

2.
Autorul francez se simte dator să ră spundă e-mailurilor primite de la diferite persoane.
3.
Un elev de clasa a XII-a a cerut rezolvarea unei teme la literatură .
4.
Autorul consideră că politetea pe internet nu este inclusă ı̂n Codul bunelor maniere.
5.
79
U3
3. Adaugă alte trei idei care se pot desprinde din textul dat.
• ...
idee
• ...
idee
• ...
idee
4. Lucrai în perechi! In textul dat apar doi termeni de specialitate din domeniul literaturii: teorie literară
s i interbelic. Un coleg caută semniicatia celor doi termeni, apoi realizează o explicatie simpliicată
pentru celă lalt coleg.
5. Inlocuies te cuvintele subliniate ı̂n urmă torul text cu sinonime potrivite.

Persoana le-a primit ca s i cum i s-ar i cuvenit prin contract s i nu s-a ostenit să -mi mai multumească . Sau
poate a fost enervată că nu i-am rezolvat eu această parte a lucră rii.
6. Alcă tuies te enunturi cu urmă toarele perechi de paronime:
paronim • distins
• destins
paronim • literal
• literar
Corespondenta a primit recent o serie de forme noi, gratie dezvoltă rii mijloacelor de comunicare.
Astfel, scrisoarea ı̂n format letric este ı̂nlocuită cu cea ı̂n format electronic, iar mesajele lă sate pe bilet sunt
formulate pe dispozitive electronice care asigură conexiunea aproape instantaneu.
Totus i se preferă comunicarea prin e-mail ı̂n cazul relatiilor profesionale sau de afaceri. Regulile de
scriere ale unui e-mail sunt asemenea cu cele de scriere ale unei scrisori, cuprinzâ nd: formula de adresare,
continutul, formula de ı̂ncheiere. E-mailul este mai accesibil, deoarece are presetată data s i ora, s i oferă
posibilitatea atas ării unor documente, imagini etc.
80
U3
Philippe Lejeune (n.1938) este un profesor s i eseist francez, cunoscut ca
specialist ı̂n autobiograie. Este autorul a numeroase lucră ri pe tema
autobiograiei. Este cofondator al Asociaiei pour l'autobiographie et le
patrimoine autobiographique (Asociatia pentru Autobiograie s i Patrimoniu
Autobiograic) creată la Paris ı̂n 1992. Lejeune a ı̂ncercat să stabilească o teorie
de bază care să permită cercetă torilor să clasiice mai bine acest gen popular,
ı̂ncepâ nd prin a oferi o deinit ie a autobiograiei: „[este] ı̂nregistrarea
retrospectivă ı̂n proză pe care o dă o persoană reală propriei sale iinte, punâ nd
accent pe viata personală s i ı̂n special pe «povestea vietii». El a formulat, de
asemenea, conceptul de bază al acestei forme narative: „Pentru a crea o
Philippe Lejeune
autobiograie, autorul ı̂ncheie un pact sau un contract cu cititorii, promitând să
dea o relatare detaliată a vietii sale s i a nimic altceva decâ t Acea viată." As adar,
autobiograia se caracterizează prin abordarea duală a introspect iei s i
revendicarea adevă rului. Cu toate acestea, el admite că există multipli factori
(deiciente de memorie, neadevă r sau candoare excesivă , metoda narativă
aleasă etc.) care ar putea constrâ nge dorinta de a-s i aduce propria viată ı̂ntr-o
formă lizibilă .
1. Explică , ı̂n 30-50 de cuvinte, motivul pentru

care liceenii ı̂i scriu e-mailuri cercetă torului
francez, Philippe Lejeune.
2. Imaginează -ti că ai nevoie de ajutor pentru

realizarea unui proiect la geograie. Scrie un
e-mail unei persoane care te-ar putea ajuta cu
anumite sugestii de rezolvare.
3. Propune două formule de adresare s i două de

ı̂ncheiere ale unui e-mail trimis:
a) de că tre tine unui profesor din liceul tă u;
b) de că tre un profesor unui elev;
c) de că tre tine unei personalită ti culturale/
sociale/politice pe care o admiri.
81
U3
4. Completează urmă torul graic cu aspecte care dovedesc lipsa de politete a celor care scriu e-mailuri, as a
cum reies din textul dat:
persoanele
care scriu
emailuri
5. La ce se referă expresia „Politetea pe internet n-a intrat ı̂ncă ı̂n Codul bunelor maniere”?
6. Lucrati ı̂n grupe de câ te 5 elevi. Realizati, pe un poster, o listă de 5 reguli de politete pe internet. Expuneti
listele ı̂n clasă s i faceti aprecieri prin metoda turului galeriei.
Să mai citim!
• Cites te fragmentul urmă tor, desprins din acelas i text scris de Ioana Pâ rvulescu, Politeea din volumul
Întoarcere în secolul 21:
Tră im, ı̂ntr-adevă r, vremuri ı̂n care nu ne mai putem permite să mâ ncă m cartoii pră jiti de la
McDonald`s cu furculita de argint (des i pe mine nu m-ar deranja să o fac) s i nici bol cu apă nu ti se mai aduce
după ce termini, ca să te speli. Politetea ră mâ ne totus i azi, ca s i ieri, singura formă controlabilă s i educabilă a
empatiei, a ı̂ntelegerii celuilalt. Fiind politicos, iei ı̂n seamă alteritatea, ies i din egoismul instinctiv. Regulile
de civilizatie ajută la crearea unei lumi functionale, ı̂n care iecare detaliu ı̂si are rostul lui, ca să nu ne că lcă m
ı̂n picioare câ nd intră m s i ies im pe us ă, ca să s tie chelnerul din felul ı̂n care ı̂ti pui tacâ murile dacă să ı̂ti ia sau
nu farfuria, ca să nu-ti tai limba cu cutitul, ca doamna să nu ie tinută ı̂n picioare ı̂n prezenta bă rbatilor
as ezati, ca să vii ı̂n ı̂ntâ mpinare semenului s i, mai ales, ca să -i faci plă cere persoanei de lâ ngă tine, ară tâ ndu-i
că o vezi, că există . Bună ziua, vă rog, pardon s i mulumesc sunt cuvinte pe cale de disparitie ı̂n societatea de
astă zi, ı̂n care, ca o ironie a sortii că rtilor, Codul bunelor maniere a bă tut toate recordurile de vâ nzare. […]
82
U3
1. Lucrai în perechi! Alegeti, din textul dat, cinci cuvinte al că ror sens nu vă este cunoscut s i că utati
sensul ı̂n dictionarul online. Impă rtă s iti cu colegii cele descoperite. Observati dacă s i alte perechi au ales
aceleas i cuvinte.
2. Alcă tuies te, pe baza textului dat, câ mpul lexical al sentimentelor s i emotiilor.
3. Explică , ı̂n 50-100 de cuvinte, la ce crezi că se referă airmatia autoarei: „...să -i faci plă cere persoanei de
lâ ngă tine ară tâ ndu-i că o vezi, că există ”.
4. Completează urmă toarea diagramă cu aspectele considerate de autoare drept scopuri ale respectă rii
regulilor politetii, după modelul dat.
ca să nu ne călcăm în picioare când intrăm și ieșim pe ușă
1. Discută cu un coleg de clasă despre

regulile de politete pe care trebuie să
le respecti ı̂ntr-o zi obis nuită . Incepe
cu trezirea de dimineată, câ nd trebuie
să -ti saluti familia. Realizează o listă s i
compar-o cu a altor colegi.
2. Scrie un text ı̂n care să -t i exprimi

opinia despre valoarea de adevă r a
airmatiei Ioanei Pâ rvulescu: Politeea
rămâne totuși azi, ca și ieri, singura
formă controlabilă și educabilă a
empatiei, a înelegerii celuilalt.
83
U3
PROIECT: Politeea și importana ei socială

Formati grupe de câ te s ase s i colaborati ı̂n vederea realiză rii proiectului.
Timp de realizare: două să ptă mâ ni
Etape
1. Documentati-vă cu privire la:
a) normele de politete din trecut s i de astă zi (Codul bunelor maniere): asemă nă ri s i deosebiri;
b) cauzele elimină rii/ı̂nlocuirii unor norme de politete;
c) aparitia unor reguli de politete noi, speciice societă tii de azi (exemplu: reguli de politete pe
internet);
d) norme de politete ı̂n alte culturi: asemă nă ri s i deosebiri;
e) exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la airmatia Ioanei Pâ rvulescu:
Fiind politicos, iei în seamă alteritatea, ieși din egoismul instinctiv.
2. Realizati, pe baza documentă rii, o prezentare multimedia a proiectului.
84
Neagu Djuvara, Solomon Marcus
U3
(Garantat 100%)
1. Asociază cuvinte din coloana din stâ nga, iecă rei imagini selectate ı̂n coloana din dreapta.
Voluntariat
Angajament
Greșit
Constructiv
Amuzant
Neplăcut
2. Justiică , pe scurt, iecare asociere fă cută s i prezintă colegilor motivarea ta.
85
U3
Deschide un motor de că utare s i vizionează emisiunea TVR de dezbatere Garantat 100% cu Solomon
Marcus și Neagu Djuvara moderată de Că tă lin S tefă nescu, de la ı̂nceput pâ nă la minutul 13:17.
Solomon Marcus (n.1925, Bacă u, Româ nia –

d. 2016, Bucures ti, Româ nia) a fost un matematician
româ n de etnie evreiască , membru titular al Academiei
Româ ne. Domeniul principal al cercetă rilor sale a fost
analiza matematică , matematica s i lingvistica
computatională . Pe lâ ngă acestea, a publicat numeroase
că rti s i articole pe diferite subiecte culturale, din poetică ,
lingvistică , semiotică , ilosoie sau istoria s tiintei s i a
educatiei.
A urmat, ı̂ncepâ nd cu toamna anului 1944, cursurile
Facultă t i i de Matematică din cadrul Universită t i i
Bucures ti, pe care a absolvit-o cu diplomă de merit.
Domeniile de activitate ı̂n care s-a manifestat au fost, conform propriei mă rturisiri: 1) analiza matematică ,
teoria mă surii, topologia; 2) informatica teoretică (theoretical computer science); 3) lingvistica matematică
s i gramatici dependente de context; 4) teoria literaturii s i poetică ; 5) semiotică ; 6) antropologie culturală ; 7)
istoria s i ilosoia s tiintei; 8) biologie. La toate acestea se adaugă preocuparea sa constantă s i declarată
pentru educatie.
*
Neagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara (n. 1916, Bucures ti, Româ nia – d. 2018, Bucures ti,
Româ nia), a fost diplomat, ilosof, istoric, jurnalist s i romancier româ n. S-a nă scut ı̂ntr-o familie aristocrată
care a dat multi oameni politici, diplomati s i universitari
de prestigiu. După 1929, familia hotă ră s te plecarea ı̂n
stră ină tate, astfel Neagu Djuvara ajunge să studieze la
Nice, apoi la Paris.
Neagu Djuvara a publicat ı̂n principal lucră ri despre
istoria Româ niei s i a poporului româ n. O bună parte din
că rtile sale se referă la ilosoia istoriei, concentrâ ndu-se
ı̂n jurul problemei obiectivită tii istoriei s i istoriograiei.
Printre lucră rile sale se numă ră : Între Orient și Occident.
ările române la începutul epocii moderne, 1995; O scurtă
istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie,
1999; O scurtă istorie ilustrată a românilor, 2013 etc.
86
U3
1. JOCUL CUVINTELOR!
Individual: Identiică , ı̂n textul dat, cuvinte al că ror sens nu ı̂ti este cunoscut. Scrie separat, pe câ te un
biletel, un cuvâ nt.
În grup: Puneti biletele ı̂ntr-un cos ulet . Liderul clasei va chema un elev care va extrage un bilet. El va
numi un coleg din clasă care să explice sensul cuvâ ntului de pe bilet sau, dacă nu s tie, să caute ı̂n dictionar
sensul acestuia. De asemenea, va preciza forma de dictionar a cuvâ ntului s i partea de vorbire.
Cel care a fost chemat să extragă cuvâ ntul va desemna un alt coleg care să continue jocul. Liderul clasei va
nota pe tablă cuvintele.
Individual: Fiecare elev va alcă tui un nou enunt cu acel cuvâ nt.
2. Ordonează logic urmă toarele idei deprinse din textul dat.
1. Moderatorul discutiei lansează o ı̂ntrebare.
2. Solomon Marcus airmă că s tie care este rolul educatiei.
3. Moderatorul ı̂i prezintă pe cei doi invitati.
4. Solomon Marcus acuză practica bă s că liei ca formă de manifestare socială
care ı̂mpiedică luarea ı̂n serios a nevoii de schimbare.
5. Neagu Djuvara nu este de acord că iecare natie e as a cum ı̂i este dat,
că nu se poate schimba.
3. Adaugă alte trei idei care se pot desprinde din dezbaterea pe care ai vizionat-o.
• ...
idee
• ...
idee
• ...
idee
87
U3
4. Explică de ce ı̂ntrebarea „Cum te-ai descurcat?”, exempliicată ı̂n dezbaterea vizionată implică un sens
igurat? Precizează sensul verbului „a descurca” pentru iecare dintre enunturile urmă toare.
S i-a descurcat pă rul cu ajutorul periei.
Bunica a descurcat atele de ı̂mpletit.
Ana s-a descurcat să ajungă singură la noua noastră locuintă.

Limbajul este utilizat, oral s i scris, pentru diferite functii comunicative, pentru a exprima:
– plă cerea/dezgustul/surpriza/ stă rile iziologice;
– nevoia/preferinta/dorinta/bucuria s i multumirea;
– tristetea s i nemultumirea/interesul/dezinteresul;
– preocuparea/ı̂ngrijorarea;
– speranta/iubirea/simpatia/antipatia/admiratia/mâ ndria;
– ı̂ncrederea/neı̂ncrederea/compasiunea/iritarea/durerea;
– vinovă tia/nevinovă tia/neră bdarea/resemnarea.
In exprimarea scrisă acestea se rea-
lizează s i cu ajutorul unor mă rci ale
subiectivită tii/oralită tii, precum verbe s i
pronume de persoana I, interogatii, ex-
clamatii, interjectii etc.
In exprimarea orală , elementele
verbale sunt completate de cele
nonverbale (gestică , mimică , pozitia
corpului) s i paraverbale (tonul vocii,
intonatia, ritmul, pauza).
88
U3
1. In videoclipul vizionat, persoanele care participă la dezbatere exprimă mai multe dintre manifestă rile
numite la rubrica Să explorăm! Vizionează ı̂ncă o dată dezbaterea din emisiunea Garantat 100% cu
Solomon Marcus și Neagu Djuvara s i identiică patru dintre ele, precizâ nd citatul din care le-ai desprins.
Exprimă Exprimă
...................... ......................
citatul audiat citatul audiat
Exprimă Exprimă
...................... ......................
citatul audiat citatul audiat
2. Care este ı̂ntrebarea lansată de Că tă lin S tefă nescu celor doi invitati?
3. Motivati oportunitatea ı̂ntrebă rii identiicate mai sus, avâ nd ı̂n vedere:
a) pregă tirea profesională a invitatilor;
b) experienta lor de viată.
4. Indică ră spunsul/ră spunsurile corect/corecte.

In timpul prezentă rii sale din deschidere, moderatorul airmă : „A asculta/a ı̂nvă ta sunt două mari s anse
de a câ s tiga discernă mâ nt.” La ce crezi că se referă acest citat?
a) oamenii au nevoie de cineva să ı̂i ı̂nvete lucruri noi;
b) viata ı̂nteleaptă se dobâ ndes te prin ascultare s i ı̂nvă tare;
c) schimbarea oamenilor vine din ı̂nvă tătură s i preluarea exemplelor bune.
5. Selectează varianta/variantele corespunză toare ră spunsului corect.

Inceputul ră spunsului lui Solomon Marcus la ı̂ntrebarea lansată de moderator: „Nu s tiu să ră spund, nu
am competenta...” ı̂nseamnă că :
a) interlocutorul nu a fost anuntat care este tema dezbaterii;
b) interlocutorul dă dovadă de modestie s i bun-simt;
c) interlocutorul nu dores te să lanseze ipoteze ı̂ntr-un domeniu atâ t de vast.
89
U3
1. Discutati, la nivelul clasei, pe tema Rolul educaiei în societate. Identiicati aspectele esentiale,
completâ nd igura dată .
Aspect 1
Aspect ... Rolul educatiei ı̂n societate Aspect 2
Aspect ...
2. Elaborează un eseu, de 80 - 100 de cuvinte, cu aceeas i temă , valoriicâ nd informatiile de la exercitiul
anterior.
3. Lucrai în perechi! Alegeti un text studiat ı̂n această unitate s i discutati despre modul ı̂n care se
relectă ideea de justitie/ injustitie ı̂n cele două texte. Notati două asemă nă ri s i două deosebiri:
Asemănări Deosebiri
1. Imaginează -ti că es ti moderatorul unei emisiuni pe tema comportamentului social ı̂n Româ nia s i ı̂i ai ca
interlocutori pe cei doi invitati ai lui Că tă lin S tefă nescu. Formulează două ı̂ntrebă ri pe care să le adresezi
acestora, pornind de la unele ră spunsuri din dezbaterea vizionată sau imaginâ nd alte directii de discutie.
2. Activitate în echipe! Formati grupe de câ te 5 elevi. Cititi ı̂n grup ı̂ntrebă rile formulate la exercitiul
anterior s i discutati:
a) oportunitatea acestora pentru tema vizată ;
b) relatia ı̂ntrebare–interlocutori, avâ nd ı̂n vedere pregă tirea profesională , competenta ı̂n domeniu,
experienta de viată;
c) corectitudinea gramaticală s i logică ;
d) alegeti două dintre ı̂ntrebă rile propuse pentru a le discuta ı̂n cadrul grupului clasei.
3. Elaborati o listă cu opere literare, ilme artistice prin care se evidentiază comportamente sociale, atâ t
româ nes ti, câ t s i din alte spatii culturale.
90
• Toate subiectele sunt obligatorii
• Se acordă 10 de puncte din oiciu
Citește următorul text, pentru a putea rezolva cerinele:
Câ nd Seniorul vă zu că toate se fă cuseră comode s i as teptau cu
atentia cuvenită , ı̂si drese glasul s i ı̂ncepu să vorbească :
– Tovară s i, ati auzit deja despre visul ciudat pe care l-am avut azi-
noapte. Dar am să vorbesc despre vis mai tâ rziu. Am altceva de spus la
ı̂nceput. […] deci, tovară s i, care este natura acestei vieti a noastre? Să
privim lucrurile ı̂n fată: vietile noastre sunt mizere, pline de trudă s i
scurte. Ne nas tem, primim exact atâ ta hrană câ t să nu murim, iar aceia
dintre noi care sunt capabili să o facă , sunt obligati să muncească pâ nă
la ultima fă râ mă de energie; s i, ı̂n clipa câ nd foloasele pe care le
aducem se sfâ rs esc, suntem mă celă riti cu o cruzime ı̂nioră toare.
Niciun animal din Anglia nu cunoas te ce sunt acelea fericirea sau tihna,
după ce ı̂mplines te vâ rsta de un an. Niciun animal din Anglia nu este
liber. Viata unui animal ı̂nseamnă mizerie s i sclavie: iată adevă rul
curat.
– Dar, oare, asta tine, pur s i simplu, de natura lucrurilor? Se petrece,
oare, acest lucru pentru că tara asta a noastră este atâ t de să racă , ı̂ncâ t
nu poate asigura o viată decentă celor care tră iesc ı̂n ea? Nu, tovară s i,
de o mie de ori nu! […] Pentru ce, atunci, continuă m să tră im ı̂n aceste conditii de mizerie? Pentru că aproape
ı̂ntregul produs al muncii noastre ne este furat de iintele omenes ti. Iată , tovară s i, ră spunsul la toate
problemele noastre. El se rezumă la un singur cuvâ nt: OMUL […]
– Omul este singura iintă care consumă fă ră să producă . El nu dă lapte, nu face ouă , e prea slab să tragă
plugul, nu poate fugi destul de repede ca să prindă iepuri. Cu toate astea, el e stă pâ n peste toate animalele.
George Orwell, Ferma animalelor
1. Selectează , din textul dat, cinci cuvinte din câ mpul lexical al fermei.
10 puncte
2. Cites te iecare dintre urmă toarele airmatii s i ı̂ncercuies te litera A, dacă o consideri adevărată, sau
litera F, dacă o consideri falsă:
a) A F Seniorul ı̂si ı̂ncepe imediat discursul ı̂n fata animalelor.
b) A F Viata animalelor de la fermă este considerată de Senior drept mizeră , grea s i scurtă .
c) A F Anglia este o tară foarte să racă s i nu poate asigura viată decentă animalelor.
d) A F Viata mizeră a animalelor este cauzată de omul lenes .
10 puncte
91
3. Incercuies te litera corespunză toare ră spunsului corect. Alege, prin ı̂ncercuire, litera ră spunsului pe
care ı̂l consideri corect.
A. Seniorul este nemultumit, pentru că :
a) animalele au o viată scurtă ;
b) animalele produc, ı̂n fermă , toate bunurile;
c) omul este cel care are toate beneiciile;
d) omul este stă pâ nul animalelor.
10 puncte
B. Există o relatie de antonimie ı̂ntre cuvintele:

a) animal – om;
b) sclavie – libertate;
c) să ră cie – mizerie;
d) a se nas te – a tră i.
10 puncte
C. Expresia „viată decentă ” , folosită ı̂n text, se referă la „viată”:

a) echilibrată ;
b) ı̂ndestulă toare;
c) fă ră excese;
d) frumoasă .
10 puncte
D. Fiind o alegorie, un mesaj al acestui fragment de text poate i:

a) Oamenii trebuie să respecte drepturile animalelor;
b) Oamenii trebuie să muncească ı̂n râ nd cu animalele lor;
c) Oamenii au nevoie de ajutorul animalelor;
d) Unii oameni devin lideri prin ideile lor ı̂ndră znete.
10 puncte
4. Crezi că Seniorul are dreptate câ nd spune că omul doar consumă fă ră să producă ? Motivează -ti
ră spunsul ı̂ntr-un text de 50 - 80 de cuvinte.
10 puncte
5. Asociază textul dat cu unul studiat ı̂n această unitate de ı̂nvă tare, prezentâ nd, ı̂ntr-un text de
80 - 100 de cuvinte, o asemă nare referitoare la un comportament social.
20 puncte
92
U4 Orientare
în carieră
∞ Ce tip de carieră ți se potrivește?, Donna Dunning

∞ Cafeneaua socială din Cluj-Napoca (reportaj)
∞ Enigma Otiliei, George Călinescu
∞ Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
de război, Camil Petrescu
∞ Evaluare
U4 Ce tip de carieră ți se potrivește?
de Donna Dunning
1. Alege imaginile potrivite pentru cele cinci sensuri ale cuvântului „carieră” din următorul
tabel.
exploatare minieră de suprafață, de unde se extrag diverse

substanțe minerale, materiale de construcții etc., și unde toate
lucrările se execută sub cerul liber
domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit

domeniu
etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională
poziție în societate, situație bună
mare manej de echitație în teren descoperit
2. Deschide un motor de căutare, apoi vizionează emisiuni sau filme care prezintă în detaliu cel
puțin trei dintre profesiile pe care le au persoanele fotografiate în exercițiul anterior. Vizionează
emisiunea/ filmul, apoi prezintă profesiile alese colegilor tăi de clasă.
Invitație la lectură!
Ne folosim o mare parte din timp și din energie muncind. Este important să ne asigurăm că
munca pe care ne-o alegem este satisfăcătoare. Dar ce anume o face satisfăcătoare? Munca devine
satisfăcătoare dacă ți se potrivește și îți permite să faci lucrurile care îți plac. Un tip de muncă
94
U4
potrivită și plăcută pentru o anumită persoană poate fi
total nepotrivită pentru o altă persoană. Să-i luăm drept
exemplu pe Kent și Linda.
Kent spune: „Mi se pare foarte greu să lucrez cu
detalii. Le consider enervante deoarece îmi consumă tim
pul și energia pe care le-aș putea folosi făcând lucruri
interesante. Îmi place să mă joc cu idei noi și să fac lucruri
care nu au mai fost făcute până acum. Îmi place să schimb
și să îmbunătățesc constant lucrurile.”
Linda spune: „Nu sunt adepta schimbărilor. Am stan
darde foarte înalte și îmi place să fac lucrurile bine de prima dată. Vreau ca munca mea să fie
definită clar și vreau să pot urmări lucrurile până la finalizare și să acord atenție tuturor sarcinilor
și detaliilor. Unele persoane consideră că sunt prea tipicară, dar mie îmi place să fac planurile
dinainte și să fiu conștiincioasă și meticuloasă.
Kent și Linda au maniere foarte diferite de a lucra și sunt atrași de tipuri de muncă foarte
diferite. De exemplu, Linda poate fi atrasă de un post de manager de proiect, deoarece poate să
organizeze lucrurile și să aibă de-a face cu numeroase detalii. Spre deosebire de ea, Kent s-ar putea
simți copleșit sau plictisit în aceeași poziție de manager de proiect. […] Kent ar putea fi mulțumit
să lucreze ca proiectant sau într-un post care presupune crearea sau vânzarea de idei noi.
Și tu ai propriul tău mod natural și confortabil de a lucra.
Dacă îți faci timp pentru a-ți evalua preferințele în ceea ce privește munca, vei putea identifica
tipuri de poziții care îți vor aduce satisfacții personale. Înțelegându-te mai bine pe tine însuți, îți
vei putea alege o carieră și vei deține mai mult control în căutarea unei poziții satisfăcătoare. Dacă
iei în considerare câte ore sau câți ani din viața ta vei petrece muncind, îți vei
da seama că este esențial să îți folosești timpul și energia în activități
care îți permit să faci lucruri la care ești bun în mod firesc.
Cu toții avem propria abordare asupra lumii din jurul nostru – o
abordare naturală și confortabilă pentru noi.
Donna Dunning, Ce tip de carieră ți se potrivește?
Să înțelegem/ Să descoperim!
1. Explică sensul următoarelor cuvinte folosind dicționarul: satisfăcătoare, conștiincioasă,
meticuloasă.
2. Alcătuiește enunțuri cu două sensuri ale cuvântului „poziție”, altele decât în textul-suport.
3. Completează enunțurile cu informații extrase din fragment.

Un aspect foarte important al vieții noastre este ca munca noastră să fie ... .
O muncă ne aduce împlinire dacă ... .
95
U4
Kent crede despre detalii că sunt ... .
Ceea ce face Kent cu mult drag este să ... .
Linda, în munca ei, ... .
Cunoștințele Lindei o consideră o fată ... pentru că ... .
Secretul alegerii unei cariere este să ... , astfel vei avea control asupra ... .
4. Marchează, în coloana din dreapta, (A) pentru afirmațiile adevărate și (F) pentru afirmațiile
false.
Reformulează enunțurile pe care le consideri false.
Lindei i se pare greu să acorde multă atenție detaliilor.
Lui Kent îi dă multă energie să lucreze cu detalii.
Kent iubește lucrurile noi și interesante, mai ales pe acelea care necesită îmbunătățiri.
Punctul forte al lui Kent este să parcurgă lucrurile de la început până la sfârșit.
Linda lucrează cu multă seriozitate.
Nu există prea multe asemănări între modurile de orientare în carieră a lui Kent și a Lindei.
5. Identifică tema textului-suport.

1. Numește ocupația care i se potrivește lui Kent, apoi pe cea
care i se potrivește Lindei. Motivează-ți răspunsul.
2. Pornind de la următoarea afirmație, notează-ți propriile

preferințe în caiet.
„Dacă îți faci timp pentru a-ți evalua preferințele în ceea ce pri
vește munca, vei putea identifica tipuri de poziții care îți vor aduce satisfacții personale.”
3. Numește două ocupații care crezi că ți s-ar potrivi după evaluarea preferințelor și motivează‑ți
alegerea în 5-6 enunțuri.
4. Scrie un anunț pentru ocupațiile pe care le-ai ales și postează-l pe un grup online al clasei.
Descoperă câți colegi ar fi interesați de aceeași meserie, apoi dezbateți, în grup, elementele comune
care vă atrag la acea ocupație.
Sub semnul interacțiunii/dialogului!

1. Descrie, în 70 - 90 de cuvinte, acele trei ocupații
care te-au atras de mic copil până în prezent.
2. Realizează un interviu cu una dintre persoanele

care au reprezentat un model în cariera aleasă de tine ca
mic copil sau ca adolescent.
96
U4
În interviu vei pune întrebări:
despre felul în care ai imitat acele persoane și cum

te-au marcat în viață acei oameni care au ocupația ta
preferată;
despre trăsăturile definitorii și beneficiile ocupației

pe care o are idolul/mentorul tău.
3. Vizionează filme care reflectă modele/ posibi

lități de realizare personală și prezintă-le colegilor,
în 3-5 minute, rezumatul filmului, reflectând asupra
temelor din tabelul de mai jos.
Utilizează în prezentarea ta cel puțin cinci dintre
următoarele structuri: legat de, cât despre, în privința,
cu privire la, privitor la, în ceea ce privește, cu referire la,
raportat la, în legătură cu, în raport cu, din punctul de
vedere (al), în funcție de.
Valorile și principiile
personajului în film
Valorile și
principiile Asemănările și deosebirile
mele în viață dintre valorile și principiile mele
și cele ale personajului din film
4. Pornind un motor de căutare, verifică primele zece cele mai căutate ocupații din România
(https://codcor.ro/top-cuduri-cor). Citește lista dată și completează spațiile libere cu acele ocu
pații care ți s-ar potrivi.
a) Prezintă, în 80 - 100 de cuvinte, cum crezi că și-au ales meseria cei din generațiile anterioare
și care sunt posibilitățile tale de a te putea orienta în cariera profesională.
În prezentarea ta utilizează cel puțin cinci dintre următoarele structuri:
97
U4
cauză/instrument
din pricina, prin intermediul, datorită, mulțumită, grație
consecință
ca urmare a, ca efect a
b) Exprimă-ți punctul de vedere, în 50-80 de cuvinte, despre profesia

cu care crezi că peste 2-6 ani te-ai putea angaja pe piața muncii.
În prezentarea ta utilizează cel puțin cinci dintre următoarele structuri:
mod
potrivit, conform, contrar, în conformitate cu, în jur de,
în loc de, în stare de, în cantitate de, în procent de, parțial,
integral, asemenea, față de, spre deosebire
Profesii
Bucătarii planifică, organizează, prepară și gătesc mâncarea în hoteluri, restaurante și

alte locuri unde se poate mânca, la bordul navelor, în trenurile de călători și în gospodăriile
private.
Asamblorii se ocupă cu asamblarea pieselor sau componentelor prefabricate pentru

a forma subansamble, produse și echipamente, în conformitate cu procedurile stabilite.
Produsele asamblate pot fi mutate de la un lucrător la altul de-a lungul liniilor de
asamblare.
Secretarii utilizează calculatoare sau alte echipamente de procesare a textelor pentru

transcrierea corespondenței și a altor documente, verifică documentele elaborate de alte
categorii de personal, administrează corespondența emisă și primită, întocmesc agenda
întâlnirilor de lucru și a ședințelor și efectuează diferite alte sarcini administrative.
Medicii studiază, diagnostichează, tratează și previn bolile, infecțiile, leziunile și alte

deficiențe fizice și mentale la om, prin aplicarea principiilor și procedurilor medicinei
moderne. Aceștia planifică, supraveghează și evaluează implementarea planurilor de în
grijire și tratament de către alți furnizori de servicii de sănătate, coordonează educația
medicală și activitățile de cercetare.
Specialiștii în domeniul administrativ aplică diferite concepte și teorii referitoare

la îmbunătățirea eficienței organizațiilor și a persoanelor din cadrul acestora.
98
U4
Sub semnul colaborării/toleranței culturale!
PORTOFOLIU
Alcătuiți echipe de patru persoane și alegeți-vă o culoare care să vă simbolizeze pe tot parcursul
exercițiului. Împărțiți-vă tabelul în așa fel încât inițial fiecare dintre voi să lectureze două tipuri de
personalitate (de exemplu: activii și conducătorii; exploratorii și colaboratorii etc).
1. Citiți informațiile din tabel pentru a afla ce tip de personalitate aveți în ceea ce privește abor
darea unui loc de muncă și rezolvați cerințele.
2. Încercuiește în fiecare tabel, cu o culoare aleasă de tine, enunțurile care se potrivesc cel mai
bine personalității tale.
3. Marchează cu celelalte trei culori enunțurile care se potrivesc celorlalți trei colegi de-ai tăi.
4. Dezbateți și verificați dacă afirmațiile subliniate de colegii voștri se potrivesc personalității
voastre. În cazul în care nu se potrivesc, argumentați-vă părerea.
5. Pe baza rezultatului vei putea denumi categoria în care te-ai putea include. Argumentează
prin exemple din viața de zi cu zi, în 100 - 120 de cuvinte, motivul pentru care crezi că ești în gru
pul oamenilor
activi exploratori conducători colaboratori
asimilatori vizionari analiști intensificatori
6. Realizați un material multimedia pe baza tabelelor de mai jos în care să includeți ocupația
cea mai potrivită fiecărui membru al clasei voastre. Realizați prezentarea prin ilustrații, desene,
descrieri ale ocupațiilor și ale caracteristicilor personalității din punct de vedere profesional.
7. Realizați un eseu cu titlul „Profesia ideală” pe baza unor texte literare sau nonliterare citite
care reflectă modele/ posibilități de realizare personală.
 Caut ocazii să acționez și să mă mișc.

 Îmi place să identific și să rezolv problemele, precum și să improvizez,
bazându‑mă pe soluții practice.
 Îmi place să examinez și să îmi folosesc simțurile.
 De obicei mă concentrez asupra prezentului. Activii
acționează
 Tind să reacționez la ceea ce este cel mai interesant acum, decât să
și se
urmăresc sarcini mai puțin interesante până la finalizare.
adaptează
 Rutina, previzibilitatea și teoria mă plictisesc.
 Îmi place să mă implic în activități interactive.
 Înțeleg și am încredere în ceea ce pot vedea, auzi, mirosi, gusta sau pipăi.
 Îmi plac provocările fizice, precum și interacțiunile și senzațiile imediate.
 Tind să reacționez repede în situații de criză sau de urgență.
99
U4
 Îmi place să creez și să lucrez cu idei noi.
 Nu îmi place să mă concentrez asupra detaliilor și asupra faptelor.
 Fac conexiuni și văd relațiile dintre lucruri și idei.
 Mă focalizez pe viitor și noi posibilități.
 Anticipez, caut și creez shimbări și îi ajut pe alții să facă același lucru.
Exploratorii
 Îmi place să fiu implicată în mai multe lucruri diferite și inovatoare deodată.
inovează
 Îmi place să mi se schimbe sarcinile și să am parte de varietate la locul de și inițiază
muncă, pentru a-mi menține viu interesul.
 Adesea am puseuri de energie, de cele mai multe ori în ultimul moment.
 Prefer să încep și să elaborez proiecte, decât să le finalizez.
 Îmi place mult să explorez și să definesc idei noi, decât să iau decizii.
 Mă străduiesc să stabilesc și să respect reguli sau principii clare.

 Consider că există limite clare între bine și rău într-o anumită situație.
 Încerc să rezolv problemele și să mă concentrez asupra sarcinilor atunci când
sunt pus în anumite situații.
 Analizez situațiile repede și îndemn oamenii să acționeze. Conducătorii
 De obicei, sunt motivat să finalizez sarcinile și să muncesc din greu. dirijează
 Vreau să creez sau să muncesc în cadrul unui sistem eficient și structurat logic. și decid
 Îmi place să organizez și să conduc grupuri de oameni, conform unei strategii.
 Apreciez competența, gândirea rațională și analiza logică.
 Uneori mă concentrez asupra sarcinii, în loc să mă concentrez asupra
oamenilor.
 Mă implic în situații care servesc unui scop logic, cum ar fi învățarea unei
aptitudini sau exersarea sa.
 Îmi place să îi ajut pe alții să ia decizii, să planifice și să acționeze.

 În general sunt afectuos și grijuliu și îmi place să înțeleg punctul de vedere al
celorlalți.
 Îmi place să organizez, să coordonez și să planific activități de care să se
bucure ceilalți. Colaboratorii
comunică
 Acționez astfel încât să dezvolt încrederea și cooperarea între oameni.
și
 Mă străduiesc să obțin armonie și consens în cadrul grupului.
cooperează
 Caut experiențe care să mă ajute să aflu mai multe despre valorile, părerile și
reacțiile oamenilor.
 Îmi place să particip la evenimente sociale și tradiții care răsplătesc și
încurajează oamenii.
 De obicei mă caracterizează responsabilitatea socială și am tendința să îmi
asum frecvent roluri în societate.
 Îmi place să organizez, să promovez și să îndrum grupuri de oameni.
100
U4
 Îmi place să adun cât mai multe fapte utile și relevante.
 Lumea mă consideră adesea un expert în subiectele care mă interesează.
 Prefer să abordez sarcinile, elaborând un proiect detaliat.
 Se poate ca un proiect interesant și complex să îmi acapareze timpul și atenția.
 Îmi aplic fidel și conștiincios propriile principii și valori în anumite situații. Asimilatorii
specifică
 Trebuie să înțeleg să fiu de acord cu regulile sau standardele, înainte de a
și
acționa în spiritul lor.
stabilizează
 Iau decizii bazate pe fiecare fapt relevant de care dispun.
 Uneori par precaut și exigent și pot lucra foarte meticulos cu detaliile.
 Am răbdare să îndeplinesc sarcini de rutină și să respect procedurile.
 Îmi place să mă concentrez pentru o perioadă mai lungă, fără întreruperi.
 Îmi place să înțeleg și să lucrez cu idei și simboluri abstracte.

 Creez noi categorii conceptuale și viziuni despre ceea ce ar putea fi.
 Pun la îndoială și analizez însăși natura cunoștințelor, a adevărului și a
înțelegerii.
 Mi se pare o provocare interesantă să lucrez cu precizia și multiplele Vizionarii
interpretează
semnificații ale limbajului.
și
 Analizez și pun sub semnul întrebării ideile și conceptele de bază ale societății.
implementează
 Pot să conduc sau să rezolv probleme, cu ingeniozitate și hotărâre.
 Îmi place să lucrez cu provocări dificile și complexe.
 Teoriile și conceptele mi se par mai interesante decât faptele materiale.
 Prefer să văd și să înțeleg imaginea de ansamblu, înainte să acționez.
 Mă confrunt cu lumea din jur, într-un mod ferm.
101
U4
 Îmi place să lucrez independent și să am ocazii să îmi folosesc spontaneitatea.
 Mă concentrez asupra principiilor care stau la baza unei situații, nu asupra
situației în sine.
 Creez legături logice între realitate și posibilități.
 Tind să examinez și să meditez asupra situațiilor pentru a-mi da seama de ce Analiștii
examinează
se întâmplă anumite lucruri.
și
 Vreau să văd cum schimbă acțiunile mele situația de față.
evaluează
 Folosesc mai mult logica și obiectivitatea pentru a interpreta situații.
 Cel mai ușor mă conving raționamentele și analiza.
 Majoritatea oamenilor mă percep ca fiind tăcut, detașat și rece.
 Îmi place mai mult să îmi dau seama de anumite lucruri, decât să le urmăresc
pas cu pas pentru a implementa soluții.
 De obicei mă adaptez ușor, dar mă împotrivesc schimbărilor iraționale și
exagerate.
 Îmi place să mă implic în activități care au însemnătate pentru mine personal.

 Încerc să mențin o armonie internă și externă în viața mea.
 Vreau să îmi exprim valorile și idealurile personale în munca pe care o
desfășor.
 Caut o vocație și o semnificație mai înaltă pentru viața mea. Intensificatorii
îngrijesc
 Sunt tolerant, flexibil și binevoitor dacă nu îmi sunt puse la îndoială valorile
și
personale.
conectează
 În cazul în care valorile îmi sunt puse la îndoială, pot deveni strict și
încăpățânat.
 Sunt caracterizat de compasiune și am convingeri personale foarte puternice.
 Cine nu mă cunoaște îndeaproape nu va ști ce valori sunt importante pentru
mine, pentru că nu prea le exprim.
 Sunt loial și dau dovadă de devotament față de o cauză, o persoană sau un
ideal pe care îl apreciez.
Donna Dunning, Ce tip de carieră ți se potrivește?
102
U4
 Lucrați în perechi, pe baza cărții Ce tip de carieră ți se potrivește? de Donna Dunning. Unul
dintre voi citește informațiile din tabel, celălalt va trebui să identifice tipurile de personalitate pe
baza informațiilor auzite și să completeze spațiile punctate.
... analizează situațiile repede și îndeamnă oamenii să acționeze. De obicei, sunt motivați să
finalizeze sarcinile și să muncească din greu. Vor să creeze sau să muncească în cadrul unui sistem
eficient și structurat logic. Le place să organizeze și să conducă grupuri de oameni, conform unei
strategii.
... le place să examineze mediul înconjurător, căutând asocieri și tipare. Ei corelează ideile și văd
conexiunile în mod natural. Tind să își concentreze atenția asupra a ceea ce ar putea fi, și nu asupra
a ceea ce este de fapt. Ei văd multe posibilități în tot ceea ce pot simți, experimenta sau imagina.
... sunt entuziaști și exteriorizați, au o înclinație către viitor și le place să inițieze schimbări. Ei
văd fiecare situație ca pe o ocazie de a încerca ceva diferit. Sunt atrași către posturi care le solicită
să anticipeze viitorul și să creeze idei noi.

Explică-i colegului tău de bancă cum vezi tu lumea care te înconjoară, pornind de la afirmația
autoarei Donna Dunning:
„Cu toții avem propria abordare asupra lumii din jurul nostru –
o abordare naturală și confortabilă pentru noi.”
103
U4 Cafeneaua socială din Cluj-Napoca
Reportaj
1. Asociază cuvintele de mai jos cu sinonimele lor.
1. dizabilitate a) ocrotit
2. a tolera b) înţelegere
3. prejudecată c) a pregăti, a găti
4. a prepara d) handicap
5. protejat e) idee preconcepută Cluj-Napoca
f) a permite, a trece cu vederea
1. 2. 3. 4. 5.
2. Alcătuieşte enunţuri cu
cele cinci cuvinte de la exerciţiul
anterior. În redactarea enun
ţurilor vei utiliza verbe la modul
condiţional-optativ.
3. Lucraţi în perechi!
Imaginaţi-vă că vreţi să vă
deschideţi o cafenea. Ce produse
aţi comercializa/ prepara? Nu
miți cinci produse/preparate şi
o scurtă descriere a acestora.
DENUMIREA PRODUSULUI/ DESCRIEREA PRODUSULUI/

PREPARATULUI PREPARATULUI
104
U4
4. Te afli într-un mijloc de transport în comun. Lângă tine se aşează o persoană cu dizabilităţi
fizice. Cum trebuie să te comporți adecvat unei astfel de situații?
5. Lucraţi în grupe de câte patru.

Priviţi imaginea alăturată şi expri
maţi‑vă părerea despre ce credeţi că
sugerează aceasta? Ce titlu ar fi po
trivit? De ce? Prezentaţi-vă răspun
surile clar şi spontan în faţa clasei.
Invitație la vizionare!
Deschide un motor de căutare pe internet şi caută
următorul material video: TVR Cluj, Cafeneaua socială
a împlinit un an. Vizionați materialul integral.
Să înțelegem/Să descoperim!
București, Palatul CEC
1. Alegeți varianta corectă, după ce aţi mai vizionat
o dată materialul.
Cazinoul din
A. Cafeneaua socială se află în Constanța
a) Bucureşti.
b) Constanţa.
c) Cluj.
B. Mihai Arsenie are o dizabilitate care se numeşte

a) sindromul Down.
b) sindromul Asperger.
Teatrul
c) sindromul Behçet.
Național din
Cluj-Napoca
C. Mihai lucrează în cafeneaua socială de
a) o lună.
b) o săptămână.
c) un an.
105
U4
D. În cadrul cafenelei, Mihai
a) lucrează ca bucătar.
b) preia comanda şi prepară produsul la pachet.
c) lucrează ca angajat temporar.
E. Angajaţii cafenelei sociale sunt în proporţie de 30%

a) persoane cu dizabilităţi.
b) mulţumiţi de locul lor de muncă.
c) mulţumiţi de condiţii.
F. Mădălina este o fostă angajată a cafenelei sociale. Ce dizabilitate are aceasta?

a) Este nevăzătoare.
b) Are deficienţă de auz.
c) Are un handicap locomotor.
2. Notează, în caiet, cel puţin trei idei principale pe care le-ai reţinut din materialul pe care l-ai
vizionat.
3. De ce crezi că localul se numeşte Cafeneaua socială? Motivează-ţi răspunsul în cel puţin 50

de cuvinte.
4. Care este una dintre misiunile asumate ale cafenelei? De ce?
5. Cum a aflat publicul clujean despre Cafeneaua socială?

În reportajul pe care l-ai vizionat, Răzvan vorbeşte foarte frumos despre Mihai. Redactează
o descriere de cel puţin 100 de cuvinte în care să realizezi portretul unui prieten/unei prietene.
Compară cele două descrieri şi notează diferenţele în caiet.

Lucraţi în grupe de câte patru!
Se dă următorul citat: Ce este toleranţa? Este conse
cinţa umanităţii. Cu toţii suntem caracterizaţi de slăbi
ciuni şi erori; să ne iertăm reciproc pentru acest lucru –
aceasta este cea dintâi lege a naturii. (Voltaire) Pornind
de la cuvintele scriitorului francez, realizaţi o prezentare,
orală, de cel puţin trei minute, în care să daţi o definiţie
proprie a toleranţei.
106
U4
1. Informați-vă din ziare, de pe site-uri specializate și descrieți, la alegere, trei dintre următoarele
beneficii salariale, în 20-50 de cuvinte:
tichete vouchere abonamente

salariul tichete cadou medicale
de masă de vacanță
abonament la spor primă de telefon de

masă caldă serviciu
sala de sport de noapte vacanță
cursuri de uniformă sau zile libere plata orelor tichete

pregătire echipament pentru ocazii suplimentare culturale
profesională de lucru speciale
indemnizație pentru locuință de decontarea transportului

telemuncă serviciu la și de la locul de muncă
2. Dorești să te angajezi pe următoarele posturi la Cafeneaua socială din Cluj-Napoca: chelner,

manager, contabil.
Scrie:
a. motivul pentru care dorești să obții acel post;
b. argumentele care te recomandă pentru acel post.
3. Redactează un anunț imaginar pentru unul dintre posturile sus-meționate. Anunțul tău tre
buie să conțină și informații despre beneficiile salariale.

Scrisoarea de intenție
Scrisoarea de intenţie este cunoscută și sub denumirea de scrisoare de motivaţie, scrisoarea de

impact sau de prezentare.
Reprezintă puntea de legătură dintre CV şi locul de muncă solicitat.
Scrisoarea de intenţie trebuie să exprime în linii generale:

 motivul pentru care soliciți locul de muncă;
 argumentele care te recomandă în a fi potrivit pentru acea poziţie;
 dorinţa de a fi contactat de angajator pentru a-ţi demonstra potenţialul profesional.
107
U4
Antetul, în scrisoarea de intenție, trebuie să includă toate informațiile de ordin practic, necesare
pentru recrutare.
 Coordonatele tale în stânga sus: nume, prenume, adresa, date de contact.
Coordonatele destinatarului în partea dreaptă, puțin mai jos: nume, prenume, numele

companiei, adresa.
 Locul şi data redactării, imediat după datele de contact ale destinatarului.
 Obiectul scrisorii de intenţie.
Prima parte:
 să conţină motivul expedierii scrisorii,
să precizeze postul dorit cu specificarea sursei din care a fost obţinută informaţia cu privire

la disponibilitatea acestuia.
A doua parte:
 să explice ce anume ţi-a trezit interesul faţă de ocupația şi firma respectivă.
A treia parte:
conține recomandările date şi informaţiile suplimentare pe care le-ar putea obţine despre

tine din alte surse (foşti angajatori de exemplu).
În încheiere:
 formulează concluziile şi arată-ţi disponibilitatea pentru o viitoare întrevedere;
 mulţumeşte destinatarului pentru atenţia acordată;
încheie folosind o formulă profesională, neutră: „Cu consideraţie,”; „Cu stimă”; „Cu respect”;

etc.

1. Redactează o scrisoare
de intenție pentru unul dintre
posturile de la Cafeneaua socia
lă din Cluj-Napoca: de chelner,
de manager sau de contabil.
2. Ce post ai dori să obții

după terminarea liceului? Scrie
o scrisoare de intenție pentru
postul dorit.
108
Enigma Otiliei
U4
de George Călinescu
1. Completează spațiile libere din următoarele enunțuri

cu formele verbale potrivite, din lista de mai jos.
Dacă ... voce bună, aș fi dat examen la conservator.

Dacă ... talentat la desen, ... pictor.
Dacă ... părinții să învățăm la anatomie, ... medici.
Dacă ..., ... .
Dacă ... mai mult competențele antreprenoriale, ... un
manager renumit.
Dacă ... Facultatea de Teatru și Film, ... actor. Enigma Otiliei, scenă din film
m-aș fi priceput aș fi avut ne-ar fi încurajat ar fi fost și-ar fi dezvoltat

aș fi devenit am fi ajuns te-ai fi făcut ar fi rămas ai fi terminat
2. Deschide un motor de căutare apoi vizionează emisiuni sau filme în care:
– clientul dorește să cumpere un produs dintr-un magazin;

– elevul dorește să se înscrie la o universitate;
– bolnavul dorește să primească îngrijiri medicale;
– clientul dorește să-și repare mașina;
– turistul dorește să se cazeze într-un hotel/motel;
– antreprenorul dorește să-și înființeze o firmă și cere informații de la instituțiile statului
(Primărie, Camera Comerțului, ANAF).
 Descrie, în 70-90 de cuvinte, cum s-a desfășurat conversația dintre client și reprezentanții
profesiilor în cauză.
3. Lucrați în perechi!
Unul dintre voi este clientul (bolnavul, elevul, antreprenorul, turistul), iar celălalt este vânzătorul,
profesorul sau secretara universității, medicul, reprezentantul service-ului și recepționerul hote
lului, agentul care vă informează la Primărie, la Camera Comerțului, la ANAF.
 Realizați o conversație de 8-10 replici, pentru achiziționarea serviciilor prestate.
109
U4
Despre George Călinescu (1899-1965)
„Se va fi revăzut pe sine elev la examenele fără frecvență ale Liceului
Internat, în primăvara anului 1918; apoi, întoarcerea la București, în vara
aceluiași an…
Independent, prinsese consistență imaginea Otiliei.
«Copil fiind – va mărturisi tardiv G. Călinescu –, am cunoscut în mediul familial o fată cu mult
mai în vârstă decât mine și care îmi era rudă. Nimic de niciun ordin afectiv n-a putut să se ivească
nici dintr-o parte, nici din alta; nici nu știam atunci că există dragostea. Acea Otilie, căci așa se
numea, îmi inspira respect pentru că îmi dăduse o carte de lectură în limba germană, cu frumoase
ilustrații. Cred că urmase un institut străin. Pe urmă a dispărut din atenția mea… »
Chipul fetei l-a însoțit ulterior asemenea unei umbre, sub înfățișarea unei delicate imagini
feminine, posibil depărtată de «original» însă, va preciza în continuare, reclamată «de natura
sufletului meu. Noua Otilie vie, construită din aspirații vii de astădată, mi-a arătat că în multitudinea
imaginilor suave ale femeii, una, imprecisă, firește, domina: fata cu părul ca un fum, exuberantă și
reflexivă, cultă, nebunatică, serioasă, furtunoasă, meditativă, muzicantă (și Otilia copilăriei cânta
la pian, dumnezeu știe cum). Ori de câte ori admirația mea a înregistrat o ființă feminină, în ea era
un minimum de Otilia.»”
Felix sosi în sfârșit și el și depuse lucrurile pe masă.
Otilia își ridicase sus picioarele subțiri și goale, vârâte de-a
dreptul în pantofi, îmbrățișându-le cu brațele, și-și scutura
râzând pletele, care-i căzuseră pe ochi. După ce Felix se
așeză pe bancă, Otilia desfăcu o cutie lată din care scoase
niște batoane de ciocolată. Întinse unul tânărului, dar când
acesta vru să-l ia cu mâna, ea-l trase înapoi, ducându-i-l
de-a dreptul la gură. Luă și ea un baton, pe care începu să-l
ronțăiască, înșirând în același timp pe masă, mănușile de Enigma Otiliei, scenă din film
piele, pe care se pregătea să le frece cu benzină.
― Va să zică, ai să studiezi medicina? Domnul doctor Felix Sima! Sună foarte frumos. Vreau
s-ajungi un doctor mare. Însă, apropo, Felix, fiindcă zici că te faci doctor. Îmi bate inima grozav
câteodată și-mi zvâcnesc vinele. Crezi că am ceva la inimă? ... Ia-mi pulsul! [...]
Otilia sfârșise de depănat ibrișinul și acum repara degetele mănușilor, fredonând o romanță
italiană.
― Cine era domnul gras de aseară? îndrăzni să întrebe Felix.
Fata ridică o privire indignată asupră-i.
― Leonida Pascalopol gras? De ce gras? Da, într-adevăr că e cam gras – recunoscu ea gânditoare –
am să-i spun să slăbească.
― Este tot un unchi? se hazardă Felix cu jumătate gură. Otilia izbucni într-un râs cristalin.
110
U4
― Unchi? Ce bine ar fi! Nu e unchi, e un ... prieten al lui papa.
Fiindcă fața tânărului se umbrise puțin, Otilia începu să-i dea explicații volubile:
― Nu știi ce om bun este Pascalopol și ce bogat e! Are o moșie imensă în Bărăgan și cai de
călărie. Mi-a făgăduit că-mi dă unul. Ah, și cum aș vrea să am o trăsură luxoasă, cu doi cai frumoși!
Este foarte chic. Dacă n-ar veni Pascalopol, ne-am plictisi grozav, fiindcă papa e cam ursuz și nu-l
prinzi pe-acasă. Tu nu te plictisești niciodată? Eu, da! oftă Otilia. Câteodată îmi vine să țip, și atunci
mă răzbun pe pian. Știi că m-am înscris la conservator, dar nu sunt încă bine hotărâtă. Aș fi vrut
să urmez mai degrabă clasa de dramă. Drama! Să fiu actriță, să am admiratori. Mi-au spus însă că
nu prea am glas sonor. Tu ce zici?
George Călinescu, Enigma Otiliei
1. Alcătuiește enunțuri cu alte sensuri ale cuvintelor subliniate în sintagmele „picioarele …
vârâte în pantofi”; „și-și scutura râzând pletele”; „izbucni într-un râs cristalin”.
2. Alege, din următoarea listă, sinonimul contextual al fiecărui cuvânt/al fiecărei sintagme
subliniate în text.
firul de ață înfășurat terminase de înfășurat

se uită supărată
pe un sul de carton firele textile
sfârșise ridică o privire

ibrișinul
de depănat indignată
terminase se uită
firul înșirase privește
papiota de parcurs cu mânie
de brodat amintiri necăjită
un drum și dispreț
nu te întâlnești cuprins de rea

se expuse
cu el acasă dispoziție
nu-l prinzi
se hazardă ursuz
pe-acasă
se riscase nu-l găsești nu-l ajungi lipsit de necomu

aventurase să întrebe la casa lui din urmă căldură nicativ
111
U4
3. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect.
Otilia s-a decis asupra unei cariere,

a) este sigură în luarea deciziei pentru că îi place drama.
b) dar nu este fermă în hotărârea luată pentru că este încă prea tânără.
c) dar renunță pentru că ascultă și părerile altor persoane care spun că nu are talent.
d) îi place să cânte la pian, prin urmare i se potrivește această ocupație.
4. Marchează, în coloana din dreapta, valoarea de adevărat (A) sau fals (F) a afirmațiilor date.
Reformulează enunțurile pe care le consideri false.
Felix aștepta pe bancă sosirea Otiliei. A/F
Fata vioaie l-a îmbrățișat pe Felix sărutându-l. A/F
În timp ce Otilia își pune mănușile pe masă, se servește și cu un baton de ciocolată. A/F
Otilia se opune faptului că Felix dorește să devină medic. A/F
Leonida Pascalopol este un bun amic de familie. A/F
Pascalopol i-a dăruit Otiliei un cal de călărie. A/F
Otiliei îi place să fie admirată de un public. A/F

1. Felix și Otilia sunt niște adolescenți care sunt în situația de a-și alege o profesie pe care să o
urmeze. Numește acea ocupație pentru care se pregătește Felix, apoi pe aceea pentru care visează
Otilia, motivându-ți răspunsul.
2. Pornind de la următoarea afirmație, exprimă-ți părerea despre starea de sănătate și starea

sufletească a Otiliei.
„Însă, apropo, Felix, fiindcă zici că te faci doctor. Îmi bate inima grozav câteodată și-mi zvâcnesc
vinele. Crezi că am ceva la inimă? ... Ia-mi pulsul!”
3. Transcrie din text informațiile referitoare la următoarele personaje.

Leonida Papa
Otilia Felix
Pascalopol (moș Costache)
4. Pornind de la semnificația din text a cuvântului volubile, descrie, în 50-60 de cuvinte,

comportamentul Otiliei față de Felix.
volubil Care are ușurință și rapiditate în vorbire,

care dispune de un debit verbal bogat, rapid.
Despre manifestări ale oamenilor: mobil, prompt, spontan.
112
U4
Citiți primul capitol al romanului Enigma Otiliei de George Călinescu, enumerați personajele și
completați descrierea acestora cu alte informații, cum ar fi:
– vârsta personajelor;
– îmbrăcămintea;
– locul în care trăiesc;
– trăsăturile fizice și morale.
2. Realizează un dialog imaginar între Otilia

și Felix, pe tema carierei fiecăruia. Te poți baza
pe fragmentul dat sau te poți documenta și din
celelalte capitole ale romanului Enigma Otiliei
de George Călinescu.
Facultatea de Medicină din București
În conversație te poți baza pe
profilul universității alese

de personaj,
personalitatea adolescentului.
3. Crezi că o colaborare cu persoanele din adolescența noastră poate influența alegerea pro
fesiei? Realizează un eseu de 100-120 de cuvinte, pornind de la afirmația lui George Călinescu:
„Acea Otilie, căci așa se numea, îmi inspira respect pentru că îmi dăduse o carte de lectură în
limba germană, cu frumoase ilustrații. Cred că urmase un institut străin. Pe urmă a dispărut din
atenția mea…”

1. Realizează un eseu în care să prezinți acele modalități prin care tânărul absolvent de liceu
este ajutat de către unchiul său să își poată urma cursurile universitare pentru a-și forma o carieră.
Închipuiți-vă că o cunoașteți pe Otilia și doriți să o susțineți în realizarea profesională. Cu care
dintre personajele din text v-ați identifica și prin ce mijloace ați ajuta-o? Discutați și comparați
răspunsurile.
113
U4 Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război
de Camil Petrescu
1. Imaginea ală turată simbolizează tineri care s i-au

ales o carieră de care se bucură . Numes te două motive
pentru care crezi că se simt ı̂mpliniti pe piata muncii.
Prezintă colegilor de clasă aceste motive ı̂n două minute.
2. Deschide un motor de că utare (Google, Startpage,
Metager), accesează pagina de internet a Ministerului
Muncii s i caută cinci ocupat ii din COR (Clasiicarea
Ocupatiilor din Româ nia) care consideri că ti-ar aduce
satisfactie pe piata muncii. Descrie ı̂n două enunturi
ocupatiile s i numes te trei motive pentru care ai alege
aceste ocupatii.
Despre Camil Petrescu (1894 – 1957)
„Respins, la recrutare, de la serviciul militar, din pricina ı̂nfă tis ării lui
cam irave s i pe motiv că nu ar i putut rezista la mars uri grele, prin praf s i
noroi, tâ nă rul care abia devenea scriitor s i-a spus că niciodată , el care a
cerut intrarea ı̂n ră zboi, nu se va mai putea privi fată ı̂n fată cu cons tiinta
lui, s i mai ales că nu-i va mai putea privi ı̂n fată pe cei care au luptat pe
front, dacă nu va fost s i el acolo ală turi de ei. Cu alte cuvinte, că el nu va
putea i, dacă nu va cunoas te ceea ce ei au cunoscut, niciodată , un scriitor
adevă rat.
S-a ı̂nfă tis at deci ca voluntar, cerâ nd, ca să scape totus i mă car de
mars uri grele, să ie primit la artilerie… I s-a spus că pentru asta trebuie să
depună suma de 1400 lei aur, costul calului s i al echipamentului, de vreme
ce urma ca, după s coală , să ie ı̂naintat oiter pe front. […] A cerut atunci să
ie trimis la o unitate de geniu, iindcă era absolvent al liceului real … Nu s-a
putut nici asta, că ci acolo locurile erau rezervate, prin dispozitii oarecum
secrete, s i ı̂n cele din urmă a ră mas – de vreme ce tinuse să meargă – la Camil Petrescu
infanterie.
După ce a sfâ rs it s coala militară , a fost trimis cu unitatea lui, ı̂n iarna grea 1915 – 1916, să facă alpinism
pe crestele de granit ale muntilor, prin ză pada pâ nă la brâ u …”
Florica Ichim, Cuvânt-înainte la Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
114
U4
După citirea acestor informatii interesante despre Camil
Petrescu, rezolvă urmă toarele cerinte:
1. Continuă enunturile cu informatii din text.
a) Camil Petrescu ı̂si ı̂mpacă cons tiinta ı̂n ceea ce prives te
ră zboiul dacă ___________________________.
b) Un scriitor adevă rat care dezbate tema ră zboiului
trebuie ______________________________.
c) Singura modalitate prin care putea i ı̂nrolat ı̂n armată
era ______________________________.
d) In urma ______________________________, ı̂mpreună cu
unitatea lui a fă cut alpinism.
2. Prezintă colegilor tă i ce discipline sunt necesare pentru a te putea pregă ti pentru ocupatia care ti-ar
aduce ı̂mplinire ı̂n viată. In prezentarea ta trebuie
– să descrii ocupatia preferată ;
– să numes ti disciplinele care sunt incluse ı̂n planul cadru actual;
– să inventezi discipline noi care sunt necesare ı̂n pregă tirea ta.
Eram ı̂nsurat de doi ani cu o colegă de la Universitate. […] Ne luasem din dragoste, să raci amâ ndoi, după
rendez-vous-uri din ce ı̂n ce mai dese pe să lile Universită tii s i după lungi plimbă ri pe jos, prin toate cartierele
pavate cu asfalt ale capitalei, care erau s i cele mai singuratice, pe atunci. […]
Nunta noastră , care a fost ı̂ntr-un anumit fel tă inuită , […] tă inuită ı̂nsemna că amâ nasem, des i că să toriti
civil, să ı̂ntemeiem o gospodă rie, pâ nă ce s i eu s i ea ne vom i luat licenta, că ci cei o sută cincizeci de lei, pe
care-i primeam ca functionar la Senat, unde mă numise un fost prieten al tatei, nu ne-ar i ajuns să tră im. […]
Ea locuia ı̂ncă la mă tus a ei, unde mai locuia, de asemenea, ı̂n
pensiune, o colegă de Universitate prin care o cunoscusem. […]
Cu ochii mari, albas tri, vii ca nis te ı̂ n trebă ri de cles tar, cu
neastâ mpă rul trupului tâ nă r, cu gura necontenit umedă s i fragedă , cu o
inteligentă care irumpea, izvorâ tă tot atâ t de mult din inimă câ t de sub
frunte, era, de altfel, un spectacol minunat. Izbutea să ie adorată de
camarazi, bă iet i s i fete deopotrivă , că ci ı̂nfrumuset a toată viat a
studentească . S tiau toti orele ei de cursuri s i i se pretuia prezenta, ca
unei adevă rate vedete, fragile s i mici, pe vastele culoare. Fă cea totul cu
pasiune. Uneori ispră vile ei tineau de miracol. Câ nd am ı̂nceput să
studiez ilozoia din timpurile mai noi s i mai ales problema spatiului s i
timpului, am simtit nevoia să audiez un an de zile un curs de matematici
superioare, fă cut de un profesor savant, de reputatie europeană . S i ea,
care nu urma decâ t franceza s i româ na, care avea oroare de matematici –
115
U4
fusese de două ori corigentă din cauza lor – numai ca să im
ı̂mpreună , mă ı̂nsotea s i asculta acum, o oră pe să ptă mâ nă ,
serioasă s i cuminte ca un că telus , principiile generale ale
calculului diferential. Partea nă zdră vană era că , des i ı̂n linii
generale nu ı̂ n t e legea nimic desigur, după curs punea
surprinză toare ı̂ntrebă ri despre unele detalii (s i cum ı̂ntreba
de pasionat…). Nu mai vorbesc că nu lipsea nici de la cursul de
enciclopedia ilozoiei, unde ala noută ti despre viata celulară .
De altfel, ı̂n scurtă vreme, a trebuit să ne mută m ı̂mpreună , Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război, ilm românesc 1980
pentru că nu mai puteam sta nici câ teva ceasuri despă rtiti
unul de altul. Era o gospodă rie boemă , cu prieteni s i prietene,
tineri, cu să rbă tori mici improvizate, pline de veselie s i de
neprevă zut.
Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
1. Caută , ı̂n text, cuvinte care apartin câ mpului lexical al disciplinelor din cadrul universită tii.
2. Corelează cuvintele/sintagmele din stâ nga cu explicatia acestora, din dreapta.
tă inuită a ies i la iveală sau a se manifesta brusc s i cu putere
necontenit nes tiut de altii
irumpea care se ı̂ntâ mplă fă ră ı̂ntrerupere
calcul diferential a duce ceva la bun sfâ rs it
a izbuti faptele duse (cu bine) pâ nă la capă t, ı̂ndeplinite cu succes
erau extraordinare
a se lua din dragoste a avea un sentiment de groază , a se dezgusta
a ı̂ntemeia o gospodă rie un capitol al analizei matematice
i se pretuia prezenta a se recunoas te importanta faptului că este prezentă
ispră vile ei tineau de miracol a face o locuintă comună
a avea oroare a se logodi din iubire
a locui ı̂mpreună , cu buget comun
116
3. Ră spunde la urmă toarele ı̂ntrebă ri pe baza fragmentului citit.
U4
a) Unde se ı̂ntâ lneau ı̂n tinerete cei doi?
b) Care era motivul pentru care nu s i-au ı̂ntemeiat o gospodă rie?
c) Care era ocupatia personajului narator, pe baza fragmentului?
d) Ce remuneratie primea?
e) Prin cine o cunoscuse pe logodnica lui?
f) Din ce motiv era adorată de colegi?
g) La ce cursuri ı̂l ı̂nsotea logodnica pe personajul narator?
h) In legă tură cu ce cursuri punea ı̂ntrebă ri?
4. Numes te modul s i timpul verbelor subliniate ı̂n text, apoi alcă tuies te enunturi cu acestea.
5. La ce persoană se narează ı̂n textul dat? Transcrie cinci secvente care sustin punctul tă u de vedere.
6. Selectează din text enunturile care ilustrează tră să turile mentionate ı̂n schema urmă toare.
gingașă
...
...
iscusită
admirată
...
7. Scrie, ı̂n spatiile libere, alte trei tră să turi ale studentei conform fragmentului citat.

1. Prezintă un avantaj s i un dezavantaj pe care personajul-narator le-a avut atunci câ nd, pe lâ ngă cariera
de scriitor, a ales ı̂nrolarea ı̂n armată .
2. Relatează câ te o ı̂ntâ mplare, ictivă sau reală , care s-ar i putut petrece sau care s-a petrecut cu
personajul-narator ı̂n timpul practică rii urmă toarelor profesii:
ilozof militar funcionar
117
U4
3. Alege ră spunsul corect.
Ø Modul de expunere dominant ı̂n textul dat este:
a) naratiunea;
b) descrierea;
c) dialogul;
d) monologul.
Ø Prin intermediul descrierii, ı̂n textul dat:
a) se prezintă tră să turi ale unui personaj;
b) se prezintă detalii ale unui peisaj.
Ø Portretul personajului este realizat prin prezentarea:
a) tră să turilor izice;
b) tră să turilor morale;
c) atâ t a tră să turilor izice, câ t s i a tră să turilor morale.
Ø Logodnicei i se face:
a) un portret izic;
b) un portret moral;
c) un portret mixt, reunind atâ t tră să turi izice, câ t s i tră să turi morale.
4. Completează enunturile, pe baza informatiilor din text:
Ø Pentru realizarea portretului izic, sunt enumerate câ teva detalii izionomice: „ochii”, „________”,
„________”,„________”.
Ø O atentie aparte este acordată descrierii ochilor, realizată prin epitete – „_________”, „________” s i
comparatie – „___________________”, care sugerează „__________________________”.
Ø De asemenea, retin atentia detaliile referitoare la inteligenta personajului, a că rei

personalitate aparte este sugerată prin intermediul unei _________________ – „un spectacol
minunat”.
Ø Portretul moral este alcă tuit prin sugestia unor tră să turi particulare –
„_________________________________________”, iar comparatia „__________________________________”
accentuează desă vâ rs irea personajului.
Ø Comportamentul ei o caracterizează , ı̂n mod indirect, ca iind o persoană

_________________________________________.
Ø Din relatia ei cu celelalte personaje reiese _______________________________________.
Ø In fragment este mentionat s i statutul social al personajului – „_____________________”
5. Comentează , ı̂ntr-un text de 50 de cuvinte, sustinerea, din partea personajului-narator, a unuia dintre
punctele de vedere exprimate ı̂n fragmentul citat s i exempliică alegerea fă cută , cu un citat reprezentativ.
118
U4
1. Ră spunde, ı̂mpreună cu colegul tă u de bancă , la urmă toarele ı̂ntrebă ri.
Ø Pentru realizarea acestui portret, personajul-narator a intentionat să transmită anumite sentimente?
____________________________________________________________________________________________________________________
Ø Ce sentimente v-a inspirat lectura textului?

_____________________________________________________________________________________________________________________
Ø Ce rol are folosirea parantezei s i a punctelor de suspensie ı̂n realizarea portretului acestui personaj?
„Partea nă zdră vană era că , des i ı̂n linii generale nu ı̂ntelegea nimic desigur, după curs punea
surprinză toare ı̂ntrebă ri despre unele detalii (s i cum ı̂ntreba de pasionat…)”
_____________________________________________________________________________________________________________________
Ø Ce pregă tire profesională primes te personajul ı̂n cadrul cursurilor universitare la care participă ?
____________________________________________________________________________________________________________________
Ø Unde s i cu cine locuies te studenta? Exprimati-vă pă rerea despre principiile care au determinat-o să
facă aceste alegeri.
_____________________________________________________________________________________________________________________
2. Enumeră ı̂nsus irile morale ale personajului feminin din text.

3. Crezi că personajul descris ar putea avea s i tră să turi negative? Motivează -ti ră spunsul, ı̂ntr-un text de
60-70 de cuvinte.
4. Formati perechi. Unul dintre voi este un ziarist, iar celă lalt este unul dintre personajele textului suport.
Realizati un interviu de 100-120 de cuvinte, cu tema „Modele/posibilităi de realizare personală”. Te poti
informa din textul integral sau de pe internet.
5. Impreună cu colegul tă u de bancă realizati un joc de rol pe tema angajării personajelor prezentate ı̂n
textul-suport după terminarea studiilor universitare. Puteti porni de la ı̂ntrebarea: Ce profesie ar putea avea
personajele după absolvirea universităii?
119
U4
1. Realizează , ı̂mpreună cu colegul tă u de bancă , un site cu anunturi de locuri de muncă care credeti că
s-ar potrivi personajelor din text.
2. Grupează urmă toarele verbe conform tabelului de mai jos.
se angajase, doriră, studiase, prezenta, se interesa, deveniseră, ajunse, deschisese, prinse, învăaseră
Modul indicativ –
timpul perfect simplu
.
.
.
Modul indicativ –
timpul
mai-mult-ca-perfect
.
.
.
3. Alcă tuies te, cu cinci dintre verbele de mai sus, un scurt text de 100-120 de cuvinte ı̂n care vei povesti
o posibilă ı̂ntâ lnire a personajului-narator cu un profesor de la universitatea pe care o urma. In relatarea ta,
vei introduce:
– descrierea ocupatiei de profesor;
– beneiciile ocupatiei;
– o ı̂ntâ mplare care a avut loc ı̂n cadrul Zilelor deschise organizate de universitate.
4. Cites te integral cartea lui Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război s i
realizează un scurt ilm/o prezentare multimedia despre una dintre profesiile amintite ı̂n roman.
120
Textul 1
Latura jucă us ă s i veselă a Activilor ı̂i determină să ie atras i de diferite profesii ı̂n domeniul
divertismentului s i al cres terii vâ nză rilor. Mai mult, caracterul practic s i creativ ı̂i poate conduce că tre
crearea de produse s i servicii estetice, cum ar i aranjamentele lorale sau arta fotograiei.
Din moment ce valorile s i stilul de viată sunt considerente importante ı̂n luarea deciziilor, Activii
empatici ı̂si pot structura planurile profesionale ı̂n jurul nevoilor familiei. De exemplu, unui Activ empatic
care a fă cut studii de biologie ı̂i place să facă muncă de teren:
„Îmi place foarte mult latura activă a biologiei, care se desfășoară în aer liber. Am călătorit pentru a studia
populaiile de păsări de apă, am urmărit mamifere și am coborât pe stânci în rapel atunci când am studiat
șoimii călători; toate aceste activităi au fost distractive și mi-au adus nenumărate satisfacii. Acum că m-am
căsătorit și am un copil, nu mai fac muncă de teren. Ar însemna să petrec prea mult timp departe de familie.
Trebuie să găsesc o slujbă la fel de incitantă, dar care să aibă un program normal. Este o provocare foarte
mare pentru mine.”
(Donna Dunning, Ce tip de carieră i se potrivește?)
Textul 2
„Pâ nă atunci nu aveam decâ t situatia mă rturisită de logodnici[…].
Ea locuia ı̂ncă la mă tus a ei […] cu o colegă de Universitate, prin care o cunoscusem s i care-mi plă cuse
mult mai mult, că ci era oaches ă, iar mie nu-mi plă ceau deloc blondele. S i totus i ajunsesem aici, solutie care,
de altfel, pe prietenă o lă sa destul de indiferentă . Era atâ ta tinerete, atâ ta frâ ngere, atâ ta nesocotintă ı̂n
trupul bă lai s i atâ ta generozitate ı̂n ochii ı̂nlă crimati albas tri, că a trecut biruitoare. Lungile convorbiri,
acasă , ı̂n salonas ul cu divane acoperite cu scoarte s i mormane de perne, deveniseră s i pentru mine – e drept,
mult mai tâ rziu – o nevoie suletească . De altminteri, era această fată un continuu prilej de uimire. Mai ı̂ntâ i
prin neistovita* bună tate pe care o risipea ı̂n jurul ei. Fă cea toate lucră rile mă tus ii ei, care era institutoare,
pră pă dea putinii bani ı̂n cadouri pentru prietene, iar pe colega ei bolnavă a ı̂ngrijit-o luni de zile ca o soră de
caritate, cu o abnegatie fă ră margini, de adolescentă . Pe câ nd eu că utam să ascund oarecum dragostea
noastră , ea tinea s-o ais eze cu ostentatie*, cu mâ ndrie; ı̂ncâ t, des i nu-mi plă cea, ı̂ncepusem totus i să iu
mă gulit de admiratia pe care o avea toată lumea pentru mine, iindcă eram atâ t de pă timas iubit de una
dintre cele mai frumoase studente, s i cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.”
(Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război)
neistovit – care este mereu activ, care nu oboses te (niciodată )

ostentaie – punere ı̂n valoare ı̂n mod provocator a unei ı̂nsus iri
1. Selectează , din urmă toarea listă , sensul din Textul 1 al cuvâ ntului rapel.
readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic ı̂n pozitia initială , sub actiunea greută tii proprii ori a
A.
unor forte elastice (izică );
revaccinare a unei persoane vaccinate ı̂n trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin, pentru a-i ı̂ntă ri s i
B.
a-i prelungi imunitatea dată de vaccinarea initială (medicină );
manevră de coardă care asigură coborâ rea celor mai diicile pasaje, cu maximum de securitate
C.
(alpinism);
D. coborâ re, ı̂n alpinism, a unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă ;
E. semnal de goarnă pentru rechemarea abordorilor pă truns i pe o navă a adversarului (marină ).
5 puncte
121
2. Completează spatiile punctate cu informatii din textele date.
Textul 1
a. Pentru o carieră reus ită ı̂n ______________ s i __________________, este nevoie de o personalitate jucă us ă
s i veselă .
b. Pentru a lua decizii importante ı̂n alegerea carierei, o persoană trebuie să ı̂si cunoască bine
_______________ s i _________________________.
Textul 2
c. Personajul-narator o simpatiza mai mult pe _____________________ deoarece era mai oaches ă.
d. Pentru a-s i mentine linis tea suletească , cei doi logodnici _____________________.
e. Motivul pentru care personajul-narator era admirat de cei din jur este _____________________.
10 puncte
3. Numes te două tră să turi izice s i trei tră să turi morale ale logodnicei personajului-narator, pe baza
Textului 2, exempliicâ ndu-le prin citate.
5 puncte
4. Care crezi că ar i acele calită ti s i gesturi ale personajului-feminin din Textul 2 care s-ar potrivi pentru
un post ı̂ntr-un centru de caritate?
10 puncte
5. Motivează , ı̂n 60-80 de cuvinte, airmatia personajului-narator, pe baza Textului 2: „era această fată un
continuu prilej de uimire.”
10 puncte
6. Cu ajutorul informatiilor din Textul 1, prezintă , ı̂n 70-90 de cuvinte, modalitatea ı̂n care un om cu o
personalitate activă s i-ar putea alege o carieră care să -i satisfacă nevoile personale, mentinâ nd un stil de
viată corespunză tor valorilor sale.
10 puncte
7. Pornind de la enuntul din Textul 2, „Făcea toate lucrările mătușii ei, care era institutoare”, numes te
posibilele activită ti pe care le-ar i putut avea logodnica personajului-narator, punâ nd accent pe ocupatia
mă tus ii acesteia.
10 puncte
8. Descrie, ı̂n 50-70 de cuvinte, acele meserii care ar putea i comune, pe baza temei textelor 1 s i 2,
precizâ ndu-le.
10 puncte
9. Scrie un text de 120-170 de cuvinte, ı̂n care să descrii acea meserie care se potrives te personalită tii
tale s i care ar corespunde cu stilul tă u de viată. Include ı̂n compunerea ta citatul autoarei Donna Dunning:
Este o provocare foarte mare pentru mine.
20 de puncte
Se acordă 10 puncte din oiciu.
122
U5 Mediul
înconjurător
∞ Cum salvăm mediul înconjurător?

∞ Lostrița, Vasile Voiculescu
∞ Tehnici de comunicare, André de Peretti,
Jean-André Legrand, Jean Boniface
∞ Economica: Surse de energie regenerabilă
∞ O pogorâre în Maelström, Edgar Allan Poe
∞ Evaluare
U5 Cum salvăm mediul înconjurător?
1. Alege imaginea potrivită pentru fiecare din cuvintele de mai jos. Scrie cuvântul corespunzător
în casetele de sub imagini!
deşeuri umbră incendiu creangă coș de gunoi
...
...
...
... ...
124
U5
2. Precizează forma de infinitiv a verbelor din coloana A, după modelul dat (0).
Alcătuieşte propoziţii cu forma de infinitiv a trei verbe din coloana B.
A B
0 aruncă a arunca
1 protejează
2 ascultă
3 aduc
4 spun
5 înțeleg
3. Imaginează-ţi o întâmplare în care o persoană, care se deplasează în faţa ta, aruncă pe jos
ambalajul unei ciocolate. Prezintă colegilor de clasă, clar şi spontan, care ar fi primele două fraze
pe care i le-ai spune persoanei respective.
4. Priveşte, cu atenţie, fotografiile A şi B. Discută împreună cu colega/colegul de bancă diferen

ţele şi asemănările dintre imagini, ghidându-vă după întrebările de mai jos.
A B
Prin ce este diferită prima Care fotografie îţi place mai

fotografie faţă de a doua? mult? De ce?
În care dintre cele două fotografii

ai vrea să fii? De ce?
Deschide un motor de căutare pe internet şi caută următorul material video: Cum salvăm mediul
înconjurător? După vizionarea materialului, răspunde corect la întrebările care urmează:
125
U5
1. De ce este important să păstrăm curăţenia în jurul
nostru?
2. Ce sfat ne dă persoana din materialul video, în legă
tură cu plantele şi copacii?
3. De ce avem nevoie de copaci?
4. Care pot fi efectele unui foc nesupravegheat?
5. De ce este supărată persoana din materialul video pe papagal?

1. Lucraţi în perechi.
Imaginaţi-vă că sunteţi redactori la revista şcolii şi veţi participa la o conferinţă de presă cu
tema Protecţia mediului înconjurător – de la indiferenţă la responsabilizare ţinută de Asociaţia
Salvaţi natura. Precizaţi, clar şi spontan, cel puţin şase întrebări pe care aţi dori să le adresaţi celor
prezenţi.
2. Prezentaţi colegilor întrebările realizate la exerciţiul anterior, apoi alegeţi cele mai importante
patru întrebări dintre cele formulate.
3. Alcătuiţi grupe de câte patru elevi şi răspundeţi la cele patru întrebări.

PROIECT
Cauzele şi efectele poluării – măsuri de protecţie a mediului
Formaţi grupe de câte patru şi colaboraţi în vederea realizării proiectului.
Timp de realizare: două săptămâni.
Etape:
1. Documentaţi-vă cu privire la:
a) cel puţin patru tipuri de poluare;
b) cauzele tipurilor de poluare pe care le-aţi enumerat la subpunctul a);
c) efectele poluării asupra organismului uman;
d) efectele poluării asupra mediului înconjurător.
2. Precizaţi cel puţin câte o măsură de protecţie a mediului pentru cele patru tipuri de poluare.
3. Discutaţi, cu colegii din grupă, despre un tip de poluare, dintre cele enumerate mai sus, pe
care îl identificaţi în localitatea voastră.
4. Realizaţi o prezentare multimedia a proiectului vostru, astfel încât prezentarea să dureze
trei-cinci minute.

Comentează următorul citat: Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ține seama de legile ei
(Grigore Antipa), indicând, într-o manieră pozitivă, care sunt principalele reguli pe care trebuie să
le respectăm dacă ne dorim un mediu înconjurător curat.
126
Lostriţa
U5
de Vasile Voiculescu
1. Asociază cuvintele din coloana A cu imaginile din coloana B.

A B
1 4
a. vită
b. undiță
5
c. vraci
2
d. cârlig
e. lostriță
3
6
f. val
g. plută
2. Discutaţi în perechi şi răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care ar putea fi cauzele unei inundaţii?
b) Care ar fi făptura magică pe care aţi dori să o întâlniţi? De ce?
3. Redactează un text de cel puţin 50 de cuvinte, în care să introduci următoarele adjective:
magic minunat temător
ruginiu adânc
127
U5
l Citeşte cu atenţie următorul text şi

răspunde corect la cerinţe.
Dintre rândurile de copilandri care

crescuseră flăcăi, alergând cu undițele pe
urmele lostriței, unii pieriseră înecați, cei
mai mulți, temători, se lăsaseră. Numai Aliman,
singur, îi rămăsese credincios. Mereu îi întindea cârlige
cu tot soiul de nade gustoase, mai ales păstrăvi vii, și nu pierduse
nădejdea că odată și-odată o să-i cadă în mâini. El nu credea în basme bune pentru copii. Râdea
când i se povestea de știme schimbate în lostrițe, ori de naiba prefăcut în pește. [...] S-a jurat să
prindă lostrița vie și nu și-a mai îngăduit zi-noapte hodină. [...] Într-o zi s-a hotărât. A plecat în sus,
la un sat sălbatic de pe Neagra. Auzise el că acolo e un vraci bătrân, mare descântător de pești; un fel
de stăpân al apelor. A urcat cale de o zi și a ajuns noaptea târziu [...] Vrăjitorul l-a primit și l-a oprit
de a rămas chiar la el câteva zile. Ce i-o fi spus, ce l-a învățat, cum l-a descântat, nu se știe. Aliman
s-a întors acasă cu o lostriță lucrată din lemn, aidoma de șuie și frumoasă ca cea de pe Bistrița.
Vopsită la fel cu aur și argint și stropită cu picățele galbene ruginii. [...] Și într-un miez de noapte
cu luna în pătrar poleind trupul
flăcăului, Aliman a intrat în mij
locul râului cu peștele vrăjit în
mână, a spus încet descântecul
învățat pe de rost, în care se
lepăda de lumea lui Dumnezeu,
și a dat drumul păpușii cu chip de
lostriță. Apele au primit-o și parcă
au săltat, purtând-o supuse. Omul
s-a dus, după povață, și s-a culcat.
Ca niciodată, a dormit adânc și
liniștit până a doua zi la prânz,
când l-au trezit oamenii. Plouase
sus la munte și Bistrița venise
sodom din mal în mal, cărând sfă
râmături de sate la vale, cu case,
oameni și vite. Trebuia să sară și el, cel mai cutezător și mai priceput, să dea ajutor. Când a sosit
Aliman nu se mai putea face nimic. Trecuseră toate ca nălucile [...] Numai o sfărâmătură de plută
se zărea în sus învârtindu-se năucă în volbura apelor, care o repezeau la vale, aci o țineau iar în loc
și o întorceau în ochiurile uriașe cu miezuri de sorb. Pe ea o făptură omenească abia se mai ţinea
128
U5
cu amândouă mâinile pe o rămășiță de cârmă. Aliman se pregătea să intre voinicește în valuri și
s-o aștepte la loc prielnic, cu cangea în mână, când pluta se smulse din fierbătoare și veni cât ai
clipi la mal, sub picioarele lui. Dintre sfărâmături el scoase în brațe o fată, singura viețuitoare care
nu fusese smulsă de apele hrăpărețe. Era leșinată. Flăcăul o întinse pe iarbă, o frecă pe inimă, îi
apăsă coșul pieptului, așa cum se dă ajutor înecaților. Fata își veni numaidecât în fire. Nu înghițise
deloc apă.
Vasile Voiculescu, Lostriţa
Vasile Voiculescu a fost academician, dramaturg, medic,

poet, prozator și scriitor român. S-a născut în anul 1884 în loca
litatea Pârscov din judeţul Buzău. În anul 1941 este distins cu
Premiul Naţional de poezie. Vasile Voiculescu ne-a lăsat o operă
literară de un înalt rafinament artistic. Conform criticului Ovidiu
Crohmălniceanu, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare“
sunt dovada incontestabilă a stăpânirii de către Vasile Voiculescu
a limbajului artistic, cu nebănuite rafinamente, elaborate între
1954–1958. Cele 90 de sonete sunt o monografie închinată para
disului si infernului iubirii. La vârsta de 79 de ani, în 1963 se
stinge din viaţă la Bucureşti.
1. Precizează sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte, cu ajutorul Dicţionarului

explicativ al limbii române.
nălucă făptură trup
picățele sfărâmituri aidoma
2. Notează, în caiet, cel puţin trei idei principale din textul dat.
... ... ...
129
U5
3. Scrie forma de infinitiv şi de supin a verbelor subliniate din următorul fragment, după
modelul dat, apoi alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre acestea.
Aliman a intrat în mijlocul râului cu peștele vrăjit în mână, a spus încet descântecul învățat pe de
rost, în care se lepăda de lumea lui Dumnezeu, și a dat drumul păpușii cu chip de lostriță. Apele au
primit-o și parcă au săltat, purtând-o supuse. Omul s-a dus, după povață, și s-a culcat.
verbul din text infinitiv supin

0 a intrat a intra de intrat
1
2
3
4
5
4. Notează perechile cifră-literă care indică sensul din text al cuvintelor din prima coloană.
A B
1. nadă a) odihnă
2. şuie b) tămăduitor, vrăjitor
3. sodom c) lacome
4. odihnă d) inundaţie, viitură
5. vraci e) subțire, zvelt; mlădios
6. hrăpăreţe f) prăpăd, nenorocire mare
g) hrană naturală sau imitație de hrană care se pune într-o
unealtă de pescuit sau într-o cursă pentru a ademeni și a
prinde peștii sau alte animale; momeală.
5. Prezintă, într-un text de cel puţin 50 de cuvinte, semnificaţia următorului fragment: Plouase
sus la munte și Bistrița venise sodom din mal în mal, cărând sfărâmături de sate la vale, cu case,
oameni și vite.

Imaginează-ţi că eşti reporter de teren la o televiziune
naţională. Trebuie să relatezi o ştire despre viitura care a
inundat satul în care locuieşte Aliman, respectiv despre
actul de curaj al tânărului care a salvat-o pe fată. Relatarea
ştirii o vei realiza răspunzând la întrebările: unde s-a
întâmplat? ce s-a întâmplat? cum s-a întâmplat?
130
U5
1. Selectează, din textul-suport, o informaţie pe care o consideri interesantă. Motivează-ţi, în
scris, opţiunea.
2. Discutaţi în perechi.
a) De ce credeţi că personajul Aliman a apelat la un vraci?
b) Ce părere aveţi despre comportamentul lui Aliman din finalul textului-suport?
c) Intuiţi ce s-a întâmplat în continuare cu Aliman şi fata pe care a salvat-o?
d) Veţi utiliza formele corecte ale articolului posesiv genitival (al, a, ai, ale) respectiv ale
adjectivului pronominal demonstrativ de apropiere şi de depărtare (acestui, acestei, acestor,
acelui, acelei, acelor).
3. Recitește textul Lostriţa şi alege varianta corectă.
1. Aliman îi rămăsese credincios
a) lostriţei. b) tatălui său. c) oamenilor din sat.
2. Râul care provoacă viitura se numeşte
a) Mureş. b) Bistriţa. c) Someş.
3. Fata pe care o salvează Aliman se afla în apă
a) într-o barcă. b) pe o plută. c) pe un vapor.
4. Atunci când Aliman o găseşte pe fată, aceasta era
a) ghemuită. b) speriată. c) leşinată.
5. Aliman îi acordă primul ajutor fetei
a) aşezând-o pe iarbă, o frecă pe inimă, îi apăsă coșul pieptului.
b) aşezând-o pe iarbă, o frecă pe inimă, îi apăsă capul.
c) aşezând-o pe iarbă, o frecă pe inimă, îi apăsă nasul.

Formaţi grupe de câte patru elevi.
Căutaţi pe internet măsuri de acordare a primului ajutor în

caz de înec.
Realizaţi o prezentare multimedia în care să inseraţi atât informaţiile găsite, cât şi

imagini explicite despre tehnicile specifice de prim ajutor.
Veţi insera, în prezentare, cel puţin cinci cuvinte specifice tehnicilor de acordare a
primului ajutor în caz de înec.
Prezentaţi colegilor materialul pe care l-aţi realizat.
131
U5 Tehnici de comunicare
de André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface
1. Lucraţi în grupe.
Priviţi imaginea alăturată şi exprimaţi‑vă
părerea despre ce credeţi că sugerează
aceasta? Ce titlu ar fi potrivit? De ce? Pre
zentaţi-vă răspunsurile în faţa clasei.
2. Alege, din listele următoare, denu

mirile fenomenelor naturii şi notează-le în
caiet.
iarbă lapoviță gripă
vânt ger caniculă
ninsoare soare fulger
floare viscol noapte
furtună insolație avalanșă
trăsnet viitură uragan
3. Alcătuieşte cel puţin şase enunţuri cu fenomenele naturii pe care le-ai identificat la exerciţiul
anterior. În redactarea enunţurilor vei utiliza câte una dintre următoarele prepoziţii/locuţiuni
prepoziţionale: din pricina, datorită, ca urmare a, ca efect al, în caz de, conform.
4. Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, calamitatea este definită ca nenorocire
mare, dezastru provocat de obicei de un fenomen natural, care lovește o colectivitate. Deschide un
motor de căutare pe internet şi găseşte cel puţin cinci calamităţi naturale diferite care s-au produs
până în anul 2022 respectiv pagubele pe care le-au cauzat (umane, financiare, materiale etc).
Calamitatea naturală Pagubele produse

0
1
2
3
4
5
132
U5
5. Demonstrează, prin enunţuri, omonimia cuvintelor ton şi soluţie.
Ton
Soluție
Pentru fiecare dintre cele douăsprezece în

trebări avansate, veţi găsi, mai jos, varianta reco
mandată de către experţii în supravieţuire. Sunt
recomandările cu aplicabilitate în cea mai mare
parte a situaţiilor. În anumite cazuri însă va fi
necesar să se aibă în vedere alte soluţii.
1. Strigaţi după ajutor, pe un ton cât se poate
de grav.
O voce gravă este auzită, într-adevăr, până
departe, şi mai ales într-o pădure deasă. Numai
strigând tare, cu o voce gravă şi folosind cuvântul ,,ajutor”, veţi avea cele mai multe şanse de a fi
reperat de însoţitorii dumneavoastră. Un strigăt ascuţit nu se va auzi prea departe şi va putea fi
confundat, de la distanţă, cu ţipătul unei păsări sau al unui animal oarecare.
2. Producerea, cu picioarele, a cât mai mult zgomot posibil.
În general, şerpii sunt speriaţi de zgomot şi, în acest caz, se vor depărta imediat de dumnea
voastră. Există chiar mari şanse să nu vedeţi niciunul, doar dacă nu l-aţi luat prin surprindere
sau dacă nu cumva se găseşte într-un loc din care să nu poată scăpa. Unii dintre ei vânează noap
tea şi, mergând încet, e foarte posibil să întâlniţi câţiva.
3. Vă puteţi pune pe buza inferioară, timp de cinci minute, un fragment din respectiva plantă,
dacă nu se întâmplă nimic, încercaţi să mâncaţi puţin din ea.
Desigur, cea mai bună soluţie este de a nu mânca decât plantele pe care le cunoaşteţi. Când
aveţi însă îndoieli şi nu există alte soluţii, e bine să recurgeţi la testul gustativ. Dacă planta este
otrăvitoare, în momentul respectiv veţi avea o senzaţie extrem de dezagreabilă, ca un prim semnal.
Culoarea bobiţelor nu e neapărat semnul unei plante otrăvitoare şi, pe de altă parte, păsările nu au
acelaşi sistem digestiv ca al nostru.
133
U5
4. Beţi apă atât cât simţiţi nevoia.
Ceea ce trebuie să se evite, în acest caz, este deshi
dratarea, deoarece, odată procesul început, nu mai
puteţi să-l opriţi, iar raţionalizarea cantităţii de apă nu
vă va putea permite să luptaţi eficient împotriva acestui
pericol, mai ales dacă sunteţi doborât de insolaţie. De
aceea, e bine să se consume apă atunci când se simte
nevoia şi, desigur, să se caute o sursă de apă cât mai
repede posibil.
5. Săparea în albia pârâului şi în scobitura unei văi.
Într-adevăr, în scobitura unei văi apa curge cel mai repede, se atinge cea mai mare adâncime şi
există cel mai puţin mâl, acesta fiind ultimul loc expus secării.
6. La jumătatea unei pante.
În caz de furtună, locul respectiv poate fi expus la un adevărat torent. În consecinţă, nu e bine
să vă plasaţi în scobitura creată de un torent, căci riscaţi să alunecaţi odată cu apele, ceea ce li s-a
întâmplat deja unor amatori de drumeţii montane. […]
André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface,
Tehnici de comunicare
1. Caută, în Dicţionarul explicativ al limbii române sau pe siteul dexonline.ro, sinonimele

contextuale ale următoarelor cuvinte şi notează-le în caiet.
țipăt raționalizare aplicabilitate a seca
scobitură mâl reperat
2. Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele cuvintelor de la exerciţiul anterior. În redactarea enun

ţurilor vei utiliza verbele la modul indicativ, timpul perfect simplu, după modelul dat.
Model: La finalul meciului, câștigătorul scoase un strigăt triumfător.
3. Notează, în caiet, trei caracteristici pe care consideri că trebuie să le aibă un expert în supra
vieţuire.
1.
2.
3.
134
U5
4. Notează câte o idee principală din fiecare recomandare a experţilor în supravieţuire.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
5. În textul dat, cele şase recomandări ale experţilor în supravieţuire au fost redactate ca răspuns
la nişte întrebări care nu sunt specificate în text. Notează şase întrebări, astfel încât răspunsurile la
acestea să fie recomandările pe care le-ai citit.

Descrierea este un element component al structurii textului, inclus în şi subordonat faţă
de textul narativ; descrierea oferă informaţii despre personajele, obiectele, spaţiul şi timpul
care însoţesc/configurează desfăşurarea acţiunii. La începutul secolului al XIX-lea, P. Fontanier
distingea următoarele tipuri de descriere, stabilite în funcţie de conţinutul lor exact:
a) topografia – descrierea unui loc, unui peisaj etc.;
b) cronografia – caracterizarea unei epoci, a unei perioade de timp sau a unui eveniment;
c) prosopografia – descrierea calităţilor fizice ale unei persoane: figură, corp, trăsături
particulare;
d) etopeea – descriere de moravuri, caractere, vicii, virtuţi;
e) portretul – reuniune a prosopografiei cu etopeea, descriere îmbinând trăsăturile fizice şi
pe cele morale ale unei persoane;
f) paralela – combinare între două descrieri, construite prin analogie ori în opoziţie;
g) tabloul – prezentare detaliată a unei acţiuni, a unui fenomen sau eveniment.
Dicționar de științe ale limbii
135
U5
1. Redactează un eseu de trei minute în care să prezinţi topografia locului tău preferat.
2. Prezintă, în cel puţin 50 de cuvinte, portretul persoanei pe care o consideri model pentru
tine.
Deschideţi un motor de căutare pe internet şi căutaţi următorul material video: Tehnici de
supravieţuire în condiţii extreme (@Exclusiv în România). După vizionarea materialului, până
la minutul 5:50, veţi răspunde la cerinţele de mai jos, iar răspunsurile pe care le veţi da vor fi
prezentate clar şi spontan colegilor de clasă.
Câte tipuri de descriere, dintre cele menţionate mai sus,

identificaţi în materialul video?
Dintre toate tehnicile de supravieţuire în condiţii extreme, prezentate

în materialul video, care vi s-a părut cea mai interesantă? De ce?
Începând cu minutul 5:10, unul dintre militarii-cercetaşi prezintă

o tehnică prin care se poate obţine apă de băut. Descrieţi detaliat
tehnica respectivă.
V-ar plăcea să fiţi militari-cercetaşi? Motivaţi-vă răspunsul!
1. Lucraţi în grupe de câte patru elevi!

Stabiliţi care dintre cele şase recomandări vi se par
cele mai utile? Individual, argumentaţi-vă alegerea în cel
puţin 50 de cuvinte. Reduceţi, prin negociere, lista la o
singură recomandare pe care o veţi prezenta colegilor de
clasă.
136
U5
2. În introducerea textului dat este specificat faptul că experţilor le-au fost avansate douăspre
zece întrebări la care au răspuns cu câte o recomandare. Care crezi că ar fi următoarele şase între
bări şi recomandări?
Întrebarea Recomandarea
1.
2.
3.
4.
5.
6.
3. Alege valoarea adevărat sau fals pentru următoarele afirmaţii.

1. Când eşti doborât/doborâtă de insolaţie, trebuie să bei cât mai puţină apă. A/F
2. Dacă planta pe care ai gustat-o este otrăvitoare, în momentul respectiv
vei avea o senzaţie extrem de agreabilă, ca un prim semnal. A/F
3. În caz de furtună nu e bine să te plasezi în scobitura creată de un torent. A/F
4. Strigătul după ajutor trebuie făcut pe un ton cât se poate de grav. A/F
5. Şerpii sunt speriaţi, în general, de zgomot. A/F
6. Un strigăt ascuţit se va auzi prea departe şi va putea fi confundat, de la distanţă,
cu ţipătul unei păsări sau al unui animal oarecare. A/F
7. Odată început procesul de deshidratare, nu mai poţi să-l opreşti, iar raţionalizarea
cantităţii de apă nu îţi va putea permite să lupţi eficient împotriva acestui pericol. A/F
8. În scobitura unei văi, apa curge cel mai repede, se atinge cea mai mare adâncime
şi există mult mâl. A/F
9. Culoarea bobiţelor plantelor nu e neapărat semnul unei plante otrăvitoare. A/F
10. Scobitura unei văi este locul care ar seca cel mai târziu. A/F
137
U5
Lucraţi în perechi!
1. În fotografiile de mai jos sunt surprinse diferite situaţii. Ce ar trebui să faceţi, dacă v-aţi afla
într-o astfel de situaţie, ca să nu vi se întâmple nimic grav?
2. Realizează o paralelă între o zi

ploioasă şi o zi caniculară. Prezintă, oral,
cel puţin cinci enunţuri, folosind modul
condițional-optativ, timpul perfect, după
următorul model:
Model: Dacă ar fi plouat toată ziua, nu
aș fi putut merge cu bicicleta.
3. Imaginează-ţi că lucrezi la un post de radio important.

Urmează să prezinţi prognoza meteo de mâine iar pentru
aceasta ai la dispoziţie 3 minute să cauţi informaţiile pe
care le vei prezenta clar şi spontan.

Formaţi grupe de câte patru elevi!
Imaginaţi-vă că sunteţi în excursie cu clasa, înainte de plecare trebuie să completaţi următoarea

foaie de decizii*, pentru siguranţa voastră. Veţi alege un lider al grupului. În completarea fişei va
trebui să ajungeţi la un consens în ceea ce priveşte răspunsul grupului. Negociați până ajungeţi la
un singur răspuns care va fi notat în tabel.
Obiectivele acestui exerciţiu sunt:

- conştientizarea importanţei cunoaşterii unor tehnici de supravieţuire;
- demonstrarea modului de stabilire a consensului într-un grup;
- colaborarea, ca metodă eficientă în luarea unei decizii în caz de nevoie;
- toleranţa faţă de părerea celuilalt.
* adaptată după André de Peretti, Jean-André Legrand, Jean Boniface, Tehnici de comunicare
138
U5
ăspunsul Răspunsul
R
individual grupului
1. Sunteţi într-o regiune sălbatică şi vă este foame. Cel mai bun mod de
a recunoaşte plantele comestibile constă în:
a) a mânca tot ce mănâncă păsările;
b) a mânca toate plantele, cu excepţia celor care au bobiţe roşii;
c) a pune pe buza inferioară, timp de cinci minute, un fragment din
respectiva plantă, dacă nu se întâmplă nimic, încercaţi să mâncaţi
puţin din ea.
2. Vremea este caldă şi uscată. Aveţi cu voi aproape un litru de apă.

Trebuie:
a) să utilizaţi raţional apa, să nu beţi decât o cană pe zi;
b) să nu beţi din ea până înainte de înnoptare, atunci veţi putea bea
câtă apă vă doriţi;
c) să beţi atât cât vă trebuie, pentru a vă stinge setea.
3. V-aţi îndepărtat de grupul clasei şi iată-vă acum rătăciţi într-o pădure

neumblată. Nu aveţi niciun mijloc de a vă semnala prezenţa. Cel mai
bun mijloc de a vă semnala prezenţa este de:
a) a striga cât de tare puteţi;
b) a fluiera cât mai tare şi mai ascuţit posibil;
c) a chema un ajutor, cât mai convingător posibil, pe un ton grav.
4. Vă aflaţi într-o zonă plină cu şerpi. Cea mai bună modalitate de a vă

proteja este de:
a) a face cât mai mult zgomot cu picioarele;
b) a merge încet, fără zgomot;
c) a vă deplasa noaptea.
5. Încercaţi să părăsiţi o zonă muntoasă, coborând de-a lungul albiei

unui râu, unde s-ar putea să fie apă. S-a făcut noapte, iar cel mai bun
loc de oprire este:
a) aproape de apă;
b) undeva la înălţime, pe un povârniş;
a) la jumătatea pantei.
6. Nu mai aveţi apă şi vă este foarte sete. Ajungeţi în sfârşit lângă un

pârâu dar, din păcate observaţi că este secat complet. Cea mai bună
şansă de a găsi apă o aveţi dacă:
b) vă apucaţi să săpaţi în albia pârâului;
c) săpaţi pe sub plantele şi rădăcinile copacilor de pe malurile râului;
c) săpaţi într-o adâncitură a pârâului.
Răspunsurile corecte la întrebările din tabel se află în textul pe care l-aţi citit.
139
U5 Economica: Surse de energie regenerabilă
1. Asociază imaginile din coloana A cu denumirile din coloana B.
A B
1 2 a) centrală nucleară
b) moară de apă
3 4
c) panouri solare
d) turbine eoliene
5 6
e) mori de vânt
f) baterii
1. 2. 3. 4. 5. 6.
140
U5
2. Clasifică sursele de poluare din următoarea listă, în funcţie de tipul poluării, completând
tabelul dat.
deșeuri
menajere
insecticide autoturism
avion
automobil
fum
pesticide peturi
Poluarea apei Poluarea solului Poluarea aerului
Realizaţi un afiş pentru o campanie de promovare a comportamentului ecologic.
141
U5
Deschide un motor de căutare pe internet şi
caută următorul material video: Economica: Surse
de energie regenerabilă. După vizionarea materialului, vei răspunde la următoarele cerinţe,
răspunsurile date le vei prezenta clar şi spontan colegilor de clasă.
La ce se referă termenul energie verde?
La care componente de energie regenerabilă se face referire în materialul vizionat?
Care sunt beneficiile utilizării sistemelor de energie verde?
Care sunt avantajele utilizării sistemelor de energie regenerabilă?
În ce an a fost înfiinţată compania despre care se vorbeşte în materialul video?
EVALUARE
Vei realiza un portofoliu intitulat Importanţa energiei regenerabile în şcoli.
Documentează-te şi realizează un portofoliu care să cuprindă:
– scurt istoric al energiei regenerabile;
– evidenţierea unor exemple de bune practici în promovarea unui comportament ecologic;
– o scurtă argumentare în ceea ce priveşte necesitatea introducerii energiei regenerabile în
şcoli;
– o prezentare multimedia.
Pentru realizarea portofoliului ai la dispoziţie două săptămâni!
Grilă de evaluare a portofoliului

CRITERIUL PUNCTAJUL MAXIM PUNCTAJUL ACORDAT
Adecvarea la sarcină 20 puncte
Varietatea conţinutului 20 puncte
Corectitudinea limbajului 20 puncte
Originalitatea 20 puncte
Aspectul 10 puncte
Din oficiu 10 puncte
TOTAL 100 puncte
142
O pogorâre în Maelström
U5
de Edgar Allan Poe
1. Lucraţi în patru grupe, utilizând metoda ,,Brainstorming”.

• Exprimaţi-vă clar şi spontan ideile legate de următoa
rele cuvinte:
 grupele 1 şi 2 – vapor;
 grupele 3 şi 4 – furtună.
• Fiecare grupă stabileşte un organizator grafic şi propune o imagine/un desen pentru
cuvintele date. Completaţi, la nivelul clasei diagrama care rezultă din „furtuna“ ideilor voastre.
2. Argumentează, în cel puţin 50 de cuvinte, ce crezi că înseamnă fenomenele naturale excep

ţionale?
3. Deschide un motor de căutare pe internet şi caută cel puţin cinci informaţii referitoare la
următoarele fenomene ale naturii, completând următorul tabel:
Denumirea Descrierea detaliată

fenomenului a fenomenului
Aurora boreală din Suedia
Gheizerele din parcul naţional Bükk, Ungaria
Lacul Roşu din judeţul Harghita
Vârtejul Maelström din Norvegia
Cascada Bigăr din judeţul Caraş-Severin
Formaţiunile de sare din Egerszalók, Ungaria
Vulcanii noroioşi din judeţul Buzău
4. Asociați cuvintele de mai jos cu sinonimele lor.

1. istovit a) fierbere
2. tăciune b) potolire, încetare temporară
3. clocot c) pericol
4. puhoi d) mulţime
5. năprasnic e) bază
6. rostit f) cărbune
7. dumirit g) lămurit
8. acalmie h) obosit
9. primejdie i) neaşteptat
î) vorbit
1 2 3 4 5 6 7 8 9
143
U5
l Ascultaţi următorul text în lectura profesorului.
Ajunsesem pe creasta celei mai înalte stânci. Câteva
minute bătrânul păru prea istovit ca să poată vorbi.
– Nu e mult timp, spuse el într-un târziu, de când aş fi putut şi eu să vă fiu călăuză pe drumul
acesta, întocmai ca şi fiul meu cel mai mic. Dar am trecut acum trei ani printr-o încercare cum
niciodată n-a mai trecut vreun muritor, sau, mai bine zis, a fost o întâmplare dintre acelea cărora
nimeni nu le-a supravieţuit ca s-o povestească. Iar cele şase ceasuri de groază cumplită pe care
le‑am trăit mi-au zdruncinat şi sufletul, şi trupul. Mă credeţi foarte bătrân, dar nu sunt chiar aşa.
A fost de ajuns o singură zi – chiar mai puţin – ca părul acesta, din negru ca tăciunele, să albească
de tot…[…]
Pe când vorbea bătrânul, am desluşit un zgomot mare ce creştea treptat, asemenea mugetului
unor cirezi nesfârşite de bivoli pe o prerie din America, şi în aceeaşi clipă mi-am dat seama că
ceea ce numesc marinarii clocotul oceanului se prefăcea repede într-un curent care se îndepărta
către est. În timp ce mă uitam, puhoiul ajunse să aibă o iuţeală spăimântătoare. Cu fiece clipă se
înteţea repeziciunea, şi năprasnica năpustire. În cinci minute, toată marea, până la Vurrgh, a fost
biciuită de o furie nestăpânită; iar urletul cel mai grozav domnea mai ales între Moskoe şi coastă.
[…] Muntele se cutremura până în temelii, şi stânca se zguduia. M-am aruncat cu faţa în jos şi, din
cale-afară de tulburat, m-am agăţat de iarba măruntă.
– Asta nu poate fi, spusei într-un târziu bătrânului, nu poate fi altceva decât vârtejul cel mare
al Maelströmului.
– Aşa i se zice câteodată, rosti el. Noi, norvegienii, îl numim Moskoestrom, după insula Moskoe
care e la jumătatea drumului. […] La început nu m-am dumirit ce vrea să spună, dar deodată îmi
fulgeră prin minte un gând îngrozitor. Scosei ceasul din buzunar. Stătuse. La lumina lunii, mă uitai
la cadran şi, azvârlindu-l departe în ocean, am izbucnit în lacrimi. Se oprise la şapte! Trecuse
răstimpul de acalmie şi vârtejul Stromului se dezlănţuise în întreaga lui furie! […] Când o corabie
bine construită, bine echipată şi nu prea încărcată se află în largul mării pe un vânt puternic,
valurile totdeauna parcă izbucnesc de dedesubtul ei. E un lucru de neînţeles pentru un om de pe
uscat; e ceea ce se numeşte în termeni marinăreşti a încăleca pe val.
Încălecasem deci cu sprinteneală pe val, dar ne-am pomenit cu un talaz uriaş care, luându‑ne
din urmă, ne înălţă cu el sus, sus, până la cer. […]
– Butoiul de care eram legat se lăsase niţel mai jos de jumătatea distanţei dintre fundul viitorii şi
locul unde sărisem peste bord, când se întâmplă o mare schimbare în înfăţişarea vârtejului. Pereţii
povârniţi ai uriaşei pâlnii se făceau din clipă în clipă mai puţin piezişi. Treptat rotirile sorbului se
domoliră. […] Cerul era senin, vântul căzuse şi luna plină pogora strălucitor spre apus când mi‑am
venit în fire pe apele oceanului, drept în faţa coastei Lofodenelor, niţel mai sus de locul în care
fusese vârtejul Moskoestrom. […] Eram purtat cu o iuţeală năprasnică în puhoiul marelui curent,
şi în câteva clipe am fost zvârlit la mal lângă bancurile pescarilor. O barcă m-a cules de acolo sleit
de oboseală şi fără glas. Acum că primejdia trecuse, eram mut din pricina amintirii grozăviilor
îndurate. Cei care m-au ridicat la bord erau vechi prieteni şi tovarăşi de toate zilele, însă nu m-au
recunoscut, cum n-ar fi putut recunoaşte un călător întors din lumea duhurilor. Părul meu, din
negru ca pana corbului, cum fusese în ajun, albise de tot, aşa cum îl vezi acum. Ei spuneau că toată
înfăţişarea şi felul meu de a fi se schimbaseră. Le-am istorisit povestea mea, însă n-au vrut să
creadă.
Edgar Allan Poe, O pogorâre în Maelström (în româneşte de Ion Vinea)
144
U5
Edgar Allan Poe a fost un scriitor, poet, critic și editor american, cunoscut
pentru nuvelele și poeziile evocatoare care au captat imaginația și interesul
cititorilor din întreaga lume. S-a născut pe 19 ianuarie 1809. Scrierile
sale imaginative și poveștile de mister și groază au dat naștere romanelor
polițiste moderne. Multe dintre lucrările lui Poe, inclusiv „The Tell-Tale
Heart” și „The Fall of the House of Usher”, au devenit clasice literare. Unele
aspecte ale vieții lui Poe, precum literatura sa, sunt învăluite în mister, iar
liniile dintre realitate și ficțiune au fost estompate substanțial de la trecerea sa în nefiinţă, la data
de 7 octombrie 1849. Casa din Baltimore, unde Poe a locuit între 1831 și 1835 cu mătușa sa Maria
Clemm și fiica ei Virginia, viitoarea soție a lui Poe, este acum un muzeu.
1. Reciteşte textul O pogorâre în Maelström de E. A. Poe și alege varianta corectă.
1. Bătrânul care 2. Întâmplarea 3. Acţiunea se

narează întâmplările a pe care o relatează desfăşoară în
trecut printr-o încercare bătrânul a durat a) Suedia.
a) uşoară. a) o oră. b) Irlanda.
b) dificilă. b) trei ore. c) Norvegia.
c) minunată. c) şase ore.
4. Fenomenul naturii 5. Curentul cauzat 6. Toată marea,

despre care povesteşte de clocotul oceanului până la Vurrgh, a fost
bătrânul este se îndrepta spre zguduită de o furie
a) un taifun. a) miazănoapte. a) nestăpânită.
b) un uragan. b) răsărit. b) gigantică.
c) un vârtej. c) apus. c) neînţeleasă.
2. Precizează sinonimele contextuale ale următoarelor cuvinte, cu ajutorul Dicţionarului

explicativ al limbii române sau accesând dexonline.ro.
desluşit năpustire vârtej nestăpânită sleit
3. Alcătuieşte enunţuri cu cuvintele de la exerciţiul anterior. În redactarea enunţurilor vei utili

za pronumele relative din următoarea listă: al căruia, al căreia, al cărora, căruia, căreia, cărora etc.
4. Transcrie, din text, trei figuri de stil diferite.
... ... ...
5. Transcrie, din text, verbele la modul indicativ, timpul perfect simplu, apoi alcătuieşte enunţuri
cu forma negativă a acestora.
145
U5
Redactaţi o naraţiune de cel puţin 100-150 de cuvinte, utilizând imaginile de mai jos. În redac
tarea compunerii veţi avea în vedere următoarele aspecte:
– să stabiliţi de comun acord un titlu;
– să precizaţi locul şi timpul desfăşurării naraţiunii;
– să numiţi cel puţin două personaje care interacţionează;
– compunerea trebuie să aibă un final fericit.

Recitiți finalul naraţiunii, apoi prezentați-l clasei, în stil indirect. Dacă v-a plăcut toată povestea,
repovestiți-o colegului de bancă sau în scris, ca temă pentru acasă.
2. Ce figură de stil ai alege pentru a descrie fragmentul din O pogorâre în Maelström de Edgar
Allan Poe? Motivează-ţi răspunsul printr-un discurs oral de trei minute, în faţa clasei.
3. Lucraţi în grupe de câte patru! Joc de rol!

Imaginaţi-vă că sunteţi în Norvegia, pe insula Moskoe, lângă o stâncă şi, din cauza vârtejului cel
mare al Maelströmului se apropie o furtună. Vă adăpostiţi într-un loc sigur pentru următoarele
două ore. Ce temă de discuţie veţi avea pe durata celor două ore? Prezentați în fața clasei.
146
U5
Realizați un schimb de idei cu colegii de clasă,

pe tema reciclării materialelor în localitatea voas
tră, în vederea sintetizării în scris a diferitelor
puncte de vedere.
Să mai citim!
De ce este importantă re
ciclarea?
Reciclarea nu este un moft
sau o tendință, dar este o pro
blemă la rezolvarea căreia
trebuie să contribuim cu toții.
Impactul pe care deșeurile îl
au asupra sănătății umane și
asupra mediului este foarte
mare. Când deșeurile se
amestecă în coșul de gunoi
și sunt arse, multe substanțe
poluante și periculoase sunt
eliberate în atmosferă. O mare parte dintre aceste deșeuri ar putea fi transformate în alte obiecte
utile, reducând astfel gradul de poluare și permițând regenerarea în timp a resurselor naturale
care sunt din ce în ce mai puține. Așadar, dacă am conștientiza cu toții cât de gravă este această
problemă, s-ar putea să ne dăm seama de importanța reciclării și de ce este bine ca unele lucruri să
fie refolosite într-o formă nouă. Cel mai important pas este colectarea selectivă în coșuri de gunoi
organizate pe culori, potrivite pentru colectarea selectivă. Conform legislației din țara noastră,
culorile coșurilor de gunoi pentru colectarea selectivă a deşeurilor sunt următoarele:
– Galben pentru deşeuri din plastic şi metal;
– Albastru pentru deşeuri de hârtie şi carton;
– Verde/alb pentru sticlă colorată şi transparentă;
– Maro pentru deşeuri biodegradabile.
(https://www.kronemag.eu)

Creaţi o hartă conceptuală pe tema reciclării sus-amintite, în vederea comparării punctului de
vedere al fiecărei grupe. Vă sugerăm să folosiți aplicația Mindomo, pentru a crea hărți mentale și
prezentări interactive.
147
EVALUARE
Citește, cu atenție, următorul text.
Cu vâsla ruptă, înnebunit de furie, am continuat să lovesc apa. Simţeam nevoia de a mă răzbuna
pe rechinul care-mi smulsese din mâini singura hrană pe care o aveam. În curând ceasul va fi cinci
după-amiaza, în cea de-a şaptea mea zi pe mare. Într-o clipă vor veni rechinii în masă. Mă simţeam
puternic după cele două îmbucături pe care reuşisem să le înghit, şi furia provocată de furia
peştelui îmi insufla un curaj straniu de a mă lupta. În barcă mai erau încă două vâsle. M-am gândit
să schimb vâsla ruptă de muşcătura rechinului cu alta pentru a continua să mă bat cu animalele.
Dar instinctul de conservare a fost mai puternic decât furia: mi-am zis că aş putea pierde celelalte
vâsle şi nu ştiam în ce moment voi avea nevoie de ele.
Asfinţitul a fost la fel ca în toate zilele. Dar noaptea a fost mai întunecoasă. Marea era agitată.
Stătea să plouă. La gândul că, dintr-o clipă în alta, puteam avea apă potabilă, mi-am scos pantofii.
[…]
Era prima dată când îl vedeam nervos pe Luis Rengifo. Lângă mine, Ramón Herrera, stătea
îngândurat, ud leoarcă, tăcut. A fost o clipă de linişte absolută. […] Era ora unsprezece şi cincizeci
de minute. Şi eu credeam că dintr-o clipă în alta vor da ordin să tăiem funiile încărcăturii. E ceea
ce se cheamă degajare pentru reducerea greutăţii. Aparate radio, frigidere şi sobe ar fi căzut în apă
de îndată ce s-ar fi dat ordinul.
Gabriel Garcia Márquez, Relatarea unui naufragiat
1. Alege valoarea adevărat sau fals pentru următoarele afirmaţii. 15 puncte

a) Singura hrană pe care o avea personajul-narator, i-a fost smulsă din mâini
de către un biban. A/F
b) În barcă mai erau două vâsle. A/F
c) O vâslă era ruptă din cauza neatenţiei. A/F
d) Ramón Herrera, stătea îngândurat, tăcut şi entuziasmat. A/F
e) Dacă s-ar fi dat ordinul degajării pentru reducerea greutăţii, ar fi intrat în apă şi obiecte de
uz casnic. A/F
2. Transcrie, din text, patru verbe la timpul perfect compus, precizându-le forma la timpul
perfect simplu. 16 puncte
3. Notează trei idei principale din text. 6 puncte
4. Selectează, din text, două figuri de stil diferite. 4 puncte
5. Explică, în cel puţin 30 de cuvinte, semnificaţia enunţului „Într-o clipă vor veni rechinii în
masă”. 4 puncte
6. Crezi că l-ai fi putut ajuta pe personajul-narator dacă erai cu el în barcă? Argumentează-ţi

răspunsul în 50-80 de cuvinte. 20 puncte
7. Imaginează-ţi că eşti reporter la un ziar important. Scrie un text de 100 - 120 de cuvinte (8-
10 replici), în care să realizezi un interviu în exclusivitate cu personajul-narator. 25 puncte
Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu.

148

Și Literatura Română: Clasa A X-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Și Literatura Română: Clasa A X-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Referenți: Referent preuniversitar: Prof. dr. gradul I Vintilă Isabel-Giorgiana

Credite foto: Shutterstock, Freepik

Redactor: Valentina Jercea

Manualul este structurat în 5 unități de învățare U2 Adolescentul

∞ Suferinţele tânărului Werther,

1. Alege valoarea adevărat sau fals pentru următoarele afirmaţii. 15 puncte

3. Precizează trei idei principale din text. 6 puncte

4. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite. 4 puncte

Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu.

Mărire/ Buton Buton Buton întoarcere

2. Producerea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare

3. Interacțiunea orală și scrisă

4. Medierea culturală în context plurilingv și pluricultural

∞ Suferinţele tânărului Werther,

2. Notati forma de conditional-optativ perfect a verbelor indicate.

Ră spunde cerintelor:

Johann Wolfgang Von Goethe, Suferinele tânărului Werther

Inima mea clocoteşte destul şi singură.

De câte ori nu-mi adorm cu cântec sângele răzvrătit!

au o minunată înrâurire asupra mea

în mine zac încă atâtea forţe ce mucezesc de neîntrebuinţare

două îndeletniciri meteorice prin partea locului

Tip de enunt Exemplu din textul dat

4. Recites te textul s i alege varianta corectă .

transmiterea persuadarea stabilirea şi

Sub semnul interaciunii/dialogului!

Sub semnul colaborării/toleranei culturale!

Jurnal – termenul provine din fr.

Cites te, cu atentie,urmă toarele fragmente s i rezolvă cerintele.

A. Dar cum putem veriica, ı̂ntr-un jurnal, autenticitatea unor

2. Stabiles te, cu argumente, dacă textul este obiectiv sau subiectiv.

4. Selectează o enumeratie din textul dat, comentâ nd semniicatia acesteia.

a(-și) da bună ziua

Petru Cretia, Luminile și umbrele suletului

2. Transcrie, din textul dat, două cuvinte derivate cu preixe.

Aﬁrmaia Adevărat Fals

Petru Cret ia face trimitere la două categorii de

Cel care nu ı̂si respectă cuvâ ntul dat poate i actionat

Toti cei care nu ı̂si respectă cuvâ ntul au intentia de

Respectarea cuvâ ntului dat indică gradul de

5. Identiică o idee esentială sustinută de autor s i coreleaz-o cu tema textului dat.

1. IPOTEZA/TEZA 2. ARGUMENTELE 3. CONCLUZIA

Cina cea de taină, Leonardo da Vinci

Să vorbim/Să scriem despre...

Sub semnul interaciunii/dialogului!

imagine exprimare liberă

a) persoană care ı̂ndeplinea o anumită slujbă la curtea unui

2. calif b) prinsoare, pariu

3. chiup c) să ră că cios, pră pă dit

5. ră mă s ag e) vas mare de lut, metal sau lemn

f) titlu purtat de conducă torii din unele state musulmane

5. Prezintă , valoriicâ nd fragmentul citat, relatiile dintre personaje.

curteni Calif tânărul zidar

Ce crezi că se va întâmpla? Ce s-a întâmplat?

1. Prives te, cu atentie, imaginile s i ră spunde la ı̂ntrebă ri.

a) Ce impresie ti-au produs imaginile?

2. Completează urmă torul tabel:

Cel mai important Ceva ce mi-am propus

• ... • ... • ...

Dumitru Cornel Vı̂lcu, Za (iciodocument)

1. Te-a impresionat povestea de viată a protagonistului? Motivează -ti ră spunsul.

Johann Wolfgang Von Goethe, Suferinele tânărului Werther

A. Dar cum putem veriica, ı̂ntr-un jurnal, autenticitatea unor

4. Selectează o enumeratie din textul dat, comentâ nd semniicatia acesteia.

2. Transcrie, din textul dat, două cuvinte derivate cu preixe.

Cel care nu ı̂si respectă cuvâ ntul dat poate i actionat

5. Identiică o idee esentială sustinută de autor s i coreleaz-o cu tema textului dat.

5. Prezintă , valoriicâ nd fragmentul citat, relatiile dintre personaje.

Dumitru Cornel Vı̂lcu, Za (iciodocument)

Docuiciunea/docuiction reprezintă combinatia cinematograică

2. Incercuies te litera corespunză toare ră spunsului corect. 4 puncte

Airmaia Adevărat Fals

4. In cartea gă sită , bă iatul cites te despre

5. In text se face referire la cartea lui Marcel Proust,

A. Citește cu atenie B. Aruncă cu zarul de 1. Scrie deiniia unui 2. Inserează o