Subiectul I Tot ce trebuie sa stii pentru a

rezolva subiectul I din cadrul examenului

de bacalaureat la limba si literatura
romana

Structura Subiectului I de bacalaureat

Subiectul 1 după noua structură se împarte în două părți A și B.

Prima parte Partea A are ca suport un fragment extras dintr-o operă literară sau non-literară
și presupune rezolvarea a cinci cerințe. Pentru a putea rezolva corespunzător cerințele trebuie
să citești cu atenție textul, deoarece toate răspunsurile se află acolo.

1. Prima cerință -Indică- vizează explicarea unei structuri regăsite în text. De exemplu,
luam testul 01 de antrenament: Indică sensul din text al secvenței fără oprire.  Aici trebuie
să identifici în text structura respectivă și să deduci ce sens are ea. Răspunsul trebuie să fie
scurt și la obiect. Totul se bazează pe logica ta și pe cunoașterea sinonimelor.

2. Cerința numărul 2 -Menționează- explorează un anumit paragraf. Ți se cere să

menționezi anumite aspecte care sunt regăsite in text și să le menționezi.

3. Cerința numarul 3 -Precizează-   această cerință exploatează în profunzime tot un anumit

paragraf. În general elevului i ți se cere să precizezi anumite aspecte din textul suport și să
justifici răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. 

4. Cerința numarul 4  -Explică-  această cerință intra mult mai în adâncimea textului,
apelând pentru rezolvare la informațiile expuse în întregul fragment. Aici ți se cere în general
să oferi din text două idei, trăsături, aspecte care țin de întregul conținut.

5. Cerința numărul 5 -Prezintă- această cerință are un grad de dificultate mai ridicat,
deoarece presupune analiza unei anumite secvențe precizate în cerință.

Punctaj: pentru fiecare dintre cele 5 cerințe vei primi câte 6 puncte. În total 30 de puncte.
↑Înapoi la cuprins

 
Verbele folosite în cerințe Indică,  Menționează, 
Precizează,  Explică,  Prezintă
Atenție mare la verbele folosite în cadrul enunțurilor de la Subiectul I 

Indică = scrieți răspunsul clar, dar fără alte

1. Indică
explicații. Fără citat.

Menționează = o propoziție simplă în care

2. Menționează
doar numești ceea ce se cere. Fără citat.

Precizează =acesta este urmat adesea de

verbul JUSTIFICĂ, DOAR aici folosiți
un CITAT extras din textul dat.
3. Precizează
Răspunsul presupune să stabilești și să
arăți în mod precis și succint aspectul
impus de cerință.

Explică = scrieți fraze ample care să

evidențieze aspectul cerut, însă aici dezvoltați
conceptul pe baza textului. Nu depășiți 30-35
de cuvinte. Fără citat.
4. Explică
Vizează înțelegerea textului, asumarea
creativă a unui punct de vedere, remarci
personale.
Prezintă = de obicei, în 30-50 de cuvinte.
Aici expuneți în detaliu aspectul cerut, cu
argumentele/ ideile subordonate necesare,
astfel încât să vă încadrați în limita de
cuvinte, dar să nu vă lipsească concepte
esențiale. Citatul este permis, dar nu este
recomandat; parafrazarea este cheia unui
5. Prezintă răspuns de punctaj maxim.

Presupune un răspuns concentrat pe un

subiect bine individualizat; informațiile
despre răspuns se găsesc în textul suport/
pornind de la cerință.

 
 

Raportându-ne la cele expuse mai sus urmează să scriem un model de subiect și să îl

rezolvăm, totodată explicând în detaliu, pas cu pas, ca să înțelegeți mai bine.

Test 01. Teste de antrenament, Bacalaureat 2021

 
↑Înapoi la cuprins

 
Model de Rezolvare Test 01, teste de antrenament,
bacalaureat 2021
 

1. Indică sensul din text al secvenței fără oprire. 

Răspuns:

În fragmentul extras din Radu Tudoran, ''Acea fată frumoasă'', secvența fără oprire are sensul
de neîncetat, necontenit.

♦Explicații:

Prima cerință este una în care trebuie să explici sensul din text al secvenței. Cum se
procedează?

Pentru început vei citi din nou textul cu atenție și vei identifică în text secvența la care face
referire cerința.

Acum că ai recit textul si ai identificat secvența, va trebui să explici sensul ei. Atenție,
secvența face parte dintr-un anumit context, deci, pentru a explica ne raportăm la ideea pe
care secvența o transmite din textul suport al subiectului.

Un mod de răspuns ar fi:  În fragmentul extras din Radu Tudoran, Acea fată frumoasă ,
secvența fără oprire are sensul de neîncetat, necontenit.

2. Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării,

utilizând informațiile din textul dat.
Răspuns:

Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după cum reiese din
fragmentul dat se numește Sulina.

♦Explicații:

Cerința numărul doi pătrunde mai profund în fragment. În general, pentru a rezolva corect
această cerință va trebui să apelezi la logică. Ne mai uitam încă o dată pe text și încercam să
identificăm în text numele localității.

 
 

Un mod de răspuns ar fi să reformulezi cerința și să răspunzi la intrebare concret:

2. Numele localității aflate la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării după cum reiese
din fragmentul dat se numește Sulina.

3. Precizează modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria autorului,

justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Răspuns:

Fragmentul ne prezintă câteva întâmplări din călătoria naratorului la Izvoarele Dunării din
orașul Donaueschingen iar sfârșitul de an școlar din copilăria autorului a fost marcat de
secvența momentului în care acesta a aruncat un ban în bazinul din Donaueschingen care
simbolizează îndeplinirea unei dorințe ’’Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-
am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră, ca să mă regăsesc.’’

♦Explicații:

De data aceasta pentru a rezolva cerința numărul trei, trebuie să te raportezi la întregul text și
să găsești secvențele solicitate de cerință

4. Explică motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens.

Model de răspuns:

Ziua de călătorie a dobândit unul dintre cele mai bogate sensuri în momentul în care în mod
emoționant, călătorul purtat de emoție și inspirație și-a dat seama că a ajuns la destinație, la
izvoarele Dunării în Donaueschingen.

♦Explicații:

Această cerință se centrează pe capacitațile tale de a înțelege textul. Trebuie să găsești

fragmentul din text la care cerința face referire și să scri o explicație nuanțată.
 

Următorul fragment este cel pe care va trebui să-l utilizezi pentru a putea rezolva corect
cerința

           

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepția autorului despre frumusețea lumii, așa cum

se desprinde din paragraful al doilea.
Model de răspuns:

Paragraful al doilea prezintă concepția autorului despre frumusețea lumii, în concepția

acestuia, frumusețea lumii este dependentă de frumusețea oamenilor. Iar dacă cineva l-ar
contrazice, acesta ar argumenta că și frumusețea oamenilor ar putea fi constuită asemenea
lucrurilor frumoase care se pot construi în timp.

♦Explicații:

Ultima cerință este una în care vi se cere un răspuns mai detaliat. La acest punct trebuie să
comentezi o anumită secvență din text. În cerința de față va trebui să relevăm concepția
autorului despre frumusecețea lumii, așa cum se desprinde din paragraful al doilea.

Subiectul I Partea B
 

Partea B presupune construirea un text argumentativ. În primul rând să recapitulam câteva

dintre noțiunile importante care ne pot ajuta să redactăm un eseu punctat corespunzator.

Miza textului argumentativ este de a îi permite elevului să își expună propria viziune în
legătură cu anumite aspecte. Structura acestui text se divide în trei mari elemente:

1. Ipoteza- Ea presupune enunțarea ideii principale (o propoziție cu caracter general).

Totodata se fixează elementele care urmează a fi demonstrate într-un mod argumentat.
Este recomandata utilizarea unui conector precum, Sunt de parere că, In opinia mea,
Consider că, Eu cred că.
 

2. Argumentele- Ele au scopul de a relua ideea principala enunțata în teza și de o

dezvolta pe baza a două argumente.

Atentie!! Conform noii structuri elevul trebuie sa apeleze la fragmentul expus in partea A
pentru a oferi un argument. Cel de al doilea argument poate fi preluat din cultura generala sau
experiența proprie.

Este recomandat a se utiliza un conector precum, In primul rand, In al doilea rand, Un prim
exemplu care sa sustina teza este, Un al doilea argument menit sa intareasca sustinerea tezei
il constituie

3. Concluzia Ea trebuie sa demonstreze valabilitatea argumentelor expuse. Se pot folosi

urmatorii conectori: In concluzie, Conform celor enuntate în rândurile precedente, Se
demonstreaza, Se afirma.

Repere pentru redactarea textului de tip argumentativ în

5 pași simpli:
1. Subiectul I. B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ......
(problematica pusă în discuţie)!..... raportându-te atât la fragmentul extras din
textul ...............cât și la experiența personală sau culturală. (15-20 de rânduri), 
 
2. Utilizează mijloacele lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri! (corect din punct
de vedere gramatical)
 

3 · Caută argumentele convingătoare pentru a-ţi susţine opinia exprimată anterior!

Fiecărui argument asociază-i, într-un alineat distinct, în mod gradat (de la cel mai puţin la cel
mai convingător argument), un exemplu potrivit prin care să valorifici experienţa ta
existenţială sau culturală! Utilizează corect conectorii logici!

4 · Nu te abate de la tema propusă! Formulează corespunzător o concluzie pertinentă!

5· Respectă normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de

ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate!

 
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un loc vizitat
poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului, raportându-te atât la fragmentul
extras din textul Acea fată frumoasă de Radu Tudoran, cât și la experiența personală sau
culturală.

20 de puncte
Model de Răspuns:

Consider că un loc vizitat poate să schimbe starea emoțională a călătorului deoarece

călătoriile sunt cele mai puternice experiențe de viață.

Un prim exemplu relevant este faptul că din călătorii putem învăța lucruri noi, atât despre
locurile vizitate, lume și diferitele sale culturi, dar și despre noi înșine. Starea emoțională se
poate schimba la fiecare pas, așa cum ilustrează și Radu Tudoran în fragmentul citat despre
emoțiile aprinse în momentul în care a ajuns la destinație și ziua sa a căpătat un nou sens
când a descoperit locurile văzute până atunci doar în fotografii.

În al doilea rând, raportându-mă la experiența personală pot spune că starea emoțională mi se

schimbă cu fiecare loc pe care îl vizitez, fie ca este un loc cunoscut, în care am mai fost, ori
este o destinație nouă, programată sau nebănuită.

Emoțiile din timpul unei călătorii pot avea diferite intensități și încep din momentul în care
îți planifici o călătorie sau vizită, pană când ajungi, iar pe urmă pe toată durata locurilor
vizitate până la plecare. Emoțiile simțite trec de la stări pozitive de extaz, bucurie, fericire,
încântare,  la stări negative de nerăbdare, stres, oboseală, dezamagire, neîmplinire.

În consecință, locurile vizitate poate schimba starea noastră emoțională aceasta schimbându-
se ca o roată a emoțiilor în funcție de durata trăirii și destinația aleasă.

 216 cuvinte

 În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

 – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme

de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea
precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte

 În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

♦Explicații:

Cerinta părții B vizează un text de tip argumentativ raportându-te atât la fragmentul extras din
textul  support , cât și la experiența personală sau culturală.

De exemplu în textul de antrenament 01 se cere să argumentezi dacă un loc vizitat poate sau
nu să schimbe starea emoțională a călătorului.

SCHEMĂ TEXTUL ARGUMENTATIV

Structura:

o ipoteză

argumentarea propriu-zisă (pro sau contra)

o concluzie (reluarea ipotezei)

Conectori: 

-de cauzalitate: pentru că, încât

-de ierarhizre: în primul rând

-de exemplificare: de exemplu, precum

-de comparație: la fel ca ..., spre deosebire de...

Calitatea argumentării:

-logica argumentelor

-adecvarea argumentelor la temă

Claritatea și corectitudinea exprimării:

-coerență

-respectarea normelor de exprimare

-respectarea regulilor de ortografie

-respectarea regulilor de punctuație

Figuri de stil usor de identificat care te pot ajuta în

fomularea răspunsurilor
 

Comparatia, contine cuvantul ca, precum, cum, asa cum

Frumoasa ca o stea

Frumoasa precum o stea

Epitetul are menirea de a accentua un anumit sentiment transmit de eul liric. El este alcatuit
de obicei dintr-un substantiv si adjectiv, mana rece, sau verb + o alta partea de vorbire,
sosirea vantului.

Personificare - Presupune calitatea unui obiect de a prelua stari, sentimente umane, copac
vesel, cerul plange, dealul danseaza.

Antiteza este procedeul prin care se pun in opozitie doua situatii, personaje, fenomene, rece
cald, bine rau, inger demon. Aceasta figuri de stil este foarte des utilizata in Romantism cu
scopul de a accentua contrariile.

Hiperbola presupune o figura de stil menita a exagera proportiile unui obiect, fiinte, cu
scopul de a conferi o expresivitate sporita, Voda este un munte de om-munte de om-
hiperbola-accentuteaza vitalitatea lui Voda.

Conectori ce permit redactarea corecta a textului

argumentativ 
 

IPOTEZA

Indici ai subiectivităţii evaluative:

Conectori specifici care introduc teza:
    (Eu) consider că...

    Părerea mea este că... voi arăta că...

    Sunt de părere că...
    Mi se pare că...
    Cred că...
    În ceea ce mă priveşte,...
    În opinia mea, ...
    După părerea mea,...
    Din punctul meu de vedere,...

(Nu) sunt de acord că

(Nu) este adevărat că

Rolul conectorilor: 

- exprimarea premisei (pro sau contra)

-exprimarea asentimentului sau a dezacordului

DEMONSTRAȚIA ARGUMENTAREA/ CONTRAARGUMENTAREA Indici

progresivi:
Conectori specifici: Rolul conectorilor: - precizează ordinea introducerii argumentelor sau
imbinarea logică a acestora

În primul rând,<

În al doilea rând,<

Un prim argument<

Un alt argument

Pe de o parte

Pe de altă parte

De asemenea,

În egală măsură

Conectori care exprimă certitudinea:

Desigur că

Fără îndoială
Cu siguranță, firește

Conectori care exprimă justificarea:

De altfel,

De vreme ce

Pentru că

Deoarece

Întrucât,

Se știe că, căci

Conectori care exprimă obiecția:

În ciuda celor spuse

Contrar celor afirmate

Conectori care exprimă concesia:

Totuși, dar, însă, cu toate că, chiar dacă 

enunţarea şi dezvoltarea argumentelor

Mai întâi,... Apoi,... etc.

Factori cauzali - conectori care introduc argumente (justificatori)

Ţinând cont de acest fapt<;

deoarece; căci; pentru că;
de fapt; dovadă că; cum;
având în vedere că; se știe că; știut fiind că; având în vedere că; admițând că; de altfel;

Elemente demonstrative/explicative:

tot  astfel;  în  acelaşi  timp,...;  totodată,...;

simultan,...; concomitent,...; deopotrivă,...;în chip asemănător...; cu alte cuvinte...;
pe scurt,...; rezumând,...; de exemplu,.. etc.

CONCLUZIA

Conectori care precizează/ introduc concluzia:

În concluzie,<

Prin urmare,< Ca urmare,<

Aşadar,< Ca atare,<
Astfel,<

Deci,<
În consecinţă,<
Iată de ce,<

Ei bine,
Ca efect, <
De aceea, <

    Ordonarea conectorilor după locul ocupat de argumentul pe care îl introduc

→ Conectori care introduc primul argument:  în primul rând, mai întâi de toate, să
începem prin, trebuie amintit mai întâi , prima remarcă se referă la, să pornim de la;

→ Conectori care introduc următoarele argumente:  în al doilea rând, în plus, în

continuare, la fel, pe de o parte..., pe de altă parte, nu numai..., ci și;

→ Conectori pentru ultimul argument: pentru a termina, în ultimul rând, nu în ultimul

rând, în fine.

Exemple schemă:

În rimul rând ................. . În același timp ................. .

În aceeași ordine de idei, cred că .................

Așadar .................

Consider pertinentă afirmația ''...''. Fără îndoială ................., deoarece ................. .

Așadar, .................

Cred că ................. .Prin urmare .................

În realitate .................
 

Tipuri de raporturi și conectori

 

Raporturi  Conectori
Analogie,
Și... și/ de asemenea, adică, în plus, ca și, mai
însumare, degrabă, la fel ca și, la asta se mai adaugă,
acest lucru (ființă, fenomen etc.) se aseamănă
identitate, cu, acest lucru (situație, eveniment
etc.) amintește de etc.
asemănare.

Disjuncție,
Sau... sau, nici... nici, fie... fie, numai dacă, cu
excepția, excepție face, acest fapt exclude,
separare,
acest fapt (situație, eveniment, sentiment etc.) 
diferă de, ... este incompatibil cu etc.
alternanță.

Opoziție,
Dar, ori, cu toate acestea, prin opoziție cu, în
sens contrar, în pofida, în loc de, chiar dacă,
obiecție,
împotriva, în ciuda, acest lucru (situație,
eveniment) contrazice etc.
contradicție.
Cauză/ efect, Pentru că, deoarece, fiindca, iată de ce, din
moment ce, din cauză că, prin urmare, ca
motivație, urmare, rezultă că, de aici decurge că, încât,
întrucât, deci, dacă... atunci, cu cât... cu
explicație. atât etc.
Consecință, În consecință, deci, acest fapt implică/
provoacă/ aduce cu sine/ conduce la, drept
deducție, corolar. urmare etc.
În primul rând, în al doilea rând, în cele din
Ierarhizarea argumentelor.
urmă etc.