Sunteți pe pagina 1din 18

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL I

(ANALIZA UNUI TEXT LA PRIMA VEOERE)

1 fl" Cititi textul ~i toate cerintele inca de la inceput; avantaje:


- primiti informatii despre text: curent, tendinta, tip de lirism etc.;
- va repartizati judicios informatia pentru raspunsuri (ca sa nu va repetati).
2"" Nu raspundeti la cerinte pana nu intelegeti textul dat (nu va faceti griji, intotdeauna yeti intelege ceva; daca raspundeti tara sa intelegeti textul, raspunsurile sunt neconvingatoare, paradoxale etc.).
3> Cautati ideea/mesajulltema in textul dat, urmarind, de fapt, efectul textului asupra voastra; de cele mai multe ori, intr-un text poetic, este yorba despre un sentimentlo
emotie/o atitudine/o idee filosofica; aproape intotdeauna, intr-un text poetic, apare cel
putin un cuvant care te ajuta sa decodezi textul, "te scoate din labirint".
4#" Fiti atenti la tipul de cerinta; raspundeti elaborand fraze, acolo unde vi se cere "sa
argumentati", "sa explicati", "sa comentati" etc.; raspundeti scurt, la obiect, acolo unde
vi se cere "sa identificati", "sa mentionati", "sa precizati" etc.

-ee

RECOMANDARI APLICATE PE TIPURI DE CERINTE


PENTRU SUBIECTUL I

1~ Cerinta de tipul Explica rolul cratimei ... Sugestii:


- cratima elideaziilelimina un sunet, de obicei, 0 vocal a - atentie, nu intotdeauna! In
structuri ca pe-o ramura, pe-al nostru steag, nu se intampla, dar in ce-ntamplare ca
e~ti...,da; cratima tine locul vocalei f;
- cratima une~te fonetic ~i desparte morfologic (doua paqi de vorbire, in general, diferite; e important, acesta este rolul ei), cuvantul. .. de cuvantul. .. ;
- reduce numarul de silabe al versului sau al enuntului; in general, cand nu tine locul
niciunei vocale, se ajunge la un diftong: pe-o ramura;
- sustine masura versului (daca structura provine dintr-un vers) de ... silabe (numarati silabele intregului vers din care este extrasa structura data).

- in acel context, cautati sa gasIt! smommUl ~:;C:lU<:tUlU. "!


sa oferiti mai multe variante pentru acela~i cuvant.

v~.

,_

3 Pentru cerinta de tipul Identificati in textul dat doua teme/motive ... :


- este ideal sa gasiti tema textului - ati retinut, sentimentul/emotia/atitudinea/ideea
filosofidi, dad e text poetic;
- motivele poetice sunt elemente concrete sau abstracte care au "incarcatura" simbolica; ele sprijina tema, de aceea sunt importante; de obicei, sunt cuvinte care se repeta
in acea poezie - devin astfellaitmotiv, un motiv "calauzitor" - sau in operele acelui autor
sau in operele acelui curent etc.
4iv Pentru cerinta Identificati expresii sau locutiuni cu ... :
- cautati expresii sau locutiuni verbale (care sa contina verbe); in general, sunt mai
ofertante, mai multe, mai u~or de gasit, mai ales cu verbele uzuale: a fl, a avea, a face,
a se duce, a da, a fine, a trece etc.;
- nu neglijati celelalte tipuri: substantivale, adjectivale, adverbiale etc.;
- scrieti-Ie la infinitiv (daca'6unt verbale, ex.: a-i trece prin cap, a trece un exam en
etc.) ~i, de preferat, unele sub altele ~i intre ghilimele.
5>- Pentru cerinta Alegeti doua figuri de stil ~i comentati rolullor. .. :
- nu alegeti la intamplare, deci nu pe prime Ie, ci pe cele despre care aveti ce sa scrieti:
fie sunt ~i figuri de compozitie, fie construiesc imagini artistice (vizuale, auditive etc);
in mod cert, este recomandabil sa Ie alegeti pe acelea care sunt pe 0 pozitie "favorabila"
in textul poetic;
- ex.: un cuvant ca stihuri (= versuri) din versurile argheziene din Flori de mucigai
(Sunt stihuri jara anlStihuri de groapalSi de sete de apalSi de foame de scrumlStihurile
de-a cum) reprezinta 0 sinecdoca (daca observam ca ele reprezinta creatia, opera, deci
sunt "parte pentru intreg", respecta definitia) - flfe~te ca se poate accepta ~iraspunsul metonimie, dar ~i simbol -, dar intra ~i intr-o repetitie menita sa asigure "centrul de greutate" al poeziei, deci tema textului - creatia;
- comentariul rolului acestor figuri tocmai aceasta inseamna: sa Ie gase~ti relatia cu
celelalte figuri, pozitia in poezie, pe de 0 parte, pe de alta parte, sa Ie gase~ti ideea pe care
o redau;
- ce nu trebuie sa faci este sa poveste~ti poezia sau sa te invarti in cere (adica sa folose~ti ca explicatie chiar cuvintele pe care Ie explici, de exemplu: stihuri fnseamna ca
nnof1J7 w~riestihuri ... ).

6> Pentru cerinta Comentati relatia dintre ideea poetica ~i mijloacele artistice ... :
- este recomandabil sa alegeti, evident, alte figuri de stil decat cele deja discutate (in
;azul in care exista aceasta cerinta);
- mai intai, incercati sa intelegeti/identificati mesajul acelui fragment (efectul asupra
v'oastra, mesajul: veselie, tristete, melancolie, pesimism, nostalgie, efemeritatea vietii,
noartea etc); aceasta este "ideea poetica";
- cautati apoi, pe mecanismul oferit sub 5, acele figuri de stil care vi se par voua cele
nai interesante; nu va ganditi ea trebuie sa impresionati profesorul, nu faceti presupuleri despre ce credeti ca i-ar placea acestuia sa citeasca, nu yeti reu~i sa fiti convingaori, nu exista aici un raspuns unie; uneori, un epitet care este ~i personificare sau
liperbola (deci, va fi epitet personificatorlhiperbolic) poate intra intr-o imagine vizuala
:deei, e ~i cromatic), a~adar, este foarte "ofertant";
- exprimati-va clar, eoerent, ex.: "Ideea textului este/consta in/este data de ... ~i acest
:apt (evitati cuvantul "lueru"!) este sustinut/exprimat eu ajutorul.. ., eeea ce reda ... ".
7> Cerinta de tipul Explicati titlul in relatie cu textul dat:
- identificati intai partea morfologica sau sintactiea (partile morfologice/sintactice)
LIetitlului - daca mai ~titi morfosintaxa din clasele de gi~aziu, daca nu, nu riscati - ~i
Lpoifigura de stil pe care aceasta (acestea) 0 sustin (e); evident, nu e obligatoriu, dar e
III punct. de pomire; este posibil sa intre ~i in alcatuirea unei imagini (vizuale, auditive
:tc.);nu e rau sa observati acest fapt; urmariti apoi daca titlul decripteaza, liimure~te texul poetic sau, dimpotriva, il incifreaza, puteti mentiona aceasta; de asemenea, daca releta vreun cuvant sau vreun vers din textul poetic sau vreun enunt al textului in proza,
nseamna atunci cii are san~e sa fie intr-o relatie direeta eu textul, de a sustine tema, care,
la reamintesc, intr-un text liric, este, de cele mai multe ori, un sentiment, 0 emotie, 0 idee
ilosofica (ex.: "Titlul, un substantiv neartieulat determinat de un atribut substantival
lrepozitional reda, simbolic, tema textului, aceea a ... ");
- gasiti apoi daca titlul "ascunde" sau "explicii" textul, daca este menit sa asigure
1mbiguitatea sau expresivitatea textului poetic.
8;';" Cerinta de tipulAlegeti una dintre trasaturile/calitatile particulare ale stilului am'iguitate, expresivitate, reflexivitate, sugestie ~i explicati cum se regase~te aceasta in tex-

.11 dat. Va recomand aici sa valorificati ambiguitatea pentru textele poetice modemiste,
n special; ambiguitatea este sustinuta de posibilitatea de interpretare multipla a temei

llSUC; reJtt:.Avuut-u

".,LV ~

r __

bajului ~iproblema stilului, In legatura cu limbajul din textele literare In care un termen
poate reda, printr-un sens conotativ - deci specific acelui context -, un sentiment, 0 imagine noua, particulara sensibilitatii prezente In textul poetic; termenul de reflexivitate este
folosit In opozitie cu cel de tranzitivitate, iar tranzitivitatea se refera la limbajul textelor
~tiintifice, In care un termen este uzitat In sensullui propriu ~i denume~te 0 realitate unica,
aceea~i pentru toti; este cazul sa alegeti, pentru a arata reflexivitatea unui text poetic, figuri de stil care sa transmita, prin sensuri complet noi ale cuvintelor, deci prin conotatii,
sentimente; expresivitatea, pentru textele In care elementele de natura reprezinta 0 modalitate evidenta de transmitere a sentimentului (pastelul este un exemplu); ~i aici, explicati imagini artistice: vizuale, auditive, olfactive, sinestezice etc., dar ~i figuri de stil care
redau, plastic, sentimente sau emotii.
9 Pentru cerintallustrati valoarea expresiva a verbelor la modul. .. sau la timpul. .. ,
trebuie sa ~titi urmatoarele:
Pentru modurile personale:
- modul indicativ = arata .elanul realitatii
- modurile conjunctiv, conditional-optativ ~i imperativ = arata planul irealitatii, al
optiunii, al dorintei, al proiectiei
Pentru timpurile indicativului:
- prezentul: reda imagini ale momentului vorbirii
alte valori:
[f] actualizare
[f] repetare
[f] adevaruri generale
[f] prezent istoric
- imperfectul: reda 0 actiune/imagine din trecut
alte valori:
[f] folosit In evocare (sustine tonul nostalgic)
[f] imagine cu caracter durativ
[f] imagine cu caraeter repetabil
[f] este eehivalent eu un conditional-optativ
perfect ("nu credeam"
a~ fi erezut")
[f] imperfectulrepro~ului
[f] imperfectul modestiei

= "nu

perfectul simplu istoric


riJ perfectul simplu narativ

riJ

- perfectul compus: reda 0 actiune/imagine din trecut, cu caracter momentan


alte valori:
iii prezent: Acum chiar am plecat.
- mai-mult-ca-perfectul:
reda 0 actiune/imagine trecuta, dar din trecutul indepartat
ca timp relativ, se refera la 0 actiune trecuta, petrecuta inaintea unei alte actiuni

10)0- Pentru cerinta Ilustrati rolul indicatiilor scenice (= didascaliilor) in textul dra-

matic, trebuie sa ~titi ca didascaliile au ca roluri:


- furnizarea de amanunte pentru decorul sau cadrul in care se desIa.~oara actiunea
dintr-un act, dintr-o scena sau dintr-un tablou (se pot preciza elemente de spatiu ~i timp);
- mentionarea elementelor de vestimentatie a personajelor;
- precizarea gesturilor sau a starilor personajelor (a~adar, ele pot oferi informatii utile
in caracterizarea personajelor, a starilor care caracterizeaza personajele).
- 1 i~Pentru cerinta Argumenteaza apartenenta textului dat la genul dramatic, prin
patru trasaturi, puteti folosi urmatoarele argumente:
- precizarea scenei ~i a actului din care face parte fragmentul (de exemplu, actul I,
scena 7), ~tiut fiind ca 0 opera dramatica are aceasta particularitate de compozitie, i.e. alcatuirea din acte, scene ~i tablouri;
- valorificarea dialogului ca modalitate esentiala, definitorie a acestui tip de opera,
destinat reprezentarii pe scena;
- prezentarea indicatiilor scenice (didascalii) = precizarile dintre paranteze, referito are la gestica sau la starile personajelor sau la elemente de decor;
- un anume mod de prezentare grafica, de a~ezare in pagina a textului (numele personajului, didascalia, replica) este specific operelor dramatice.

12>- CUeva precizari de vocabular:


- omonime

= cuvinte cu forma identica, dar au sensuri complet diferite; sunt omo-

13#" Date de care puteti avea nevoie:

A.
I. Motive romantice frecvente:
- motivul noptii, allunii, al umbrei, al visului, al stelelor, al geniului, al femeii-inger,
allacului, al timpului bivalent, al metamorfozei, al glorifici'irii trecutului.
II. Trasaturi simboliste frecvente in poeziile romanei?ti:
- simbol, corespondente, culoare, sugestie, muzicalitate.
III. Traditionalismul pune accent pe:
- istorie, mit, univers rural, traditie, folclor.
IV. Un oximoron este

figura de stil care presupune asocierea unor cuvinte incom-

patibile (opuse), de exemplu: suferinta ... dureros de dulce (Mihai Eminescu).


V. Lirismul subiectiv se manifesta:
- prin verbe i?ipronume la persoana I (sau a II-a);
- prin exclamatii i?iinterogatii retorice;
- prin vocative i?iimperative.
VI. Sunt calitati generale ale stilului:
- corectitudinea (= respectarea normelor limbii);
- proprietatea (= utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate, a sensului potrivit al cuvintelor);
- coerenta (= legatura intre idei, paragrafe, in scopul explicitarii punctului de vedere);
- unitatea (= capacitatea textului de a oglindi

tema, careia i se subsumeaza intreaga

- amblgUltatea (vezi supra p. 10);


- reflexivitatea (vezi supra p. 11);
- sugestia (vezi supra pp. 10-11);
- expresivitatea (vezi supra p. 11);
- variatia stilistica (= se refera la interferenta registrelor de limbaj: popular, arhaic,
regional, neologic etc.).
VIII. Viziunea despre lume ~i viata (germ. "Weltanschauung")

Inseamna:

- conceptie coerenta ~i unitara a modului In care scriitorul vede lumea, viata;


- mesajul de ordin moral, filosofic al operei/supratema operei, ex.: Increderea In destin, fatalitate In opera lui loan Slavici; Increderea In omul patriarhal, In opera lui Mihail
Sadoveanu.
IX. Instantele comunicarii narative sunt:
- autorul (= persoana cu realitate biografica, creatorullumii

fictive);

- naratorul (= vocea care nareaza, vocea delegata de autor);


- personajul (= actantullumii fictive, cel care participa la actiune);
- cititorul (= cel ciiruia i se adreseaza mesajul, opera).
X. Creatia romancierului G. Calinescu se Inscrie In:
- realism (balzacian), pentru ca descrie realitatea "a~a cum este ea" ~i pentru ca valorifica tipologii (personaje reprezentative pentru anumite clase sau categorii sociale).
Xl. Romanele lui Camil Petrescu sunt caracterizate de:
- narator-personaj (sunt romane subiective);
- cronologie Incalcata (= acronie);
- introspectie;
- personajul intelectual aflat Intr-o situatie dramatica sau In crizii/conflict interior.
XII. Titu Maiorescu a condus societatea cultural a ~i literara Junimea; este autorul
eoriei combaterii "formelor tara fond", iar Eugen Lovinescu a condus cenaclul ~i rerista Sburatorul ~i este promotorul, In spatiul romanesc, al modemismului.

- este 0 oglindire a viziunii sale patriarhale despre lume ~i viatii;


- exprimii increderea autorului in lumea ruralii, traditionalii;
- aratii convingerea cii ora~ul, targul, tehnologia duc la alienarea omului, la indepiirtarea de naturii.

xv. Mihai

Eminescu, loan Slavici, Ion Creanga ~i I.L. Caragiale sunt considerati


"Marii Clasici ai literaturii ramane".
XVI. Triisiituri modemiste cu caracter general pentru lirica romaneascii:
- complexitate tematicii;
- inconstantii in organizarea rimei, ritmicii ~i stroficii;
- ingambament (=continuarea unei idei in versuri consecutive); neconcordantii intre
unitatile sintactice ~i cele metrice; scindare a unei unitiiti lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite, ingambamentul marcheaza fn istoria poeziei 0 inovafie care cienota eliberarea versificafiei moderne de formele tradifionale (... ), Dicfionar de $tiinfe
ale limbii, s. v. ingambament;
- limbaj inedit.
B.

Atentiel
Gasiti mai jos concepte, termeni, informatii care vii pot fi de ajutor in analiza textului la prima vedere:
I. Naratorul este reflexul autorului intr-un text narativ, este vocea delegatii de autor
sii prezinte intampliirile din lumea fictiunii, din lumea creatii de autor.
II. Arta poetica este 0 operii, de obicei in versuri, prin care se redii conceptia despre
creatie ~i/sau creator, despre modalitatile sau principiile de creatie sau despre sursele de
inspiratie ale artei (specifice unui curentlunui autor/unei perioade etc. sau in general).
III. Aliteratia este 0 figurii de stil care constii in repetarea unui sunet (consoanii)/a
unui grup de sunete in pozitie initialii sau medianii de cuvant, intr-un vers sau intr-un
enunt; Prin vulturi vdntul viu vuia (George Co~buc) contine 0 aliteratie (In v).

UUCl<lllllimm
etc. sau i'ntre personaj ~i lume/societate. Conflictul poate fi exterior (intre
doua personaje sau intre personaj ~i lume/societate etc.) sau interior (intre doua sentimente/idei/atitudini etc. ale aceluia~i personaj).

VI. Drama este 0 specie a genului dramatic, in versuri sau in prozii, cu 0 tematica variata, cu limbaj ~i personaje care pot oglindi toate mediile sociale ~i care poate cuprinde
atat elemente tragice, cat ~i elemente cornice.
VII. Epitetul este figura de stil care constii in redarea expresivii a insu~irii unui obiect,
actiuni, personaj etc.; epitetele pot fi: evocative, omante, cromatice, personificatoare,
hiperbolice, antitetice etc.
VIII. Eulliric este 0 voce delegata de autor pentru a transmite in poezie sentimente,
atitudini, ipostaze, idei etc.; nu trebuie confundat cu autorul = persoana cu realitate biografica.
IX. Incipitul este inceputul unei opere literare care este semnificativ - din punctul de
vedere al constructiei sau al mesajului transmis - pentru intreaga opera. De obicei, incipitul se coreleaza cu finalul operei.
X. Indicatiile scenice (didascaliile) sunt observatiiIe notate intre paranteze de ciitre
un autor al unui text dramatic; notatiile sunt recomandari cu privire la: decor, vestimentatia personajelor, modul de a vorbi, de a gesticula sau de a interpreta, uneori, de a
gandi al personajelor/actorilor etc.
XI. Metafora este 0 figura de stil care se considera 0 "comparatie ascunsa" sau 0
comparatie prescurtata ori subinteleasa; metafora este 0 figurii prin care se atribuie unui
element - concret sau abstract - 0 caracteristica a altui element; metafora folose~te mecanismul comparatiei, dar aceasta nu apare explicit. Metaforele pot fi: in praesentia
(ambii termeni, cel care se compara ~i cel cu care se compara, sunt prezenti); in absentia (este prezent numai termenul cu care se compara, nu ~i cel care se compara).
XII. Modernismul este 0 tendintii literara inovatoare care se manifesta in perioada
interbelica inca de la inceputul secolului al XX-lea, in literatura romana; modemismul
se opune traditionalismului ~i este promo vat de Eugen Lovinescu, prin teoria sincronismului.

XIV. Perspectiva narativii este punctul de vedere/viziunea din care se prezinta faptele; pentru a afla perspectiva narativa, se are in vedere persoana la care se face naratiunea (a treia sau intai) ~i detaliile cu privire la intamplarile la care participa personajele;
dad! naratiunea se realizeaza la persoana a treia ~i naratorul ~tie mai multe decat personajele, naratorul este obiectiv ~i omniscient ~iviziunea narativa este "din spate" sau auctoriaUi; daca naratiunea se realizeaza la persoana a treia ~i naratorul ~tie mai putin decat
personajul, naratorul este obiectiv ~inarator-martor, iar viziunea narativa este "din afara";
daca naratiunea se realizeaza la persoana intai ~i naratorul ~tie tot atat cat personajul, de
fapt, el este protagonistul, atunci naratorul este subiectiv ~i narator-personaj, iar viziunea narativa este "impreuna cu" sau "actoriaUi".
XV. Sinestezia este 0 imagine artistica obtinuta din asocierea mai multor senzatii/simtun, valorificata intens de catre poetii simboli~ti (0 pictura parfumata cu vibrari de violet; "auditie coloratii" - George Bacovia).
XVI. Sonetul este opera lirica alcatuita din 14 versuri (grupate, ill sonetul italian, in
doua catrene - catrenul este 0 strom din patru versuri - ~i doua tertine - tertina are trei
versuri; in sonetul englez, in 12 versuri + 2 finale), cu restrictii de rima, in care temele
sunt grave - divinitatea, iubirea, arta, menirea omului, trecerea vietii etc.
XVII. Tema unei opere literare este ideea centrala a unui text. In functie de gradul
de generalitate ~i de abstractizare pe care 11folose~te cititorul, tema unui text literar poate
fi general a (de ex. dragostea) sau mai nuantata (de ex. dragostea neimplinita, asp irati a
la iubire, visul de iubire etc.).

XIX. Catrenul este 0 strom alcatuita din patru versuri, distihul din doua versuri, iar
emistih inseamna 0 jumatate de verso

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL AL II-LEA


TEXTUL ARGUMENTATIV

1 #- Organizati textulin trei paqi (deci, trei alineate):


- introducere (= premisa);
- cuprins (= argumentatia propriu-zisa: cel putin doua argumente);
- conc1uzia.

2,... Cuvinte

ca: "premisa"/"ipoteza", "argument" ("un prim argument"; "un al doiargument" etc.), "conc1uzie" este recomandabil sa apara in textul vostru.

3).0>

Este bine, de asemenea, sa apara formulari de tipul: "in plus", "m cele din urma",

r nu lipsit de importan!ii", "se poate adauga ... ", "e de mentionat faptul ca ... ", "nu e
leglijat", "bunaoara", "in consecinta", "prin urmare" etc.
4~ Evitati cuvantul "lucru". Am observat ca 11folositi foarte des; aproape ca ~i-a
"dutsensul; daca 11utilizati de doua ori in textul vostru, deja-nu e prea bine, daca 11foti de mai multe ori aratii saracie de vocabular! Folositi "fapt", "element", "caracteris", "trasa,tura" etc. De asemenea, din acelea~i ratiuni, evitati cuvintele "ciudat", "a
lloga". Mult prea frecvente m limbajul vostru, ele au ajuns sa fie folosite impropriu.
5> In general, e bine sa nu va repetati propriile cuvinte, intr-un text atat de scurt. In:ati sa detaliati, sa nuantati, sa spuneti cu alte cuvinte ceea ce ati vrut sa demostrati.
;~. Foarte util ar putea fi sa va folositi atuurile, sa va cautati "stilul": propriile pasiuni,
erinte de lectura, experiente de viata, experiente din calatorii, informatii din mate/~tiintele preferate, date despre personalitatile pe care Ie admirati, proverbe, afole, versuri sau citate cunoscute de voi etc., incercand sa Ie aplicati la tema data.
Va puteti gandi de la mceput sa va selectati argumentele din domenii diferite, de
nplu: Un prim argument este de natura psihologica/culturala/filosojica
etc (apoi 11
ltati ~i 11detaliati). Un al doilea argument este de natura/de ordin $tiintificlstatiseligios etc. - de preferat, din alt domeniu decM cel al primului argument - (aooi 11

9)- Numarati-va dindurile sau cuvintele! Trebuie sa respectati cerinta cu privire la limita minima, dar ~i la cea maxima (altfel, sunteti depunctati).
10 ...Puteti incerca sa folositi expresii in limba latina (dar la fel de bine Ie puteti folosi in traducere), cunoscute ~i practicate in scopuri retorice, ex.:
- non idem est si duo dicunt idem (= nu e acela~i lucru dind doi oameni spun la jel)
- et in Arcadia ego (= am jost $I eu fn Arcadia/am ~i eu aceasta jericita experien/a)
- jestina lente (= grabe~te-te fncet)
- nec plus ultra (= care nu poate ji depa~it)
- dura lex, sed lex (= legea e dura, dar e lege)
- in nuce (= fn germene, fn esen/a)
- grosso modo (= fn !inii mari, flira a intra fn amanunte)
- in extenso (= pe larg)

- mutatis mutandis (= schimbdnd ceea ce trebuie schimbat)


- per aspera ad astra (= pe"cai grele spre stele)
- ad augusta per angusta (= spre culmi prin cai fnguste, dificile)
- sine qua non (= flira de care nu se poate)
- verba volant, scripta manent (= vorbele zboara, cuvintele scrise raman)
- non schole, sed vitae discimus (= nu pentru ~coala, ci pentru via/a fnva/am)
- jacta, non verba! (= japte, nu vorbe!)
11 Pentru a va oferi ajutor, va a~ez mai jos dl.teva afrrmatii celebre (sau adaptari,
parafraze ale acestora), precum ~i dl.teva proverbe, pe care Ie puteti retine pentru a Ie integra in textul vostru (nu uitati sa faceti legatura intre idei!):
- Mi-e prieten Platon, dar mai prieten, adevarul. (Aristotel)
- Omul este masura tuturor lucrurilor. (Protagoras)
- inainte de a discuta, sa ne precizam termenii. (Descartes)
- Cerul fnstelat deasupra mea ~i legea morala fn mine. (Immanuel Kant)
- Frumosul este simbolul binelui moral. (Immanuel Kant)
- Datoria este necesitatea de a savar~i 0 japta din respect pentru legea morala.
(Immanuel Kant)
- Ajuta-te $I cerul te va ajuta! (La Fontaine)
- Bunatatea este 0 jrumusete pe care 0 percepi cu sufletul. (Alexandru Vlahuta)
- Vorba dulce mult aduce.

12)<, Tipuri de argumente pe care Ie puteti folosi:

argument prin analogie;


argument statistic;
argument deductiv;
argument paremiologic (proverbe);
argumente provenite din experientele de lectura literara;
argumente bazate pe parabole biblice (Samson ~iDalila; David ~iGoliat; lona; iovetc.);
argumente provenite din biografiile oamenilor celebri.

Forme eoreete:
1>_ Persoana a III-a, sg., pI. pentru verbul a a$eza la indicativ prezent este:
-- a~aza

2:>- Conjunctiv

prezent, persoana a III-a sg., pI. pentru verbul a avea:

- sa aiba
3)<, A crea la indicativ prezent, persoana a III-a sg., pI.:
- ereeaza

4>- 0

Viitor popular, indicativ, persoana a III-a pI.:


sa (vina/serie/ ... ), deci nu "or sa (vinaJscrie ... )"

5> A trebui la indicativ prezent, persoana a III-a pI.:


- (ei/ele) trebuie (sa vina/serie .. ), deci nu, ,,(ei/ele) trebuiesc (sa vinaJscrie ... )"

8)P,

Forma corecta este:

- de Capt (nu "defapt")


9)1.- Forma corecta (pentru mai-mult-ca-perfect
- noi vlizoseram/scriseseram/cantaseram

indicativ, persoana I pI.) este:

.. (nu "noi vazusernlscrisesernldinta-

sem", ")
10> Forma corecta (pentru perfectul simplu indicativ, persoana a II-a sg,) este:
- tu veni!ji, scrise!ji, citi!jt, " nu "tu venii, scrisei, cantai"

11)1.- Forma corecta pentru adjective postpuse (de tipul albastru, negru",) la plural
este cu un singur -i:
- (ochii) alba!jtri/negri
- dar alba!jtrii/negrii

(nu "ochii alba~trii, negrii")


ochi, pentru ca al doilea -i este articolul hotarat, plural

12,. Forma corecta (pentru un verb de conjugarea a IV-a terminat in -i folosit la infinitiv) are doar un -i ~i deci este:
- (el/ea) no poate !jtilveni/citilvorbt.,

sau se poate !jtilveni/citi/vorbi ... sau ar/a!j

~ti/veni/ citilvorbi (deci nu "el nu poate ~tii/veniil citii/vorbii ... ")


13> Forma corecta de imperativ persoana a II-a sg. pentru verbul aface este:
- no face! - pentru ca regula de formare este no + infinitivul verbului; (deci nu ,,nu fa!")
14. Forma corecta pentru adjectivele posesive no~tri, vo~tri este:
- (parintii) nO!jtri/vo!jtri (nu "parintii no~trii/vo~trii")
- ai nO!jtri/ai vO!jtri (parinti)
15> Forma corecta este:
- dragile mele prietene/colege/carti

etc. - adjectivul drag are trei forme: drag -

draga - dragi, "drage" nu exista! (nu "dragele mele prietene/colege/carti")

16').- Forma corecta este:


- in ceea ce prive!jte problemele/ideile

etc., nu "in ceea ce privesc problemele/ideile"

Pornind de la premisa ca (~i aid, in cele ce urmeaza, e bine sa construiti 0 fraza in


conformitate cu 0 precizare terminologica sau generala, 0 definitie a termenului propus
in discutie; sa zicem ca textul argumentativ trebuie sa fie despre "curaj"; aid puteti sa
definiti sau sa prezentati, dupa parerea voastra, in general, termenul) a avea curaj
inseamna a dovedi capacitatea de a invinge obstacolele, se poate demonstra (aid
puteti sa delimitati scopul eseului vostru argumentativ) ca acesta este 0 conditie
sine qua non a personalitatii aduite moral.
Un prim argument pe care il pot aduce in favoarea ideii exprimate mai sus este
de natura ... (aid puteti delimita domeniul din care va selectati argumentul: psihologie,
mciologie, literatura, arta, filosofie, statistica, logicii, matematica etc.). Acesta se refera
a faptul ca ... (~i enuntati ideea). E de mentionat faptul ca .. .ISe poate deduce ca .. .ISe
loate face analogia cu ... (A~a nuantati ideea, sa zicem, printr-o analogie sau printr-o
:omparatie cu 0 situatie de viata sau printr-o experienta culturalii. Nu e rau dacii aid, la
Icest argument, aveti trei enunturi.)
Un al doilea argument in favoarea ideii exprimate mai sus este de natura ... (~i
umiti ~i aid domeniul din care va selectati argumentul; ar fi de preferat sa fie altul decat
el de la primul argument). Aceasta are in vedere faptul ca ... (enuntati ideea). In conecinta, a~ adauga ... (~i aici explicati, comparati sau particularizati).
Nu e mai putin adevarat ca ... (Daca vi se cer trei argumente, aid este locul celui
~-al treilea care are aceea~i nevoie de detaliere ca cele de mai sus; argumentul poate fi
:0 sau contra ideii exprimate, important este sa va conduca la concluzia dorita).
In ~oncluziefin cele din urma, dar nu lipsit de importantatCa
sa conchid/in sinza celor spuse mai sus, se poate spune ca ... (~i aid, esentializati ceea ce ati spus in
:monstratia propriu-zisa, tara sa repetati cuvintele, d doar incercati sa gasiti ideea de
za a demonstratiei voastre), astfel indt este clar/evident ca ... (enuntati 0 idee care
trimita la premisa avuta in vedere, dar care sa nu insemne in mod necesar repetarea
elora~i cuvinte din premisa, ci a aceleia~i idei).

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL AL III-LEA ...PLANULESEULUISTRUCTURAT

Recomandari generale orientative --------------1 ..Eseul vostru trebuie sa aiM trei parti:
introducere;
cuprins;
Incheiere.
2 ..Introducerea poate cuprinde:
date generale despre perioadaltendinta literariilcurentul/contextulliterar
plasarea autorului operei alese de voi pentru tema data ill curent, perioada etc.
3~ Cuprinsul poate contine:
titlul operei alese de voi; explicatia titlului;
caracteristici generale ;le acelei opere (definitia speciei literare In care se Incadreaziilcaracteristici de curent/trasaturi generale ale acelei specii/date despre viziunea despre lume ~i viata a autorului etc.);
tema operei date;
viziunea narativa (daca este un text de proza)/tipul de lirism (dacii este un text poetic)/tipul de teatru (daca este text dramatic);
structura compozitionala (partile delimitate de autor sau de voi, dupa ideile mari ale
operei); elemente de tehnica narativa (metode narative) sau de tehnicii prozodica
sau dramatic a, dupa caz, care dau identitate operei alese de voi;
analiza fiecarei parti a operei: scene semnificative sau momente ale subiectului
(pentru proza), idei importante structurate In secvente lirice ~i analiza celor mai
importante figuri de stil sau procedee stili stice (poezie), acte ~i tehnici dramatice
(pentru teatru);
caracterizarea personajului principal (daca e proza); relatia cu alt( e) personaj( e);
tipologii (daca este cazul).
Incheierea poate cuprinde:
asocieri cu alte opere literare din program a de bacalaureat sau din literatura romana, In general (ale aceluia~i autor sau din acela~i curent, din aceea~i perioada

4#0'

In care nu credeti; parerea voastra trebuie


sa arate 0 judecata de valoare, rationala, nu afectiva!);
parerea unui critic literar (pe care 0 validati ~i 0 explicati);
_____~~~ ..LHIH<1pUe

mesajul operei
t-;;

NOTA-BENEt ...
;o/.<

Acest plan este orientativ.


Ce trebuie sa faceti este sa aveti informatiile astfel structurate dind invatati.
Apoi, in functie de cerinta data pentru punctul al III-lea al examenului, sa extrageti
datele din acest plan ~i sa adaptati informatiile pentru a acoperi cat mai bine subiectul solicitat in cerinta de examen.
A~adar, indiferent dad cerinta este despre personaj, despre specie, despre viziune
narativa sau despre curent etc., eseul vostru trebuie sa aiM 0 desfii~urare de la generalla
particular, trebuie sa treaca prin toate elementele caracteristice operei alese de voi; numai
ca trebuie sa va dozati corect informatiile: treceti mai repede peste toate ~i ajungeti la ce
vi se cere, unde va opriti ~i detaliati; selectati din ceea ce ~titi ce se potrive~te pentru cerinta data.
Conditia reu~itei la acest examen este sa fi citit operele din materia de bacalaureat
(daca nu ati fiicut-o, cred ca e bine sa incercati; cand scrii despre 0 opera pe care nu ai citit-o,
discursul nu e convingator, uiti datele, personajele, numel~ autorului, confunzi titlul operei, pentru ca nu ai reu~it sa ai 0 parere proprie despre acel autor sau despre atmosfera
acelei caqi; cred ca e bine sa cite~ti chiar ~i cand nu iti place, pentru ca a~a vei retine ~i
vei putea povesti scenele reprezentative sau ideile din opera).
Este bine sa retineti fragmente din opera pe care 0 aveti de prezentat (scurte, semnificative); daca faceti asta, asigurati-va ca retineti corect, de la cuvinte la punctuatie, altfel, nu are sens; puteti insa sa parafrazati, cand nu va amintiti exact, dar acest fapt este
valabil doar pentru un text de proza; pentru poezie, nu puteti parafraza, nu puteti povesti.
Va recomand sa invatati anumite poezii sau fragmente din poeziile pe care Ie aveti
n vedere pentru examen (Plumb, Lacustrii - George Bacovia; Eu nu strivesc corola de
rzinuni a lumii, Gorunul - Lucian Blaga, Flori de mucigai - Tudor Arghezi; fragmente
linLuceajarul- Mihai Eminescu, din Riga Crypto # lapona Enigel- Ion Barbu, din Aci
osi pe vremuri - Ion Pillat etc.). Va fi muIt mai u~or sa faceti analiza textului la examen.

MATERIA DE BACALAUREAT PENTRU SUBIECTUL AL III-LEA


TABEL SINOPTIC ORIENTATIV
rioada
,optista

JunimeaIPerioada
Clasici

-oduclie la Dacia
rara - Mihail
galniceanu

Junimea/Titu Maiorescu
(doua articole)

mantismul roma;c incipient

Basmul cult - Ion Creangii


(Povestea lui Harap-Alb)

Marilor

lvela romanticii ~i
oricii: (Costache
Nuvela realistii ~i psihologicii:gruzzi - Alexanloan Slavici (Moara cu noroc)
u Lapu~neanul)
Romantismul(LuceajQrul)

Mihai Eminescu

Comedia - Ion Luca Caragiale


(0 scrisoare pierduta)

Posteminescianismul
(prelungiri ale
romantismului ~i
ale clasicismului)

Perioada
interbelica

Perioada
postbelica

(George Co~bucModernismulMiinioasa sau Octavian Eugen Lovinescu Goga)


referiri la texte

Romanul postbelic
Marin Preda (Moro

Modernismul in poezie - Lucian Blaga


(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii)

NeomodernismulStiinescu (Catre Ga

Modernismul in poezie - Thdor Arghezi


(Flori de mucigai)

Teatrul modern - (
metaforic - Drama J
lid) - Marin Sores
(Iona)

Modernismul in poezie - Ion Barbu


(Riga Crypto ~i lapona Enigel)
Simbolismul(Plumb)

George Bacovia

TraditionalismulIon Pillat
(Aci sosi pe vremuri)
Romanul obiectiv - RealismulRebreanu (Ion)

Liviu

Romanul subiectiv - Camil Petrescu


(Ultima noapte de dragoste, fntiiia noapte
de rqzboi)
(Romanul traditionalist) - Mihail
Sadoveanu (Baltagul)
(Romanul realist balzacian) - George