PORTOFOLIU

LA LIMBA I
LITERATURA
ROMN
Tiftilov Vladislav
Cl. a 9-a A
Liceul Teoretic Constantin Spataru

Materiale auxiliare

FI TEHNIC.
INSTRUMENTAR= CUM CITIM O POEZIE
LIRIC?
1
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o

Dup citirea integral i cu atenie a textului avut n vedere:

Citete integral textul;
Caut n dicionar eventualele cuvinte necunoscute;
Noteaz prima impresie pe care ai trit-o la lectura poeziei;
Formuleaz o ntrebare care i se pare esenial pentru
nelegerea textului citit;
Recitete textul;
Observ organizarea textului pe strofe;
Identific elementele de versificaie (rim, msur);
Identific n text cmpurile lexicale;
Stabilete tema poeziei;
Identific mrcile prezenei eului liric n text;
Determin ideile, respectiv sentimentele dominante n jurul
crora se organizeaz textul poeziei;
Urmrete felul n care apar n text aceste idei (figuri de stil,
structuri sintactice specifice limbajului poetic);
ncearc s formulezi o opinie personal cu privire la
semnificaia general a poeziei;
Compar mesajul poeziei cu acela al altor texte pe aceeai
tem , citite de voi.
Confrunt-i prerea cu acelea ale unor colegi,
argumentnd-o cu exemple din text;

2 Realizeaz un cvintet pornind de la un cuvnt tem din

textul primit, adugnd dou adjective, trei verbe la
gerunziu, o propoziie dezvoltat i un substantiv
semnificativ.
3 ntr-un text de 3-5 rnduri, comenteaz, pe scurt, titlul
poeziei.
4 Realizeaz un catren pornind de la primul vers al textului liric
dat.
5 Alctuiete o compunere de 8-10 rnduri n care s utilizezi,
din textul dat:
a O imagine vizual;
b O imagine auditiv;
c O imagine tactil;
d Un epitet cromatic;

e Un element cosmic;
f Un element terestru;
g Un cmp lexical;
h O rim;
Titlul compunerii tale va fi o definiie scurt a unui cuvnt din
poezie, ales de tine.
Noteaz-i numele i titlul poeziei pe propria fi. Rezolvrile vor
fi fcute pe fia de lucru, care va fi nmnat spre corectare
profesorului. ncearc s obii o not ct mai bun.

Rezumatul
Rezumatul (rezumarea unui text literar) este o compunere pe
baza unui text literar, constnd n prezentarea concis a
coninutului operei literare sau a unui fragment al acesteia, prin
care se reine esenialul, eliminndu-se aspectele secundare i
amnuntele. Se pot rezuma numai operele epice i dramatice
pentru c au aciune, prezint evenimente nfptuite de
personaje. Creaiile lirice exprim stri sufleteti, sentimente,
creeaz o anumit atmosfer i o anumit stare spiritual (ele nu
pot fi rezumate).
Redactarea rezumatului este precedat de etapele urmtoare:
a. citirea atent a textului literar;
b. identificarea momentelor aciunii i delimitarea fragmentelor;
c. ntocmirea palnului simplu de idei, care conine ideile
principale n ordinea lor din textul literar.
n redactarea rezumatului:
a. se respect structura compunerii;
b. se relateaz, pe scurt, ntmplrile eseniale n succesiunea lor
din textul literar, fr comentarii sau aprecieri;
c. legtura dintre evenimente se realizeaz prin cuvinte i
expresii precum: apoi, la nceput, dup aceea, deoarece,
pentru + verb la infinitiv;
d. nu se folosete dialogul;
e. nu se rezum fragmente descriptive sau portrete ale
personajelor;
f. nu se folosesc citate;
g. nu se utilizeaz excesiv verbele la gerunziu;
h. se recomand folosirea verbelor la timpul prezent, perfect
compus i viitor;
i. nu se folosesc cuvinte i expresii regionale i din limbajul

curent;
j. se folosete persoana a III a pentru pronume i verbe;
k. se pot evita repetiiile prin sinonimie.
Redactarea rezumatului presupune dezvoltarea planului de idei
principale. n rezumat trebuie s se rspund la urmtoarele
ntrebri: cine? ce face? cnd? unde?

PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ

LITERAR
I.

Personajele literare sunt persoanele implicate in

actiunea unei opere literare:
1.

2.

3.

Dupa locul ocupat in opera:

a)

principale;

b)

secundare;

c)

episodice;

d)

figurante

Dupa modul de prezenta in opera:

a)

individuale;

b)

colective

Dupa raportul cu realitatea:

a)

Reale

b)

Imaginare (miraculoase);

c)

Simbolice;

d)

alegorice

4.

II.

Dupa metoda de creatie folosita de scriitor:

a)

romantice;

b)

realiste;

c)

clasice

A caracteriza un personaj inseamna, in esenta, a

evidentia trasaturile fizice si morale ale acestuia, asa
cum se desprind din opera literara respectiva

Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului

literar care are o structura specifica, tinand cont insa de cerintele
si partile generale ale unei compuneri.
O astfel de lucrare dupa ce se realizeaza incadrarea
personajului in opera, pe baza datelor despre autor si opera trebuie sa reliefeze urmatoarele aspecte:
I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupa personajul in opera
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)
3. Cine este personajul
4. In ce imprejurari este infatisat el
II. CUPRINS:
5. Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa
cum se desprind ele:
a. din prezentarea directa:
- de catre autor
- de catre alte personaje
- de catre personajul insusi (autocaracterizare)
b. din prezentarea indirecta:
- faptele personajului
- comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
- relatia cu celelalte personaje
- aspectul fizic si vestimentar al personajului
- incadrarea intr-un anumit mediu
- punerea personajului in situatii limita
- nume si felul de a vorbi
III. INCHEIERE:
6. Care este atitudinea scriitorului fata de personaj
7. Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul

8. Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste

autorul

CONJUNCIA
Conjunctia este partea de vorbire neflexibil care indic
raportul de coordonare i subordonare ntre pri ale propoziiei, o
parte de propoziie i o propoziie sau ntre dou propoziii.
I.

Dupa form, conjunciile sunt:

- simple : ca, s, ci, dar, de, fie, dac, ori, sau, fie etc.
- compuse : ca s, ci i, cum c, i cu.
locutiuni conjunctivale : mcar c, pentru c, cu toate c, chiar
dac, n afara, mcar de, de parc, pn s, fr s, din cauza c,
n caz c, n loc s, de vreme ce, n timp ce, n vreme ce, odat
ce, dup cum, fa de cum, ca i cnd, ca i cum, dup ce c, i
cu etc.
Conjuncia se ntlnete att la nivelul propoziiei ct i la nivelul
frazei.
II.

Dup felul raporturilor stabilite ntre prile de propoziie sau

ntre propoziii, la nivel de fraz, conjunciile sunt:
A). Coordonatoare (leag pri de propoziie sau propoziii de
acelai fel):
- copulative: i, nici, precum i.
- adversative: dar, iar, ns, ci.
disjunctive: fie, sau, ori.
conclusive: deci, asadar, prin urmare (locuiune conjuncional)
Propoziiile n raport de coordonare pot fi ambele principale sau
ambele secundare.
B). Subordonatoare raportul de subordonare se stabilete ntre
o propoziie principal - regent i o subordonat.

Subordonarea se realizeaz prin conjunciile subordonatoare: ca,

s, dac, de etc. i locuiuni conjuncionale: pentru c, deoarece,
fiindc, din cauza c etc.
Rolul de element relaional ntre regenta i subordonat este
ndeplinit de o serie de locuiuni conjuncionale: pn s, pn
cnd, pentru c etc.
Alte pri de vorbire cu valoare de conjuncie
Rolul de legtura ntre propoziii este adesea ndeplinit de alte
pri de vorbire.
Acestea sunt:
1). Adverbe interogative-relative: unde, cnd, cum, ct i
compusele nehotrate: oricnd, oriicnd, oriunde, oriiunde,
oricum, oriicum, orict, oriict.
2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, i
compusele nehotrte: oricare, oriicare, oricine, oriicine,
oricine, orisice etc.

Abateri cantitative si calitative

In functie de context si de intentie, pleonasmul poate reprezenta
fie o greseala de logica sau o stingacie de exprimare pentru ca
aduce redundanta in transmiterea informatiei , fie o figura de
stil, indeplinind acelasi rol ca repetitia retorica.
accident neprevazut/ neplacut ( cand vorbim de accidente ne
referim la evenimente intamplatoare si neplacute)
atac agresiv (atac = actiune agresiva impotriva cuiva)

 a avansa inainte (a avansa = a inainta)

averse de ploaie (aversa = ploaie rapida)
cel mai celebru (celebru = foarte vestit)
cobai pentru experienta (cobai = animale folosite in experiente
de laborator);
a cobori jos (a cobori = a se indrepta in jos)
a colabora impreuna (a colabora = a lucra impreuna)
a conlucra impreuna (a conlucra = a lucra impreuna)
contrabanda ilegala (contrabanda = marfa transportata ilegal)
a convietui impreuna (a convietui = a trai impreuna)
deschiderea vernisajului (vernisaj = deschidere oficiala a unei
expozitii de arta)
a dainui permanent (a dainui = a persista, a se permanentiza)
a ecraniza un film (a ecraniza = a adapta o lucrare literara/
muzicala pentru ecran)
exemple ilustrative (a ilustra = a clarifica prin exemple)
foarte excelent (excelent = cel mai bun, exceptional)
hemoragie de sange (hemoragie = scurgere de sange)
incident neasteptat/ neplacut (incident = intamplare
neasteptata si neplacuta)
infatisare cu aspect cochet (infatisare = aspect)
a ingheta de frig (a ingheta = a amorti de frig)
mijloace mass-media (mass-media = mijloace de comunicare in
masa)
cel mai optim (optim = cel mai bun, excelent)
a prefera mai bine (a prefera = a alege ce este mai bine)
panaceu universal (panaceu reprezinta ideea de medicament
care ar putea vindeca orice boala, prin urmare adaugarea
adjectivului universal nu adauga nimic la intelesul cuvantului
panaceu)
poate fi posibil (posibil = care poate exista, care poate fi
realizat)
prin prisma punctului de vedere (prin prisma = din punct de
vedere)
procent la suta (procent = a suta parte dintr-un intreg)
impartit in trei trimestre/doua semestre(trei si doua sunt inutile,
pentru ca trimestre ori semestre includ deja informatiile
referitoare la numarul trimestrelor ori cel al semestrelor)
a protesta impotriva (a protesta = a manifesta o impotrivire fata
de ceva)
perioada de timp (perioada = interval de timp)

 pubela de gunoi (pubela = recipient pentru gunoi)

a relua din nou (a relua = a lua din nou)
scurta alocutiune (alocutiune = scurta cuvantare)
a urca sus (a urca = a se deplasa in sus, a sui)
a urma in continuare (a urma = a desfasura in continuare, a
continua)
acord comun: acordul presupune intelegerea intre doua sau mai
multe parti.
deschiderea vernisajului: vernisaj este ceremonia de
deschiderea a unei expozitii.

Cum sa-ti faci o Scrisoare de Intentie.

Reguli generale de construire:
- Scrisoarea de intentie e bine sa fie tehnoredactata, cu incadrare
intr-o pagina.
- Trebuie sa fie concisa, coerenta, formata din maxim 4-5
paragrafe.
- Scrisoarea incepe cu numele companiei.
- Se adreseaza departamentului resurse umane sau persoanei
responsabile de angajari
Continut:
- numele tau si posibilitatea de contact - sa apara vizibil (bold,
caractere cu un font marit)
- interesul tau pentru un anumit post/ domeniu, care trebuie
precizat explicit de la inceputul scrisorii, precum si modul in care
ai aflat ca acest post e disponibil. Nu incerca sa fi evaziv, pentru a
tinti mai multe posturi simultan.
- argumentarea intentiei tale de a candida pentru postul respectiv.
- motivarea interesului pentru postul/domeniul de activitate vizat
(enumera cateva calitati personale si cateva succese profesionale
relevante pe domeniul ales). Foloseste doar expresii pozitive, in
nici-un caz negatii! Foloseste verbe de actiune (intentionez, pot,
vreau, etc.), evita redundanta si cliseele!
- declara-ti disponibilitatea pentru un interviu.

- semneaza si dateaza scrisoarea.

Fii responsabil
Precizeaza clar situatia sau problema, dand astfel dovada ca
intelegi nevoile celor aflati de cealalta parte.
Fii personal
Pe cat posibil, nu incepe scrisoarea cu "Stimata Doamna / Stimat
Domn" , asa cum indica unele modele si nu folosi sub nici o forma
un model fotocopiat pe care sa il completezi cu datele tale.
Fii concis si la obiect
Intr-o scrisoare oficiala explica situatia in cat mai putine cuvinte.
Foloseste un limbaj simplu, ca sa reduci riscul de a nu fi inteles.
Urmeaza acesti pasi:
-fa o lista cu lucrurile pe care doresti sa le comunici, indiferent de
ordinea acestora
-utilizeaza argumente, exemple
-gandeste-te la relevanta fiecarei probleme pe care o expui
-renunta la tot ce nu este relevant
-rearanjeaza informatiile intr-o ordine logica, fireasca
Verifica ortografia si gramatica

Trsturi ale genurilor literare

Trsturi lirice
- gndurile, impresiile, emoiile, strile sufleteti sunt exprimate
direct
- eul liric este identificat n text dup mrci lexico-gramaticale
specifice
- impresiile i emoiile autorului sunt redate prin imagini artistice
- textul este alctuit prin valorificarea muzicalitii limbajului
- eul liric red coninutul ntr-un limbaj artistic care sugereaz
impresii i emoii prin figuri de stil
- modul de expunere predominant este descrierea; alte moduri de

expunere : confesiunea liric, meditaia, monologul, liric sau

dialogul imaginar

Trsturi epice
- autorul transmite propriile gnduri, idei, preri n mod indirect
printr-un narator
- naratorul relateaz fapte i ntmplri pe care le plaseaz ntr-un
timp i spaiu
- aciunea se alctuiete din faptele i ntmplrile povestite i
urmeaz un ritm gradat, corespunztor momentelor subiectului
- la aciune sunt implicate personaje de diferite tipuri
- personajele sunt portretizate prin diferite procedee
- modurile de expunere sunt naraiunea, descrierea, dialogul sau
monologul personajelor

Trsturi dramatice
- autorul i exprim gndurile i ideile n mod indirect prin
schimbul de replici al personajelor
- intervenia autorului este redus i se ntlnete n texte scurte,
plasate ntre paranteze, numite indicaii scenice
- aciunea se dezvolt din dialogul personajelor
- personajele se prezint singure prin dialog sau monolog
- modul de expunere predominant este dialogul sau monologul
personajelor; naraiunea i descrierea sunt reduse i se ntlnesc

n textele care redau intervenia direct a autorului

Fisa bibliografica
VASILE ALECSANDRI
1. Locul n literatura romn:
poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat
iacademician romn, membru fondator laAcademiei Romne;
2. Data i locul naterii:
s-a nscut la 21 iulie 1821 n Mirceti, judeul Iai;
3. Viaa:
a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri i al Elenei Cozoni.
Anceput nvtura cu un dascl grec, apoi cu dasclul
maramureean Gherman Vida. ntre anii 1828 si 1834, este inscris
la pensionul francez din Iai al lui Victor Cuenim. n anul 1835 i-a
dat bacalaureatul la Paris. n 1837 s-a pregtit pentru un
bacalaureat n tiine, urmnd cursurile Facultii de Inginerie, pe
care nu aterminat-o. Vasile Alecsandri s-a stins din via la 22
august 1890, dup o lung suferin,fiind nmormntat cu toate
onorurile la conacul su de la Mirceti.
4. Opera:
Volume de versuri:
Pasteluri; Poezii populare. Balade (Cntice btrneti), 1852;
Poezii populare. Balade adunate i ndreptate de V. Alecsandri, partea a IIa, 1853; Doine ilcrmioare, 1853;
Volume de proz:
Istoria unui galben; Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florena; Iaii
n1844; Un salon din Iai; Romnii i poezia lor; O primblare la muni;
Borsec; Balta-alb;Cltorie n Africa; Un episod din anul 1848;
Dram: Cetatea Nemului; Lipitorile satelor; Sgrcitul risipitor; Despot
Vod; Fntna Blanduziei; Ovidiu
n evoluia artistic a lui Alecsandri se pot distinge cel puin trei
momente, trei vrste aflate n deplin corelaie cu epoca plin de
transformri prin care trece societatea romneasc a
acelor timpuri.1.Debutul su st sub semnul unui romantism
tipic, entuziast, liric ( Buchetiera de la Florena, Doine i
lcrimioare) dar i al unei necrutoare critici a ridicolului social n
piesa Iorgu dela Sadagura
sau n ciclul "Chirielor" . Acest romantism tipic, caracteristic
literaturii romnedin perioada paoptist, are n literatura lui
Alecsandri cea mai nalt msur n
Balta alb in

Deteptarea Romniei
i, de cele mai multe ori se prelungete prin unele texte pn
dupUnire.2.O a doua etap, aa-zis de limpezire, de
obiectivare a viziunii i a mijloacelor artistice, se poate
observa ncepnd cu prozele cltoriei n Africa i terminnd cu
expresia artisticmatur din pasteluri i din unele legende.3.A
treia etap l face s revin spre teatru, cu o viziune n
general romantic, viziune fi ltratns printr-un echilibru al
sentimentelor, printr-o senintate a nelegerii care l apropie
declasicism. Epoca n care triete Alecsandri este fundamental
romantic, dar fr ndoial ca vorbi despre clasicism i
romantism la modul concret (implicnd aadar o contiin
i practic concret), e o aventur la fel de mare ca aceea de a
descoperi marile curenteeuropene ntr-o literatur cu alt evoluie
cultural i istoric dect cele din vestul Europei.
Fisa bibliografica Grigore Vieru

Fisa bibliografica al lui Mircea Eliade

Texte inedited
In limba ta de Grigore Vieru
Miorita

Probe de evaluare
Creatii proprii
Secrete
Originea limbii romane
Cele patru miturie ale literaturii romane (dupa George Calinescu)
Motivele din balada Miorita
STILUL

CARACTERISTICI

1.TEHNICOSTIINTIFIC-propriu
comunicarii in
domeniul stiintelor
exacte, al tehnicii

-Se foloseste in domeniul stiintei si al tehnicii, in scris prin lucrari stiintifice/tehnice, iar ora
comunicari in cadrul colocviilor, dezbaterilor stiintifice.
-Respecta normele limbii literare
-Caracter obiectiv ( prezinta idei si rationamente)- expresivitate zero
-Foloseste un vocabular specializat fiecarui domeniu de stiinta :terminologi 12512v2118m e t
neologisme cu caracter international si cuvinte monosemantice
-Lexicul cuprinde numeroase cuvinte derivate cu prefixe neologice sau compuse cu elemente s
-Comunicarile sunt insotite de mijloace extralingvistice (planse, harti, tabele, casete video, calcu

2.ADMINISTRATI
V-JURIDIC-propriu
comunicarii in
domeniile social,
economic,
diplomatic,
administrativ

- Se foloseste in domeniul relatiilor oficiale, in scris ori oral prin documente si acte oficiale
politice, juridice, economice
- Respecta normele limbii literare sub aspectele :fonetic, gramatical, lexical
-Caracter obiectiv, impersonal, fara afectivitate ; accesibilitate, claritate, precizie
-Exprimare rigida, in formule fixe si terminologie specifica( paragraf, datare, semnatura)
-Cuvintele sunt utilizate numai cu sens propriu
-Frecventa ridicata a formelor verbale de viitor; utilizarea unor formule stereotipice de tipul in c
potrivit articolului

3. PUBLICISTICpropriu presei

- Se foloseste in comunicari cu functie de informatie, in scris prin presa, publicatii, iar

televiziune.
-Contopeste elemente intelectuale si afective
-Mare varietate de forme publicistice, in care pot aparea si mijloace extralingvistice
tabele,statistici)
-Reflecta normele limbii literare, valorifica toate sectoarele vocabularului : termeni stiintifici, ne
populari
-Foloseste cuvinte cu sensuri figurate, comparatii, epitete, enumeratii, antiteze
-Recurge la formulari eliptice, chenare, maxime, citate, titluri frapante

4.BELETRISTICpropriu comunicarii
literar-artistice

-Se foloseste in operele literare ; grad mare de expresivitate ; transmite idei si sentimen
artistice, apeland la sensibilitatea si imaginatia cititorului
-Valorifica toate sectoarele vocabularului (arhaisme, neologisme, regionalisme, argou) ; limb
polisemantic
-Valorifica toate stilurile functionale ale limbii si toate mijloacele expresive