PORTOFOLIU

LA LIMBA I
LITERATURA
ROMN
Nume Prenume
Cl. a x-a X
Institutia

Materiale auxiliare

FI TEHNIC.
INSTRUMENTAR= CUM CITIM O POEZIE
LIRIC?
1
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o

Dup citirea integral i cu atenie a textului avut n vedere:

Citete integral textul;
Caut n dicionar eventualele cuvinte necunoscute;
Noteaz prima impresie pe care ai trit-o la lectura poeziei;
Formuleaz o ntrebare care i se pare esenial pentru
nelegerea textului citit;
Recitete textul;
Observ organizarea textului pe strofe;
Identific elementele de versificaie (rim, msur);
Identific n text cmpurile lexicale;
Stabilete tema poeziei;
Identific mrcile prezenei eului liric n text;
Determin ideile, respectiv sentimentele dominante n jurul
crora se organizeaz textul poeziei;
Urmrete felul n care apar n text aceste idei (figuri de stil,
structuri sintactice specifice limbajului poetic);
ncearc s formulezi o opinie personal cu privire la
semnificaia general a poeziei;
Compar mesajul poeziei cu acela al altor texte pe aceeai
tem , citite de voi.
Confrunt-i prerea cu acelea ale unor colegi,
argumentnd-o cu exemple din text;

2 Realizeaz un cvintet pornind de la un cuvnt tem din

textul primit, adugnd dou adjective, trei verbe la
gerunziu, o propoziie dezvoltat i un substantiv
semnificativ.
3 ntr-un text de 3-5 rnduri, comenteaz, pe scurt, titlul
poeziei.
4 Realizeaz un catren pornind de la primul vers al textului liric
dat.
5 Alctuiete o compunere de 8-10 rnduri n care s utilizezi,
din textul dat:
a O imagine vizual;
b O imagine auditiv;
c O imagine tactil;
d Un epitet cromatic;

e Un element cosmic;
f Un element terestru;
g Un cmp lexical;
h O rim;
Titlul compunerii tale va fi o definiie scurt a unui cuvnt din
poezie, ales de tine.
Noteaz-i numele i titlul poeziei pe propria fi. Rezolvrile vor
fi fcute pe fia de lucru, care va fi nmnat spre corectare
profesorului. ncearc s obii o not ct mai bun.

Rezumatul
Rezumatul (rezumarea unui text literar) este o compunere pe
baza unui text literar, constnd n prezentarea concis a
coninutului operei literare sau a unui fragment al acesteia, prin
care se reine esenialul, eliminndu-se aspectele secundare i
amnuntele. Se pot rezuma numai operele epice i dramatice
pentru c au aciune, prezint evenimente nfptuite de
personaje. Creaiile lirice exprim stri sufleteti, sentimente,
creeaz o anumit atmosfer i o anumit stare spiritual (ele nu
pot fi rezumate).
Redactarea rezumatului este precedat de etapele urmtoare:
a. citirea atent a textului literar;
b. identificarea momentelor aciunii i delimitarea fragmentelor;
c. ntocmirea palnului simplu de idei, care conine ideile
principale n ordinea lor din textul literar.
n redactarea rezumatului:
a. se respect structura compunerii;
b. se relateaz, pe scurt, ntmplrile eseniale n succesiunea lor
din textul literar, fr comentarii sau aprecieri;
c. legtura dintre evenimente se realizeaz prin cuvinte i
expresii precum: apoi, la nceput, dup aceea, deoarece,
pentru + verb la infinitiv;
d. nu se folosete dialogul;
e. nu se rezum fragmente descriptive sau portrete ale
personajelor;
f. nu se folosesc citate;
g. nu se utilizeaz excesiv verbele la gerunziu;
h. se recomand folosirea verbelor la timpul prezent, perfect
compus i viitor;
i. nu se folosesc cuvinte i expresii regionale i din limbajul

curent;
j. se folosete persoana a III a pentru pronume i verbe;
k. se pot evita repetiiile prin sinonimie.
Redactarea rezumatului presupune dezvoltarea planului de idei
principale. n rezumat trebuie s se rspund la urmtoarele
ntrebri: cine? ce face? cnd? unde?

PLANUL CARACTERIZARII UNUI PERSONAJ

LITERAR
I.

Personajele literare sunt persoanele implicate in

actiunea unei opere literare:
1.

2.

3.

Dupa locul ocupat in opera:

a)

principale;

b)

secundare;

c)

episodice;

d)

figurante

Dupa modul de prezenta in opera:

a)

individuale;

b)

colective

Dupa raportul cu realitatea:

a)

Reale

b)

Imaginare (miraculoase);

c)

Simbolice;

d)

alegorice

4.

II.

Dupa metoda de creatie folosita de scriitor:

a)

romantice;

b)

realiste;

c)

clasice

A caracteriza un personaj inseamna, in esenta, a

evidentia trasaturile fizice si morale ale acestuia, asa
cum se desprind din opera literara respectiva

Caracterizarea personajului este o compunere pe baza textului

literar care are o structura specifica, tinand cont insa de cerintele
si partile generale ale unei compuneri.
O astfel de lucrare dupa ce se realizeaza incadrarea
personajului in opera, pe baza datelor despre autor si opera trebuie sa reliefeze urmatoarele aspecte:
I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupa personajul in opera
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)
3. Cine este personajul
4. In ce imprejurari este infatisat el
II. CUPRINS:
5. Care sunt insusirile fizice si morale ale personajului asa
cum se desprind ele:
a. din prezentarea directa:
- de catre autor
- de catre alte personaje
- de catre personajul insusi (autocaracterizare)
b. din prezentarea indirecta:
- faptele personajului
- comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
- relatia cu celelalte personaje
- aspectul fizic si vestimentar al personajului
- incadrarea intr-un anumit mediu
- punerea personajului in situatii limita
- nume si felul de a vorbi
III. INCHEIERE:
6. Care este atitudinea scriitorului fata de personaj
7. Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personajul

8. Ce modalitati (procedee) de caracterizare foloseste

autorul

CONJUNCIA
Conjunctia este partea de vorbire neflexibil care indic
raportul de coordonare i subordonare ntre pri ale propoziiei, o
parte de propoziie i o propoziie sau ntre dou propoziii.
I.

Dupa form, conjunciile sunt:

- simple : ca, s, ci, dar, de, fie, dac, ori, sau, fie etc.
- compuse : ca s, ci i, cum c, i cu.
locutiuni conjunctivale : mcar c, pentru c, cu toate c, chiar
dac, n afara, mcar de, de parc, pn s, fr s, din cauza c,
n caz c, n loc s, de vreme ce, n timp ce, n vreme ce, odat
ce, dup cum, fa de cum, ca i cnd, ca i cum, dup ce c, i
cu etc.
Conjuncia se ntlnete att la nivelul propoziiei ct i la nivelul
frazei.
II.

Dup felul raporturilor stabilite ntre prile de propoziie sau

ntre propoziii, la nivel de fraz, conjunciile sunt:
A). Coordonatoare (leag pri de propoziie sau propoziii de
acelai fel):
- copulative: i, nici, precum i.
- adversative: dar, iar, ns, ci.
disjunctive: fie, sau, ori.
conclusive: deci, asadar, prin urmare (locuiune conjuncional)
Propoziiile n raport de coordonare pot fi ambele principale sau
ambele secundare.
B). Subordonatoare raportul de subordonare se stabilete ntre
o propoziie principal - regent i o subordonat.

Subordonarea se realizeaz prin conjunciile subordonatoare: ca,

s, dac, de etc. i locuiuni conjuncionale: pentru c, deoarece,
fiindc, din cauza c etc.
Rolul de element relaional ntre regenta i subordonat este
ndeplinit de o serie de locuiuni conjuncionale: pn s, pn
cnd, pentru c etc.
Alte pri de vorbire cu valoare de conjuncie
Rolul de legtura ntre propoziii este adesea ndeplinit de alte
pri de vorbire.
Acestea sunt:
1). Adverbe interogative-relative: unde, cnd, cum, ct i
compusele nehotrate: oricnd, oriicnd, oriunde, oriiunde,
oricum, oriicum, orict, oriict.
2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, i
compusele nehotrte: oricare, oriicare, oricine, oriicine,
oricine, orisice etc.

Abateri cantitative si calitative

In functie de context si de intentie, pleonasmul poate reprezenta
fie o greseala de logica sau o stingacie de exprimare pentru ca
aduce redundanta in transmiterea informatiei , fie o figura de
stil, indeplinind acelasi rol ca repetitia retorica.
accident neprevazut/ neplacut ( cand vorbim de accidente ne
referim la evenimente intamplatoare si neplacute)
atac agresiv (atac = actiune agresiva impotriva cuiva)

 a avansa inainte (a avansa = a inainta)

averse de ploaie (aversa = ploaie rapida)
cel mai celebru (celebru = foarte vestit)
cobai pentru experienta (cobai = animale folosite in experiente
de laborator);
a cobori jos (a cobori = a se indrepta in jos)
a colabora impreuna (a colabora = a lucra impreuna)
a conlucra impreuna (a conlucra = a lucra impreuna)
contrabanda ilegala (contrabanda = marfa transportata ilegal)
a convietui impreuna (a convietui = a trai impreuna)
deschiderea vernisajului (vernisaj = deschidere oficiala a unei
expozitii de arta)
a dainui permanent (a dainui = a persista, a se permanentiza)
a ecraniza un film (a ecraniza = a adapta o lucrare literara/
muzicala pentru ecran)
exemple ilustrative (a ilustra = a clarifica prin exemple)
foarte excelent (excelent = cel mai bun, exceptional)
hemoragie de sange (hemoragie = scurgere de sange)
incident neasteptat/ neplacut (incident = intamplare
neasteptata si neplacuta)
infatisare cu aspect cochet (infatisare = aspect)
a ingheta de frig (a ingheta = a amorti de frig)
mijloace mass-media (mass-media = mijloace de comunicare in
masa)
cel mai optim (optim = cel mai bun, excelent)
a prefera mai bine (a prefera = a alege ce este mai bine)
panaceu universal (panaceu reprezinta ideea de medicament
care ar putea vindeca orice boala, prin urmare adaugarea
adjectivului universal nu adauga nimic la intelesul cuvantului
panaceu)
poate fi posibil (posibil = care poate exista, care poate fi
realizat)
prin prisma punctului de vedere (prin prisma = din punct de
vedere)
procent la suta (procent = a suta parte dintr-un intreg)
impartit in trei trimestre/doua semestre(trei si doua sunt inutile,
pentru ca trimestre ori semestre includ deja informatiile
referitoare la numarul trimestrelor ori cel al semestrelor)
a protesta impotriva (a protesta = a manifesta o impotrivire fata
de ceva)
perioada de timp (perioada = interval de timp)

 pubela de gunoi (pubela = recipient pentru gunoi)

a relua din nou (a relua = a lua din nou)
scurta alocutiune (alocutiune = scurta cuvantare)
a urca sus (a urca = a se deplasa in sus, a sui)
a urma in continuare (a urma = a desfasura in continuare, a
continua)
acord comun: acordul presupune intelegerea intre doua sau mai
multe parti.
deschiderea vernisajului: vernisaj este ceremonia de
deschiderea a unei expozitii.

Cum sa-ti faci o Scrisoare de Intentie.

Reguli generale de construire:
- Scrisoarea de intentie e bine sa fie tehnoredactata, cu incadrare
intr-o pagina.
- Trebuie sa fie concisa, coerenta, formata din maxim 4-5
paragrafe.
- Scrisoarea incepe cu numele companiei.
- Se adreseaza departamentului resurse umane sau persoanei
responsabile de angajari
Continut:
- numele tau si posibilitatea de contact - sa apara vizibil (bold,
caractere cu un font marit)
- interesul tau pentru un anumit post/ domeniu, care trebuie
precizat explicit de la inceputul scrisorii, precum si modul in care
ai aflat ca acest post e disponibil. Nu incerca sa fi evaziv, pentru a
tinti mai multe posturi simultan.
- argumentarea intentiei tale de a candida pentru postul respectiv.
- motivarea interesului pentru postul/domeniul de activitate vizat
(enumera cateva calitati personale si cateva succese profesionale
relevante pe domeniul ales). Foloseste doar expresii pozitive, in
nici-un caz negatii! Foloseste verbe de actiune (intentionez, pot,
vreau, etc.), evita redundanta si cliseele!
- declara-ti disponibilitatea pentru un interviu.

- semneaza si dateaza scrisoarea.

Fii responsabil
Precizeaza clar situatia sau problema, dand astfel dovada ca
intelegi nevoile celor aflati de cealalta parte.
Fii personal
Pe cat posibil, nu incepe scrisoarea cu "Stimata Doamna / Stimat
Domn" , asa cum indica unele modele si nu folosi sub nici o forma
un model fotocopiat pe care sa il completezi cu datele tale.
Fii concis si la obiect
Intr-o scrisoare oficiala explica situatia in cat mai putine cuvinte.
Foloseste un limbaj simplu, ca sa reduci riscul de a nu fi inteles.
Urmeaza acesti pasi:
-fa o lista cu lucrurile pe care doresti sa le comunici, indiferent de
ordinea acestora
-utilizeaza argumente, exemple
-gandeste-te la relevanta fiecarei probleme pe care o expui
-renunta la tot ce nu este relevant
-rearanjeaza informatiile intr-o ordine logica, fireasca
Verifica ortografia si gramatica

Trsturi ale genurilor literare

Trsturi lirice
- gndurile, impresiile, emoiile, strile sufleteti sunt exprimate
direct
- eul liric este identificat n text dup mrci lexico-gramaticale
specifice
- impresiile i emoiile autorului sunt redate prin imagini artistice
- textul este alctuit prin valorificarea muzicalitii limbajului
- eul liric red coninutul ntr-un limbaj artistic care sugereaz
impresii i emoii prin figuri de stil
- modul de expunere predominant este descrierea; alte moduri de

expunere : confesiunea liric, meditaia, monologul, liric sau

dialogul imaginar

Trsturi epice
- autorul transmite propriile gnduri, idei, preri n mod indirect
printr-un narator
- naratorul relateaz fapte i ntmplri pe care le plaseaz ntr-un
timp i spaiu
- aciunea se alctuiete din faptele i ntmplrile povestite i
urmeaz un ritm gradat, corespunztor momentelor subiectului
- la aciune sunt implicate personaje de diferite tipuri
- personajele sunt portretizate prin diferite procedee
- modurile de expunere sunt naraiunea, descrierea, dialogul sau
monologul personajelor

Trsturi dramatice
- autorul i exprim gndurile i ideile n mod indirect prin
schimbul de replici al personajelor
- intervenia autorului este redus i se ntlnete n texte scurte,
plasate ntre paranteze, numite indicaii scenice
- aciunea se dezvolt din dialogul personajelor
- personajele se prezint singure prin dialog sau monolog
- modul de expunere predominant este dialogul sau monologul
personajelor; naraiunea i descrierea sunt reduse i se ntlnesc

n textele care redau intervenia direct a autorului

Fisa bibliografica
Vasile Alecsandri
1. Locul n literatura romn:
poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat
iacademician romn, membru fondator laAcademiei Romne;
2. Data i locul naterii:
s-a nscut la 21 iulie 1821 n Mirceti, judeul Iai;
3. Viaa:
a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri i al Elenei Cozoni.
Anceput nvtura cu un dascl grec, apoi cu dasclul
maramureean Gherman Vida. ntre anii 1828 si 1834, este inscris
la pensionul francez din Iai al lui Victor Cuenim. n anul 1835 i-a
dat bacalaureatul la Paris. n 1837 s-a pregtit pentru un
bacalaureat n tiine, urmnd cursurile Facultii de Inginerie, pe
care nu aterminat-o. Vasile Alecsandri s-a stins din via la 22
august 1890, dup o lung suferin,fiind nmormntat cu toate
onorurile la conacul su de la Mirceti.
4. Opera:
Volume de versuri:
Pasteluri; Poezii populare. Balade (Cntice btrneti), 1852;
Poezii populare. Balade adunate i ndreptate de V. Alecsandri, partea a IIa, 1853; Doine ilcrmioare, 1853;
Volume de proz:
Istoria unui galben; Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florena; Iaii
n1844; Un salon din Iai; Romnii i poezia lor; O primblare la muni;
Borsec; Balta-alb;Cltorie n Africa; Un episod din anul 1848;
Dram: Cetatea Nemului; Lipitorile satelor; Sgrcitul risipitor; Despot
Vod; Fntna Blanduziei; Ovidiu
n evoluia artistic a lui Alecsandri se pot distinge cel puin trei
momente, trei vrste aflate n deplin corelaie cu epoca plin de
transformri prin care trece societatea romneasc a
acelor timpuri.1.Debutul su st sub semnul unui romantism
tipic, entuziast, liric ( Buchetiera de la Florena, Doine i
lcrimioare) dar i al unei necrutoare critici a ridicolului social n
piesa Iorgu dela Sadagura
sau n ciclul "Chirielor" . Acest romantism tipic, caracteristic
literaturii romnedin perioada paoptist, are n literatura lui
Alecsandri cea mai nalt msur n
Balta alb in
Deteptarea Romniei
i, de cele mai multe ori se prelungete prin unele texte pn
dupUnire.2.O a doua etap, aa-zis de limpezire, de

obiectivare a viziunii i a mijloacelor artistice, se poate

observa ncepnd cu prozele cltoriei n Africa i terminnd cu
expresia artisticmatur din pasteluri i din unele legende.3.A
treia etap l face s revin spre teatru, cu o viziune n
general romantic, viziune fi ltratns printr-un echilibru al
sentimentelor, printr-o senintate a nelegerii care l apropie
declasicism. Epoca n care triete Alecsandri este fundamental
romantic, dar fr ndoial ca vorbi despre clasicism i
romantism la modul concret (implicnd aadar o contiin
i practic concret), e o aventur la fel de mare ca aceea de a
descoperi marile curenteeuropene ntr-o literatur cu alt evoluie
cultural i istoric dect cele din vestul Europei.

Grigore Vieru
Grigore Vieru s-a nscut pe 14 februarie 1935, n satul Pererta, n
familia lui Pavel i Eudochia Vieru, nscut Didic. A absolvit coala
de 7 clase din satul natal, n anul 1950, dup care urmeaz coala
medie din oraul Lipcani, pe care o termin n 1953.
n anul 1957 debuteaz editorial (fiind student) cu o plachet de
versuri pentru copii, Alarma, apreciat de critica literar.
n 1958 a absolvit Institutul Pedagogic Ion Creang din Chiinu,
facultatea Filologie i Istorie. Se angajeaz ca redactor la redacia
numit revista pentru copii Scnteia Leninist, actualmente
Noi, i ziarul "Tnrul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .
La 8 iunie 1960 se cstorete cu Raisa Nacu, profesoar de limba
romn i latin i se angajeaz ca redactor la revista Nistru,
actualmente Basarabia, publicaie a Uniunii Scriitorilor din
Moldova. ntre anii19601963 este redactor la editura Cartea
Moldoveneasc.
A fost un oaspete des al Csuei Poeziei din satul
Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru
precolari Albinua.
Anul 1968 aduce o cotitur n destinul poetului, consemnat de
volumul de versuri lirice Numele tu, cu o prefa de Ion Dru.
Cartea este apreciat de critica literar drept cea mai original
apariie poetic. n chiar anul apariiei devine obiect de studiu la
cursurile universitare de literatur naional contemporan. Trei
poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Brncui, iar alte dou sunt nchinate lui Nicolae

Labi i Marin Sorescu. Asemenea dedicaii apar pentru prima

oar n lirica basarabean postbelic.
Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.
n 1973 Grigore Vieru trece Prutul n cadrul unei delegaii de
scriitori sovietici. Particip la ntlnirea cu redactorii revistei
Secolul 20: Dan Hulic, tefan Augustin Doina, Ioanichie
Olteanu, Geo erban, Tatiana Nicolescu. Viziteaz, la rugmintea
sa, mnstirile Putna, Vorone, Sucevia, Dragomirna, Vratec. Se
ntoarce la Chiinu cu un sac de cri. Mai trziu poetul face
urmtoarea mrturisire:
Dac visul unora a fost s ajung n Cosmos, eu viaa
ntreag am visat s trec Prutul.

Opera:

1957 - Alarma (versuri pentru copii)

1958 - Muzicue (versuri pentru copii)

1961 - Ft-Frumos curcubeul i Bun ziua, fulgilor! la editura

Cartea Moldoveneasc

1963 - Mulumim pentru pace (versuri) i Fgurai' (versuri,

povestiri i cntece).

1964 - Revista Nistru public poemul Legmnt, dedicat

poetului nepereche Mihai Eminescu.

1965 - Versuri pentru cititorii de toate vrstele, prefaat

de Ion Dru pentru care i se acord Premiul Republican al
Comsomolului n domeniul literaturii pentru copii i tineret
(1967).

1967 - Poezii de seama voastr (editura Lumina)

1968 - Brbaii Moldovei, cu o dedicaie pentru

naionalistul Nicolae Testimieanu (revista Nistru). ntregul
tiraj este oprit, dedicaia scoas.

1969 - Duminica cuvintelor la editura Lumina cu ilustraii

de Igor Vieru, o carte mult ndrgit de precolari, care a
devenit prezent n orice grdini de copii.

1970 - Abecedarul (editura Lumina) n colaborare

cu Spiridon Vangheli i pictorul Igor Vieru)
1972 - Trei iezi

1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustraii color de Isai

Crmu)

1975 - Mama (editura Lumina carte pentru cei mici,

ilustrat de Igor Vieru)

1976 - Un verde ne vede! (editura Lumina volum pentru

care poetului i se decerneaz Premiul de Stat al Republicii
Moldova (1978).

1989 - Metafore albastre - - (editura

Narodna cultura, Sofia n colecia Globus poetic, traducere
n limba bulgar de Ognean Stamboliev.

2010 - Mi-e dor de piatr - [16] - d.

Avangardprint, Bulgaria - traducere n bulgar i prefa de
Ognean Stamboliev - 100 poezii

Mircea Eliade
Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, Bucureti d. 22
aprilie 1986, Chicago)[1] a fost istoric al religiilor, scriitor de
ficiune, filozof i profesor romn la Universitatea din Chicago.
Filozof i istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea
din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell
L. Avery din 1962, naturalizat cetean american n 1966, onorat
cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume
tiinifice, opere literare i eseuri filozofice traduse n 18 limbi i a
circa 1200 de articole i recenzii cu o tematic extrem de variat,
foarte bine documentate. Opera complet a lui Mircea Eliade ar
ocupa peste 80 de volume, fr a lua n calcul jurnalele sale
intime i manuscrisele inedite. Este membru post-mortem
al Academiei Romne (din 1990).[2]
Opere:

Romanul adolescentului miop, roman (1928)

Gaudeamus, roman (1929)

Isabel i apele diavolului, roman (1930)

Lumina ce se stinge, roman (1931)

Maitreyi, roman (1933)

ntoarcerea din rai, roman (1934)

Huliganii, roman (1935)

antier. Roman indirect (1935)

Domnioara Christina, nuvel (1936)

India (1936)

arpele, nuvel (1937)

Nunt n cer, roman (1938)

Secretul doctorului Honigberger, nuvel (1940)

Nopi la Serampore, nuvel (1940)

Pe strada Mntuleasa, nuvel (1963)

La ignci, nuvel (1969)

Noapte de Snziene, roman (1971)

n curte la Dionis, nuvele (1977)

Alte opere:

Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne (1936)

Cosmologie i alchimie babilonian (1937)

Comentarii la legenda meterului Manole (1943)

Trait d'histoire des religions (1949)

Le Sacr et le Profane (1956)

Texte inedite
Grigore Vieru - In limba ta
In aceeasi limba
Toata lumea plange,
In aceeasi limba
Rade un pamant.
Ci doar in limba ta
Durerea poti s-o mangai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cant.
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.

Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.
Iar cand nu poti
Nici plange si nici rade,
Cand nu poti mangaia
Si nici canta,
Cu-al tau pamant,
Cu cerul tau in fata,
Tu taci atuncea
Tot in limba ta.

Mioria
Poezie popular culeas de Vasile
Alecsandri.
Pe-un picior de plai,
Pe-o gur de rai,
Iat vin n cale,
Se cobor la vale
Trei turme de miei,
Cu trei ciobnei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
i unu-i vrncean.
Iar cel ungurean
i cu cel vrncean,
Mri, se vorbir,
Ei se sftuir
Pe l-apus de soare
Ca s mi-l omoare

Pe cel moldovan,
C-i mai ortoman
-are oi mai multe,
Mndre i cornute
i cai nvai
i cni mai brbai.
Dar cea miori,
Cu ln plvi,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
Miori laie,
Laie, buclaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace!

Ori iarba nu-i place,

Ori eti bolnvioar,
Drgu mioar?
Drguule bace,
D-i oile-ncoace,
La negru zvoi,
C-i iarb de noi
i umbr de voi.
Stpne, stpne,
i cheam -un cne,
Cel mai brbtesc
i cel mai fresc,
C l-apus de soare
Vreau s mi te-omoare
Baciul ungurean
i cu cel vrncean!
Oi brsan,
De eti nzdrvan
i de-a fi s mor
n cmp de mohor,
S spui lui vrncean
i lui ungurean
Ca s m ngroape
Aice, pe-aproape,
n strunga de oi,
S fiu tot cu voi;
n dosul stnii,
S-mi aud cnii.
Aste s le spui,
Iar la cap s-mi pui
Fluiera de fag,
Mult zice cu drag;
Fluiera de os,
Mult zice duios;
Fluiera de soc,
Mult zice cu foc!
Vntul, cnd a bate,
Prin ele-a rzbate
-oile s-or strnge,
Pe mine m-or plnge
Cu lacrimi de snge!
Iar tu de omor
S nu le spui lor.

S le spui curat
C m-am nsurat
C-o mndr crias,
A lumii mireas;
C la nunta mea
A czut o stea;
Soarele i luna
Mi-au inut cununa.
Brazi i pltinai
I-am avut nuntai,
Preoi, munii mari,
Psri, lutari,
Psrele mii,
i stele fclii!
Iar dac-i zri,
Dac-i ntlni
Micu btrn,
Cu brul de ln,
Din ochi lcrimnd,
Pe cmp alergnd,
De toi ntrebnd
i la toi zicnd
Cine-a cunoscut
Cine mi-a vzut
Mndru ciobnel,
Tras printr-un inel?
Feioara lui,
Spuma laptelui;
Mustcioara lui,
Spicul grului;
Periorul lui,
Peana corbului;
Ochiorii lui,
Mura cmpului?
Tu, mioara mea,
S te-nduri de ea
i-i spune curat
C m-am nsurat
C-o fat de crai,
Pe-o gur de rai,
Iar la cea micu
S nu spui, drgu,
C la nunta mea

A czut o stea,
C-am avut nuntai
Brazi i pltinai,
Preoi, munii mari,

Psri, lutari,
Psrele mii,
i stele fclii!

Creatii proprii

Secrete
Cele patru mituri fundamentale ale
literaturii populare
Au fost stabilite de criticul George
Clinescu.1.mitul etnogenezei (formarea poporului romn)
balada Traian i Dochia.
2.mitul morii i transhumanei (mit dublu)
- a inspirat
romanul Baltagul(roman mitic)
- balada Mioria
3. m i t u l S b u r t o r u l u i m i t u l e ro t i c b a l a d a Zburtorul
-Luceafrul de Mihai Eminescu.
4. m i t u l j er t f e i n e c e s a re c re a i e i
- b a l a d a Meterul Manole sau
Monastirea Argeului
- piesa lui Lucian Blaga Meterul
Manole.

Motivele din balada Miorita

Miorita" sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin
transfigurare artistica la rang de valoare general-umana.Motivul este un element a
structurii operei literare:epica,lirica dramatica, care este atestat in mai multe opere
literare si are un statut de generalizare a mesajului operei,astfel in Balada Miorita
putem atesta niste motive centrale,caracteristice poporului nostru,indeletnicirile de
baza,reflecta partial istoria.Laitmotivele pe care se sprijina balada sunt:

1. motivul transhumantei
2. motivul complotului
3. motivul mioarei nazdravane
4. motivul testamentului

5. motivul maicutei batrane

6. motivul alegoriei moarte-nunta
Astfel fiecare motiv este caracteristic unui tablou din opera,la inceput putem atesta
tabloul transhumantei,adica reprezentarea indeletnicirilor de baza pastoritul si a
complotului pastorului. cea de-a doua apartine celui de-al treilea motiv, iar ultima
parte celor trei motive finale, Cele trei parti sunt legate sintactic prin conjunctiile
"dar" si "iar" cu valoare adversativa sau copulativa.
STILUL

CARACTERISTICI

1.TEHNICOSTIINTIFIC-propriu
comunicarii in
domeniul stiintelor
exacte, al tehnicii

-Se foloseste in domeniul stiintei si al tehnicii, in scris prin lucrari stiintifice/tehnice, iar ora
comunicari in cadrul colocviilor, dezbaterilor stiintifice.
-Respecta normele limbii literare
-Caracter obiectiv ( prezinta idei si rationamente)- expresivitate zero
-Foloseste un vocabular specializat fiecarui domeniu de stiinta :terminologi 12512v2118m e t
neologisme cu caracter international si cuvinte monosemantice
-Lexicul cuprinde numeroase cuvinte derivate cu prefixe neologice sau compuse cu elemente s
-Comunicarile sunt insotite de mijloace extralingvistice (planse, harti, tabele, casete video, calcu

2.ADMINISTRATI
V-JURIDIC-propriu
comunicarii in
domeniile social,
economic,
diplomatic,
administrativ

- Se foloseste in domeniul relatiilor oficiale, in scris ori oral prin documente si acte oficiale
politice, juridice, economice
- Respecta normele limbii literare sub aspectele :fonetic, gramatical, lexical
-Caracter obiectiv, impersonal, fara afectivitate ; accesibilitate, claritate, precizie
-Exprimare rigida, in formule fixe si terminologie specifica( paragraf, datare, semnatura)
-Cuvintele sunt utilizate numai cu sens propriu
-Frecventa ridicata a formelor verbale de viitor; utilizarea unor formule stereotipice de tipul in c
potrivit articolului

3. PUBLICISTICpropriu presei

- Se foloseste in comunicari cu functie de informatie, in scris prin presa, publicatii, iar

televiziune.
-Contopeste elemente intelectuale si afective
-Mare varietate de forme publicistice, in care pot aparea si mijloace extralingvistice
tabele,statistici)
-Reflecta normele limbii literare, valorifica toate sectoarele vocabularului : termeni stiintifici, ne
populari
-Foloseste cuvinte cu sensuri figurate, comparatii, epitete, enumeratii, antiteze
-Recurge la formulari eliptice, chenare, maxime, citate, titluri frapante

4.BELETRISTICpropriu comunicarii
literar-artistice

-Se foloseste in operele literare ; grad mare de expresivitate ; transmite idei si sentimen
artistice, apeland la sensibilitatea si imaginatia cititorului
-Valorifica toate sectoarele vocabularului (arhaisme, neologisme, regionalisme, argou) ; limb
polisemantic
-Valorifica toate stilurile functionale ale limbii si toate mijloacele expresive