SUGESTII, OPORTUNITĂȚI, SOLUȚII

Regula de aur
Regula de aur pe care trebuie s-o reții este că structura fiecărui item respectă o
triadă interogativă: Ce? Cît? Cum? Exemplu: realizînd sarcina de tipul: Propune
cîte un sinonim contextual pentru cuvintele din poezie, te vei asigura că ai
identificat cîte un (Cît?) sinonim (Ce?) contextual (Cum?). După îndeplinirea
sarcinii te vei autoevalua, urmărind gradul de realizare a triadei interogative din
item.

1. Sinonimele, antonimele
La identificarea sinonimelor/antonimelor contextuale, vei respecta forma
paradigmatică a cuvîntului propus (gen, număr, caz, timp, număr, persoană etc.).
După identificarea sinonimului/antonimului, vei plasa, imaginar, cuvîntul în
context, pentru a te asigura că integritatea stilistică/semantică a textului se
păstrează.

2. Redactarea: reguli ale citării

La rescrierea unor sintagme/fragmente din text, vei utiliza ghilimelele. Dacă
fragmentul citat are un semn final, aceste se pune în interiorul ghilimelelor. La
sfîrșitul întregului enunț, vom avea al doilea semn de punctuație final. Pentru
delimitarea a două sau mai multe versuri citate, vei folosi bara oblică.

3. Comentarea simbolului literar

Simbolul literar este o imagine concretă cu semnificație abstractă (prin urmare,
este exprimat printr-un substantiv concret care are, în text, o altă semnificație
decît cea exprimată de sensul acestuia). La comentarea simbolului vei respecta
următorii pași:
a) Numește simbolul literar (fiind o figură de stil, se marchează prin
ghilimele!);
b) Identifică secvența de text;
c) Relevă semnificația generală a simbolului;
d) Comentează semnificația contextuală prin raportare la imaginile din text;
 e) Explică relația de sens a simbolurilor cu tema/ideea poetică.

4. Comentarea motivului literar

Motivul literar este un element/o parte ce conturează tema. El poate fi exprimat
printr-o idee, o imagine reluată, un simbol (codrul), un sentiment dominant
(dorul), o acțiune/situație arhetipală (călătoria inițiatică). La comentarea
motivului literar vei respecta următorii pași:
a) Numește motivul (fiind o subunitate tematică, motivul nu se marchează
prin ghilimele!);
b) Identifică secvența de text sau cîmpul lexical pe care se axează;
c) Numește și comentează mijloacele artistice prin care se exprimă;
d) Identifică un alt text în care se regăsește același motiv, numește titlul,
autorul, citează;
e) Compară semnificația motivelor și formulează o concluzie;
f) Explică relația de sens cu tema/ideea poetică.

5. Identificarea și comentarea stărilor/sentimentelor

eului liric
Pasul I Identifică stările/sentimentele eului liric. Întrucît ele pot fi deduse din
mesajul textului, urmează să le formulezi de sine stătător. Alteori, le vei regăsi în
text în forme explicite: ( ,,mi-e dor”, ,,sînt singur”, ,,singurătate” etc.)
Pasul II Comentează: analizează corelația dintre procedeele stilistice, motivele
literare și stările de spirit oglindite.
Exemple de stări/sentimente ale eului liric: meditație, dor, tristețe, bucurie, extaz,
revoltă, dezgust, dispreț, durere, admirație, respect, recunoștință, aspirație către
ideal, incertitudine, nedumerire, îngrijorare, tensiune, nostalgie etc.

6. Tipologiile eului liric

 O premisă a înțelegerii mesajului ideatic este identificarea tipologiei eului
liric, care va fi dedusă în baza mărcilor lexical-gramaticale (tersoana și
numărul pronumelui personal):
a) Eul liric individual (eu);
b) Eul liric colectiv, expresie a comunități, a neamului (noi);
c) Eul general, expresie a întregii umanități (tu,voi);
d) Eul dual, expresie a perechii de îndrăgostiți (eu-tu, noi)
e) Eul-mască, expresie a unui rol asumat (el, ea)

7. Argumentarea formulei de titlu

Titlul, de regulă, este cheia care ne ajută să deschidem exercițiul de interpretare a
textului. La analiza acestuia te vei referi la:
a) Tipul formului de titlu (este un titlu-temă, un titlu sugestiv sau un titlu
generic;
b) Structura titlului (este un cuvînt, o sintagmă, un enunț) și statutul
morfologic al acestuia (cu specificarea clară a relației dintre
persoana/timpul/modul verbului sau sau genul,numărul/cazul
substantivului în raport cu ideea poetică);
c) Valoarea stilistică a imaginilor poetice (identifică figura de stil prezentă în
formula de titlu; dacă titlul este reluat, specifică rolul acestuia în text);
d) Sugestia/referentul anticipat (ce indică: o stare a eului liric, un motiv,
elemente de cronotop etc.);
e) Efectul stilistic al semnelor de punctuație. De regulă, semnul exclamării
exteriorizează anumite stări, iar punctele de suspensie, semnul întrebării
interiorizează starea eului liric.
f) Relația cu mesajul ideatic al textului (tema, ideea poetică, motivele
literare).

8. Argumentarea formului proprii de titlu

Vei urmări:
a) Relevanța titlului pentru textul dat (corelează-l cu tema sau motivul
central);
 b) Respectarea formului solicitate prin item (vei propune un lexem/sintagmă
sau o figură de stil concretă);
c) Argumentarea se va face în raport cu gradul de potrivire a formulei noi cu
textul, la nivel de temă, idee, motive literare, stări ale eului liric, cîmpuri
semantice etc.

9. Încadrarea în gen/specie/curent literar

a) Inițial, vei numi clar genul/specia/curentul literar;
b) Argumentarea încadrării textului în gen/specie/curent literar va respecta
formula ,,raționament + exemplu textual;
c)
10.Încadrarea în genul liric
Argumentele de încadrare în genul liric sînt:
a) Preyența eului liric (vei cita un exemplu textual care conține mărci stilistice
ale eului liric: pronume, forme verbale, adresări etc.);
b) Caracterul subiectiv marcat de sentimentul eului liric;
c) Limbaj poetic (citat/exemplu cu specificarea figurii de stil);
d) Prezența elementelor de prozodie (cu specificarea tipului de strofă sau a
rimei, a piciorului metric, a lungimii versului etc.).
e)

11.Comentarea figurilor de stil

a) Este important să numești corect figura de stil sau s-o identifici, textual,
integral, fără a angaja secvențe în plus;
b) Vei identifica procedeul prin care s-a construit figura de stil (transfer
semantic, analogie, asociere, opoziție, schimbarea topicii, reluarea unor
fragmente ale comunicării, compararea etc.);
c) Vei analiza sugestia contextuală prin raportare la: imaginea artistică
conturată (vizuală, auditivă, olfactivă), starea de spirit a eului liric, motivul
literar pe care-l exprimă, ideea poetică, tema textului poetic.

12.Conectorii logici
 Pentru a asigura coerența și coeziunea textului, vei utiliza conectorii logici.
Suspectînd sarcinile propuse și cele trei părți mari ale textului (întroducere,
cuprins, încheiere), vei folosi:
a) Conectorii de premisă: în primul rînd, în al doilea rînd, pentru început, pe
de o parte etc.
b) Conectori de exemplificare: de asemenea, de exemplu, pentru că, spre
deosebire de, la fel ca, deoarece, fiindcă, în aceeași ordine de idei etc.
c) Conectori de concluzie: așadar, în consecință, de aceea, în concluzie, prin
urmare etc.
Notă: Conectorii logici, de regulă, se izolează prin virgulă de restul enunțului.

13.Realizarea eseului
În linii generale, te vei axa, pe două coordonate: experiența lectorală și experiența
de viață.
Cîteva repere de care vei ține cont:
a) Vei explica sintagma propusă sau conceptul, pornind de la
semnificația/sensurile cuvîntului-cheie;
b) Îl vei raporta la alte lexeme din același cîmp semantic sau la conceptele
antitetice (adevăr-minciună; moral-imoral);
c) Vei formula o definiție proprie a conceptului, sintetizînd aspectele
elucidate;
d) Te vei asigura că textele/personajele literare selectate sînt reprezentative în
contextul temei propuse, aspect pe care îl vei demonstra prin argumentele
și exemplele aduse;
e) Vei urmări consecvența relației de sens dintre cuvintele-cheie din citat și
tema eseului.