Fișe suport-BAC

1.Sinonimele/Antonimele
 Se respectă forma paradigmatică a cuvântului propus(gen, număr, persoană,timp, mod)
 Plasează imaginar cuvântul în context, pentru a te asigura că integritatea stilistică/
semantică a textului se păstrează.
2.Argumentarea formulei de titlu
Titlul, de regulă, este cheia care ne ajută să deschidem exerciţiul de interpretare a textului.
La analiza acestuia în funcţie de ofertă, te vei referi la:
 tipul formulei de titlu (este un titlu-temă, un titlu sugestiv sau un titlu generic; este
explicit (anunţă tema)/incifrat(titlul simbolic, metaforic);
 structura titlului (este un cuvânt, o sintagmă, un enunţ) şi statutul morfologic al
acestuia (cu specificarea clară a relaţiei dintre persoana/timpul/modul verbului sau
genul/numărul/ cazul substantivului etc., în raport cu ideea poetică; articolul hotărât-
unicizează şi individualizează, iar articolul nehotărât- generalizează);
 valoarea stilstică a imaginilor poetice (identifică figura de stil prezentă în formula de
titlu; dacă titlul este reluat, specifică rolul reiterării(repetării) acestuia în text;
 sugestia/referentul anticipat (ce indică: o stare a eului liric, un motiv, elemente de
cronotop etc.);
 efectul stilistic al semnelor de punctuaţie; de regulă, marchează o pauza afectivă ce
accentueaza sentimentele exprimate în text:

o semnul exclamării exteriorizează anumite stări,

o punctele de suspensie, semnul întrebării interiorizează stările eului
liric;.(!,...,?);
 relaţia cu mesajul ideatic al textului (tema, ideea poetică, motivele literare).

Argumentarea formulei proprii de titlu

La itemul de argumentarea a opţiunii proprii pentru formula de titlu vei urmări:
 relevanţa titlului pentrul textul dat (corelează-l cu tema sau cu motivul central);
 respectarea formulei solicitate prin item ( vei propune un lexem/ sintagmă sau o figură
de stil corectă);
 argumentarea se va face în raport cu gradul de potrivire a formulei noi cu textul, la
nivel de temă, idee, motive literare, stări ale eului liric, câmpuri semnatice etc.

b)Formule de utilizat:
Titlul ... este o metaforă revelatorie pentru...
Titlul ... reprezintă o revelare a motivului ...
Titlul ... preia incipitul poeziei şi este alcătuit din...
Titlul ... este în relaţie directă cu textul poeziei, ilustrând...
c)Model: Titlul “De câte ori, iubito…” este reluat în incipitul poeziei pentru a accentua suferinţa
provocată de rememorarea clipelor de fericire pierdută. Vocativul“iubito” constituie tânjirea
disperată a eului liric, iar punctele de suspensie prelungesc, parcă, într-un timp nedefinit,
sentimentul de melancolie. Structura “de câte ori” exprimă frecvenţa amintirii, neputinţa eului
liric de a uita fericirea trecută şi devenită acum “ocean de gheaţă”. Fără iubită, eul liric se simte
“din ce în ce mai singur”. Iubirea lor este neîmplinită şi se eternizează prin starea de dorinţă

3.Comentarea figurilor de stil

 Numește corect figura de stil(să o identifici, textual, integral, totodată, fără a angaja
secvențe în plus).
 Identifică prosedeul prin care s-a constituit figura de stil:
 transfer semantic(de sens):
o analogie, asociere - metafora, epitetul, simbolul,
o comparare - comparația,
o opoziție – antiteza,
o schimbarea topicii – inversiunea,
o reluarea unor fragmente ale comunicării – repetiția.
 Analizează sugestia contextuală prin raportare la:
o imaginea artistică conturată(vizuală, auditivă, olfactivă etc.)
o starea de spirit a eului liric,
o motivul literar pe care-l exprimă,
o ideea poetică,
o tema textului poetic,
o alte vocabule, figuri de stil,
o referinţa la persoana a II-a.

a)Repere pentru analiză:

Metafora:

– selectarea corectă;

– descifrarea/explicarea esenţei metaforei:

 cum s-a constituit/ce semnificaţie are: este vizat termenul cu sens propriu şi cel
cu sens figurat, explicându-se transferul de sens/specificul de comparaţie
ascunsă;
 se va face referinţă la valorea expresivă a adjectivului.
 comentarea sugestiei contextuale(raportarea la alte vocabule, metafore,
simboluri, imagini artistice ale textului);
Comparaţia:

– cei doi termini ai comparaţiei;

– baza de comparaţie(elementul, criteriul, însuşirea comună);
– raportarea imaginii sugerate de comparaţie la întregul text.
Simbolul:

 Numește simbolul literar(fiind o figură de stil, se marchează prin ghilimele!)

 Identifică secvența din text.
 Relevă semnificația generală a simbolului.
 Comentează semnificația contextuală prin raportare la imaginile din text
 (interpretarea secvenţei metaforice în care este utilizat simbolul, reperarea pe cel
puţin 2 lexeme aflate în relaţie sementică cu simbolul; raportarea lui la alte simboluri,
imagini artistice);.
 Explică relația de sens a simbolurilor cu tema/ideea poetică.

Repetiţia:

–explicarea valorii stilistice a fiecărui cuvânt în contextul în care apare(referire la cuvântul care
determină lexemul ce se repetă);

– semnificaţia repetării.

Adresarea retorică:

– cum s-a constituit adresarea retorică, pe cine vizează, ce rol are adjectivul care o însoţeşte;

– sugestia contextuală a figurii de stil(legătura cu mesajul/sentimentele eului liric/alte figuri de

stil).

N.B.Se va acorda doar 1 punct pentru enunţurile în care se enumeră anumite semnificaţii, dar nu se
interpretează adecvat cu referire la text.

b)Formule de utilizat :

 Comparaţia menţionată ar putea trimite la ideea.....

 Prin (figura de stil) ....se creează ...
 Metafora compune o imagine auditivă ce sugerează ideea că…
 Metafora e construită din două substantive(„..”, „...”) cu valenţe simbolice. Primul substantiv
sugerează... .Dererminativul sugerează...

c)Model

Prin (cu ajutorul, prin intermediul etc.) epitetul (comparaţia, personificarea, hiperbola, repetiţia,
enumeraţia etc.) „Z”(se citează secvenţa de text care conţine figura de stil identificată/selectată
pentru interpretare) , poetul (scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc.) exprimă
(sugerează, potenţează, subliniază, creează impresia, accentuează, amplifică, creează o imagine,
comunică, transmite, scoate în relief, aduce în prim-plan, pune în lumină, etc.) ... urmează ideea,
sentimentul, starea sufletească, imaginea, senzaţia, aspectul etc.

4.Comentarea motivului literar

Motivul literar este un element/ o parte ce conturează tema. El poate fi exprimat printr-o
idee, o iagine reluată un simbol (ex. codrul), un sentiment dominant (ex. dorul), o acţiune/
situaţie arhetipală (ex. călătoria iniţiatică). La comentarea motivului literar vei respecta
următorii paşi:

 numeşte motivul (fiind o subunitate tehnică, motivul nu se marchează prin ghilimele!);

 identifică secvenţa de text sau câmpul lexical pe care se axează;
  numeşte şi comentează mijloacele artistice prin care se exprimă;
 identifică un alt text în care se regăseşte acelaşi motiv, numeşte titlul, autorul, citează;
 compară semnificaţia motivelor şi formulează o concluzie;
 explică relaţia de sens cu tema/ideea poetică.

b)Formule de utilizat:
Motivul.......este relevat prin(verbe, substantive)..........ce exprimă(sentimente, stări)..............
Un rol aparte, o semnificaţie deosebită are în structura poeziei prezenţa unor motive literare cum
ar fi motivul..........
În versurile date atestăm motivul...................explorat de autor pentru...................

c)Model:
Motivul toamna evidenţiat în titlu şi în incipitul discursului liric, fiind un semn al
cronotopului, invocând curgerea timpului şi intrarea eului liric într-un anotimp semnificativ
pentru el, anotimp al trecerii spre ultima dimensiune a vieţii. Eul liric îşi cere inima(metaforă-
semn al vieţii)protejată de umbra iubitei, pentru a-şi eterniza viaţa prin sentimentul iubirii faţă de
fiinţa de care n-ar vrea să se despartă niciodată: „şuier luna, o răsar şi o prefac într-o dragoste
mare”.

5.Starea eului liric

Pasul 1 – Identifică: stările/sentimentele eului liric; întrucât ele pot fi deduse din mesajul
textului, urmează să le formulezi de sine stătător; alteori, le vei regăsi în forme explicite în text
(ex.:”mi-e dor”, „sunt singur”/”singurătate”).

Pasul 2 – Comentează: analizează corelaţia dintre procedeele stilistice, motivele literare

şi stările de spirit oglindite.

a)Repere pentru analiză:

• definirea explicită a stării de spirit a eului liric

• bucurie; admiraţie; încântare; uimire; satisfacţie; duioşie; dragoste;
• încurajare; încredere; respect; mulţumire; speranţă; demnitate; mândrie;
• tristeţe; resemnare; melancolie; jale; dor; durere; regret; compasiune;
compătimire; frică;
• supărare; nemulţumire; neîmpăcare cu soarta; disperare; condamnare; ură;
repulsie; răzbunare; furie;
• nedumerire, confuzie, certitudine.
• mărcile lexico-gramaticale ale eului liric;
Mărci ale eului liric = cuvinte şi forme gramaticale ale unui cuvânt prin care se
manifestă subiectivitatea în text.

• pronume personale la pers. I sg/pl -(eu, mă, mie, mine, m-);

• opoziţia dintre pronumele de persoana I şi a II-a: tu/eu, în mai multe forme paradigmatice;
• verbe la persoana I singular (monolog confesiv): “aş avé”, “aş puté”, “(mă)furişez”,“nu
pot”;sau pers. II(monolog adresat)“te-ai dus”;
• adjective pronominale posesive la pers. I sg/pl-(mea, ta);
• adresarea directă cu substantive/pronume în cazul Vocativ-(“O, tinereţă, tinereţea mea!”);
• interjecţii-(ah, oh, vai).
• raportatea stării de spirit numite la secvenţe, citate din textul dat;
 • valorificarea mijloacelor poetice:
• Figuri de stil:comparaţia epitetul, repetiţia, simbolul.
• Valorile stilistice a unor părţi de vorbire: formele verbale, pluralul substantivului,
expresivitatea adjectivului.

b)Formule de utilizat :

• Sentimentele sugerează/ accentuiază/ evidenţiază /conturează/ crează impresia /

se remarcă/ impresionează(pentru opinii)/ emoţionează.

• Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evidenţiată prin...

• Cuvintele... generează sentimente de...
• Eul liric îşi exprimă cu multă pregnanţă(evident) metaforică şi expresivă trăirile...
• Eul liric se implică afecriv în strofa a doua....
• Sentimentele exprimate sunt nu numai divearse şi complexe ci şi profunde, dovadă fiind
folosirea interogaţiei retorice...
• Eul liric oscilează între tristeţe, durere şi admiraţie...

c)Model:

În cadrul primei strofe euil liric trăieşte o puternică stare de afecţiune filială(puternice emoţii
de dragoste faţă de mamă) sugerată de interjecţia afectivă („o”), de interogaţia retorică(„mamă”) şi de
reactualizarea metonimică a mamei prin „ochii ei – oglinzi” atât ale sufletului ei deosebit, cât şi ale
chipului eului liric, care, reflectat de atâtea ori în forma unei interogaţii retorice ne comunică starea dură
de aşteptare atât a mamei cât şi a eului liric.

Tipologia eului liric

O premiză a înţelegerii mesajului ideatic este identificarea tipologiei eului liric, care va fi
dedusă în baza mărcilor lexical-gramaticale (persoana şi numărul pronumelui personal).

 Eul liric individual (eu)

 Eul liric colectiv, expresie a comunităţii, a neamului (noi)
 Eul general, expresie a întregii umanităţi (tu, voi)
 Eul dual, expresie a perechii de îndrăgostiţi (eu-tu, noi)
 Eul-mască, expresie a unui rol asumat (el,ea)

6. Încadrarea în gen/specie/curent literar

Iniţial, vei numi distinct genul/specia/curentul literar.

Argumentarea încadrării textului în gen/specie/curent literar va respecta formula:

raţionament +exemplu textual.

Încadrarea în genul liric

Argumentele de încadrarea în genul liric sunt:

 prezenţa eului liric (vei cita un exemplu textual care conţine mărci stilistie ale eului liric:
pronume, forme verbale, adresări etc.);
  caracterul subiectiv marcat de sentimentele eului liric;
 limbajul poetic (citat/exemplu cu specificarea figurii de stil);
 prezenţa elementelor de prozodie (cu specificarea tipului de strofă şi/sau a rimei, a
piciorului metric, a lungimii versului etc.).

Semnificaţia mesajului global

a) Repere pentru analiză

Se va accepta un eseu în care:

 Se formulează mesajul global al poeziei, susţinut prin 2 repere textuale:

o stări ale eului liric;
o figuri de stil;
o motive literare;
o imagini sugestive.
 Se relaţionează mesajul cu citatul;
 Se angajează şi se dezvoltă ideea din citat, formularea punctului de vedere propriu.

Ţinem să atragem atenţia asupra faptului că textul elaborat de elev trebuie să conţină nu mai puţin de
3 alineate, în funcţie de cerinţe.

c) Model

„Poezia Trecut-au anii reuneşte motivele fugit irreparabile tempus, soarta schimbătoare,
paradisul pierdut al copilăriei, spaima îmbătrânirii, a singurătăţii şi a morţii. În viziunea poetului,
viaţa este germenele morţii, vremea fabuloasă a copilăriei fiind pierdută dincolo de pragul
timpului mişcător («Pierdut e totu-n zarea tinereţii»). Timpul real nimiceşte, destramă. Emoţia
eului liric, provocată de sentimentul efemerităţii noastre, deci de condiţia tragică a omului, este
tristeţea apăsătoare, copleşitoare, cu efecte malefice, paralizante chiar şi asupra muzei, a
spiritului său lăuntric: «Cu mâna mea în van pe liră lunec».
Conform lui Jeremy Irons, timpul este implacabil, ireversibil. Amintirile sunt unica
mărturie a vieţii consumate deja, a curgerii ei spre veşnicul întuneric. Salvarea de sentimentul
timpului sunt visele. Ele îi insuflă omului puterea de a învinge sentimentul destrămării.
Poezia Trecut-au anii şi afirmaţia lui Jeremy Irons exprimă acelaşi mesaj. În opera
eminesciană, opoziţia dintre trecutul scăldat în lumină, sugerat de metafora «zarea tinereţii» şi
prezentul trist, sfâşietor («azi nu mă-ncântă») amplifică sentimentul perisabilităţii iminente a
omului. Tot ceea ce a oferit farmec vieţii de copil («poveşti şi doine, ghicitori, eresuri») a fost
înghiţit de timpul necruţător. Amintirile şi visele, despre care vorbeşte autorul afirmaţiei,
reprezintă cele două faţete ale timpului (trecut şi viitor) şi, implicit, destinul implacabil al
omului”.
 SUBIECTUL AL II-lea
Realizarea eseului

În linii generale, te vei axa, alternativ, pe două coordonate:

-experienţa lectorală;

-experienţa de viaţă;

Câteva repere de care vei ţine cont:

 vei explica sintagma propusă sau conceptul,pornind de la semnificaţia/sensurile

cuvântului-cheie;
 îl vei raporta la alte lexeme din acelaşi câmp semantic şi/sau la conceptele antitetice (de
exemplu: adevăr-minciună, moral-imoral);
 vei formula o definiţie proprie a conceptului, sintetizând aspectele elucidate;
 te vei asigura că textele/personajele literare selectate sunt reprezentative în contextul
temei propuse – aspect pe care îl vei demonstra prin argumentele şi exemplele aduse;
 vei urmări consecvenţa relaţiei de sens dintre cuvintele-cheie din citat şi tema eseului.

Conectorii logici

Pentru a asigura coerenţa şi coeziunea textului, vei utiliza conectorii logici.

Respectând sarcinile propuse şi cele trei părţi mari ale textului (introducere, cuprins, încheiere),
vei folosi:

 conectorii de premiză: în primul rând, în al doilea rând, pentru început, pe de o parte

etc.;
 conectorii de exemplificare, de susţinere a cauzalităţii, a comparaţiei: de asemenea, de
exemplu, pentru că, spre deosebire de, la fel ca, deoarece, fiindcă, în aceeaşi ordine de
idei etc.;
 conectorii de concluzie: aşadar, în consecinţă, de aceea, în concluzie, prin urmare etc.

N.B. Conectorii logici, de regulă, se izolează prin virgulă de restul enunţului.