COMPETENȚA ELEVULUI

LA EXAMENUL DE
BACALAUREAT
SUBIECTUL I
Analiza unei poezii necunoscute în baza sarcinilor propuse
 Rescrie, din lista propusă, un sinonim contextual
pentru cuvântul „mohorâtă”. Argumentează-ți, într-un
enunț, opțiunea.

 închisă, înnorată, întunecată, întunecoasă, demoralizantă, deprimantă,

descurajantă, dezolantă, sură, sumbră, mâhnită, tristă, posomorâtă

 Variantă posibilă

În contextul poeziei, lexemul „sumbră” poate fi considerat

un sinonim al cuvântului „mohorâtă”, deoarece ambele fac
parte din aceeași rețea semantică, indicând ideea de tristețe.
Alcătuiește câte un enunț, ilustrativ pentru sensul
propriu și figurat al cuvintelor geană și gură.

 Mi-a căzut o geană pe obraz.

 Geana lunii se reflectă peste apele râului.
 Cine stă cu gura deschisă riscă să prindă gâzele din jur.
 Am intrat în gura beciului și mi s-a făcut poftă de mere roșii.
 Interpretează, în spațiul rezervat, sugestia
contextuală a unui epitet din text

 Având la bază determinarea zilei de mijloc a săptămânii,

epitetul „joie mohorâtă”, sugerează tristețea eului liric, care
conștientizează că timpul este ireversibil și că destinul său este
de a privi cu nostalgie în trecut la „Tinerețea [...] pierdută?!”.
Pentru a reliefa luciditatea eului liric, sunt conturate și alte
epitete, cum ar fi „geana stinsă”, „gura ninsă”, „Adolescență
visătoare” ș.a.
 Formule de utilizat
(la interpretarea unei figuri de stil)
 Constituit în baza procedeului determinării, epitetul „...” sugerează ideea ...
 (Figura de stil ) menționată ar putea trimite la ideea ...
 Epitetele se disting prin noutate ...
 Prin (figura de stil) ... se creează...
 Cuvântul (expresia) ... generează ideea ..
 Expresia poate fi interpretată ca un semn al...
 Expresia marchează...
 Expresia...intensifică...
 Expresia... valorifică...
 Expresia... sugerează...
 Expresivitatea limbajului este susținută în continuarea poeziei de figuri de stil...
 Imaginile artistice (vizuale, auditive, olfactive) ce stau la baza acestei figuri de stil sunt: ....
 Pentru conturarea imaginilor ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ...
 Aceast idee este susținută la nivelul textului, atât prin ideea de..., cât și prin folosirea altor imagini
artistice: ....
 În conturarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figuri de stil...
 Meditează, într-un text coerent de 4-5 rânduri, asupra
stării de spirit a eului liric, exprimată în ultimele trei
distihuri

 Ultimele trei distihuri scot în evidență starea de disperare a

eului liric, articulată cu ajutorul epitetelor „stea matur ă”, „rece
suflarea”, „geana stinsă”, „gura ninsă”. Tristețea eului liric este
cauzată de conștientizarea destinului tragic, ce se apropie,
simbolul ninsorii din final sugerând ideea morții.
 Formule de utilizat

 Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este eviden țiat ă prin...

 Cuvintele ... generează sentimente de ...
 Eul liric își exprimă cu multă pregnanță metaforică și expresiv ă
trăirile...
 Eul liric se implică afectiv în strofa a doua ...
 Sentimentele exprimate sunt nu numai diverse și complexe, ci și
profunde, dovadă fiind folosirea interogației retorice, ......
 Prezentarea sentimentelor de ... este mai mult un pretext pentru a
înfățișa trăiri general-umane...
 Sentimentele sugerează/ accentuează/ evidențiaz ă/ contureaz ă/
creează impresia/ se remarcă/ impresionează / emoționează
 Textul abundă în imagini auditive și vizuale care sugereaz ă starea de...
 Analizează, în spațiul dat, semnificația motivului
jocului în acest text poetic, în raport cu același motiv
literar dintr-un alt text

 Fiind motivul dominant al poemului, motivul jocului propune o

înțelegere ludică a existenței, a vieții și a morții, a trecerii
timpului. Cu ajutorul invocațiilor retorice „copile-luni”,
„copilandre-marți”, „miercureo” etc., eul liric reduce viața la
câteva etape-cheie: copilăria, adolescența, maturitatea. Deși nu
se adresează direct ultimelor două zile, el are conștiința totuși
morții: „o să vină”, „o să-mi lase”. Acceptarea destinului tragic
prin joc se întâlnește și în poezia „De-a v-ați ascunselea” de T.
Arghezi: „Așa este jocul. / [...] / Arde-l-ar focul”.
 Formule de utilizat

 Același motiv se regăsește și în poezia....: .....

 Imaginea ... produce senzații de ...
  Constituit în baza (figură de stil, imagine artistică), motivul... sugereaz ă....
 Motivul..... este configurat cu ajutorul (figură de stil), conturând ideea ....
 Poetul creează un anumit univers, o lume imaginară, atît prin (conținutul de
idei poetice), cît și prin (imagini vizuale)...
 ·Textul abundă în imagini auditive și vizuale care sugerează...
 ·O melodicitate aparte creează expresia ...
 ·Textul are o dinamică interioară sugerată de verbele de mișcare:
 ·Pentru configurarea motivului ... , se folosesc diferite figuri de stil ca ...
 ·Imaginile surprinzătoare și inedite dau o profundă semnificație stărilor
sufletești exprimate de poet
Explică, în două enunțuri, formula titulară, axându-
te pe semnificația simbolului pe care îl implică

 Fiind alcătuit din substantivele „stea” și „vineri”, legate prin

prepoziția „de”, titlul sugerează ideea apropierii de celest, de
veșnicie. Steaua reprezintă un simbol al destinului, al
cosmicizării, configurate, aici, printr-o meditație poetică asupra
destinului tragic al ființei.
 Explică, în 2-3 enunțuri, conotația poetică a
substantivelor ce numesc zilele săptămânii și rolul
acestora în conturarea ideii poetice

 Substantivele ce numesc zilele săptămânii configurează etapele

existenței umane, de la copilărie până la maturitate și, în
consecință până la moarte. Aceste etape sunt relevate, în
primele cinci distihuri, cu ajutorul verbelor la prezent („Nu
pleca”) și a invocațiilor retorice: „joie mohorâtă”, „vinere” ș.a.
Verbele la viitor („o să vină”) prefigurează venirea morții, fără
ca omul să poată vorbi direct cu ea.
 Comentează, într-un eseu de 10-12 rânduri, mesajul global al
textului, în raport cu afirmația lui Mihai Ralea „Totul se schimb ă,
afară de nevoia noastră de copilărie”

 Pornind de la distihul liminar al poemului, putem lesne identifica mesajul

global al poemului, ce rezidă în nevoia omului de a rămâne copil, pentru a
opri trecerea timpului prin joc: „Ala-bala, prin aluni/ Unde ești, copile-luni?!”.
Astfel, motivul jocului, relevat prin interogațiile retorice din primele patru
distihuri sugerează căutarea unui reper ludic, pentru a se opune destinului:
„Nu pleca, vinere, încă”. Afirmația lui Mihai Ralea se referă la aceea și „nevoie
[...] de copilărie”, la care face apel și eul liric din poemul lui Gr. Vieru. Dup ă
părerea mea, ideea că toate sunt schimbătoare ne definește condi ția efemer ă,
pe când percepția ludică a copilului păstrează vie dorin ța de a crede c ă
timpul e nelimitat. Conchidem, prin urmare, că ludicul reflectă dimensiunea
filozofică a poemului, comunicând „nevoia noastră de copil ărie”.
Succes!