Am legat de Marin Sorescu

Marin Sorescu a fost un scriitor roman,membru titular,care se inscrie in noul modernism prin
lirismul sau caracterizat prin ironie,fantezie,comunicare directa prin ,,verva si comicaria limbajului,,.

Sorescu este „un intelectual serios care meditează la ceea ce scrie şi scrie învăluind tragicul,
sublimul, grotescul în plasa fină a ironiei. Poezia lui este, în fond, o meditaţie tristă, însă meditaţia
îmbracă o haină de fantezie înşelător surâzătoare.Marin Sorescu este poetul „în care bănuim un
timid şi un sentimental” care „pătrunde fără ezitare într-un univers literar .Este „un virtuoz al ironiei
intelectuale” care abordează „marile teme şi mituri ale artei

Poezia lui Marin Sorescu a pus umbra in literatura,si-a lasat amprenta prin
luciditatea ,fantezia ,sensibilitatea , ironia,prin expansiunea imaginii sale.Incepand inca cu primele
versuri ,,Am legat copaci la ochi/Cu-o basma verde,, se vede legatura stransa a eului liric cu
natura ,universul,sentimentele lui de nostalgie si dragoste.Pentru el natura este o stare de spirit iar
infatisarea ei este relationala cu sentimentul.Din punctul meu de vedere ,tema poeziei nu doar se
abordeaza la relatia eului liric cu natura,dar si la o durere sufleteasca care poetul o ascunde adanc in
inima,unde natura ii striga cu un glas ocrotitor sa nu se mai ascunda.

Motivele poeziei sunt:natura terestra,ocrotitoare cat si cea cosmica,tristetea ,melancolia ,durere.

Poezia apartine curentului literar modernism deoarece sunt prezente conditia eului liric creator in
univers,tema tristetii metafizice,tema iubirii.

In concluzie prin creaţia sa, vastă şi variată, reprezentată de aproape toate genurile literare, Marin
Sorescu a reînviat modernismul, repudiat de proletcultism, şi a anticipat postmodernismul, atât în
poezie, cât şi în teatru. S-a simţit singur printre poeţi într-un peisaj literar caracterizat prin diversitate
şi a ştiut de fiecare dată să-şi pună în valoare noi dimensiuni ale energiei sale creatoare. A fost
consecvent şi fidel muzei care i-a hrănit inspiraţia, diversificând stilurile, dar conservându-şi
atitudinea simplă, onestă, parodică şi ironică, reuşind să se strecoare cu dibăcie printre interdictii,
dar şi să impună sistemul propriu de valori.