TEXTUL POETIC: SEMNIFICAŢIA

ELEMENTELOR DE STRUCTURĂ.
„Nu poate exista, pe de o parte forma, pe de alta fondul.
Un stil prost înseamnă o gîndire imperfectă.”
Jules Renard
Motto
“O poezie nu e un conglomerat de imagini
frumoase în sine, de sunete frumoase în sine,
ci un fenomen care începe abia cu apariţia
unei structuri organizate, adică a unui sens
general.”
(G. Călinescu)
 Axă
Un pic de bunătate, oameni buni!Un picuşor-uşor de
bunătate...
E Bunătatea
a
x
ă
Acestei lumi
Coborâtoare din imensitate
Un pic de bunătate, oameni buni!
D. Matcovschi
Structura textului poetic

Elemente formale Elemente conţinutale

 Titlul  Motivul
 Incipitul
 Laitmotivul
 Versul
 Motive comune (topoi)
 Strofa
 Rima  Tema/mesaj
 Ritmul  Tensiunea generată de
 Metrul sentimente
 Figura de stil  Eul liric/ vocea lirică
 Tonul
 TITLUL
 INFORMAȚIE
 Un segment semantic important al textului, element de construcţie, o introducere,
care poate fi repetat în text sau poate lipsi din text, dar este conţinut într-un cîmp
noţional sau conceptual
 Poate fi indiciu de gen sau specie: Sonet, Glossă
 Incită, orientează cititorul: Otrăvuri, Țara dorului
 Relevă', ascunde mesajul: Numai poetul…
 Poate fi exprimat printr-un cuvînt/sintagmă/vers/figură de stil: Cartea, Chiar și
azi…, Eu nu strivesc …,
 Invocă un motiv principal sau trimite la starea eului liric: Melancolie, Părinţii
 Sugerează ideea
Părinții de L. Blaga
Coboara-n lut parintii, rand pe rand,
in timp ce-n noi mai cresc gradinile.
Ei vor sa fie radacinile,
prin cari ne prelungim pe subt pamant.

Se-ntind domol parintii pe sub pietre,

in timp ce in lumini mai adastam,
in timp ce fericiri ne-mprumutam
si suferinti si apa vie pe la vetre.
 TITLUL – fișă de observații
Observații
Repere
Explicit, indice de specie, sugestiv (pentru
temă, starea eului etc.)
Structura
Poate fi exprimat printr-un
cuvânt/sintagmă/vers/figură de stil/enunț

Este reluat sau nu în text

Conține un motiv, un cuvânt-cheie din text

Trimite la starea eului liric

Indică tema
Sugerează mesajul
Ce observăm?
Titlul este reluat în primul vers
Are formă de plural, articulat, este deci generalizant
Apoi este înlocuit cu pronumele Ei
Este explicit
Este un cuvînt-cheie al textului
Devine motiv dominant
Are determinativul “rădăcinile”
Se intercalează cu pronumele “noi”
Sugerează mesajul ce ţine de legătura dintre părinţi şi noi,
copiii
Formulăm răspunsul
Titlul poeziei Părinţii este un titlu explicit, dar
cu o semnificaţie conotativă amplificată,
gravă şi profundă. Fiind reluat chiar în
primul vers, devine motiv dominant în text,
sugerînd legătura strînsă între generaţii.
Părinţii se vor asemenea rădăcinilor care
alimentează viaţa copiilor chiar şi după
coborîrea lor în eternitate.
Model de comentare
Plumb – este un titlu cu valoare de simbol,
reluat în text de 6 ori, sugerînd starea de
spirit a eului liric, greutatea sufletească a
acestuia
Atît de fragedă – titlu explicit, reluat în primul
vers, accentuînd o calitate pe care eul liric i-
o atribuie iubitei și care face parte din
portretul pe care acesta i-l creează
 Rima
 Ordonează gruparea metrică a versurilor în strofe
 Marchează pauzele logice, ritmice şi psihologice
 Rima feminină: accent pe penultima silabă, sugerează luminozitate,
deschidere continuitatea, imensitatea,
transcenderea
 Rima masculină: accent pe ultima silabă ( închidere, întuneric ),
accentuează idei, concepte
 împerecheată
 încrucișată,
 îmbrățițată
 Motivul literar.
Laitmotivul. Motive
flotante
Definiție
MOTIVUL este o unitate structurală minimă (unii o numesc
„microtemă”), care e reprezentată de:
• o situaţie cu caracter de generalitate (de exemplu:
încercările/probele la care e supus eroul într-un basm);
• un personaj mitologic (motivul lui Icar, motivul Meşterului
Manole);
• detaliu al naturii, mai ales în poezia populară (codrul, râul,
ramul etc.);
• un număr simbolic (3, 7, 12)
• formulă consacrată (fortuna labilis(în latină) = soartă
schimbătoare, panta rhei(în greacă) = totul curge, carpe
diem(latină) = trăieşte-ţi clipa).
MOTIVE EXPLICITE/DE SUPRAFAŢĂ –
prezente direct în text, numite printr-un
cuvânt
MOTIVE IMPLICITE/ DE ADÂNCIME –
prezente indirect prin intermediul
secvenţelor textuale-a imaginilor-fig. de stil
 IDENTIFICARE
(în baza reperelor textuale!)
Indirect, incluse în expresii,
direct metafore
plumb, Timpul – “din valurile
Părinții vremii…”
Cartea Creația – “și nu mai e loc
pentru pana poetului”
Lumina
Iubita/femeia - “Atât de
…..
fragedă, te-asameni cu floarea
albă de cireș”
Notă: Motivele pot fi atât concrete: luna,
noaptea, casa, sunt numite motive-simbol
sau motive cu valenţă simbolică
cât şi abstracte: iubirea, moartea, fericirea
etc. Acestea nu trebuie confundate cu
simbolul care e mereu ceva concret.
Motivele se identifică în baza reperelor
textuale care servesc drept orientare în
comentarea sugestiei contextuale
(echivalentă unei definiții contextuale)
Formula

MOTIV 1+MOTIV 2 +MOTIV 3 = TEMĂ

structuri utile:

Casa semnifică

Timpul reprezintă

Motivul ... relevă

Motive flotante
Definiție
Motive de circulație universală,
prezente în literaturile lumii
Exemple
Fugit irreparabile tempus - Timpul
trecător
Vanitas vanitatum et omnia vanitas
Deșertăciunea deșertăciunilor /
zădărnicia
Panta Rhei - Toate curg/trec
Fortuna labilis – soarta schimbătoare
Lumea ca teatru
Cosmogonia, geneza universului
Jertfa în numele creației
 Laitmotivul
Definiție Exemple
Element care revine cu o Ninsoarea
anumită regularitate și în mod Plumbul
intenționat, conducînd spre o
Despărțirea
semnificație simbolică
Alb-negru
Element care sugerează
muzicalitatea versului în poezia Trandafirul
simbolistă

Exemplu 1
Casa mătușii
Ruța
Spațiu arhaic, protector și
revigorant, în care domină
valorile, tradițiile
Motivul casei
Exemplu 2 Exemplu 3
Casa/mansarda Casa lui
adolescentului
Dionis
miop
Spațiu al amintirilor și al
Spațiu închis al izolării și al legăturii cu trecutul, un
ruperii de tot ce e lumesc, spațiu compensativ în care
spațiu al creației personajul se refugiază de
problemele existențiale
Motivul Repere textuale Comentarea
semnificației
contextuale
 Fișă de observații
1.Concretizarea motivului
2.Formularea semnificației contextuale
(definiția contextuală)
3.Citarea exemplelor relevante
 Model de comentare a motivului
părinţilor

Motivul părinţilor este atestat în strofa..., prin

intermediul simbolurilor .... și.... constituie imaginea-
cheie/integratoare din poezie, trezind în sufletul eului liric
o stare de... . Astfel, părinţii reprezintă
• un punct de reper pentru...
• o amintire...
• o sursă de...
• ființele...
În lipsa lor, eul liric își pierde ... și se simte... .
Secvențele... sunt ilustrative în acest sens.
Eul liric în textul poetic: ipostaze,
stări
Starea
este ceea ce simte o persoană la
un moment dat, este deci de
moment, stare de moment
poate declanșa un sentiment de
durată: starea contemplativ-
meditativă poate declanșa un
dor profund, starea de spirit
apăsătoare poate trezi un
sentiment de tristețe
sentimentul
– proces afectiv mai durabil
mai complex, mai profund
decît emoția, exprimînd
atitudinea omului față de
realitate
Stări
a) pozitive: de admirație, contemplare,
meditație, uimire, bucurie, mândrie,
încântare,îngrijorare,
b) negative: melancolie, singurătate, teamă,
tristețe, amărăciune, durere, frică, regret,
revoltă, disperare, resemnare, dispreț,
amărăciune etc.
Evoluția stării de spirit
Într-un text poetic putem identifica o evoluție
a stării de spirit a eului liric: Ex. de la
admirație la regret, de la nemulțumire – la
durere - revoltă, de la constatare amară –
la zbucium sufletesc - resemnare etc.
Ipostazele eului liric
Identificăm:
a) Reperele textuale ale prezenței
eului liric
b) Stările eului liric (notate direct
sau deduse în baza reperelor)
c) Ipostaza eului liric: meditativ,
creator, îndrăgostit, fiu, tată,
Exemple din poezia“Chipul
tău, mamă”
a)“Spre mine”, -mă
b)Admirația: portretul mamei
Dorul, dorința:“spre cel care
cu dor te-așteaptă”; “Apropie-
mă liniștii ce ești”
c)Fiul/un eul confesiv, care își
împărtășește admirația și dorul
de mama
Evoluția stării de spirit-starea
dominantă

Dor, regret,
Admirație Dorința
nostalgie
Titlul sugestiv pentru starea eului
 Identificați cele 2 părți ale poeziei în
dependență de starea dominantă în fiecare
parte.
 Intitulați părțile, optând pentru un titlu
sugestiv în raport cu starea de spirit a eului
liric
 Alegeți un titlu pentru întreg textul și
argumentați opțiunea
TIPOLOGIA FIGURILOR DE
STIL
Mecanismul/procedeele de constituire
a figurilor de stil
Comentarea sugestiei figurilor de stil
 • epitetul
figurile • eufonia
• comparaţia
analogiei - • aliteraţia
• simbolul
întemeiate pe • asonanţa
• metafora
gîndirea
• personificarea
analogică sau
• alegoria
asociativă
figurile
• sinecdoca
contiguității –
• metonimia
bazate e relații LEXICO-
de contiguitate SEMANTICE FONOLOGICE
logică (ale semnificaţiei) (de sunet)
• hiperbola
FIGURI ALE • antiteza
CONTRADIC
ȚIEI

MORFO-
SINTACTICE/ RETORICE/de
GRAMATICALE adresare
(ale construcţiei)

• paralelismul • invocaţia (adresarea)

sintactic retorică
• inversiunea • exclamaţia retorică
• enumeraţia • interogaţia retorică
• repetiţia, anafora,
epifora, refrenul
• gradaţia
ALGORITMUL DE COMENTARE A UNEI
FIGURI DE STIL

1.Numirea corectă a figurii de stil şi identificarea integrală în

text, fără secvenţe în plus , citarea ei între ghilimele.

2. Explicarea structurii/identificarea procedeului prin care

s-a constituit: transfer semantic, analogie, asociere, opoziţie,
schimbarea topicii, reluarea unor secvenţe, compararea

3. Analiza sugestiei contextuale prin raportare la: imaginea

artistică conturată (vizuală, auditivă, olfactivă etc.), starea de
spirit a eului liric, motivul literar pe care îl exprimă, ideea
poetică, tema textului.
VERBE UTILE ÎN COMENTAREA SUGESTIEI CONTEXTUALE
Figura de stil:

 sugerează (o stare, o idee etc.)

 relevă (starea, ideea etc.)
 accentuează ( un gând, o idee, o stare)
 reliefează/pune în evidenţă ( un gând, o idee, o stare)
 conturează (o imagine vizuală, o atmosferă)
 exprimă (o atitudine, intenţie)
 amplifică (o stare)
 Epitetul
Tipuri:
alăturarea unui - cromatic: „flori albastre”
adjectiv, adverb etc., - personificator: „mândrul întuneric”
pe lângă un - antitetic sau oximoronic: „bulgări
substantiv, mai rar - fluizi”
a unui adverb pe - sincretic (corespunde fuziunii
lîngă verb, pentru a-l percepţiilor senzoriale): „voce albă”
înfrumuseţa sau - apreciativ: „om bun”
sublinia o însuşire - depreciativ: „om rău”
socotită ca esenţială -ornant: „călăreţul singuratic”
- epitet metaforic: „pădure de aramă”
Figuri de stil. Structura metaforei.
explicită (in praesentia)
= implicită (in absentia)
*metafora în care sunt = metafora în care este
prezenţi ambii termeni: prezent numai un termen:
„lună, tu, stăpân-a „regina nopţii”
mării”
„Soarele, lacrima
Domnului”,
„Primăvara, o pictură
parfumată”
Creați metafore pentru cuvintele
Viață-
Primăvară-
Doină-
Mama-
Gîndul-
Dor -
Decodificarea și formularea
mesajului operei lirice
 Temă/mesaj
• Tema e generală, de obicei formulată într-un cuvînt sau
sintagmă: Iubirea, trecerea timpului, ars poetica, legătura
dintre generații etc.
• Tema se realizează prin motive: T= M1+M2+M3+M4
Mesajul:
• este intenția comunicată de autor,
• are o formulare generală
• trebuie :formulat într-o propoziție/frază Iubirea reprezintă
forța prin care omul rezistă trecerii timpului
• Se formulează în baza a 1-2 motive din text
Comentarea mesajului în raport
cu o afirmație/citat
• Formulăm mesajul
• Comentăm succint mesajul în baza a 2 repere (titlu, stări, f.
de stil, motive)
• Relaționăm cu afirmația, exprimându-ne opinia
• Angajăm ideea din citat (prin citare sau parafrazare)
• Dezvoltăm ideea prin raportare la propria experiență de
viață, de cititor etc.