Evaluare:Marile domnii și Țările romăne în lupta antiotomană

Elev__Turcan Xenia__________________ clasa__X-,,A’’________________

Analizează sursele și realizează sarcinele propuse:
Sursa A:„... pe la Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea în țara noastră o mare armată în
număr de o sută și douzeci de mii de oameni ... și noi, pentru apărare, am luat spada în mâină și cu ajutorul
domnului Dumnezeu am mers asupra lor și i-am călcat în picioare și i-am trecut prin spadele noastre. ... și
după ce a auzit de această înfrângere păgânul împărat al turcilor și-a pus în plan să se răzbune și el însuși în
persoană cu toată puterea sa să vie în luna mai asupra noastră și să supună țara noastră care e poarta tuturor
creștinilor, și pe care poartă, ... Dumnezeu ne-a ferit-o până acum, dar dacă această poartă va fi pierdută, ...
toată creștinătatea va fi în mare primejdie. De aceea noi ne rugăm la amabilitatea voastră să ne trimiteți în
ajutorul nostru pe căpitanii voștri contra dușmanilor creștinătății, ... și noi, din partea noastră, promitem ... că
până la moarte ne vom apăra și vom lupta pentru credința creștină. ....”( Din Scrisoarea adresată principilor
creștini de Ștefan cel Mare, 25 ianuarie 1475)

Sursa B:„Provincia mea, Țara Românească, nu e mai departe de scaunul tiranului [sultanului – n.n.] decât
cale de cinci zile și numai Dunărea o desparte de teritoriul dușmanului. În această țară aș fi putut trăi liniștit,
singur și fără nicio frică, dacă nu mă simțeam chemat de credința mea față de Maiestatea Voastră și față de
întreaga creștinătate. Eu însă, nevrând să sporesc puterea turcilor prin ostașii mei, spre distrugerea
creștinilor, de bună voie m-am arătat gata de a lua parte la Ligă [Liga Sfântă – n.n.], fapt prin care mi l-am
făcut pe tiran dușman de moarte [...]. Cu acest dușman neîmpăcat [m-am luptat] pururea, repurtând o
mulțime de victorii din cele mai glorioase.”(Din Memoriul voievodului Mihai Viteazul către împăratul
romano-german Rudolf al II-lea, 1601)

1. Identifică,în baza sursei A, statul căriu i se referă sintagma poarta tuturor creștinilor.
Tara Moldovei
L01

2.Nominalizează bătăliile cu referire la surse și importanța acestora pentru romăni.

a)Batalia de la Vaslui din ianuarie 1475 este cea mai mare infrangere a intemeietorului Imperiului Otoman
Mehmed II de catre Stefan cel Mare ,cu doar 40000 de ostasi pe cand armata inamicului era de 3 ori mai
numeroasa.
b)Batalia de la Calugareni din 1595 care sa incheiata cu victoria lui Mihai Viteazul a insemnat recunoasterea
independentei Munteniei de catre turci.
L0123456

3. Determină opinia autorilor despre raporturile dintre Țara Moldovei/Țara Romănească și Imperiul Otoman
în perioada medievală. Argumentează răspunsul.
_In opinia autorilor in perioada medievala atat Tara Moldovei cat si Tara Romaneasca (lumea
crestina/crestinatatea ) se aflau in pericol din cauza principalului dusman Imperiul Otoman , deasemenea
ambele duceau o politica antiotomana deoarece nu doreau sa devina pasalac , cat de putin sa-si pastreze
independenta.
L01234

4. Formulează o cauză ce a determinat lupta antiotomană a Țărilor Române în epoca medievală.

Argumentează răspunsul cu trimitere la un fapt istoric.
O cauza ce a determinat lupta antiotomana a Tarilor Romane in epoca medievala a fost dorinta lor de a-si
mentine autonomia si independenta in timpul politicii expansioniste a Imperiului Otoman . Exemplul clasic
este confruntarile dintre Mircea cel Batran Si Baiazid I in cadrul Bataliei de la Rovine (1395) si _Cruciadei
de la Nicopole (1396) .
L01234

5. Explică sintagma luptă antiotomană,cu referire la ambele surse.

Sintagma ,,lupta antiotomana’’ inseamna luptele pe carea le-au dus conducatorii Tarilor Romanesti
impotriva principalului vecin si dusman Imperiul Otoman .
L012
6. Explică două motive ale adresării domnitorilor români către principii creștini europeni.
1. Aducerea la cunostinta despre victoriile obtinute.
2. Necesitatea ajutorului Europei Crestine impotriva Imperiului Otoman .
L01234

7.Compară rezultatul adresării domnilor față de principii europeni.

In urma adresarii al lui Stefan cel Mare catre principii europeni, domnitorul Moldovei nu a primit nici-un
ramspuns. In timp ce Mihai Viteazul primeste un raspuns favorabil la solia sa catre Rudolf al II-lea pentru
interventia in Transilvania in rezultatul careia la sfarsitul anului 1599 intra in Transilvania si obtine victorie
asupra lui Andrei Bathory .
L01234

8. Apreciază rolul lui Ștefan cel Mare/Mihai Viteazul în istoria românilor,cu referire la lupta antiotomană.
Argumentează răspunsul(2 argumente).

Ștefan cel Mare este cea mai importanta personalitate in istoria Moldovei pentru ca toata domnia sa si
numeroasele victorii au fost o piedica pentru expansiunea otomana in Europa de Est si Centrala .
De asemenea este un domnitor uncial , nemaicunoscut de Moldova deoarece in timpul domniei sale Tara
Moldovei a cunoscut cea mai mare extindere teritoriala si a avut parte de o perioada de prosperitate.

Mihai Viteazul este o personalitatea care sa remarcat pe veci in istoria Tarilor Romane deoarece el a dovedit
sa recastige independenta Tarii Romanesti si a dat pentru prima data posibilitatea popoarelor romane de a se
uni si a devein un popor integru. La fel un fapt remarcant este crearea frontului comun cu popoarele
europene in cadrul Ligei Sfinte pentru ca lupta pentru libertate si independenta nationala sa se termine cu
success.
L01234

9. Exprimă-ți argumentat opinia despre afirmația: Şi dacă această poartă ar fi pierdută, va fi în primejdie
toată creştinatatea.
In opinia mea afirmatia lui Stefan cel Mare : ,, Şi dacă această poartă ar fi pierdută, va fi în primejdie
toată creştinatatea.” exprima cat importanta a fost Tara Moldovei pentru lumea crestina deoarece datorita
luptelor in rezultatul carora Stefan cel Mare a obtinut victorie pastrand religia crestina pe acest teriotoriu,
a dovedit a fi un bun exemplu de statornicie fata de dusmanul mai puternic. Aparandu-si tara si religia care
sa pastrat pana in ziua de azi, a fost supranumit ,,Atletul lui Hristos” fapt ce confirma cat de credincios a
fost.
L01234

Sursa C„ [...] În rezultatul campaniei otomane din 1538 Țara Moldovei a fost prădată până la Suceava.
Această campanie a dus la pierderea independenței economice și politice a Moldovei, a marcat supunerea
efectivă a Moldovei față de Poarta Otomană. S-a schimbat și semnificația haraciului - de acum înainte
devine un semn al supunerii în fapt. Moldova a suferit și pierderi teritoriale, otomanii au ocupat Tighina și
Bugeacul. Campania otomană a provocat o perioadă îndelungată de instabilitate politică a țării, scaunul
domnesc trecând în perioada 1538-1572 din mâină în mâină de 12 ori...”( Ion Ieremia, Istoria Românilor. )

1. Explică, în baza sursei, o caracteristică a regimului de suzeranitate otomană.

Tara care se afla sub suzeranitatea otomana a fost obligata sa plateasca haraci ca semn al supunerii
L0123

2. Formulează, conform modelului propus, două consecințe ale Campaniei Otomane din 1538 în Moldova.
Argumentează răspunsul.
economică:_In rezultatul Campaniei Otomane din 1538 , Tara Moldovei a fost lipsita de independenta
economica deoarece a fost obligata sa plateasca haraci Imperiului Otoman, acest fapt reducea imens
posibilitatile de dezvoltare economica a Tariii Moldovei in acea perioada.

politică: In rezultatul Campaniei Otomane, boierii Tarii Moldovei au pierdut dreptul de a alege domn in
tara deoarece acum se supunea Imperiului Otoman care de acum impunea in scaunul Moldovei candidatii
sai. In acea perioada puterea in intreaga masura a fost detinuta de catre Imperiul Otoman , acest fapt a
generat schimbari radicale inclusiv si cele teritoriale.
L0123456

Barem de notare:
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
42-40p. 39-37p. 36-33p. 32-27p. 26-21p. 20-15p. 14-11p. 10-6p. 5-3p. 2-1p.