IGIENA ȘI PROTECȚIA

SALVATORULUI
 OBIECTIVE LEGATE DE ATITUDINE SI
CUNOȘTINȚE
• 1. Aspectele emoționale ale pacienților, familiei lor și ale salvatorilor.
• 2. Cele 5 stadii ale reacției normale în fața morții.
• 3. Identificați cel puțin șase semne sau simptome ale stress-ului.
• 4. Explicați măsurile ce pot fi luate pentru a influența stress-ul.
• 5. Descrieți următoarele trei faze în reducerea stress-ului determinat de un incident grav:
– educație anterioară pentru a face față stress-ului.
– suport la locul incidentului
– analiza ulterioară
• 6. Discutați despre importanța protecției personale.
• 7. Descrieți măsurile de protecție universală împotriva bolilor infecțioase cu
• transmitere sanguină sau aeriană.
• 8. Descrieți trei etape ale securizării zonei de lucru.
• 9. Descrieți 10 pericole ce pot apărea când evaluați zona.
• 10. Descrieți echipamentul de securitate pe care echipa trebuie să îl aibă la dispoziție
 OBIECTIVE LEGATE DE REALIZAREA
MANEVRELOR
 Ca salvator trebuie să știți:
◦ 1. Să vă puneți și să vă scoateți mănușile de protecție.
◦ 2. Să evaluați siguranța zonei de acțiune, reală sau simulată.
◦ 3. Să folosiți în mod adecvat echipamentul de protecție.
 Acest capitol este destinat a vă face să percepeți factorii ce vă pot
influența starea fizică sau emoțională.
 Dumneavoastră, pacienții, familiile lor, toți veți fi supuși stress-ului,
deci acest capitol se adresează metodelor pentru prevenirea și
reducerea stresului.
 Se prezintă, de asemenea, pericolele la care sunteți expuși față de
bolile infecțioase și metodele de a reduce riscul infecțiilor.
 Acest capitol tratează și siguranța zonei și protecția individuală,
precum și a pacienților.
 1. ASPECTE EMOȚIONALE ALE
URGENȚELOR MEDICALE
• Asigurarea asistenței medicale ca salvator este o experiență generatoare de stress.
• Veți simți stressul, la fel și pacienții, familiile lor, martorii oculari. Pentru ca acesta nu
poate fi îndepărtat total, trebuie să învățați cum să evitați stresul suplimentar și cum să
preveniți creșterea gradului de stres.
• Toate solicitările medicale de urgență produc un anumit nivel de stres, unele sunt mai
stresante ca altele.Solicitările ce implică moarte, violență, victime multiple sau pacienții
pediatrici determină, de asemenea, un nivel crescut de stres.
• Pentru că lucrați într-un mediu stresant trebuie să depuneți un efort conștient pentru a
preveni și reduce stresul inutil.
ATENȚIE!!!
NU SUBESTIMAȚI EFECTUL PE CARE STRESSUL ÎL POATE AVEA
ASUPRA DUMNEAVOASTRĂ.
UN SALVATOR, UN POMPIER, PERSONALUL S.M.U., UN OM AL
FORȚELOR DE ORDINE POATE VEDEA MAI MULTĂ SUFERINȚĂ ÎNTR-UN
AN DECÂT ALȚII ÎNTR-O VIAȚĂ.
 2. REACȚIA NORMALĂ LA STRES
• Moartea este una din cele mai importante surse de stres, reacția
pe care o avem când ne confruntăm cu această realitate este un
bun punct de plecare în analiza stresului.

• Un bun model pentru reacția la confruntarea cu realitatea morții

descrie cinci stadii:
» negarea,
» supărarea,
» negocierea,
» depresia
» acceptarea.

• Dar nu toată lumea trece prin acest proces în același fel.

 Negarea (nu mie!)
• Primul stadiu este negarea. O astfel de persoană
nu poate crede ce se întâmplă.
• Acestă fază poate acționa ca un sistem protectiv
pentru cel care se confruntă cu realitatea și poate
constitui o protecție chiar și pentru
dumneavoastră, cel venit să acordați ajutor.
• Vă dați seama că această reacție este normală.
 Suparare (de ce eu, de ce mie?)
• Acest al doilea stadiu al reacției de stress este normal, veți reuși să
înțelegeți sentimentul acesta care uneori este direcționat către
dumneavoastră dinspre pacient sau familia acestuia.
• Încercați să nu deveniți defensiv pentru că această furie este
rezultanta situației existente și nu a activității pe care ați depus-o.
• Înțelegând aceasta, vă veți putea continua misiunea pe care o aveți
fără să fiți distras de reacția, repetăm, normală a celor din jur.
• Trecând prin această fază puteți ajunge să vă manifestați supărarea
față de pacient, aparținători, colegi de echipă sau propria familie.
 Negocierea (Bine,dar…)
• Al treilea stadiu al procesului de confruntare
cu stresul. Negocierea este actul de a încerca
să amâni evenimentul morții.
• Dacă întâlnești un pacient aflat în această
situație imediată (iminența morții), încearcă să
oferi un sprijin real și util, de exemplu:
”Facem tot ce putem, echipa medicală
avansată va fi aici în câteva minute…”și acest
stadiu este o componentă normală.
 Deprimarea
• Acest al patrulea stadiu este caracterizat de multe ori prin
tristețe sau disperare.
• O persoană ce devine neobișnuit de tăcută sau care pare să se
închidă în sine probabil a ajuns la acest stadiu. Acesta poate fi
și punctual, persoana începe să accepte situația.
• In general tindem să privim moartea ca un eșec al actului
medical, și nu ca pe un eveniment natural care se întâmplă
oricui.
• Un anumit grad de deprimare este o reacție normală la o
pierdere majoră.
• Depresia poate fi moderată sau severă; poate fi de scurtă sau
de lungă durată. Dacă ea e remanentă este neapărat nevoie de
ajutor de specialitate.
 Acceptarea
• Ultimul stadiu al acestui proces de confruntare cu realitatea
morții este acceptarea.
• Aceasta nu înseamnă că ești mulțumit de situație. Înseamnă însă
că înțelegi că a muri și moartea sunt realități ce nu pot fi
schimbate. Poate să ia ceva timp până se ajunge la aceasta.
• In sistemul medical de urgență poți vedea acceptarea în rândul
membrilor familiei care înțeleg că evenimentul ce se întâmplă
celui drag este unul terminal și că acesta nu își va mai reveni.

• Înțelegând aceste cinci stadii puteți înțelege mai bine reacția în

fața morții pe care o au pacienții, familiile lor, prietenii lor.
Puteți, de asemenea, să vă înțelegeți propriile reacții la situații
stresante.
STRESUL - SEMNE ȘI SIMPTOME
• iritabilitate, uneori direcționată către colegi, familie sau prieteni
• imposibilitatea concentrării
• schimbarea dispoziției
• tulburări de somn, coșmaruri (pot fi greu de recunoscut datorită
modificărilor programului de somn oricum prezent la cei ce
lucrează în ture de noapte)
• anxietate
• lipsa de decizie
• sentiment de vinovăție
• lipsa apetitului
• dezinteres în viața de cuplu
• dezinteres la locul de muncă
• izolare
 3. MANAGEMENTUL STRESULUI
• 1. Recunoașterea stresului
– Un pas important în managementul
stresului este recunoașterea semnelor
și simptomelor. După identificarea lor
se poate continua cu prevenirea și
reducerea lui.
• 2. Prevenirea stresului
– manâncă,
– bea,
– fii binedispus.
• 3. reducerea stresului.
– Educația pre-incident
– Suportul și asistența la locul
incidentului
– Analiza post incident critic
 MĂSURI DE PROTECȚIE UNIVERSALE
• Purtați întotdeauna mănuși atunci când manevrați pacienții și
schimbați-le după contactul cu fiecare pacient în parte.
• Spălați-vă pe mâini după ce v-ați scos mănușile. Rețineți că mănușile
de piele nu conferă protecție, pielea are pori și absoarbe fluide.
• Utilizați întotdeuna dispozitive de protecție oculară sau facială atunci
când anticipați că picături de sânge sau alte secreții pot fi proiectate.
• Utilizați un șorț de protecție când anticipați contaminare cu sânge cum
este în cazul nașterilor sau traumatismelor majore.
• Spălați-vă mâinile sau alte zone expuse dacă au fost contaminate cu
sânge sau alte secreții. Schimbați hainele contaminate și spălați zona
de sub acestea.
• Nu recapișonați, îndoiți sau tăiați acele folosite. Aruncați-le imediat în
containerele speciale pentru obiecte tăioase.
• Deși saliva nu s-a demonstrat că transmite HIV, puteți folosi un mijloc
de izolare dacă pacientul necesită resuscitare.
 SIGURANȚA LA LOCUL INTERVENȚIEI
• Bolile infecțioase și izolarea individuală

– Reglementările în vigoare impun tuturor celor care lucrează

în sistemul de sănătate, inclusiv salvatorilor, să ia în
considerare că toți pacienții cu care vin în contact sunt
potențial infectați cu virusul HIV, cel care determină în final
SIDA, virusul hepatitei B (HBV) sau alți germeni patogeni
cu transmitere sanguină. Aceste reglementări impun ca tot
personalul implicat în asistența medicală să folosească
echipament de protecție pentru a preveni expunerea la sânge
sau secreții de origine umană.
SIGURANȚA LA LOCUL INTERVENȚIEI
SIGURANȚA LA LOCUL INTERVENȚIEI
 SIGURANȚA LA LOCUL INTERVENȚIEI
• Siguranța zonei este un element foarte important pentru
salvatori.
• Siguranța presupune securitatea personală precum și a
tuturor celor prezenți la locul incidentului.
• Un salvator rănit sau mort nu-i mai poate ajuta pe cei în
nevoie și devine la rândul lui o persoană care are nevoie de
ajutor, sporind gradul de dificultate al acțiunii.
• Acordarea atenției cuvenite elementelor de siguranță poate
preveni răniri inutile, leziuni sau chiar moartea.
 EVALUAREA LOCULUI
INTERVENȚIEI
• La locul intervenției (ex. accident rutier) cercetați zona cu
atenție pentru a descoperi pericolele existente. Pasul
urmator va fi sa luați în considerare posibilele pericole, în
funcție de tipul urgenței; dupa care abordați-le în orice
ordine vi se pare mai adecvată.
• Exemplu: asigurați-vă că nu există fire electrice căzute la
pământ la locul unui accident rutier, înaintea căutării și
înlăturării resturilor de geam spart.
 CRIMĂ SAU VIOLENȚĂ

• Dacă informațiile de la dispecerat vă fac să bănuiți că incidentul

ar putea implica crima sau violența, apropiați-vă cu atenție.
• Dacă sunteți pregătit în procedurile utilizate de forțele de ordine
utilizați protocoalele locale.
• Dacă nu aparțineți forțelor de ordine fiți foarte precaut. Dacă
aveți orice fel de îndoieli referitor la locul acțiunii este bine să
vă poziționați la distanță și să solicitați ajutorul forțelor de
ordine.
• Dacă zona implică o crimă este bine să retineți mental toate
amănuntele și să aveți grijă să mențineți probele, nemișcând nici
un lucru de la locul lui cu excepția situației când acest lucru e
necesar îngrijirii pacientului.
 MULȚIMEA

• Mulțimea binevoitoare a vecinilor sau cunoștințelor nu interferă

de obicei prea mult cu îndatoririle dumneavoastră.
• Mulțimea ostilă însă poate necesita prezența forțelor de ordine
înainte de a putea acorda ajutor pacientului.
• Evaluați temperamentul mulțimii înainte de a vă pune sau de a
ajunge într-o situație fără ieșire.
• Solicitați ajutorul forțelor de ordine înainte ca mulțimea să devină
de necontrolat.
• Din considerente de securitate este uneori mai bine să asteptați
până la sosirea poliției înainte de a vă apropia de pacient.
 CURENTUL ELECTRIC
• Acesta poate fi prezent în multe din situațiile de urgență. Pacienții aflați în
interiorul clădirilor pot fi în contact cu o mare varietate de surse de curent,
pornind de la o improvizație electrică făcută în casă până la o linie de
înaltă tensiune într-o hală industrială.
• Pacienții aflați afară se pot afla și ei în contact cu surse de înaltă tensiune
căzute la pământ în urma unui accident rutier sau a unei furtuni.
• Trebuie să evaluați locul incidentului și să identificați eventualele
avertizări asupra unor posibile probleme electrice.
• În interiorul clădirilor căutați cabluri, fire elctrice sau aparate electrice în
contact sau în apropierea victimei; în afara lor uitați-vă după izolatori
defecți sau fire căzute.
• Nu vă apropiați de o zonă periculoasă din acest punct de vedere. De
asemenea, mențineți-i și pe ceilalți în afara zonei periculoase.
• Deoarece curentul electric este invizibil, asigurați-vă că alimentarea cu
curent a fost întreruptă de o persoană competentă înainte de a pătrunde în
zona de acțiune.
 FOCUL
• Acesta reprezintă un pericol ce poate avea consecințe fatale asupra
dumneavoastră sau a pacientului.
• Dacă există suspiciunea unui incendiu anunțați imediat Dispeceratul de
Urgență 112.
• Dacă sunteți pregătit pentru așa ceva (lupta cu focul) aplicați
procedurile cunoscute. Altfel însă nu vă depășiți îndatoririle și limitele
de competență.
• Pătrunderea într-o clădire în flăcări fără dispozitive adecvate de
stingere a focului și fără aparat de respirat este un o acțiune
neînțeleaptă. Orice tentativă de a salva pe cineva dintr-o clădire în
flăcări este supusă unui risc ridicat.
• Vehiculele implicate într-un accident reprezintă, de asemenea, un risc
crescut pentru incendiu de la carburant sau alte lichide împrăștiate.
• Păstrați la distanță orice alte surse de foc - țigări, de exemplu.
• Evaluați cu grijă pericolul incendiului înainte de a intra în acțiune.
HAZARDOUS MATERIALS
 OBIECTELE INSTABILE
• Obiectele instabile pot fi autovehicule, copaci, acoperișuri,
clădiri, bucăți de materiale, etc.
• Un autovehicul se poate afla într-o poziție instabilă. S-ar
putea să fie necesară stabilizarea acestuia înainte de a începe
descarcerarea pacientului.
• Nu încercați să intrați în sau sub un vehicul instabil.
• Accidentele rutiere pot ele însele genera alte obiecte instabile:
acoperișuri, copaci, stâlpi loviți, etc.
• Incendiile și exploziile pot face clădirile instabile.
• Evaluați acest factor înainte de a tenta intrarea într-o clădire.
• Dacă aveți dubii nu ezitați să cereți ajutorul personalului
calificat înainte de a intra în clădire.
 OBIECTELE ASCUȚITE
• Pot fi frecvent prezente la locul accidentului. Ele pot fi de la
resturile de geam spart ale unui autovehicul până la acele
hipodermice ale unui dependent de droguri.
• Ferindu-vă de acestea vă protejați împotriva unor evntuale
leziuni atât dumneavoastră, cât și pacientul.
• Mănușile de protecție sunt o bună barieră în fața bolilor
transmise prin sânge dar nu pot oferi protecție în fața
obiectelor ascuțite.
• În asemenea situații numai mănușile groase de piele sau
cele din echipamentul anti-incendiu vă pot proteja eficient.
 ANIMALELE

• Animalele, fie că sunt de casă, din ferme sau sălbatice, pot fi

întâlnite într-o mare varietate de cazuri.
• Cele de casă pot să aibă un comportament anormal în situația unei
urgențe medicale a stăpânului.
• Înainte de a intra într-o locuință unde puteți întâlni așa ceva
asigurați-vă că ele au fost izolate undeva departe de pacient.
• Oamenii călătoresc cu animalele lor și uneori și ele pot fi
implicate în accident.
• Câinii utilitari pot fi foarte posesivi și protectivi față de stăpânul
lor.
• Animalele sălbatice pot și ele reprezenta un pericol, atenție la
locurile unde s-ar putea afla.
• Pericolul poate fi reprezentat și de mușcături sau zgârieturi.
• Evaluarea atentă a zonei de lucru poate preveni evenimente
neplăcute.
 CONDIȚIILE DE MEDIU
• Vremea este un element ce nu poate fi schimbat sau controlat. De
aceea trebuie luat în calcul efectul pe care îl poate avea asupra
intervenției de salvare.
• Fiți îmbrăcat adecvat condițiilor de mediu.
• Feriți pacienții de umezeală și protejați-i termic.
• Fiți pregătiți pentru temperaturi extreme, evitați însă
supraîncălzirea sau frigul.
• Fiți pregătiți pentru precipitații.
• Fiți pregătiți pentru consecințele vântului puternic.
• Întunericul vă împiedică să vedeți toate riscurile la care vă
expuneți. Folosiți luminile de urgență sau lanternele ori de câte
ori e nevoie.
 SITUAȚII SPECIALE
• Măsuri speciale de siguranță trebuie luate în situațiile ce
implică salvarea din:
– apă,
– gheață,
– spații închise,
– în fața actelor de terorism,
– multiple victime.
• Nu intrați într-o zonă nesigură dacă nu sunteți echipat și
instruit adecvat.
 CONCLUZII
• Acest curs evidențiază aspectele pe care stresul le joacă în viața celor
implicați în activitatea de urgență și a pacienților ce au suferit un
eveniment medical acut sau un accident. Stresul este o componentă
normală a vieții noastre.
• Cele cinci stadii ale procesului de adaptare la impactul cu moartea sunt:
negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Pacienții și salvatorii
trăiesc aceste stadii la intensități diferite. Managementul stresului
constă în recunoașterea, prevenirea și reducerea incidentelor stresante.
• Siguranța locului intervenției este o componentă importantă a
activității.
• Trebuie să evaluați zona asupra unei mari varietăți de pericole ce includ
traficul, posibila crimă, mulțimea, obiecte instabile, obiecte ascuțite,
electricitate, foc, substanțe periculoase, situații de salvare speciale,
expunerea la boli infecțioase.