Algoritm de prezentare a cartii “Ultima luna de toamna” de Ion Druta

1. Caracterizarea a 2 personaje

a)Anton

Fragmentul dat, din opera “Ultima luna de toamna” , il prezinta pe Anton, cel de-al treilea fecior al
Tatalui. In simplitatea conceptiei acestei nuvele, acest personaj se manifesta prin trasaturi de character
distincte si prin mesaje etice importante.Traind in sufletul viului, Anton traieste viata oamenilor din
padure, devenind un tip reprezentativ pentruaceasta lume speciala. Pentru caracterizarea lui, autorul
foloseste o diversitate de procedee artistice-directe, prin descriere, prin parerea celorlalte personaje sau
indirect prin fapte, prin atitudine, prin relatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi.Portretul
fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara
a personajului, trasaturi desprinse din urmatoarea caracterizare directa de catre autor! “Anton,o namila
de om cit un munte, il priveste cu ochi mari, de-o albastrime deasa ce se intimpla numai la
copii”.Portretul moral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasaturile copilului realizat
pedeplin in viata. Curajos si puternic! “cit un munte”si “cu arma de vinatoare pe umar”, Anton e si un
copileducat si crescut in spiritele celor mai distinse valori etice si morale “Anton era cel mai cuminte si
celmai ascultator dintre copii” si caracterizare directa de catre autor', dovedindu-se a fi un copil grijuliu
si cudragoste de parinti “(sti ostenit de pe drum)”,caracterizare indirecta prin felul de a vorbi.

b) Tata

Tatal e o fire atat de cinstita, incat nu poateface o gluma, si daca mama ne sperie cu telegrama, el se
impotriveste numaidecat pesemne, ca sanu traga cu obrazul daca se va intampla ca cineva dintre noi sa
vina.Episodul bolii Tatalui este o nuvela aparte, dar cat Tatal sta la pat vine numai fiica Marina. Dinsase,
cati suntem, observa nara torul, a crezut in telegrama numai biata Marina. Stie carte putinasi crede
orbeste in tot ce-i scris pe hartie .Batranul tata venindu-si curand in fire, se porneste el sa-i vizi teze pe
fiii care nu daduseracrezare telegramei. Prin detalii concludente Ion Druta plasmuieste un personaj
me morabil.

2) 5 Citate din opera

“Sara se lasă peste tot şi femeia stă împietrită de o mare tulburare, cu privirea pierdută înlungul
drumurilor. E tăcută şi buna noastră mama. A ieşit acum, ca şi în multe alte seri, la portiţă să ne aştepte”

“– Am fost prost, iaca, n-am adunat avere…Că, de-aş avea un ulcior de galbeni ca moşul cela din poveste,
să vezi cum mi-ar alerga odraslele. Dar, cum v-am spus, am fost prost, n-am adunat avere”.

“ Din şase, câţi suntem a crezut în telegramă numai biata Marinca. Ştie carte puţină şi crede orbeşte în
tot ce-i scris pe hârtie”

“Tata oftează a pagubă şi- şi pipăie grumazul:– Uite aici, la încheietură, mă frige.… – Da oare să le
trimitem că eşti pe pat de moarte?”

“Mătuşa face focul, vreascurile trosnesc harnic, mistuite de o singura soartă fierbinte şi zâmbeşte, furată
de gânduri,bătrâna. Focul din vatră e vechiul ei tovarăş care a ajutat -o să încălzească, să hrănească,
să- şi crească odraslele şicu toate că a rămas singurică, atunci când vede un foc încins, i se pare că se
grăbesc să vie toţi cei care au împărţit odată căldura acestei vetre”.

3.Comentati unul din enunturi la alegere

Am ales sa comentez a 2 fraza,deoarece doar cu avere poti atrage copiii la casa parinteasca. Neavand
nimic ei totusi nu aveau sa vina la parintii lor.Consider ca parintii sunt cele mai de pret finite din viata
noastra si trebuie pretuite,indiferent de bani,avere ei trebuie vizitati si niciodata lasati singuri.Ei ne-au
crescut ne-au invatat a vorbi iar daca ii vom parasi nu vom proceda correct.
4. Actualitatea operei

Îmi era dor de doi părinţi care-şi aşteaptă copiii la poartă, de grijile cotidiene din satele Moldovei…Am
descoperit doi bătrânei care erau prinşi cu grijile toamnei, care se ştie că este anotimpul oaspeţilor, dar
la ei nimeni nu venea, chiar dacă cocoşul tot cânta şi cânta în prag.Şi aşa sunt părinţii, dacă copiii, tineri
fiind, nu au timp pentru a le face o vizită, îşi iau un coş cu cele mai gustoase copturi, cu cele mai dulci
prune şi cele mai măşcate nuci şi pornesc prin cele patru zări ale ţării pentru a-şi revedea odraslele. Aşa
a procedat şi Tata din opera lui Ion Druţă. A pornit să-şi vadă copiii săi care, se pare că au uitat de el. A
încercat moşul să-i adune cu ajutorul unei scrisori prin care-i anunţa că e foarte tare grav bolnav, dar în
care a crezut doar fiica, care şi aşa îi mai vizita.…”Şi iată-l pe bătrân la portiţă, în haine ieftine, dar noi, cu
coşul în mână, gata de drum. Mama stă alături, de parcă şi-ar petrece primul copil la şcoală”…A fost prin
ospeţie la Andrei, care locuia într-un sat de ucraineni, la Nicolae, care locuieşte în Floreşti şi munceşte la
Fabrica de zahăr, la Anton, care este pădurar şi încă holtei. A trecut pe la autor, la Chişinău, dar nu-l
găsise acasă, era plecat la Moscova şi la Serafim, mezinul, care este student la un colegiu din Soroca. Şi-a
văzut bătrânul copiii şi s-a întors acasă, căci îl aştepta femeia, dar şi că iată, se ducea toamna…”Se
răceşte, s-a dus toamna, Da-va Domnuş, la anul ne vom vedea”…